Manual Preview 8 Metodologie

PROMOVAREA DREPTULUI LA EGALITATE ȘI A PROTECȚIEI ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII
Proiectul „Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice de măsurare a performanţelor administrative – baze de

date, metodologii, instrumente de modernizare și standardizare a tehnicilor de raportare statistică şi de caracterizare
a performanţelor administraţiei publice” - Cod SMIS: 26932, prin obiectivele sale, rezultatele aşteptate şi grupul ţintă
vizat promovează egalitatea de şanse şi de gen în conformitate cu principiile fundamentale ale statisticii oficiale şi
Codul de Practici al Statisticilor Europene.
Sistemul de indicatori de caracterizare a performanţelor administraţiei publice a fost conceput luând în considerare
prevederile legislative comunitare şi naţionale, politicile şi practicile care exclud orice restricţie sau preferinţă care să
ducă la impedimente asupra egalităţii de şanse şi de gen. Sistemul informaţional-statistic creat în cadrul proiectului
pune la dispoziţia administraţiilor publice şi publicului întregul set de indicatori statistici fără nicio restricţie, în condiţii
de simultaneitate şi imparţialitate, iar toţi indicatorii relevanţi pentru politicile de promovare a egalităţii de şanse
sunt publicaţi prin dezagregări pe genuri, acolo unde informaţia primară permite acest lucru.
Prin activităţile de promovare a proiectului au fost produse afişe în limbile română, maghiară şi germană care au fost
distribuite în toate localităţile din România.
La seminariile cu reprezentanţii administraţiei locale şi centrale, care au servit ca suport pentru identificarea
necesităţilor informaţionale ale acestora, au participat în egală măsură femei şi bărbaţi, procesul de organizare şi
invitare a acestora demonstrând că, în implementarea proiectului, au fost depăşite stereotipurile şi discriminările
legate de gen, vârstă, statut social.
În sesiunea de autoinstruire a grupului ţintă, la selectarea participanţilor s-a avut în vedere promovarea principiului
nediscriminării şi egalităţii de şanse pentru toţi funcţionarii publici din administraţia publică centrală şi locală, în
condiţii de egalitate, indiferent de gen, grupare etnică sau convingeri religioase.
2
CUPRINS
1. Capitolul I. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI 7
1.1. INFORMAȚII GENERALE 7

1.1.1. SCOPUL PROIECTULUI 8
1.1.2. OBIECTIVELE PROIECTULUI 8
1.2. GRUPUL ȚINTĂ DE UTILIZATORI AI SISTEMULUI 10
1.3. REZULTATE/AȘTEPTĂRI 10
2. CAPITOLUL II. METODOLOGII ȘI PROCEDURI DE CULEGERE, ANALIZĂ, AGREGARE

ȘI INTERPRETARE A DATELOR STATISTICE 11
2.1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE DE STATISTICĂ 11

2.1.1. Indicatorul statistic 11
2.1.2. Statistica 12
2.1.3. Măsurarea performanțelor administrative 12
2.1.4. Sistemul de indicatori statistici 13
2.1.5. Clasificarea indicatorilor statistici 13
2.2. TIPURI DE INDICATORI STATISTICI 14
2.2.1. ECHIPAREA TERITORIULUI 14
2.2.2. FINANȚE LOCALE 14
2.2.3. SIGURANȚĂ ȘI ORDINE PUBLICĂ 15
2.2.4. POPULAȚIE 15
2.2.5. FORȚA DE MUNCĂ 15
2.2.6. ÎNVĂȚÂMÂNT 15
2.2.7. CULTURĂ ȘI ARTĂ 15
2.2.8. OCROTIREA SĂNĂTĂȚII 16
2.2.9. AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI MEDIU 16
2.2.10. CALITATEA VIEȚII ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 16
2.2.11. CONTROLUL ACTIVITĂȚII ADMINISTRATIVE 16
2.2.12. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ 17
2.3. STUCTURA METODOLOGIILOR/PROCEDURILOR 17
2.3.1. INDICATORUL: Gradul de înnoire a fondului locativ 18
2.3.2. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de înnoire a fondului locativ 23
2.3.3. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenești/comunale modernizate 24
2.3.4. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea drumurilor orășenești/comunale modernizate 25
2.3.5. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de apă 26
2.3.6. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de apă 27
2.3.7. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenești /comunale cu rețea de canalizare 28
2.3.8. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea drumurilor orășenești /comunale cu rețea de canalizare 30
2.3.9. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de gaz 31
2.3.10. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de gaz 32
2.3.11. INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi per capita 33
3
2.3.12. FIȘA INDICATORULUI: Suprafața acoperită cu spații verzi per capita 36
2.3.13. INDICATORUL: Suprafaţa locuibilă ce revine în medie pe un locuitor 37
2.3.14. FIȘA INDICATORULUI: Suprafaţa locuibilă ce revine în medie pe un locuitor 40
2.3.15. INDICATORUL: Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic,
care revine în medie pe un locuitor 41
2.3.16. FIȘA INDICATORULUI: Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic,
2.3.17. INDICATORUL: Cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic, care revine în medie pe un locuitor 44
2.3.18. FIȘA INDICATORULUI: Cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic,
2.3.19. INDICATORUL: Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile pe locuitor 48
2.3.20. FIȘA INDICATORULUI: Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile pe locuitor 50
2.3.21. INDICATORUL: Număr autoturisme înmatriculate la 1.000 locuitori 51
2.3.22. FIȘA INDICATORULUI: Număr autoturisme înmatriculate la 1.000 locuitori 52
2.3.23. INDICATORUL: Deficitul/Excedentul bugetului de stat 53
2.3.24. FIȘA INDICATORULUI: Deficitul/Excedentul bugetului de stat 54
2.3.25. INDICATORUL: Ponderea cheltuielilor din venituri obținute la nivel local în total cheltuieli
în execuția bugetului de stat 55
2.3.26. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea cheltuielilor din venituri obținute la nivel local în total
cheltuieli în execuția bugetului de stat 56
2.3.27. INDICATORUL: Ponderea cheltuielilor cu investițiile în total cheltuieli în execuția bugetului de stat 57
2.3.28. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea cheltuielilor cu investițiile în total cheltuieli în execuția bugetului de stat 58
2.3.29. INDICATORUL: Gradul de colectare a sumelor la bugetul local 59
2.3.30. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de colectare a sumelor la bugetul local 60
2.3.31. INDICATORUL: Rata criminalității 61
2.3.32. FIȘA INDICATORULUI: Rata criminalității 63
2.3.33. INDICATORUL: Rata infracționalităţii 63
2.3.34. FIȘA INDICATORULUI: Rata infracționalităţii 65
2.3.35. INDICATORUL: Rata mortalității infantile 66
2.3.36. FIȘA INDICATORULUI: Rata mortalității infantile 68
2.3.37. INDICATORUL: Sporul natural al populației 69
2.3.38. FIȘA INDICATORULUI: Sporul natural al populației 72
2.3.39. INDICATORUL: Numărul șomerilor înregistrați care revine în medie la 100 de salariați 73
2.3.40. FIȘA INDICATORULUI:Numărul șomerilor înregistrați care revine în medie la 100 de salariați 77
2.3.41. INDICATORUL: Numărul elevilor din învățământul primar şi gimnazial care revine în medie
la un cadru didactic 78
2.3.42. FIȘA INDICATORULUI: Numărul elevilor din învățământul primar şi gimnazial care revine
în medie la un cadru didactic 82
2.3.43. INDICATORUL: Ponderea cheltuielilor pentru educaţie alocate de la bugetele locale,
în cheltuielile totale pentru educaţie 83
2.3.44. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea cheltuielilor pentru educaţie alocate de la bugetele locale,
în cheltuielile totale pentru educaţie 85
2.3.45. INDICATORUL: Ponderea populației de 10 ani şi peste fără educație (0 clase absolvite) 86
2.3.46. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea populației de 10 ani şi peste fără educație (0 clase absolvite) 87
4
2.3.47. INDICATORUL: Rata brută de cuprindere şcolară a copiilor în învăţământul preşcolar 88
2.3.48. FIȘA INDICATORULUI: Rata brută de cuprindere şcolară a copiilor în învăţământul preşcolar 89
2.3.49. INDICATORUL: Gradul de încărcare al unei educatoare 91
2.3.50. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de încărcare al unei educatoare 92
2.3.51. INDICATORUL: Dotarea comunităților locale cu volume disponibile publicului larg 93
2.3.52. FIȘA INDICATORULUI: Dotarea comunităților locale cu volume disponibile publicului larg 97
2.3.53. INDICATORUL: Cheltuielile socio-culturale per capita 97
2.3.54. FIȘA INDICATORULUI: Cheltuielile socio-culturale per capita 100
2.3.55. INDICATORUL: Gradul de acces al populației la mijloace de informare şi cultură (biblioteci/1000 de locuitori) 101
2.3.56. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de acces al populației la mijloace de informare şi cultură
(biblioteci/1000 de locuitori) 103
2.3.57. INDICATORUL: Numărul de cititori activi la 1.000 de locuitori 104
2.3.58. FIȘA INDICATORULUI: Numărul de cititori activi la 1.000 de locuitori 105
2.3.59. INDICATORUL: Numărul de vizitatori ai muzeelor la 1.000 de locuitori 106
2.3.60. FIȘA INDICATORULUI: Numărul de vizitatori ai muzeelor la 1.000 de locuitori 109
2.3.61. INDICATORUL: Accesul populației la medic (exclusiv stomatolog) 110
2.3.62. FIȘA INDICATORULUI: Accesul populației la medic (exclusiv stomatolog) 113
2.3.63. INDICATORUL: Accesul populației la medicul stomatolog 114
2.3.64. FIȘA INDICATORULUI: Accesul populației la medicul stomatolog 117
2.3.65. INDICATORUL: Accesul populaţiei la medicina de familie (cabinete/1.000 de locuitori) 118
2.3.66. FIȘA INDICATORULUI: Accesul populaţiei la medicina de familie (cabinete/1.000 de locuitori) 119
2.3.67. INDICATORUL: Accesul populației la servicii stomatologice/de medicină dentară 120
2.3.68. FIȘA INDICATORULUI: Accesul populației la servicii stomatologice/de medicină dentară 121
2.3.69. INDICATORUL: Prevalenţa bolilor cardiovasculare (bolnavi/1.000 de locuitori) 122
2.3.70. FIȘA INDICATORULUI: Prevalenţa bolilor cardiovasculare (bolnavi/1.000 de locuitori) 123
2.3.71. INDICATORUL: Accesul populaţiei la servicii medicale de permanenţă 124
2.3.72. FIȘA INDICATORULUI: Accesul populaţiei la servicii medicale de permanenţă 125
2.3.73. INDICATORUL: Cheltuieli pentru protecţia mediului pe locuitor 126
2.3.74. FIȘA INDICATORULUI: Cheltuieli pentru protecţia mediului pe locuitor 130
2.3.75. INDICATORUL: Investiţii pentru protecţia mediului pe locuitor 131
2.3.76. FIȘA INDICATORULUI: Investiţii pentru protecţia mediului pe locuitor 131
2.3.77. INDICATORUL: Gradul de conectare a populației la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate 133
2.3.78. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de conectare a populației la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate 135
2.3.79. INDICATORUL: Gradul de acoperire cu păduri şi alte tipuri de vegetație forestieră 136
2.3.80. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de acoperire cu păduri şi alte tipuri de vegetație forestieră 139
2.3.81. INDICATORUL: Cantitatea de deșeuri municipale colectate pe locuitor 140
2.3.82. FIȘA INDICATORULUI: Cantitatea de deșeuri municipale colectate pe locuitor 141
2.3.83. INDICATORUL: Rata de reciclare a deșeurilor municipale 142
2.3.84. FIȘA INDICATORULUI: Rata de reciclare a deșeurilor municipale 144
2.3.85. INDICATORUL: Cheltuielile de protecţie socială socială pe locuitor 145
2.3.86. FIȘA INDICATORULUI: Cheltuielile de protecţie socială socială pe locuitor 147
5
2.3.87. INDICATORUL: Numărul locuitorilor ce revin în medie la un salariat din administrația publică locală 148
2.3.88. FIȘA INDICATORULUI: Numărul locuitorilor ce revin în medie la un salariat din administrația publică locală 150
2.3.89. INDICATORUL: Gradul de încredere al paginii web (daca există) evaluat de PageRank 151
2.3.90. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de încredere al paginii web (daca există) evaluat de PageRank 152
2.3.91. INDICATORUL: Numărul de sosiri în scopuri turistice care revine în medie la un locuitor 153
2.3.92. FIȘA INDICATORULUI: Numărul de sosiri în scopuri turistice care revine în medie la un locuitor 156
2.3.93. INDICATORUL: Densitatea întreprinderilor în localitate 157
2.3.94. FIȘA INDICATORULUI: Densitatea întreprinderilor în localitate 158
2.3.95. INDICATORUL: Densitatea întreprinderilor non-comerţ în localitate 159
2.3.96. FIȘA INDICATORULUI: Densitatea întreprinderilor non-comerţ în localitate 160
2.3.97. INDICATORUL: Număr mediu de salariaţi din întreprinderi non-agricole active, care au
sediul social în localitate, la 1.000 locuitori 161
2.3.98. FIȘA INDICATORULUI: Număr mediu de salariaţi din întreprinderi non-agricole active,
care au sediul social în localitate, la 1.000 locuitori 163
2.3.99. INDICATORUL: Număr mediu de salariaţi din întreprinderi non-comerț active,
2.3.100. FIȘA INDICATORULUI: Număr mediu de salariaţi din întreprinderi non-comerț active,
2.3.101. INDICATORUL: Capacitatea antreprenorială 167
2.3.102. FIȘA INDICATORULUI: Capacitatea antreprenorială 168
2.3.103. INDICATORUL: Sporul natural al întreprinderilor 169
2.3.104. FIȘA INDICATORULUI: Sporul natural al întreprinderilor 170
2.3.105. INDICATORUL: Ponderea întreprinderilor decedate în totalul întreprinderilor existente 172
2.3.106. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea întreprinderilor decedate în totalul întreprinderilor existente 173
2.3.107. INDICATORUL: Cifra de afaceri per capita 174
2.3.108. FIȘA INDICATORULUI: Cifra de afaceri per capita 175
2.3.109. INDICATORUL: Cifra de afaceri per capita în întreprinderile din domeniile de activitate non-comerț 176
2.3.110. FIȘA INDICATORULUI: Cifra de afaceri per capita în întreprinderile din domeniile de activitate non-comerț 178
2.3.111. INDICATORUL: Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune 179
2.3.112. FIȘA INDICATORULUI: Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune 182
2.3.113. INDICATORUL: Durata medie a șederii 183
2.3.114. FIȘA INDICATORULUI: Durata medie a șederii 186
2.3.115. INDICATORUL: Mărimea medie a unităților de cazare 187
2.3.116. FIȘA INDICATORULUI: Mărimea medie a unităților de cazare 190
2.4. SURSE DE DATE 191
3. CAPITOLUL III. ASPECTE TEHNICE DE UTILIZARE A APLICAȚIILOR IT 202
3.1. DETALII TEHNICE DE UTILIZARE A APLICAȚIILOR IT 202

3.2. MODUL DE ACCESARE ȘI FUNCȚIONARE A PLATFORMEI DE PORTAL 202
3.2.1. Modulul public 202
3.2.2. Gestiunea profilului de utilizator 205
3.2.3. Modul introducere date on-line 206
3.2.4. Modul Administrare 208
6
3.3. SISTEMUL DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE 213
3.4. MODUL DE EXTRAGERE, TRANSFORMARE ȘI ÎNCARCARE A DATELOR 213
3.5. MODUL DE PREZENTARE, ANALIZĂ ȘI RAPORTARE 214
3.6. MODUL DE CREARE ȘI MODIFICARE A RAPOARTELOR 215
3.7. SISTEMUL GIS 216
3.7.1. Prezentare interfață utilizator 216
3.7.2. Zona de hartă 216
3.7.3. Bara de evoluție temporală 216
3.7.4. Panoul de control 216
3.7.5. Selecția indicatorilor 217
3.7.6. Selecția nivelului teritorial 217
3.7.7. Selecția modului reprezentare 218
3.7.8. Legenda 218
3.7.9. Secțiunea de setări avansate 219
3.7.10. Instrumente 220
3.7.11. Exemplificare flux lucru 221
4. CAPITOLUL IV. ANEXĂ – CHESTIONAR DE EVALUARE STANDARD 224
4.1. Feedback cu privire la implementarea proiectului și utilizarea acestuia 224

4.2. Feedback asupra materialelor de curs 224
4.3. Autoevaluarea gradului de învățare a conținutului manualului 224
4.4. Verificarea gradului de asimilare a informațiilor din manualul de utilizare 224
7
1. Capitolul I. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI
1.1. INFORMAȚII GENERALE

Institutul Naţional de Statistică (INS) asigură datele şi informaţiile destinate atât fundamentării şi evaluării programelor de
dezvoltare economică şi socială, deciziilor guvernamentale şi ale operatorilor economici precum şi informării opiniei publice.
În condiţiile transformărilor intervenite în statistica românească, a crescut considerabil participarea structurilor statistice
teritoriale la producţia naţională de date statistice prin colectarea şi tratarea prioritară a datelor necesare pentru stabilirea
statisticilor de interes naţional privind starea şi evoluţia economică şi socială a României.
Aparatul statistic teritorial este, în prezent, suportul principal al legăturii Institutului Naţional de Statistică cu furnizorii şi utilizatorii
de date statistice.
Ca urmare a tendinţei existente la nivel european de a reduce sarcina de răspuns şi de a intensifica colectarea de date din surse
administrative, INS este preocupat în permanenţă atât să utilizeze într-o măsură crescândă datele existente în bazele de date sau
registrele altor ministere sau instituţii publice centrale, respectiv surse administrative, cât şi să îmbunătăţească şi să modernizeze
propriile baze de date şi să obţină indicatori statistici care să satisfacă nevoia crescândă de a deţine informaţii de natură regională
(NUTS2), judeţeană (NUTS3) sau locală (LAU2) .
Dificultăţile întâmpinate de Institutul Naţional de Statistică în îndeplinirea rolului său de coordonator al Sistemului statistic
naţional au fost generate, în mare măsură, de:
- Lipsa structurilor statistice în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi al celorlalte autorităţi şi instituţii
publice, pentru un parteneriat eficient;
- Lipsa competenţelor statistice din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi al celorlalte autorităţi şi
instituţii publice;
- Lipsa personalului propriu necesar realizării unui număr aflat în continuă creştere a solicitărilor de cercetări statistice;
- Lipsa unui sistem de indicatori unitari, credibili, moderni şi conformi cu sistemul de indicatori de caracterizare, utilizat de
instituţiile de profil (EUROSTAT, OECD, FAO,etc) care să sprijine activitatea de planificare, monitorizare şi responsabilizare a
administraţiei publice centrale şi locale;
- Lipsa unei baze de date comune cu structurile administraţiei publice, uşor de exploatat, cu posibilitatea diseminării în funcţie
de necesităţile de informaţii;
- Imposibilitatea creării, până acum, a unui sistem informaţional unic care să susţină dezvoltarea la nivelul administraţiei
locale a unei culturi de monitorizare prin intermediul unor indicatori statistici standard.
În anul 2008 un număr de peste 3.000 de administraţii publice locale şi centrale au solicitat serviciile INS şi a DTS (Direcțiile
Teritoriale de Statistică) pentru furnizarea de date statistice de tipul: indicatori de caracterizare a zonei, indicatori de sărăcie
rurală, indicatori ai potenţialului de dezvoltare, indicatori de dezvoltare durabilă, ocupare, economie, infrastructură etc.
În 2009 s-au înregistrat peste 15.000 cereri din partea administraţiilor publice centrale şi locale. Menţionăm că la nivelul DTS-
urilor, 21% din totalul cererilor de informaţie sunt formulate de reprezentanţi ai administraţiilor locale şi 15% de reprezentanţi
ai instituţiilor publice.
De asemenea, structuri ale administraţiei la nivel judeţean şi regional, agenţii de dezvoltare şi o serie de alte structuri implicate
în dezvoltarea locală au solicitat o multitudine de informaţii necesare formulării de strategii locale, de proiecte necesare accesării
de fonduri europene.
În anul 2009, s-a evidenţiat cererea crescândă şi diversificată de informaţii pe plan local, generată de multiple cauze, din care, cea
mai importantă o constituie tendinţa de descentralizare, însoţită în mod firesc de cereri tot mai frecvente de informaţii detaliate
la nivel teritorial.
În acest sens, Direcţiile Teritoriale de Statistică au fost preocupate de dezvoltarea relaţiilor de cooperare, colaborare, parteneriat
şi schimb de informaţii cu o serie de instituţii, la nivel local, cu serviciile publice deconcentrate, cu Instituţiile Prefectului şi
Consiliile Judeţene, sprijinind activitatea acestora cu date şi informaţii statistice solicitate pentru întocmirea de proiecte şi studii
finanţate de Uniunea Europeană sau în cofinanţare.
Foarte important este faptul că multe structuri ale administraţiei publice locale nu au conştientizat încă necesitatea întreţinerii
şi actualizării unor registre specifice, precum registrul agricol, baza de date pe localitati, sau necesitatea unei sectorizari corecte
a teritoriului, ceea ce poate duce la obţinerea de informaţii eronate referitoare la agricultură, populaţie, locuire, echiparea
teritoriului, etc. Sunt lucruri ce pot fi corectate prin organizare de sisteme de raportare şi programe de instruire moderne a celor
implicaţi.
8
1.1.1 SCOPUL PROIECTULUI
Prin intermediul acestui proiect Institutul Naţional de Statistică îşi propune:
- Să creeze metodologii şi instrumente unitare, standardizate care să permită culegerea, analiza, agregarea şi interpretarea
datelor astfel încât să se poată răspunde noilor cerinţe de informaţii din partea administraţiei publice centrale şi locale, dar
şi cerinţelor organismelor internaţionale care sprijină dezvoltarea locală. Să realizeze statistici care să răspundă cerinţelor
specifice următoarelor autorităţi publice: Agenţia pentru Strategii Guvernamentale din cadrul Secretariatului General al
Guvernului; MAI; Agentia Naţională a Funcţionarilor Publici; Agenţiile de Dezvoltare Regională; Instituţiille Prefectului;
Primării; Agenţii de Dezvoltare Locală şi alte agenţii şi organizaţii având ca obiect de activitate dezvoltarea locală (ex.
Asociaţiile Metropolitane, Polurile de dezvoltare urbană, Asociaţiile Consiliilor Judeţene şi Primăriilor, Agenţiile pentru
managementul resurselor energetice, etc)
- Să proiecteze, dezvolte şi să implementeze un sistem informaţional unic la nivel naţional (conţinând portal, bază de date la
nivel naţional, data warehouse, etc.) în ceea ce priveşte raportarea în administraţia publică locală care să permită lărgirea
sferei de informaţii pe care le gestionează / utilizează, care să faciliteze accesul la informaţiile de interes public şi transparenţa
instituţională şi la îmbunătăţirea comunicării publice.
Implementarea acestor noi tipuri de statistici şi a indicatorilor necesari se va realiza prin crearea unui sistem informaţional unic
care va integra informaţia primară (baze de microdate) şi informaţia prelucrată (data warehouse/bază de date de diseminare)
împreună cu instrumentele necesare prelucrării şi gestionării datelor şi instrumente performante de analiză şi raportare, atât la
nivel central cât şi regional, judeţean şi local.
Popularea bazei de microdate date se va realiza din formulare electronice care vor fi puse la dispoziţia autorităţilor locale şi
centrale utilizând instrumente securizate bazate pe Web sau din surse de date administrative.
Accesul la aceste instrumente va fi diferenţiat şi fiecare autoritate va putea popula sau accesa doar datele specifice activităţii
acesteia. Sistemul informaţional unic va dispune de asemenea de instrumentele necesare pentru analiză şi raportare care vor fi
utilizate de către specialiştii din cadrul Direcţiilor Teritoriale de Statistică şi din cadrul Institutului Naţional de Statistică în vederea
procesării datelor şi elaborării rapoartelor necesare.
Diseminarea datelor catre beneficiari (INS, DJS, Administratie publica locală, Administratie publica centrală) va fi posibila online
prin intermediul unui web portal care va integra datele de lucru ale proiectului şi va ingloba deasemenea o componenta care
permite asociere informaţiilor utile cu informaţii geospatiale (geoportal).
Întreaga infrastructură de date va fi implementată la nivel central - INS, iar Direcţiile Teritoriale de Statistică şi autorităţile publice
locale şi centrale vor accesa aceste instrumente informaţionale prin intermediul unor conexiuni securizate la Internet.
Odată cu implementarea proiectului se va elabora şi un Cod de practici al administraţiei publice în procesul de colectare, utilizare
de tehnici, elaborare de statistici şi indicatori de caracterizare a performanţelor şi analizei acestora.
Așadar putem sintetiza scopul proiectului pe trei direcții principale:
1. Scopul statistic: Modernizarea sistemului statistic naţional prin implementarea de noi metodologii şi
instrumente statistice unitare, standardizate, adaptate la priorităţile sociale şi economice actuale venite din partea administraţiei
publice locale şi centrale.
2. Scopul formativ: Dezvoltarea şi implementarea unui program de instruire a reprezentanţilor administraţiei
publice centrale şi locale conform cu noile metodologii şi instrumente statistice destinat îmbunătăţirii capacităţilor de raportare,
monitorizare şi evaluarea performanţelor.
3. Scopul tehnologic: Dezvoltarea şi implementarea unui sistem informaţional naţional performant (inclusiv
a unei baze de date) pentru colectarea, raportarea şi analiza datelor statistice care să faciliteze accesul la informaţii de interes
public, transparenţa instituţională, precum şi optimizarea performanţelor administraţiei publice locale şi centrale.
1.1.2 OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiectivul general al proiectului constă în creşterea calităţii în statistică la un nivel comparabil cu celalalte ţări europene şi
îmbunătăţirea capacităţii Institutului Naţional de Statistică de a face faţă cerinţelor actuale şi viitoare ale utilizatorilor de date
statistice prin construirea unui sistem de indicatori ai administraţiei publice şi implicit responsabilizarea administraţiei publice
locale şi central.
Obiectivele punctuale ale proiectului sunt enumerate în cele ce urmează:
1. Completarea și îmbunătățirea protocoalelor de colaborare cu instituțiile furnizoare de baze de date administrative
– Stabilirea bazelor de date administrative ce necesită interfațare cu sistemul informatic de preluare/ gestionare/
diseminare a indicatorilor statistici din cadrul INS;
9
– Realizarea/completarea protocoalelor de colaborare cu instituțiile deținătoare de baze de date administrative
la nivel național;
– Realizarea procedurilor tehnice și instituționale de preluare de către INS a informațiilor din bazele de date
administrative la nivel național;
2. Organizarea de seminarii și mese rotunde cu reprezentanți ai administrațiilor publice centrale și locale în vederea
stabilirii necesităților și a posibilităților tehnice de care dispun pentru activitatea de colectare, furnizare, analiză și
raportare de statistici relevante
– Organizare de seminarii și mese rotunde cu reprezentanții administrației publice centrale și locale pe tema
activității de colectare, furnizare, analiză și raportare de statistici relevante
– Structurare necesități de informații statistice din partea unor instituții precum: Ministerul Fondurilor Europene,
Ministerul Administrației, ACOR, AOR, ADR, ADI, zone metropolitane, consilii Județene, prefecturi, furnizori de
utilități, ONG-uri etc.
3. Formarea grupului de lucru pentru elaborarea, dezvoltarea și implementarea metodologiilor si instrumentelor
statistice pentru imbunatatirea sistemelor si procedurilor de monitorizare si raportare
4. Definirea obiectivelor si proiectarea metodologiilor si instrumentelor statistice pentru imbunatatirea sistemelor si
procedurilor de monitorizare si raportare conforme cu necesitatile locale
– Crearea de metodologii şi instrumente unitare, standardizate care să permită culegerea, analiza, agregarea
şi interpretarea datelor astfel încât să se poată răspunde noilor cerinţe de informaţii din partea administraţiei
publice centrale şi locale, dar şi cerinţelor organismelor internaţionale care sprijină dezvoltarea locală.
– Stabilirea necesităţilor de raportare statistica, formularistica de raportare, metodologiile de culegere a
datelor, respectiv tipuri de indicatori specifici necesari.
– Elaborarea unui Cod de practici al administraţiei locale în procesul de colectare, utilizare de informatii statistice
– Elaborarea de metodologii de caracterizare a performanţelor administrative şi analiza acestora.
5. Dezvoltarea si implementarea metodologiilor si instrumentelor statistice pentru imbunatatirea sistemelor si
procedurilor de monitorizare si raportare
– Dezvoltare metodologie de creare si structurare a bazei de microdate cu informatii referitoare la administratie
publica locala si administratie publica centrala.
– Dezvoltare proceduri de interfatare a bazei de date nou create, cu cele existente in cadrul INS (METADATA,
TEMPO, RPL, RGA, etc)
– Dezvoltarea procedurilor institutionale de diseminare a datelor statistice catre beneficiarii administratii publice
locale/centrale sau mediul privat.
– Dezvoltarea de metodologii (de culegere, raportare, agregare si diseminare la nivel de localitate) si indicatori
statistici, ce vor permite standardizarea si evaluarea performatelor din administratia publica locala si centrala
6. Dezvoltarea şi implementarea sistemului informațional național statistic de raportare a administratiei publice locale
si central
– Proiectarea si dezvoltarea specificatiilor tehnice sistemului informatics
– Dezvoltarea si implementarea sistemului informatic la nivel national cu indicatori statistici si instrumentele
necesare actualizarii si intretinerii acesteia
– Testarea functionalitatii solutiei tehnice
– Intrarea in exploatare a solutiei tehnice
– Instruirea administratorilor solutiei tehnice
– Diseminarea datelor statistice
7. Instruirea reprezentanților administrației publice locale şi centrale cu scopul informării şi promovării noilor
instrumente şi metodologii statistice în vederea îmbunătățirii calităţii şi frecvenţei raportării
– Realizarea manualelor privind utilizarea si aplicarea noilor intrumente si metodologii statistice in vederea
imbunatatirii calitatii si frecventei raportarii
10
– Organizarea sesiunilor de formare in sistem de autoinstruire pentru reprezentantii administratiei publice
centrale si locale
– Testarea pe baza de chestionare standardizate a reprezentantilor adminstratiei publice centrale si locale
1.2. GRUPUL ȚINTĂ DE UTILIZATORI AI SISTEMULUI

Grupul tinta direct vizat de activitatile proiectului este format din:
- 80 funcţionari publici şi personal contractual, angajaţi ai Institutului Naţional de Statistică, cu atribuţii în
domeniul statisticii;
- 205 funcţionari publici şi personal contractual, angajaţi ai celor 42 de Direcţii Teritoriale de Statistică, cu atribuţii
în domeniul statisticii;
- 3490 funcţionari publici şi personal contractual de execuţie din administraţia publică centrală şi locală, care vor
utiliza noile instrumente şi metodologii statistice în vederea îmbunătăţirii calităţii şi frecvenţei raportării;
- 1225 funcţionari publici şi personal contractual de conducere din administraţia publică centrală şi locală,
care vor utiliza noile instrumente şi metodologii statistice în vederea îmbunătăţirii calităţii şi frecvenţei raportării, în vederea
diseminării informaţiei statistice şi a caracterizării performanţelor administraţiei.
Grupul ţintă direct al proiectului va fi selectat cu respectarea principiului egalităţii de şanse, asigurându-se reprezentarea
proporţională femei-bărbaţi şi reprezentarea atât a personalului de conducere cât şi a celui de execuţie. Estimarea numărului de
functionari publici sau personal contractual, incluşi în grupul ţintă al acestui proiect s-a făcut pe baza analizei situaţiei existente
realizate în perioada de dezvoltare a acestui proiect, pe baza previzionării necesarului de personal pentru funcţionarea eficace a
sistemului informational national statistic, dorit a fi dezvoltat şi după consultarea prealabilă a conducerii structurilor din domeniul
statisticii.
Beneficiind de sesiunile de instruire, proceduri de lucru clare si o strategie coerenta, persoanele prevazute mai sus vor contribui
la imbunatatirea capacitatilor de raportare, monitorizare si evaluarea performantelor administratiei publice locale si centrale
conforma noilor metodologii si instrumente statistice.
Indirect, prin activitatile sale proiectul se adreseaza urmatoarelor institutii:
- 3.545 instituţii publice din administraţia locală
- 11 instituţii publice din administraţia centrală (Institutul National de Statistica, Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Sanatatii, Ministerul Educației Naţionale, Ministerul Transporturilor, Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Justitiei, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Ministerul Economiei, Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice)
- Mediul economic si financiar, antreprenorii, analistii si publicul larg.
Grupul ţintă indirect al proiectului va beneficia ca urmare a implementării acestui proiect de date statistice relevante si prompte
in diverse domenii de interes, cu scopul evaluarii climatului economic si social, mediului competitional, oportunitatilor de afaceri
si riscurile pe care le pot intampina.
Prin implementarea acestui proiect, se va elabora un COD DE PRACTICI al administratiei locale si centrale in procesul de colectare,
utilizare de tehnici, elaborarea de statistici si indicatori de caracterizare a performantelor administrative si analiza acestora,
asigurandu-se astfel o mai buna vizibilitate asupra activitatii administratiei publice, imbunatatirea actului decizional si cresterea
responsabilizarii institutiilor publice in cadrul obligatiilor de raportare de date, precum si eficientizarea sistemului informational
public si micsorarea raportului cost – eficienta in obtinerea de informatii credibile de natura economica si sociala.
1.3. REZULTATE/AȘTEPTĂRI
Principalele rezultate ale proiectului la sfârşitul perioadei de implementare sunt:
- 2 evenimente de promovare a proiectului (de lansare şi de încheiere).
- 10 evenimente de organizare de mese rotunde cu reprezentanti ai MAI, MFP, MS, MEN, MT, MADR, MDRA, Ministerului
Justitiei, ANFP
- 10 protocoale de colaborare cu MAI, MFP, MS, MECN, MTI, MADR, MDRT, Ministerul Justitiei, ANFP, ME
- 10 seminarii si mese rotunde cu reprezentantii administratiei publice
- 1 COD DE PRACTICI
11
- 1 sistem informational national de indicatori statistici
- 5000 de manuale privind utilizarea noilor instrumente si metodologii statistice in vederea imbunatatirii calitatii si
frecventei raportarii
- 5000 de persoane formate prin sistemul de autoinstruire in scopul folosirii noilor instrumente si metodologii statistice
Activităţile acestui proiect vor avea un impact direct asupra cresterii responsabilizarii si interesului institutiilor publice din Romania,
prin modernizarea sistemului statistic national comparabil cu nivelul celorlalte state membre, prin imbunatatirea capacitatilor
de raportare, monitorizare si evaluare a performantelor administratiei publice conform cu noile metodologii si instrumente
statistice elaborate, prin asigurarea unei mai bune vizibilitati asupra activitatii autoritatilor publice si a performantelor acestora.
Astfel, prin implementarea proiectului, se vor înregistra următoarele beneficii:
- Dezvoltarea de metodologii şi instrumente statistice adaptate la priorităţile sociale şi economice care să permită INS şi
Direcţiilor Teritoriale de Statistică să răspundă cerinţelor venite din partea administraţiei publice locale şi centrale;
- Dezvoltarea la nivelul administratiei locale a unei culturi de monitorizare prin intermediul unor indicatori statistici
standard
- Prin stabilirea de metodologii si instrumente unitare, standardizate care să permită culegerea, analiza, agregarea
şi interpretarea datelor se va inregistra o crestere cu 20% (estimat) a nivelului competentelor statistice din cadrul
autoritatilor administratiei publice centrale si locale;
- Prin implementarea sistemului informational national de indicatori statistici se va inregistra o crestere cu peste 20%
(estimat) a calitatii indicatorilor unitari, credibili, moderni şi conformi cu sistemul de indicatori de caracterizare, utilizat
de instituţiile de profil (EUROSTAT, OECD, FAO, etc);
- Prin implementarea sistemului informational national de indicatori statistici la nivelul administratiei publice locale si
centrale se va inregistra o crestere cu peste 20% (estimat) a solutionarilor solicitarilor de cercetari statistice.
2. CAPITOLUL II. METODOLOGII ȘI PROCEDURI DE CULEGERE, ANALIZĂ, AGREGARE ȘI INTERPRETARE A DATELOR

STATISTICE
2.1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE DE STATISTICĂ
2.1.1. Indicatorul statistic
În cadrul științei statisticii se utilizează din punct de vedere terminologic o serie de concepte extrem de importante
precum: populație statistică, unitate statistică, eșantion, variabilă statistică, parametru statistic, indicator statistic. Toate aceste
elemente sunt extrem de importante. Conceptul cel mai uzitat în cadrul prezentului proiect este, din acest punct de vedere,
indicatorul statistic. Din punct de vedere al conținutului (definiției) indicatorului statistic, în literatura de specialitate există
numeroase versiuni însă printre cele mai relevante care au reținut atenția se află cele enumerate în Dicţionarul de Statistică
Generală (2003) 1 conform căruia
„indicatorul statistic este o mărime statistică prin intermediul căreia se realizează – în expresie
numerică – caracterizarea structurii, interdependenţei, modificării în timp a diferitelor fenomene
social-economice”,
şi de către Johnstone (1985)2 conform căruia
„indicatorul este o descriere operaţională a unei stări”.
În cadrul desfășurării proiectului cofinanțat din Fondul Social European “Îmbunătățirea capacității administrației publice
de măsurare a performanțelor administrative – baze de date, metodologii, instrumente de modernizare și standardizare a
tehnicilor de raportare statistică și de caracterizare a performanțelor administrației publice” Cod SMIS 26932, a fost necesara
selectarea a cel puțin 50 de indicatori statistici relevanți în măsurarea performanțelor administrației publice. Pentru o parte
din acești 50 de indicatori statistici sistemul national statistic nu dispune de informații colectate în cadrul altor cercetări (sau
1 Isaic-Maniu, A. (coord.), Pecican, E., Ştefănescu, D., Vodă, V., Wagner, P. Dicţionar de Statistică Generală, Ed. Economică, Bucureşti,
2003
2 Jonhnstone, J.N. Indicators, Educational, In: Husén, T, Postlethwaite, T. N. (editori) The International Encyclopedia of Education,
Pergamon Press, Oxford, vol. V, p. 2432-2438, 1985
12
din surse administrative). În acest context este necesară desfășurarea unei anchete pilot care să colecteze informația necesară
măsurării performanțelor administrațiilor publice. Prelucrarea datelor va permite realizarea de analize comparative la nivelul
performanțelor administrațiilor publice locale.
2.1.2. Statistica
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române statistica are următoarele accepţiuni: i) Evidenţă numerică, situaţie cifrică
referitoare la diverse fenomene, numărătoare; ii) Culegere prelucrare şi valorificare a unor date legate de fenomene generale și
iii) Ştiinţă care culege, sintetizează, descrie şi interpretează date referitoare la fenomene generale.
Se evidențiază astfel chiar și în această listă cu definiții faptul că etapele majore ale demersului statistic sunt: i) culegerea datelor;
ii) sintetizarea datelor; iii) descrierea datelor și iv) interpretarea datelor.
În acest context merită menționat faptul că observarea statistică este prima etapă a unei cercetări statistice și presupune
colectarea (prin diverse surse și procedee) informației statistice.
Metodele de observare statistică se clasifică (pe scurt) în următoarele categorii:
• În funcţie de periodicitate avem: observări curente şi periodice
• În funcţie de volumul unităţilor statistice observate avem: cercetări exhaustive (de tip recensământ) şi cercetări selective
(sondaje sau anchete statistice)
• În funcţie de modalitatea de declanşare a evenimentului avem: observări clasice şi observări provocate (proiectarea
experimentelor)
• În funcţie de modul de administrare: observări directe şi observări indirecte (din surse publicate anterior: anuare,
buletine, rapoarte etc.)
În cadrul desfășurării proiectului cofinanțat din Fondul Social European “Îmbunătățirea capacității administrației publice de
măsurare a performanțelor administrative – baze de date, metodologii, instrumente de modernizare și standardizare a tehnicilor
de raportare statistică și de caracterizare a performanțelor administrației publice” Cod SMIS 26932 este necesară desfășurarea
unei anchete pilot care să colecteze informația necesară măsurării performanțelor administrațiilor publice. Obiectivul principal al
acestei cercetări îl reprezintă colectarea informației statistice relativ la o serie indicatori statistici.
Sunt vizate de această cercetare pilot3, într-o manieră exhaustivă, toate administrațiile publice locale (primării/ consilii locale).
Urmare a problematicii destul de diversificate la care se referă indicatorii statistici pentru care se colectează date este nevoie de
o bună cooperare la nivel local între diverse entități (uneori reprezentanțe ale administrațiilor publice centrale) publice aflate
în subordinea sau în proximitatea primăriilor. Unitatea statistică utilizată este reprezentată de unităţi ale administraţiei publice
locale (3186 unităţi de observare) precum și entități subsecvente sau din proximitatea acesteia (secții de poliție, administrații ale
finanțelor publice etc.).
Metoda de înregistrare este una de tip auto-înregistrare pe chestionar on-line elaborat în mod special pentru această anchetă,
pe portalul Web special dedicat. În cadrul portalului se vor pune la dispoziție toate meta-datele necesare unei colectări unitare.
2.1.3. Măsurarea performanțelor administrative

Măsurarea performanțelor administrațiilor publice locale este un demers de actualitate însă destul de greu de implementat.
Aceasta deoarece, în analogie, acest demers se aseamănă (și în unele zone chiar suprapune) cu măsurarea dezvoltării umane.
Sistemul conturilor naționale surprinde dezvoltarea economică a zonelor geografice (de obicei la nivel de țară).
În esență, cel mai utilizat indicator pentru a măsura nivelul de dezvoltare economic a unei țări a fost, și încă rămâne, Produsul
Intern Brut4. În acest context s-a simțit nevoia luării în considerare și a altor elemente (pe lângă cele economice) pentru
diferențierea nivelului de dezvoltare al ariilor geografice. Există chiar și în prezent propuneri mai mult sau mai puțin exotice5 care
sugerează îmbunătățirea sau înlocuirea Produsului Intern Brut cu unul sau mai mulţi indicatori. Încă din ultima decadă a secolului
trecut, Organizația Națiunilor Unite a încercat să suprindă într-o manieră ceva mai diversă diferențierile nivelurilor de dezvoltare
ale țărilor.
3 Termenul „pilot” se referă la faptul că această anchetă este una de pionierat. Pe cale de consecință, nu este vorba despre un mini
sondaj statistic preliminar unuia efectuat la scară largă deoarece cercetarea de față este una cu caracter exhaustiv.
4 Mai relevant ar putea fi considerat Produsul Intern Net însă există unele dificultăți de comensurare a culorii capitalului, mai ales în
condițiile în care operează pe glob destul de multe zone supraintitulate “paradisuri fiscale” și care decantează mari resurse de capital.
5 D. G. Premierul Regatului Bhutan: Criza economica, o sansa pentru ca Occidentul sa inlocuiasca PIB-ul cu indicele Fericirea
Nationala Bruta, HotNews.ro, Luni, 7 iunie 2010
13
Așa a luat ființă ceea ce cunoaște în prezent cu numele de Indicele Dezvoltării Umane (IDU)6. Începând cu anul 2013 IDU este
calculat ca o medie geometrică utilizându-se cu ponderi egale a trei indicatori. Primul se referă la speranța de viață la naștere.
Al doilea indicator ia în considerare nivelul de educație a populației. Nivelul de educație a populației se determină, în prezent7,
ca o medie geometrică simplă a numărului mediu de ani de școală la nivelul întregii populații și a numărului de ani de școală
așteptat (teoretic) pe care o persoană îi va parcurge. Al treilea indicator care se ia în calcul este venitul național brut per capita8 la
paritatea puterii de cumpărare. Toată această metodologie nu poate fi replicată la un nivel inferior de organizare administrativă
(localitate) urmare a faptului că indicatorii macroeconomici de rezultate nu pot fi dezagregați (din motive lesne de înțeles) la
acest nivel. Rezultă deci că o abordare corectă este una care presupune un mix de indicatori statistici pentru care există (sau se
pot calcula) indicatori la nivel de localitate.
2.1.4. Sistemul de indicatori statistici

Constituirea unui sistem coerent şi complet de indicatori este un element necesar pentru o abordare/ caracterizare complexă,
multidimensională în analiza performanțelor administrațiilor publice locale. Indicatorii statistici pot să asigure datele cantitative
necesare pentru descrierea operaţională a stării de fapt şi dau posibilitatea utilizării ulterioare de către publicul interesat, pe
lângă abordările descriptive, a altor metode statistice avansate (de exemplu: metoda regresiei şi corelaţiei).
Pornind de la aceste definiţii, în construirea sistemului de indicatori statistici fiecărui indicator îi va fi asociată o fişă în
care vor fi enunţate elemente precum: definiţie; scopul utilizării; metoda şi relaţia de calcul; datele necesare pentru calcularea
indicatorului; sursele de date; nivelul de agregare; interpretarea indicatorului; standarde de calitate şi limitele de caracterizare
ale indicatorului. Formatul acestei fişe9 poate fi următorul:
Denumire
Caracteristici
Definiţie
Scop
Simbol
Metoda de calcul
Formula
Date necesare
Surse de date
Tip
Clasă/ categorie
Nivel de agregare
Interpretare
Standarde de
calitate
Sistemul de indicatori are în componenţă mai multe subsisteme specifice fiecărui domeniu luat în considerare: social,
de mediu sau economico-administrativi.
2.1.5. Clasificarea indicatorilor statistici
În ceea ce priveşte clasificarea indicatorilor există mai multe modalităţi prin care putem realiza această structurare în
funcţie de criteriile alese. Cele mai importante criterii şi modul în care se structurează indicatorii sunt:
• Din punct de vedere al tipului de date:
o absoluţi;
o relativi;
6 În limba engleză: Human Development Index.

7 Până nu demult pe lângă rata de alfabetizare a populației (două treimi) se lua în considerare rata brută de cuprindere în sistemul
educațional (o treime). Ulterior s-a optat pentru includerea numărului mediu de ani de școală și a ratei de alfabetizare a populației.
8 Până nu demult indicatorul utilizat în cadrul HDI pentru a evidenția starea economică a unei țări era Produsul Intern Brut per
capita.
9 Formatul fişei a fost preluat şi apoi îmbunătăţit din: Bîrzea, C. (coord.), Panduru, F., Jigău, M., Istrate, G., Radu, G., Topliceanu, M.,
Enişor, C., Herţeliu, C. Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie – Manual de utilizare, MEdC, UMPIR – elaborat in cadrul Componentei
3 din Proiectul pentru Învăţământul Rural, Bucureşti, 2005
14
o medii.
• Din punct de vedere al scalei de măsurare:
o măsuraţi pe scala nominală;
o măsuraţi pe scala ordinală;
o măsuraţi pe scala de interval;
o măsuraţi pe scala continuă.
• Din punct de vedere al modului de calcul:
o primari;
o derivaţi.
• Din perspectiva raportării în timp:
o de interval;
o de moment;
o hibrizi.
• Din perspectiva nivelului administrativ la care aceștia se referă:
o internaționali;
o naționali;
o regionali;
o județeni;
o locali.
2.2. TIPURI DE INDICATORI STATISTICI

Indicatorii ce acoperă setul de indicatori statistici necesari ca sprijin pentru îmbunătăţirea performanţei administraţiei publice
locale sunt indicatorii de tip indicator derivat din lista de indicatori statistici ai sistemului:
2.2.1. ECHIPAREA TERITORIULUI

In cadrul acestui domeniu au fost aleşi indicatori legaţi de principalele utilităţi, apa potabilă (total şi pentru consum casnic),
gaze naturale şi canalizare. De asemenea, importante pentru a caracteriza acţiuni/proiecte iniţiate de administraţia locală sunt
şi străzile modernizate din total străzi ale localităţii, fondul locativ împreună cu suprafaţa locuibilă ce revine pe locuitor, ca şi
numărul de autoturisme înmatriculate la 1.000 de locuitori.
NR. CRT. DENUMIRE INDICATOR
1. Gradul de innoire a fondului locativ
2. Ponderea drumurilor orășenești/comunale modernizate
3. Ponderea drumurilor orășenești/ comunale cu rețea de apă
4. Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de canalizare
5. Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de gaz
6. Suprafaţa acoperită cu spaţii verzi per capita
7. Suprafața locuibilă ce revine în medie pe un locuitor
8. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic care revine în medie pe un locuitor
9. Cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic care revine în medie pe un locuitor
10. Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile pe locuitor
11. Număr autoturisme înmatriculate la 1.000 locuitori
2.2.2. FINANȚE LOCALE

Acest domeniu este unul dintre cele mai importante domenii din activitatea administraţiei locale, de gestionarea eficientă a bugetului
depinzând realizările pe plan local. Astfel, pentru a caracteriza performanţa în acest domeniu, au fost aleşi indicatori legaţi de deficitul
sau excedentul bugetar, gradul de colectare a sumelor la bugetul local, ponderea cheltuielilor din veniturile obţinute la nivel local în
total cheltuieli în execuţia bugetului de stat şi ponderea cheltuielilor cu investiţiile în totalul cheltuielilor în execuţia bugetului de stat.
15
NR.
DENUMIRE INDICATOR
CRT.
1. Deficitul/Excedentul bugetului de stat (%)
2. Ponderea cheltuielilor din venituri obtinute la nivel local in total cheltuieli in executia bugetului de stat
3. Ponderea cheltuielilor cu investitiile in total cheltuieli in executia bugetului de stat
4. Gradul de colectare a sumelor la bugetul local
2.2.3. SIGURANȚĂ ȘI ORDINE PUBLICĂ

Un domeniu foarte important pentru cetăţean este siguranţa şi ordinea publică. Pentru acesta au fost creaţi doi indicatori noi,
rata infracţionalităţii şi rata criminalităţii.

1. Rata criminalitatii
2. Rata infractionalitatii
2.2.4. POPULAȚIE
Un domeniu care dovedeşte gradul de dezvoltare a localităţii, oarecum în mod indirect, este cel al indicatorilor din domeniul
populaţiei. Pentru acest domeniu am ales indicatorii legaţi de mortalitatea infantilă şi speranţa de viaţă la naştere.

1. Rata mortalitatii infantile
2. Sporul natural al populatiei
2.2.5. FORȚA DE MUNCĂ

Pentru acest domeniu au fost ales indicatorul legat de numărul şomerilor înregistraţi şi care revin in medie la 100 de salariaţi.

1. Numarul somerilor inregistrati care revine in medie la 100 de salariati
2.2.6. ÎNVĂȚÂMÂNT
Indicatori importanţi sunt cei legaţi de domeniul învăţământ, anume cuprinderea copiilor în diversele niveluri de învăţământ,
preşcolar, primar şi gimnazial, precum şi ponderea populaţiei fără educaţie (o clase absolvite) şi ponderea cheltuielilor pentru
educaţie alocate de la bugetul local, în cheltuielile totale pentru educaţie.

1. Numarul elevilor din invatamantul primar si gimnazial care revine in medie la un cadru didactic
Ponderea cheltuielilor pentru educaţie alocate de la bugetele locale, în cheltuielile totale pentru
2.
educaţie
3. Ponderea populatiei de 10 ani si peste fara educatie (0 clase absolvite)
4. Rata brută de cuprindere şcolară a copiilor în învăţământul preşcolar
5. Gradul de incarcare al unei educatoare
2.2.7. CULTURĂ ȘI ARTĂ

Cum în cadrul seminariilor şi meselor rotunde cu administraţia locală şi centrală a reieşit că astfel de indicatori sunt de interes şi
datele pot fi culese, au fost incluşi următorii indicatori din acest domeniu:
NR. DENUMIRE INDICATOR

CRT.
1. Dotarea comunitatilor locale cu volume disponibile publicului larg
16
2. Cheltuieli social-culturale per capita
3. Gradul de acces al populatiei la mijloace de informare si cultura (biblioteci/1.000 de locuitori)
4. Numarul de cititori activi la 1.000 de locuitori
5. Numarul de vizitatori ai muzeelor la 1.000 de locuitori
2.2.8. OCROTIREA SĂNATĂȚII

Ocrotirea sănătăţii este un domeniu de maxim interes pentru cetăţeni. Pentru acest domeniu indicatorii folosiţi sunt legaţi accesul
populației la medic sau la stomatolog, accesul populatiei la medicina de familie, accesul populației la servicii stomatologice sau
cele medicale de permanenţă precum și prevalenţa bolilor cardiovasculare la 1.000 de locuitori.
NR.
DENUMIRE INDICATOR
CRT.
1. Accesul populatiei la medic (exclusiv stomatolog)
2. Accesul populatiei la medicul stomatolog
3. Accesul populatiei la medicina de familie (cabinete la 1.000 de locuitori)
4. Accesul populatiei la servicii stomatologice/de medicina dentara
5. Prevalenta bolilor cardiovasculare (bolnavi la 1.000 de locuitori)
6. Accesul populatiei la servicii medicale de permanenta
2.2.9. AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI MEDIU

Pentru aceste domenii legate de agricultură, silvicultură şi de protecţie a mediului s-au luat în considerare indicatori care să
caracterizeze situaţia din punct de vedere a protecţiei mediului şi a celorlalte activităţi economice, agricultură şi silvicultură.
Pentru protecţia mediului am pornit de la cheltuielile şi investiţiile efectuate pentru acest domeniu, gradul de conectare a
populaţiei la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate, rata de reciclare a deșeurilor municipale precum și cantitatea de
deseuri municipale colectate pe cap de locuitor.
Apoi există indicatori şi pentru caracterizarea din punct de vedere al gradului de acoperire cu păduri şi alte tipuri de vegetaţie
forestieră.

1. Cheltuieli pentru protectia mediului pe locuitor
2. Investitii pentru protectia mediului pe locuitor
3. Gradul de conectare a populatiei la sistemele de canalizare si epurare a apelor uzate
4. Gradul de acoperire cu paduri si alte tipuri de vegetatie forestiera
5. Cantitatea de deseuri municipale colectate pe cap de locuitor
6. Rata de reciclare a deseurilor municipale
2.2.10. CALITATEA VIEȚII ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Pentru caracterizarea calităţii vieţii şi asistenţei sociale avem indicatorul Cheltuielile de protectie sociala pe locuitor.

1. Cheltuielile de protectie sociala pe locuitor
2.2.11. CONTROLUL ACTIVITĂȚII ADMINISTRATIVE

Pentru activitatea administrativă, indicatorii folosiţi se referă la numărul locuitorilor ce revin în medie la un salariat din
administraţia publică şi la prezenţa administraţiei pe internet, prin întreţinerea unei pagini web şi gradul de încredere pentru
această pagină, aşa cum este acesta evaluat de PageRank.
17
Numarul locuitorilor ce revin in medie la un salariat din administratia publica
1.
locala
2. Gradul de incredere al paginii web (daca exista) evaluat de PageRank
2.2.12. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Pentru domeniul Dezvoltarea Economică au fost aleși următorii indicatori:
NR.
DENUMIRE INDICATOR
CRT.
1. Numarul de sosiri in scopuri turistice care revine in medie la un locuitor
2. Densitatea intreprinderilor in localitate
3. Densitatea intreprinderilor non-comert in localitate
Numar mediu de salariati din intreprinderi non-agricole active, care au sediul
4.
social in localitate, la 1.000 locuitori
Numar mediu de salariati din intreprinderi non-comert active, care au sediul social
5.
in localitate, la 1.000 locuitori
6. Capacitatea antreprenoriala
7. Sporul natural al întreprinderilor
8. Ponderea intreprinderilor decedate in totalul intreprinderilor existente
9. Cifra de afaceri per capita
Cifra de afaceri per capita in intreprinderile din domeniile de activitate non-
10.
comert
11. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune
12 Durata medie a sederii
13. Marimea medie a unitatilor de cazare
2.3. STUCTURA METODOLOGIILOR/PROCEDURILOR

În continuare este prezentată metodologia unitară, standardizată definită pentru fiecare indicator în parte, care să permită
culegerea, analiza, agregarea şi interpretarea datelor în vederea răspunderii la noile cerinţe de informaţii din partea administraţiei
publice centrale şi locale, dar şi cerinţelor organismelor internaţionale care sprijină dezvoltarea locală. De asemenea pentru
fiecare indicator este prezentata
Structura folosită pentru descrierea metodologiei este următoarea:
• Cadrul general
o Obiectivele cercetării statistice
• Cadrul legal
• Concepte şi definiţii
• Descrierea cercetării statistice
o Sfera de cuprindere
o Unitatea de observare
o Clasificari şi nomenclatoare utilizate
o Principalele variabile studiate şi chestionarul cercetării statistice
 Variabilele studiate
 Chestionarul cercetării statistice
o Metodele de calcul al principalilor indicatori
• Organizarea culegerii şi prelucrării datelor
o Metoda de înregistrare
o Perioada de referinţa şi de înregistrare
18
• Prelucrarea datelor
 Verificarea corectitudinii datelor
 Calitatea datelor
 Ratele de răspuns
 Imputarea datelor lipsă
 Ponderarea şi calibrarea
• Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetării statistice
o Principalii indicatori utilizaţi
o Forme de prezentare a rezultatelor
o Diseminarea datelor la nivel local/regional/national
De asemenea, pentru fiecare indicator în parte este prezentată pe lângă metodologia de culegere, raportare, agregare și
diseminare, fișa indicatorului care conține informații utile care definesc indicatorul, respectiv denumire, simbol, definiție,
unitate de măsură, metoda și formula de calcul, nivelul de agregare, date necesare, sursa de date, tipul cercetării precum și
detalii privind cercetarea statistică.
2.3.1. INDICATORUL: Gradul de înnoire a fondului locativ

Sursele de date folosite la calculul indicatorului sunt:
A. Cercetarea statistică Locuinţe terminate
B. Cercetarea statistica privind Modificari ale fondului de locuinte
A. Cercetarea statistică Locuinţe terminate

A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Determinarea principalilor indicatori privind: locuinţele existente, numărul de camere şi suprafaţa locuibilă a locuinţelor din
fondul de locuinţe
b. Cadrul legal:
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, Ordonanţa Guvernului
nr.19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, Legea nr. 114/1996 –
legea locuinţei , Ordinul Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 368/2002.
c. Concepte şi definiţii
Locuinţa (apartamentul) este construcţia formată din una sau mai multe camere de locuit, situate la acelaşi nivel al clădirii sau la
niveluri diferite, prevăzute, în general, cu dependinţe (bucătărie, baie etc.) sau alte spaţii de deservire, independentă din punct
de vedere funcţional, având intrare separată din casa scării, din curte sau din stradă şi care a fost construită, transformată sau
amenajată în scopul de a fi folosită de o singură gospodărie.
Locuinţa terminată în cursul perioadei raportate este acea construcţie care nu a existat anterior şi ale cărei elemente, inclusiv
fundaţia, s-au construit pentru prima dată, la care s-au realizat toate categoriile de lucrări prevăzute în documentaţia de execuţie
şi care au fost recepţionate de beneficiari.
A.2. Descrierea cercetării statistice
a. Sfera de cuprindere:
Sunt cuprinse în această cercetare statistică unităţile specializate în contractarea, construirea şi vânzarea locuinţelor către
populaţie, unităţile administraţiei publice care au finanţat construcţiile de locuinţe din surse proprii sau atrase, consiliile judeţene
şi locale - municipale, orăşeneşti, comunale, care raportează şi locuinţele terminate, executate de populaţie în regie proprie,
precum şi organizaţiile obşteşti şi cooperatiste, subvenţii bugetare pentru locuinţe sinistraţi, donaţii surse bugetare etc.
b. Unitatea statistică utilizată:
Întreprinderea, Unităţi ale administraţiei publice centrale, Unităţi ale administraţiei publice locale (3600 unităţi de observare)
19
c. Clasificări şi nomenclatoare utilizate:
- Nomenclatorul unităţilor teritorial administrative (SIRUTA);
- Nomenclatorul formelor de proprietate
d. Chestionarul cercetării statistice şi principalele variabile colectate:
Chestionarul este completat annual, pana la data de 30 ianuarie anul curent, de către consiliile judeţene şi locale (municipale,
respectiv ale sectoarelor din municipiul Bucureşti, orăşeneşti şi comunale) şi de agenţii economici şi sociali, indiferent de forma
de proprietate. Primăriile raportează locuinţele nou construite şi extinderile de locuinţe, realizate de populaţie din fonduri proprii
sau cu credite, construite în regie proprie (prin unităţi de construcţii, cu meseriaşi sau cu forţe proprii), date în folosinţă în cursul
anului.
Unităţile raportoare înscriu date privind locuinţele terminate pe total unitate, indiferent de fondurile din care sunt executate şi
de judeţul în care sunt amplasate.
Sunt considerate terminate şi fac obiectul raportării clădirile de locuit cu apartamente şi garsoniere, la care s-au terminat toate
lucrările prevazute în documentaţia tehnică şi care au fost recepţionate de beneficiari.
Variabilele colectate cu ajutorul chestionarului (LOC1 – locuinţe terminate):
- Adresa clădirii;
- Sursa de finanţare;
- Numărul de niveluri;
- Felul locuinţei;
- Materialul de construcţie al pereţilor exteriori;
- Tipul de dotări;
- Numărul de locuinţe, din care sezoniere;
- Numărul de camere;
- Suprafaţa construită, utilă, locuibilă.
A.3. Organizarea culegerii şi prelucrării
a. Metoda de înregistrare:
Auto-înregistrare pe chestionar de hârtie sau on-line, pe portal Web
b. Perioada de referinţă şi de înregistrare a datelor:
Datele se colectează pentru anul anterior, iar perioada de colectare a datelor este de la începutul anului, până în data de 30
ianuarie a anului current
c. Prelucrarea datelor.
Fluxul de prelucrare şi de colectare a datelor cuprinde două mari etape: la nivel de judeţ şi la nivel central - INS
La nivelul Direcţiilor Judeţene de Statistică
-transmiterea chestionarelor de la Institutul Naţional de Statistică, la direcţiile teritoriale de statistică ;
-transmiterea chestionarelor la operatorii economici;
-recepţionarea chestionarelor completate de operatorii economici;
-verificarea şi codificarea datelor înscrise în chestionare;
-introducerea datelor în baza de date;
-controlul automat al datelor introduse cu ajutorul programului de prelucrare şi validare;
-rezolvarea corecţiilor în fişierele de date şi reluarea controlului automat
-validarea datelor;
-transmiterea fişierelor de date la INS ;
20
Prelucrarea datelor la nivel central cuprinde următoarele activităţi:
-verificarea fişierelor de date transmise de către direcţiile teritoriale de statistică;
-validarea fiecărui fişier şi rezolvarea eventualelor erori rămase;
-compararea cu perioada precedentă de raportare şi cu alte surse de date;
-agregarea şi analiza primară a datelor;
-executarea tabelelor cu rezultate, detaliate pe diverse variabile;
-realizarea tabelelor finale ale lucrării;
-analiza finală a datelor;
-realizarea publicaţiei în care se regăsesc datele rezultate din cele trei cercetări statistice;
-diseminarea datelor;
Pentru încărcarea şi prelucrarea datelor se realizează soluţii IT, pe baza unor condiţii de control logic.
În acest scop sunt elaborate trei categorii de condiţii logice:
- de verificare a datelor din chestionar;
- de verificare a fluxurilor logice din chestionar şi a corelaţiilor dintre capitole;
- de verificare a integrităţii datelor de identificare;
Condiţiile de control logic la nivel de chestionar au ca scop :
- urmărirea şi verificarea fluxurilor logice din chestionar;
- respectarea corelaţiilor între datele diferitelor capitole.
Fiind o cercetare statistică cu caracter exhaustiv, nu sunt aplicate asupra datelor primare proceduri de calibrare sau de ponderare.
d. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor statistice
Indicatorii rezultaţi în urma prelucrării datelor obţinute cu ajutorul acestei cercetări statistice sunt grupati în trei clase şi anume:
locuinţe terminate pe surse de finanţare, suprafaţa locuinţelor (construită, utilă, locuibilă) şi camere de locuit.
Aceste rezultate sunt diseminate prin intermediul publicaţiilor statistice, cum ar fi: Anuarul statistic, Fondul de locuinţe, România
în cifre, Statistica teritorială, Starea economică şi socială a României.
Indicatorii sunt încărcaţi în baza de date TEMPO, unde sunt dezagregaţi la nivel naţional, de regiune, de judeţ şi de mediu de
rezidenţă. Indicatorii prelucraţi la nivel de localitate sunt încărcaţi în Baza de Date la nivel de Localitate (BDL)
Indicatorii sunt diseminaţi şi la cerere către numeroşi utilizatori interni (ARACO, INCERC, UNDT, Preşedenţie, Parlament, Guvern)
şi externi (ONU).
B. Cercetarea statistica privind Modificari ale fondului de locuinte
B.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Determinarea principalilor indicatori privind statistica locuinţelor.
b. Cadrul legal:
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, Legea nr. 114/1996
– legea locuinţei , Ordinul Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 368/2002.
Creşteri ale construcţiilor de locuinţe constau în cumpărarea de locuinţe aflate în diverse stadii de execuţie sau a unor construcţii
neterminate care iniţial au avut altă destinaţie decât cea de locuit.
21
Diminuări ale construcţiilor de locuinţe se evidenţiază atunci când o unitate vinde locuinţe în diverse stadii de execuţie sau le
schimbă destinaţia în scopul folosirii lor pentru desfăşurarea unor activităţi cu caracter socio-profesional.
Extinderile de locuinţe reprezintă adăugirile numai de camere de locuit sau camere de locuit şi dependinţe (baie, bucătărie,
cămară ) care fac corp comun (aripi, etaje) cu locuinţa.
Camera de locuit reprezintă o încapere dintr-o locuinţă, care serveşte pentru locuit, având suprafaţa de cel puţin 4 m2, înălţimea
de cel puţin 2 m pe cea mai mare parte a suprafeţei sale şi care primeşte lumina naturală fie direct prin ferestre şi/sau uşi
exterioare, fie indirect, prin verande cu ajutorul ferestrelor şi/sau uşilor, sau prin alte camere de locuit cu ajutorul glasvandurilor.
Astfel, sunt considerate camere de locuit : dormitoarele, camerele de zi, holurile locuibile, încăperile cu dublă utilizare, din care
o parte este folosită pentru locuit, alte încăperi destinate pentru locuit.
Fondul de locuinţe se stabileşte pe baza datelor obţinute la ultimul recensămănt al populaţiei şi al locuinţelor, precum şi a
cercetărilor statistice anuale.
În urma centralizării datelor conţinute de cercetările statistice anuale se determină:
- numărul locuinţelor terminate ( numărul de camere şi suprafeţele locuibile aferente);
- extinderile la locuinţele existente ( ca număr de camere şi suprafaţă utilă );
- creşteri sau diminuări ale fondului de locuinţe în timpul anului; creşteri ale fondului de locuinţe ce provin prin schimbare din
spaţiu cu altă destinaţie în spaţiu de locuit, în timp ce diminuările acestuia provin fie din demolări de locuinţe sau schimbări din
locuinţe, în spaţii cu altă destinaţie.
B.2. Descrierea cercetării statistice
Chestionarul este completat annual, pana la data de 30 ianuarie anul curent, de către consiliile judeţene şi locale (municipale,
respectiv ale sectoarelor din municipiul Bucureşti, orăşeneşti şi comunale) şi de agenţii economici şi sociali, indiferent de forma
de proprietate. Primăriile raportează locuinţele nou construite şi extinderile de locuinţe, realizate de populaţie din fonduri proprii
sau cu credite, construite în regie proprie (prin unităţi de construcţii, cu meseriaşi sau cu forţe proprii), date în folosinţă în cursul
anului.
Unităţile raportoare înscriu date privind locuinţele terminate pe total unitate, indiferent de fondurile din care sunt executate şi
de judeţul în care sunt amplasate.
Variabilele colectate cu ajutorul chestionarului (LOC2 – Modificari ale fondului de locuinte):
- Adresa clădirii;
- Intrari prin schimbare din spaţiu cu altă destinaţie;
- Iesiri prin schimbare din spaţiu cu altă destinaţie;
- Iesiri prin demolare;
- Locuinte;
- Camere de locuit;
22
- Suprafata locuibila;
B.3. Organizarea culegerii şi prelucrării
Auto-înregistrare pe chestionar de hârtie sau on-line, pe portal Web
ianuarie a anului current
-validarea datelor;
23
rezidenţă. Indicatorii prelucraţi la nivel de localitate sunt încărcaţi şi în Baza de Date la nivel de Localitate (BDL)
Indicatorii sunt diseminaţi şi la cerere către numeroşi utilizatori interni (ARACO, INCERC, UNDT, Preşedenţie, Parlament, Guvern)
şi externi (ONU).
2.3.2. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de înnoire a fondului locativ
Denumire Gradul de înnoire a fondului locativ

Simbol GIFL
Definiţia Gradul de înnoire a fondului locativ (GIFL) se stabileşte ca raport procentual între numărul
locuinţelor terminate în cursul unui an şi fondul de locuinţe existent la sfârşitul anului.
Locuinţa terminată (LT) în cursul unui an este construcţia cu această destinaţie, terminată
complet în anul de referinţă, care nu a existat anterior (ale cărei elemente, inclusiv
fundaţia, s-au construit pentru prima dată) şi la care s-au realizat toate categoriile de
lucrări prevăzute în documentaţia de execuţie, fiind recepţionată de beneficiari.
Fondul de locuinţe (FL) se detemină pe baza datelor obţinute la recensământul populaţiei
şi locuinţelor ţinând seama de modificările intervenite în cursul fiecărui an, respectiv:
- intrările prin construcţii de locuinţe noi, prin schimbarea unor spaţii cu altă destinaţie în locuinţe;
- ieșirile prin demolări, respectiv prin schimbarea din locuinţe în spaţii cu altă destinaţie.
Unitate de măsură Procente (%)
Metoda şi formula de calcul
unde:
LT – Numărul de locuințe terminate în cursul anului în localitate;
FL – Fondul de locuinţe
Nivelul de agregare: - Naţional, NUTS 1, 2, 3 şi LAU 2

- Medii de rezidenţă
- Forme de proprietate
- Surse de finanţare
Date necesare - Numărul de locuințe terminate în cursul anului în localitate;
- Fondul de locuinţe la sfârşitul anului.
Sursa de date Cercetarea statistică privind locuinţele terminate în cursul anului în localitate
Fondul de locuinţe se stabileşte pe baza datelor obţinute la ultimul
recensămănt al populaţiei şi al locuinţelor, precum şi a cercetărilor statistice
anuale (Cercetarea statistică privind modificări ale fondului de locuinţe).
Tipul de cercetare Cercetare statistică exhaustivă
24
Detalii privind cercetarea statistica Cercetarea statistică privind locuinţele terminate în cursul anului în localitate
se realizează anual (până în data de 30 ianuarie anul curent) pentru 3600 de
unităţi observate (unitatea de observare: locuinţa, unităţi ale administraţiei
publice centrale, unităţi ale administraţiei publice locale).
Sfera de cuprindere: Unităţile specializate în contractarea, construirea şi
vânzarea locuinţelor către populaţie, unităţile administraţiei publice care au
finanţat construcţiile de locuinţe din surse proprii sau atrase, consiliile judeţene
şi locale - municipale, orăşeneşti, comunale, care raportează şi locuinţele
terminate, executate de populaţie în regie proprie, precum şi organizaţiile
obşteşti şi cooperatiste, subvenţii bugetare pentru locuinţe sinistraţi, donaţii
surse bugetare şi ale persoanelor juridice pentru sinistraţi.
Modul de colectare a datelor: auto-înregistrare
Suportul pentru colectarea datelor: chestionar pe suport de hârtie.
Calitatea datelor:
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Determinarea principalilor indicatori privind statistica locuinţelor
indicatorului
Relevanţa: Dezvoltarea armonioasă a localităţilor din mediul urban şi rural
impune şi construirea de locuinţe noi, în conformitate cu legislaţia în vigoare,
cu respectarea strictă a regimului de construcţie şi de calitate, care să conducă
la realizarea şi exploatarea unor clădiri de calitate, în scopul protejării vieţii
oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.
b. Acurateţea generală Mare: Informaţiile referitoare la „locuinţele terminate în cursul anului în
localiatate”, colectate prin intermediul formularului statistic privind locuinţele
terminate în cursul anului în localitate, asigură exhaustivitatea datelor
statistice rezultate.
Cel de-al doilea indicator folosit “fondul de locuinţe” este, de asemenea,
rezultatul unor cercetări statistice demografice exhaustive.
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseşte aceeaşi metodologie la nivel teritorial.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au înregistrat reproiectări metodologice frecvente.
2.3.3. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenesti/comunale modernizate

Sursa de date folosita la calculul indicatorului este:
Cercetarea statistica privind lungimea drumurilor publice
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Determinarea unei măsuri privind starea economică locală și a ofertei potentiale de locuri de munca
Întreţinerea şi exploatarea registrului întreprinderilor din România
b. Cadrul legal
Legea nr.226/2009 privind organizarea și funcționarea statisticii oficiale în România; Legea 211/2010 privind modificarea și
completarea Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr.226/2009.
Lungimea drumurilor publice reprezinta totalitatea drumurilor deschise circulatiei publice de pe intreg teritoriul tarii; se
grupeaza din punct de vedere administrativ în retea de drumuri nationale, judetene şi comunale, incluzand fiecare, categoriile
de drumuri respective.
Se inregistreaza la o anumita data (de obicei la sfarsitul anului) şi sunt grupate astfel:
- drumuri modernizate;
- drumuri cu imbracaminti usoare rutiere;
- drumuri pietruite;
25
- drumuri de pamant.
a. Sfera de cuprindere
b. Unitatea statistică utilizată
c. Clasificări şi nomenclatoare utilizate
d. Chestionarul cercetării statistice şi principalele variabile colectate

a. Metoda de înregistrare
Pentru înregistrarea informaţiilor în chestionar se va utiliza metoda auto-înregistrării. Chestionarele se vor putea completa de
către unităţile respondente pe suport de hartie sau online.
b. Perioada de referinţă şi de înregistrare a datelor
Perioada de referintă Anul precedent
Perioada de inregistrare Până în data de 09 februarie anul curent
c. Prelucrarea datelor
2.3.4. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea drumurilor orășenești/comunale modernizate
Denumire Ponderea drumurilor orășenesti/comunale modernizate(%)

Simbol
Definiţia Lungimea străzilor orășenești modernizate (km) este lungimea străzilor cu
îmbrăcăminți din piatra fasonată, asfalt sau beton. Porțiunile pavate cu piatra fasonată
cuprind îmbracămințile de piatră cubică, paralelipipedică sau de alte forme regulate.
Lungimea totală a străzilor din municipii şi orase (km) exprimă lungimea drumurilor
amenajate în cuprinsul localității care asigură circulația între diverse părți ale acesteia,
inclusiv drumurile naționale şi locale din orașul respectiv, indiferent daca au sau nu
îmbrăcăminți. Se includ şi căile carosabile din ansamblurile noi de locuit, dacă au
denumire.
Unitate de măsură %
Ldrum _ mod
Drum _ mod(%) = x100
Drum _ tot
unde :
Drum _ mod(%) = Ponderea drumurilor orășenești/comunale modernizate

Ldrum_mod = Lungimea străzilor orășenești/comunale modernizate conform
definiției de mai sus, din UAT-ul de raportare
Drum_tot = Lungimea străzilor orășenești/comunale din UAT-ul de raportare conform
definiției de mai sus
Date necesare Lungimea străzilor orășenești/comunale modernizate conform definiției de mai sus,
din UAT-ul de raportare și Lungimea străzilor orășenești/comunale din UAT-ul de
raportare conform definiției de mai sus.
26
Sursa de date Cercetarea statistică privind străzile orășenești
Tipul de cercetare Exhaustivă
Detalii privind cercetarea statistica - Indicator nou, obținut prin raportul a doi indicatori existenți în BD ale INS
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanța indicatorului Obiectivul: evaluează măsurile întreprinse de administrația locală în vederea
dezvoltării infrastructurii locale precum şi creării premiselor dezvoltării economice.
Relevanța: Indicatorul este o măsură relevantă a obiectivelor specifice impuse de
Strategia Europa 2020 privind infrastructura.
Conform Strategiei Europa 2020 statele membre trebuie «să asigure implementarea
coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul rețelei centrale a UE, care
contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, în ansamblul
său»
b. Acurateţea generală Mare: Ambii indicatori sunt preluați din Cercetarea statistică privind străzile orășenești
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se folosește aceeași metodologie indiferent de raportor
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au înregistrat reproiectari metodologice în ultimii 10 ani
2.3.5. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de apă

Sursa de date folosita la calculul indicatorului este :
A. Cercetarea statistica privind lungimea drumurilor publice
B. Cercetarea statistica privind alimentarea cu apa, canalizarea, salubritatea şi distribuirea energiei termice
A.1. Cadrul general

a. Obiective
a1. Caracterizarea activităţilor privind alimentarea cu apă, canalizarea publică, distribuirea energiei termice şi salubritatea
b. Cadrul legal
Ordinul Preşedintelui INS nr. 832 /2006
Lungimea drumurilor publice reprezinta totalitatea drumurilor deschise circulatiei publice de pe intreg teritoriul tarii; se grupeaza
din punct de vedere administrativ în retea de drumuri nationale, judetene şi comunale, incluzand fiecare, categoriile de drumuri
respective.
Lungimea totala a retelei simple de distributie a apei potabile reprezinta lungimea tuburilor şi conductelor instalate pe teritoriul localitatii
respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de aductiune sau de la statiile de pompare, pana la punctele de bransare
a consumatorilor. Lungimea retelei de distributie se va inscrie ca retea simpla, avandu-se în vedere ca în cazul în care pe aceeasi strada
exista doua sau mai multe conducte instalate, se va lua în considerare lungimea lor insumata. Se includ atat retelele de serviciu, cat şi
arterele principale şi secundare de distributie. Nu se include în lungimea retelei de distributie lungimea bransamentelor sau lungimea
conductelor de aductiune. Lungimea conductei de aductiune nu se include chiar daca la ea sunt racordati o serie de consumatori.

Întreprinderile cu activităţi de utilitate publică de interes local
b.Unitatea statistică utilizată
27
Întreprinderea
Clasificarea activităţilor din economia naţională
Nomenclatorul formelor de proprietate
Nomenclatorul formelor juridice
Nomenclatorul unităţilor administrativ teritoriale
Registrul Statistic
Perioada de referintă: Anul precedent
Perioada de inregistrare: Până în data de 09 februarie anul curent
Datele se prelucrează la naţional, macroregiune, regiune de dezvoltare, judeţ, localitate
Activităţile privind utilitatea publică de interes local
Anuarul Statistic al României
Comunicat de presă
Starea socială şi economică a României - Date statistice
Statistica teritorială
Site INS
Baza de date TEMPO-Online
2.3.6. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de apă
Denumire Ponderea drumurilor orășenesti/comunale cu rețea de apă (%)

Simbol
Drum _ apa
Definiţia Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile reprezintă lungimea tuburilor
şi conductelor instalate pe teritoriul localității respective, pentru transportul apei potabile
de la conductele de aducțiune sau de la stațiile de pompare, până la punctele de branșare
a consumatorilor. Lungimea rețelei de distribuție se va înscrie ca rețea simplă, avându-se în
vedere ca în cazul în care pe aceeași stradă exista două sau mai multe conducte instalate, se
va lua în considerare lungimea lor însumată. Se includ atât rețelele de serviciu, cat şi arterele
principale şi secundare de distribuție. Nu se include în lungimea rețelei de distribuție
lungimea branșamentelor sau lungimea conductelor de aducțiune. Lungimea conductei de
aducțiune nu se include chiar dacă la ea sunt racordați o serie de consumatori.
Lungimea totală a străzilor (km) exprimă lungimea drumurilor amenajate în cuprinsul localității
care asigură circulația între diverse părți ale acesteia, inclusiv drumurile naționale şi locale
din orașul respectiv, indiferent dacă au sau nu îmbrăcăminți. Se includ şi căile carosabile din
ansamblurile noi de locuit, dacă au denumire.
Indicatorul în cauză reprezintă un raport al celor doi indicatori definiți mai sus arătând în
ce masură este facilitat accesul gospodăriilor la apa potabilă.
28
Lcond _ apa
Drum _ apa = x100
Drum _ tot
unde :
Drum_apa = Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile
Drum_tot = Lungimea străzilor orășenești/comunale
Date necesare Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile Lungimea
străzilor orășenești /comunale
Sursa de date Cercetarea statistică privind alimentarea cu apă, canalizarea, salubritatea şi
distribuirea energiei termice
Cercetarea statistică privind străzile orășenești
Detalii privind cercetarea statistica - Indicator nou, obținut prin raportul a doi indicatori existenți în BD ale INS
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanța Obiectivul: evaluează măsurile întreprinse de administratia locală în vederea
indicatorului dezvoltării infrastructurii locale precum şi creării premiselor dezvoltarii
economice.
Relevanța: Indicatorul este o măsură relevantă a obiectivelor specifice impuse
de Strategia Europa 2020 privind infrastructura.
Conform Strategiei Europa 2020 statele membre trebuie «să asigure
implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul rețelei
centrale a UE, care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de
transport al UE, în ansamblul său»
b. Acurateţea generală Mare: Ambii indicatori sunt preluați din cercetări statistice efectuate de INS.
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se folosește aceeași metodologie indiferent de raportor.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au înregistrat reproiectări metodologice în ultimii 10 ani.
2.3.7. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenești /comunale cu rețea de canalizare

A. Cercetarea statistica privind lungimea drumurilor publice
B. Cercetarea statistica privind alimentarea cu apa, canalizarea, salubritatea şi distribuirea energiei termice
A.1. Cadrul general
a. Obiective
a1.
a2. Caracterizarea activităţilor privind alimentarea cu apă, canalizarea publică, distribuirea energiei termice şi salubritatea
b. Cadrul legal
29
respective.
Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare reprezinta lungimea canalelor (tuburilor) prin care se colecteaza şi se evacueaza
apele reziduale (menajere, industriale, etc.) şi a celor provenite din precipitatii de pe teritoriul localitatii cu canalizare publica,
incepand de la caminele de racordare a cladirilor cu instalatii de canalizare şi pana la punctul de deversare a apelor reziduale
intr-un emisar natural. Se includ atat retelele de canalizare (de serviciu) cat şi canalele colectoare principale şi secundare. în cazul
cand conductele sunt asezate în mai multe randuri pe aceeasi strada, se considera lungimea lor totala. Nu se includ racordurile
la cladiri.
Întreprinderea
Registrul Statistic
Comunicat de presă
Site INS
30
2.3.8. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea drumurilor orășenești /comunale cu rețea de canalizare
Denumire Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de canalizare(%)

Simbol
Definiţia Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare reprezintă lungimea
canalelor (tuburilor) prin care se colectează şi se evacuează apele
reziduale (menajere, industriale, etc.) şi a celor provenite din precipitații
de pe teritoriul localității cu canalizare publică, începând de la căminele
de racordare a clădirilor cu instalații de canalizare şi până la punctul de
deversare a apelor reziduale într-un emisar natural. Se includ atât rețelele
de canalizare (de serviciu) cât şi canalele colectoare principale şi secundare.
În cazul când conductele sunt așezate în mai multe rânduri pe aceeași
stradă, se consideră lungimea lor totală. Nu se includ racordurile la clădiri.
Lungimea totală a străzilor exprimă lungimea drumurilor amenajate în
cuprinsul localității care asigură circulația între diverse părți ale acesteia,
inclusiv drumurile naționale şi locale din orașul respectiv, indiferent dacă au
sau nu îmbrăcăminți. Se includ şi căile carosabile din ansamblurile noi de
locuit, dacă au denumire.
Indicatorul în cauza reprezintă un raport al celor doi indicatori definiți mai
sus arătând în ce masură este facilitat accesul gospodăriilor la canalizare
unde :
Ponderea drumurilor care au rețea de canalizare în total

drumuri existente la nivelul UAT
= Lungimea totala simplă a conductelor de canalizare
Drum_tot = Lungimea străzilor orășenești/comunale
Date necesare Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare; Lungimea străzilor
orășenești /comunale

Detalii privind cercetarea statistica - Indicator nou, obținut prin raportul a doi indicatori existenți în BD
ale INS
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanța Obiectivul: evaluează măsurile întreprinse de administrația locală în
indicatorului vederea dezvoltării infrastructurii locale precum şi creării premiselor
dezvoltării economice
Relevanța: Indicatorul este o măsură relevantă a obiectivelor specifice
impuse de Strategia Europa 2020 privind infrastructura.
b. Acurateţea generală Mare: Ambii indicatori sunt preluați din cercetări statistice efectuate de INS
judeţe/regiuni
31
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au înregistrat reproiectări metodologice în ultimii 10 ani
La nivelul comunelor pot exista probleme privind comparabilitatea datelor
determinată de reorganizarea teritorială periodică (înființare de comune).
2.3.9. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de gaz

Sursa de date folosită la calculul indicatorului este:
A. Cercetarea statistică privind lungimea drumurilor publice
B. Cercetarea statistică privind distribuirea gazelor naturale
A.1. Cadrul general
a. Obiective
a1.
a2. Caracterizarea activităţii privind distribuirea gazelor naturale pe localităţi şi structura categoriilor de consumatori ai gazelor naturale
b. Cadrul legal
respective.
Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor se refera la totalitatea conductelor (din retea şi direct din conductele
magistrale de transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii dintr-o localitate, incepand de la statiile de reglare a presiunii
şi predare a gazelor de catre furnizori pana la punctele de bransare a consumatorilor, indiferent de presiunea de regim la care
sunt exploatate. Nu se include lungimea bransamentelor şi lungimea conductelor magistrale de transport.
Întreprinderile de distribuire a gazelor naturale şi de exploatare a conductelor magistrale
Întreprinderea
Registrul Statistic
32
Comunicat de presă
Site INS
2.3.10. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de gaz
Denumire Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de gaz(%)

Simbol
Definiţia Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor se referă la totalitatea conductelor
(din rețea şi direct din conductele magistrale de transport) prin care se distribuie gaze
la consumatorii dintr-o localitate, începând de la stațiile de reglare a presiunii şi predare
a gazelor de către furnizori până la punctele de branșare a consumatorilor, indiferent de
presiunea de regim la care sunt exploatate. Nu se include lungimea branșamentelor şi
lungimea conductelor magistrale de transport.
Lungimea totală a străzilor exprimă lungimea drumurilor amenajate în cuprinsul localității
care asigură circulația între diverse părți ale acesteia, inclusiv drumurile naționale şi locale
din orașul respectiv, indiferent dacă au sau nu îmbrăcăminți. Se includ şi căile carosabile
din ansamblurile noi de locuit, dacă au denumire.
Indicatorul în cauză reprezintă un raport al celor doi indicatori definiți mai sus arătând în
ce măsură este facilitat accesul gospodăriilor la canalizare
unde :
= Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de gaz
= Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor din
UAT-ul de raportare
Drum_tot = Lungimea străzilor orășenești/comunale UAT-ul de raportare
Date necesare Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor din UAT-ul de raportare
Lungimea drumurilor (strazilor) totale din UAT-ul de raportare conform definiției
de mai sus
33
Detalii privind cercetarea statistica -Indicator nou, obținut prin raportul a doi indicatori existenți în BD ale INS
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanța Obiectivul: evaluează măsurile întreprinse de administrația locală în vederea
indicatorului dezvoltării infrastructurii locale precum şi creării premiselor dezvoltării
economice
de Strategia Europa 2020 prinvind infrastructura.
b. Acurateţea generală Mare: Ambii indicatori sunt preluați din cercetări statistice efectuate de INS
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au înregistrat reproiectări metodologice în ultimii 10 ani
La nivelul comunelor pot exista probleme privind comparabilitatea datelor
determinată de reogranizarea teritorială periodică (inființare de comune)
2.3.11. INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi per capita

Sursele de date pentru acest indicator sunt:
A. Cercetarea privind străzile orășenești
B. Statistica demografică pentru determinarea numărului populaţiei
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Indicatorul măsoară nivelul general de participare la educaţia pre-primară. Acesta reflectă, în acelaşi timp, capacitatea sistemului
de educaţie de a pregăti copiii pentru educaţia primară
b. Cadrul legal:
completarea Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr.226/2009. Ordinul Preşedintelui INS nr. 832 /2006.
Suprafața spațiilor verzi (mp) ce-i revine în medie unui locuitor al unei entități administrative urbane.
Suprafaţa spaţiilor verzi se referă la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice,
terenurile bazelor şi amenajărilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localităţilor. În cadrul spaţiilor verzi nu se includ
: serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, cimitirele, terenurile agricole, suprafaţa lacurilor, etc.
Cercetarea relativ la caracterizarea străzilor orășenești este una exhaustivă. Fiecare entitate administrativă completează (în luna
februarie a fiecărui an) un chestionar dedicat.
Circa 320 de unități administrative.
34
Chestionarul este disponibil la adresa: http://www.insse.ro/cms/files/chestionare/statistica%20utilitatilor%20publice/SO%20
2012.doc și cuprinde informații relativ la variabile precum: suprafața intravilană, lungimea totală a străzilor, lungimea totală a
străzilor modernizate, suprafața spațiilor verzi.
Auto-înregistrare pe chestionar on-line (portal web) cât și pe chestionar suport hârtie.
Perioada de referință este luna februarie a anului curent.â
Prelucrarea datelor are loc la nivel județean și central și cuprinde următoarele activităţi:
-verificarea și validarea logică (inclusiv istorică) a informației statistice (atât la nivel central cât și la nivel județean);
- realizarea unor analize descriptive a stării de fapt;
-diseminarea datelor (în format tipărit, în baza de date TEMPO online etc.).
Datele statistice se diseminează pe diverse paliere geografice (localitate, județ, regiune, macroregiune, mediu de rezidență) și în
diverse forme (format electronic, suport hârtie – în varii publicații, portal web, TEMPO Online etc.).
B. Statistica demografică pentru măsurarea numărului populaţiei
B.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Estimarea numărului populaţiei în perioada intercensitară
b. Cadrul legal:
Ordinul Preşedintelui INS nr. 389/2004 privind metodologia de calcul a populaţiei în perioada intercensitară.
Populaţie – colectivitatea de persoane care trăieşte pe teritoriul unei ţări, regiuni sau localităţi. Populaţia este caracterizată de o mişcare
generală (naturală şi migratorie) evidenţiată de naşteri şi imigrări (fluxul intrărilor în populaţie), decese şi emigrări (fluxul ieşirilor din populaţie).
Eveniment demografic - eveniment individual a cărui producere modifică componenţa populaţiei din punct de vedere al
numărului şi/sau al structurii acesteia (naştere, deces, migraţie).
Locuitor - persoană care are domiciliul/reşedinţa într-un loc determinat (într-un oraş, într-o regiune, într-o ţară etc.).
Toate persoanele care a au domiciliul/reşedinţa pe teritoriul ţării la un anumit moment de timp (1 ianuarie/ 1 iulie a anului de
referinţă).
b. Unitatea de observare:
Persoana şi respectiv, persoana care trece printr-un eveniment demografic.
Nomenclatorul unităţilor administrativ teritoriale (SIRUTA)
Calculul populaţiei se bazează pe sistemele naţionale de înregistrare exhaustivă, continuă şi obligatorie a evenimentelor
demografice care au loc în colectivitatea existentă pe un anumit teritoriu. Sistemele care stau la baza calculului populaţiei sunt
sistemul de stare civilă şi cel informatic de evidenţă a populaţiei.
35
Sursa datelor pentru calculul populaţiei este de tip administrativ. Ea se bazează pe înregistrarea exhaustivă a cazurilor de naştere
şi deces, asigurate de oficiile de stare civilă şi a cazurilor de schimbări de domiciliu şi de reşedinţă în interiorul şi în afara ţării,
asigurate de formaţiunile de evidenţă informatizată a persoanei. Înregistrarea cazurilor menţionate este obligatorie, atât pentru
persoane, cât şi pentru instituţii, conform Legii actelor de stare civilă şi a Legii privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate.
Colectarea datelor se face pe suportul informaţional proiectat de Institutul Naţional de Statistică (pentru mişcarea naturală a
populaţiei) şi de Ministerul de Interne (pentru mişcarea migratorie a populaţiei). Institutul Naţional de Statistică proiectează
buletinele statistice demografice pentru naştere şi deces, avizate de Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul de Interne
(conform Legii actelor de stare civilă, art. 70-2). Ministerul de Interne proiectează, cu consultarea Institutului Naţional de
Statistică, formularele de evidenţă a schimbării domiciliului şi reşedinţei.
Chestionarele folosite:
- buletinul statistic demografic pentru nascutul viu şi mort;
- buletinul statistic demografic pentru deces;
- evidenţa informatizată a schimbărilor de domiciliu ale persoanei.
îÎnscrierea informaţiilor din registrele civile în Buletinele statistice şi evidenţa informatizată a MAI.
b. Perioada de referinţă:
Perioada de referinţă este 1 ianuarie şi respectiv 1 iulie ale fiecărui an.
Calculul indicatorului „numărul populaţiei” se face semestrial, la 1 ianuarie şi respectiv, 1 iulie a anului de referinţă.
c. Calculul indicatorului „Numărul populaţiei”
Calculul populaţiei în perioada intercensitară se face la nivel de ţară, regiune, judeţ, municipiu, oraş, comună în următoarea structură:
- la nivel de ţară, regiune, judeţ:
- populaţia pe sexe
- populaţia pe vârste
- populaţia pe medii de rezidenţă
- la nivel de municipiu, oraş, comună:
- populaţia pe sexe
- populaţia pe vârste
Populaţia la nivelele şi structura prezentată se calculează pentru data de 1 ianuarie şi 1 iulie a fiecărui an din perioada intercensitară.
Calculul populaţiei în perioada intercensitară – conform metodologiei naţionale care asigură continuitatea şi comparabilitatea
datelor de populaţie – se face după formula:
- la nivel de ţară:
date definitive privind numărul populaţiei la momentul de referinţa al recensământului ± sporul natural ± soldul migraţiei
externe cu schimbarea domiciliului/ reşedinţei.
- la nivel de regiune, judeţ, municipiu, oraş, comună se mai ia în calcul şi soldul migraţiei interne rezultate din schimbarea
domiciliului şi stabilirea reşedinţei.
Componentele care intră în ecuaţia de calcul a populaţiei în perioada intercensitară sunt următoarele:
- sporul natural al populaţiei (numărul născuţilor vii minus numărul decedaţilor);
- soldul migraţiei:
- interne:
- cu schimbarea domiciliului dintr-o localitate în alta (sosiţi minus plecaţi);
- cu stabilirea reşedinţei în altă localitate decât cea de domiciliu (sosiţi minus plecaţi).
- externe:
- cu schimbarea domiciliului, emigranţi (cetăţeni români care îşi stabilesc domiciliul în străinătate) minus
36
imigranţi (cetăţeni străini care îşi stabilesc domiciliul în România prin efectul Legii privind cetăţenia română şi al
Legii privind regimul străinilor în România).
- cu stabilirea reşedinţei pe o perioadă neîntreruptă mai mare de un an (cetăţeni străini care îşi stabilesc
reşedinţa obişnuită în România pentru o perioadă neîntreruptă mai mare de un an, minus cetăţeni români care
îşi stabilesc reşedinţa obişnuită în străinătate pe o perioadă neîntreruptă mai mare de un an).
Datele de populaţie sunt utilizate, în principal, pentru:
- evoluţia numerică şi modificările structurale ale colectivităţii de persoane de pe o arie geografică, care variază
de la întreg teritoriul ţării, până la nivel de comună, într-un an calendaristic sau pe o perioadă mai lungă de
timp;
- calculul intensităţii fenomenelor demografice, concretizate în ratele generale şi specifice de natalitate,
mortalitate, nupţialitate, divorţialitate şi migraţie (internă şi externă);
- calculul altor indicatori specific demografici: structura pe vârste a populaţiei, pe medii, sexe, raport de
masculinitate, raport de dependenţă, vârsta medie a populaţiei, densitatea populaţie, gruparea oraşelor şi a
comunelor, după numărul populaţiei, etc.
- calculul unor segmente de populaţie care caracterizează, din punct de vedere social, structura populaţiei
(populaţia în vârstă de muncă, populaţia de vârstă şcolară);
- calculul unor indicatori derivaţi, care au ca numitor comun datele de populaţie totală sau pe structuri distincte
(sexe, vârste, medii);
- asigurarea comparaţiilor internaţionale făcute de utilizatorii interni şi externi.
Utilizatorii datelor de populaţie se înscriu pe o sferă largă şi diversificată. Ele fac obiectul analizei şi interpretării în domeniul
politic, social, administrativ, de cercetare ştiinţifică a educaţiei, sănătăţii.
Utilizatorii internaţionali, pe lângă scopurile de analiză şi comparaţii internaţionale, pot monitoriza procesul de integrare a
statisticii naţionale a populaţiei în sistemul european statistic (în general) şi în sistemul statistic specific (în particular).
Dintre utilizatorii interni se poate aminti:
- Centrul de cercetări demografice al Academiei Române
- Comisia naţională de prognoză
- Institutul de cercetare în domeniul calităţii vieţii
- Ministerul Afacerilor Interne
- Guvernul României
- Parlamentul României
- Preşedenţie
Utilizatori externi:
- Comisia Europeană
- EUROSTAT
- UNICEF
- ONU
2.3.12. FIȘA INDICATORULUI: Suprafața acoperită cu spații verzi per capita
Denumire Suprafața acoperită cu spații verzi per capita

Simbol SPVERZI
Definiţia Suprafața spațiilor verzi (mp) ce-i revine în medie unui locuitor al unei
entități administrative urbane.
Unitate de măsură mp/ persoană
37
Metoda şi formula de calcul Se împarte suprafața totală a spațiilor verzi existente într-o entitate
administrativă urbană la volumul populației din respectiva entitate
teritorială.
SPVERZI = SPV/ P
unde:
SPVERZI – suprafața spațiilor verzi per capita;
SPV – Suprafața spațiilor verzi ale municipiilor şi orașelor - ha;
P – Numărul populaţiei - total, 1 iulie.
Nivelul de agregare: o Naţional, NUTS 1, 2, 3 şi LAU 2;
Date necesare Suprafața spațiilor verzi și populația entităților administrative urbane.
Sursa de date Pentru suprafața spațiilor verzi sursa de date este cercetarea statistică relativ
la drumurile orășenești. Suprafața spațiilor verzi se referă la suprafața spațiilor
verzi amenajate sub forma de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice,
terenurile bazelor și amenajărilor sportive în cadrul perimetrelor construibile
ale localităților. În cadrul spațiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, grădinile
de zarzavaturi, cimitirele, terenurile agricole, suprafața lacurilor etc.
Pentru volumul populației: Cercetarea statistică exhaustivă relativ la populație bazată
pe surse administrative (registrele stării civile – decese și nașteri și serviciul de evidență
a populației – pentru migrația externă și internă) și pe date de la recensământ.
Detalii privind cercetarea Informația relativ la suprafața spațiilor verzi este obținută în urma unei
statistica cercetări exhaustive având o periodicitate anuală și care are ca sferă de
cuprindere localitățile urbane din România.
Informația relativ la volumul populației se calculează pornind de la
datele obținute cu ocazia recensământurilor corectate constant (lunar)
cu informațiile din surse administrative (registrele stării civile – decese
și nașteri) și serviciile de evidență a populației. Alte metodologii utilizate
în unele țări (în special cele nordice) presupun crearea unor registre ale
populației extrem de performante și utilizarea (triangularea) acestora
în locul clasicului recensământ.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul urmărește să evidențieze calitatea spațiului
indicatorului urban din perspectiva (ne)îndeplinirii standardelor acceptate la nivel
național și internațional. Spre exemplificare, normele europene prevăd
un nivel de 17-26 mp de spații verzi pentru fiecare locuitor.
Relevanța: Indicatorul este extrem de relevant pentru a măsura calitatea
locuirii și crearea unui microclimat corespunzător.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile pot fi colectate într-o manieră exhaustivă.
c.Comparabilitatea între Mare: Se folosește aceeași metodologie la nivel teritorial
localităţi/judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: nu s-au înregistrat reproiectări metodologice frecvente în timp.
2.3.13. INDICATORUL: Suprafaţa locuibilă ce revine în medie pe un locuitor

Sursele de date folosite la calculul indicatorului sunt :
A. Cercetarea statistică « Locuinţe terminate »
B. Statistica demografică pentru măsurarea numarului populaţiei (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi per
capita)
A. Cercetarea statistică « Locuinţe terminate »
A.1. Cadrul general
38
a. Obiectiv:
Determinarea principalilor indicatori privind: locuinţele existente, numărul de camere şi suprafaţa locuibilă a locuinţelor din
fondul de locuinţe.
b. Cadrul legal:
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, Ordonanţa
Guvernului nr.19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, Legea nr.
114/1996 – legea locuinţei, Ordinul Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 368/2002.
Locuinţa permanentă este locuinţa ocupată de persoane care locuiesc în aceasta, cea mai mare parte a anului.
Locuinţa sezonieră este aceea care, din punct de vedere constructiv, poate fi locuită tot timpul anului, dar care este utilizată temporar,
fie în perioada vacanţelor sau a desfăşurării unor activităţi sezoniere, fie ca locuinţă secundară.
Suprafaţa (aria) construită desfăşurată (totală) reprezintă suma suprafeţelor secţiunilor orizontale ale tuturor nivelurilor clădirii
(subsol, parter, etaje şi mansarde, exclusiv podurile circulabile sau necirculabile), delimitate de conturul exterior al pereţilor exteriori.
În suprafaţa construită desfăşurată nu se cuprind suprafeţele aferente treptelor exterioare, teraselor neacoperite, curţilor interioare
şi exterioare de lumină sau de acces mai mari de 4 m², subsolurile tehnice.
Suprafaţa (aria) utilă desfăşurată (totală) rezultă din suprafaţa construită desfăşurată, din care se scade suprafaţa ocupată de pereţi
(exclusiv pereţii amovibili).
Suprafaţa (aria) locuibilă desfăşurată (totală) reprezintă suma suprafeţelor destinate pentru locuit, a tuturor apartamentelor sau
spaţiilor de locuit din cladire.
Datele privind suprafeţele nu cuprind pe cele aferente spaţiilor cu alte destinaţii (magazine, cinematografe, birouri, boxe, garaje
etc.).
Chestionarul este completat annual, pana la data de 1 februarie anul curent, de către consiliile judeţene şi locale (municipale,
respectiv ale sectoarelor din municipiul Bucureşti, orăşeneşti şi comunale) şi de agenţii economici şi sociali, indiferent de
forma de proprietate. Primăriile raportează locuinţele nou construite şi extinderile de locuinţe, realizate de populaţie din fonduri
proprii sau cu credite, construite în regie proprie (prin unităţi de construcţii, cu meseriaşi sau cu forţe proprii), date în folosinţă în
cursul anului.
Unităţile raportoare înscriu date privind locuinţele terminate pe total unitate, indiferent de fondurile din care sunt executate şi de
judeţul în care sunt amplasate.
Variabilele colectate cu ajutorul chestionarului (LOC1 – locuinţe terminate):
39
- Adresa clădirii;
- Sursa de finanţare;
- Numărul de niveluri;
- Felul locuinţei;
- Materialul de construcţie al pereţilor exteriori;
- Tipul de dotări;
- Numărul de locuinţe, din care sezoniere;
- Numărul de camere;
- Suprafaţa construită, utilă, locuibilă.
Auto-înregistrare pe chestionar de hârtie sau on-line, pe portal Web.
februarie a anului current.
Fluxul de prelucrare şi de colectare a datelor cuprinde două mari etape: la nivel de judeţ şi la nivel central – INS.
-transmiterea chestionarelor de la Institutul Naţional de Statistică, la direcţiile teritoriale de statistică;
-rezolvarea corecţiilor în fişierele de date şi reluarea controlului automat;
-validarea datelor;
40
Fiind o cercetare statistică cu caracter exhaustiv, nu sunt aplicate asupra datelor primare proceduri de calibrare sau de ponderare.â
rezidenţă. Indicatorii prelucraţi la nivel de localitate sunt încărcaţi şi în Baza de Date la nivel de Localitate (BDL)
Indicatorii sunt diseminaţi şi la cerere către numeroşi utilizatori interni (ARACO, INCERC, UNDT, Preşedenţie, Parlament, Guvern) şi externi (ONU).
2.3.14. FIȘA INDICATORULUI: Suprafaţa locuibilă ce revine în medie pe un locuitor
Denumire Suprafaţa locuibilă ce revine în medie pe un locuitor (m2)

Simbol Sl/ p
Definiţia Suprafaţa totală locuibilă de care dispun gospodăriile ce revine în medie pe un

locuitor. Suprafața locuibilă este suprafața desfașurată a încăperilor de locuit.
Ea cuprinde suprafața dormitoarelor şi a camerei de zi.
Unitate de măsură m2/locuitor

Sl
Sl
P = P
unde :
Sl -
Suprafaţa locuibilă ce revine în medie pe un locuitor;
S l Suprafaţa locuibilă(suprafaţa totală locuibilă ocupată de gospodării);
-
P - Numărul populaţiei - total, la 1 iulie

Date necesare - Suprafaţa totală locuibilă
- Numărul populaţiei
Sursa de date Cercetarea statistică exhaustivă privind fondul de locuințe/Statistici
demografice
Detalii privind cercetarea statistica Cercetarea statistică «Locuințe terminate» se realizează anual pe aproximativ
3300 unități de observare (prefecturi, consilii județene şi locale). Obiectivul
cercetării: determinarea principalilor indicatori privind: locuinţele existente,
numărul de camere şi suprafaţa locuibilă a locuinţelor din fondul de locuinţe
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Determinarea suprafeței medii locuibile ce îi revine în medie unei
indicatorului persoane.
Relevanța: Condițiile de locuit reprezintă un indicator important al bunăstării
populației țării, acestea oferind satisfacerea necesităților de ordin biologic,
social şi familial.
41
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin intermediul formularelor statistice privind
fondul de locuințe asigură exhaustivitate datelor statistice rezultate.
Cel de-al doilea indicator folosit “Numărul populaţiei” este, de asemenea,
c. Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se folosește aceeași metodologie la nivel teritorial.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: nu s-au înregistrat reproiectari metodologice frecvente.
2.3.15. INDICATORUL: Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic, care
revine în medie pe un locuitor
A. Cercetare statistică privind alimentarea cu apă, canalizarea, salubritatea şi distribuţia energiei termice (AC)
Statistica demografică pentru măsurarea numărului populaţiei (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi per
capita.)
A. Cercetarea statistică privind alimentarea cu apă, canalizarea, salubritatea şi distribuţia energiei termice (AC)
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Caracterizarea activităţilor privind alimentarea cu apă, canalizarea publică, distribuirea energiei termice şi salubritatea
b. Cadrul legal
Legea nr. 634/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare; Ordinul
Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 832 /2006, pentru stabilirea metodologiei privind activităţile de utilitate
publică de interes local
Apa potabilă introdusă în reţea reprezintă volumul de apă trecută din sistemul de aducţiune (de pe teritoriul localităţii respective
sau al altei localităţi) în sistemul de distribuţie, precum şi cantitatea de apă cumpărată de la unităţile productive şi introdusă în
sistemul de distribuţie a localităţii. Apa potabilă trebuie sa îndeplinească anumite condiţii igienice, chimice, biologice şi fizice în
ceea ce priveşte puritatea, conţinutul în săruri şi gaze, culoare, aspect şi gust. Se exprimă în mii mc. şi se determină, de regulă,
după înregistrările din jurnalul tehnic al staţiilor de pompare, pe baza măsurătorilor apometrice. Este un indicator care exprimă
volumul de apă potabilă furnizat localităţii prin instalaţii centralizate de alimentare cu apă.
Apa potabilă distribuită consumatorilor este cantitatea totală de apă potabilă livrată efectiv tuturor consumatorilor, populaţiei
şi agenţilor economici, pentru nevoi productive şi neproductive (casnice, băi publice, clădiri social-culturale şi administrative,
hoteluri, stropitul străzilor, spaţii verzi etc.), prin reţele de distribuţie sau direct prin conductele de aducţiune; se determină cu
ajutorul apometrelor instalate la consumatori, iar în lipsa acestora pe baza normelor de consum pauşal.
Apa potabilă distribuită pentru uz casnic reprezintă cantitatea de apă potabilă livrată gospodăriilor, inclusiv cantitatea de apă
livrată prin cişmele publice, care va fi înregistrată conform normelor stabilite pentru consumatorii din raza cişmelelor publice.
Apa potabilă distribuită pentru uz public reprezintă cantitatea de apă potabilă distribuită pentru stropitul străzilor şi spaţiilor
verzi, pentru instituţii social-culturale publice, băi, W.C.-uri publice.
Diferenţa dintre cantitatea totală de apă distribuită şi cea distribuită pentru uz casnic şi cel public reprezintă apa distribuită
pentru activităţi economice (industriale, agricole, silvice, construcţii, transporturi, comerciale, turistice etc.).
Apa potabilă distribuită înregistrată la apometre reprezintă cantitatea de apă potabilă distribuită înregistrată la apometre
instalate la consumatori.
42
Întreprinderea (3500 unitaţi de observare)
Unităţile cu activităţi de utilitate publică de interes local, direcţiile domeniului public, primăriile municipale, orăşeneşti şi
comunale.
- Nomenclatorul formelor de proprietate;
- Clasificarea activităţilor din economia naţională;
Chestionarul este completat anual, până la data de 7 februarie anul curent, pentru anul precedent, de către unităţile cu activităţi
de utilitate publică de interes local, direcţiile domeniului public, primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale. Datele primare
sunt colectate la nivelul direcţiilor teritoriale de statistică şi apoi sunt transmise la INS pentru centralizare.
Chestionarul conţine următoarele date de indentificare :
- denumirea unităţii;
- cod fiscal, cod unic de identificare (CUI);
- adresa;
- forma juridică;
- forma de proprietate;
- activitatea principală;
Prin intermediul chestionarului “Alimentarea cu apă, canalizarea, salubritatea şi distribuirea energiei termice (AC)” se colectează
informaţii privind: alimentarea cu apă, canalizarea publică, numărul autovehiculelor pentru salubritate la 31 decembrie,
distribuirea energiei termice.
Pentru calculul indicatorului 2 se folosesc informaţii doar din capitolul 1 al chestionarului “alimentarea cu apă”.
Acesta cuprinde următoarele variabile:
- Denumirea localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă
- Cod de localitate (SIRUTA);
- Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile (km)
- Lungimea străzilor care au reţele de distribuţie a apei (km)
- Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile (mc/zi)
- Apă potabilă introdusă în reţea (mii mc)
- Apă potabilă distribuită consumatorilor (mii mc): total, uz public, uz casnic
Pentru înregistrarea informaţiilor în chestionar se utilizează metoda autoînregistrării. Persoanele care răspund de cercetarea
statistică completează variabilele chestionarelor, conform instrucţiunilor detaliate ce însoţesc formularistica anchetei.
Datele se colectează pentru anul anterior iar perioada de colectare a datelor este în luna februarie a anului curent.
Fluxul de prelucrare şi colectare a datelor cuprinde două mari etape: la nivel de judeţ şi la nivel central – INS.
-transmiterea chestionarelor de la Institutul Naţional de Statistică la direcţiile teritoriale de statistică ;
-recepţionarea chestionarelor completate de operatori economici;
43
-validarea datelor;
Pentru încărcarea şi prelucrarea datelor se realizează soluţii IT pe baza unor condiţii de control logic.
Fiind o cercetare selectivă cu caracter exhaustiv, nu sunt aplicate asupra datelor primare proceduri de calibrare sau de ponderare.
Ratele de răspuns sunt 100%.
Indicatorii rezultaţi în urma prelucrării datelor obţinute cu ajutorul acestei cercetări statistice, mai exact din primul capitol
„Alimentarea cu apă”, sunt:
- apa potabilă distribuită consumatorilor;
- apa potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic;
- apa potabilă distribuită consumatorilor pentru uz public;
- apa potabilă distribuită înregistrată la apometre;
- apa potabilă introdusă în reţea;
- capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile.
Indicatorii sunt calculaţi la nivel de ţară, regiuni, judeţe şi localităţi.
Principalele rezultate ale cercetărilor statistice privind serviciile publice de gospodărie comunală sunt prezentate anual în
publicaţia “Activităţile privind utilitatea publică de interes local“.
Principalii indicatori rezultaţi sunt publicaţi de asemenea, în Anuarul Statistic al României, Statistica teritorială, Starea economică
şi socială,TEMPO, BDJ, BDL.
Indicatorii sunt diseminaţi şi la cerere către numeroşi utilizatori interni (ARACO, UNDT, Presedentie, Parlament, Guvern).
2.3.16. FIȘA INDICATORULUI: Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic,
care revine în medie pe un locuitor
Denumire Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic, care

revine în medie pe un locuitor
Simbol Qap/loc
44
Definiţia Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic care
revine în medie unui locuitor
Unitate de măsură m3 /locuitor
Metoda şi formula de calcul Se împarte cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor-uz casnic la
numărul populaţiei
Qap/loc = (Qap / P)
Unde:
Qap/loc - Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic
care revine în medie unui locuitor
Qap - Cantitatea de apă potabilă captată şi distribuită consumatorilor - uz casnic
P - Numărul populaţiei – total, la 1 iulie
Date necesare Cantitatea de apă potabilă captată distribuită consumatorilor – uz casnic;
Numărul populaţiei
Sursa de date Cercetare statistică privind distribuția apei; statistici demografice
Detalii privind cercetarea statistica Cercetare statistică realizată în companii naţionale, regii autonome, unităţi
economice cu licenţe de captare apă pentru debite mai mari de 100 l/s. Se
realizează anual prin interviu pe chestionar de hârtie.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Obţinerea şi analiza datelor statistice privind cantităţile de apă
indicatorului distribuită pe un locuitor;
Relevanta: Indicatorul are o influență importantă în evaluarea calității vieții şi a
sănătății
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin intermediul formularelor statistice privind
distribuția apei, asigură exhaustivitate datelor statistice rezultate.
Cel de-al doilea indicator folosit “Numărul populaţiei - total, la 1 iulie” este, de
asemenea, rezultatul unor cercetări statistice demografice exhaustive.
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se folosește aceeași metodologie la nivel teritorial
judeţe/regiuni
2.3.17. INDICATORUL: Cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic, care revine în medie
pe un locuitor
A. Cercetare statistică privind distribuirea gazelor naturale (GN)
capita)
A. Cercetarea statistică privind distribuirea gazelor naturale (GN)
A.1.Cadrul general
a. Obiectiv
Caracterizarea activităţii privind distribuirea gazelor naturale pe localităţi şi structura categoriilor de consumatori ai gazelor
naturale
b. Cadrul legal
45
Legea nr. 326/2002 privind serviciile publice de gospodărie comunală; Ordinul Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr.
832/2006, pentru stabilirea metodologiei privind activităţile de utilitate publică de interes local
Lungimea totală a conductelor de distribuire a gazelor (km) se referă la totalitatea conductelor (din reţea şi direct din conductele
magistrale de transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii dintr-o localitate, începând de la staţiile de reglare a presiunii
şi predare a gazelor de către furnizori, până la punctele de branşare a consumatorilor, indiferent de presiunea de regim la care
sunt exploatate. Nu se include lungimea branşamentelor şi lungimea conductelor magistrale de transport.
Gaze naturale distribuite efectiv (mii mc) reprezintă volumul total de gaze naturale livrate consumatorilor prin reţele de
distribuţie (inclusiv gazele consumate de unitatea distribuitoare).
Cantitatea gazelor naturale distribuite se determină pe baza contoarelor, iar în cazul în care acestea se defectează, pe baza
consumului realizat în luna corespunzătoare a anului precedent.
Întreprinderile de distribuire a gazelor naturale şi de exploatare a conductelor magistrale
Întreprinderea (30 unităţi de observare)
Unităţile care au ca obiect de activitate comercializarea gazelor naturale către consumatorii industriali şi casnici.
Chestionarul este completat anual, până la data de 9 februarie anul curent, pentru anul precedent, de către unităţile cu activitate
de comercializare a gazelor naturale către consumatorii industriali şi casnici.
Datele primare sunt colectate la nivelul direcţiilor teritoriale de statistică şi apoi sunt transmise la INS pentru centralizare.
Chestionarul conţine următoarele date de indentificare :
- denumirea unităţii;
- cod fiscal, cod unic de identificare (CUI);
- adresa;
- forma juridică;
- forma de proprietate;
- activitatea principală.
Prin intermediul chestionarului “Distribuirea gazelor naturale” (GN) se colectează informaţii privind:
- Denumirea localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă
- Cod de localitate (SIRUTA);
- Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale la 31 dec. (km)
- Gazele naturale distribuite efectiv consumatorilor (total - mii mc): din care pentru uz casnic.
Pentru înregistrarea informaţiilor în chestionar se utilizează metoda autoînregistrării. Persoanele din unităţile cu activitate de
distribuire a gazelor naturale, care răspund de cercetarea statistică, completează variabilele chestionarelor conform instrucţiunilor
detaliate ce însoţesc formularistica anchetei.
46
Datele se colectează pentru anul anterior, iar perioada de colectare date este în luna februarie a anului curent
Fluxul de prelucrare şi colectare a datelor cuprinde două etape: la nivel de judeţ şi la nivel central - INS
La nivelul Direcţiilor Judeţene de Statistică:
-validarea datelor;
Pentru încărcarea şi prelucrarea datelor se realizează soluţii IT pe baza unor condiţii de control logic. În acest scop sunt elaborate
trei categorii de condiţii logice:
Ratele de răspuns sunt 100%
Indicatorii rezultaţi în urma prelucrării datelor obţinute cu ajutorul acestei cercetări statistice sunt:
- Lungimea totală a conductelor de distribuire a gazelor naturale
- Numărul localităţilor în care se distribuie gazele naturale
- Gaze naturale distribuite efectiv, pe total şi consumatori casnici
Indicatorii sunt calculaţi la nivel de ţară, regiuni, judeţe şi localităţi.
47
Principalele rezultate ale cercetărilor statistice privind serviciile publice de gospodărie comunală sunt prezentate anual, în
publicaţia “Activităţile privind utilitatea publică de interes local“.
Principalii indicatori rezultaţi sunt publicaţi de asemenea, în Anuarul Statistic al României, Statistica teritorială, Starea economică
şi socială, TEMPO, BDJ, BDL.
Indicatorii sunt diseminaţi şi la cerere către numeroşi utilizatori interni (ARACO, UNDT, Preşedenţie, Parlament, Guvern).
2.3.18. FIȘA INDICATORULUI: Cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic, care revine în
medie pe un locuitor
Denumire Cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic, care revine în medie
pe un locuitor
Simbol Vgz/loc
Definiţia Volumul de gaze naturale distribuit consumului casnic care revine în medie
unui locuitor
Unitate de măsură Mii m3 la un locuitor
Metoda şi formula de calcul Se împarte cantitatea de gaze naturale distribuită consumului casnic la numărul
populaţiei
Vgz/loc = (Qgz / P)
unde:
Vgz/loc - Volumul de gaze naturale distribuit consumatorilor casnici care revine
în medie unui locuitor
Qgz - Cantitatea de Gaze naturale distribuite - uz casnic - mii mc
Date necesare Cantitatea de gaze naturale distribuite - uz casnic - mii mc;
Numărul populaţiei – total, la 1 iulie
Sursa de date Cercetare statistică – Activități privind utilitatea publică de interes local;
Statistici demografice
Detalii privind cercetarea statistica Cercetare realizată în întreprinderile specializate. Se realizează prin interviu pe
chestionar de hârtie anual.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Obţinerea şi analiza datelor statistice privind volumul de gaze
indicatorului naturale destinate uzului casnic distribuită pe un locuitor;
Relevanța: Indicatorul are o influență importantă în evaluarea consumului de
gaze în vederea stabilirii unei politici corecte în domeniu şi este o componentă
esențială prin care se caracterizează calitatea vieții.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin intermediul formularelor statistice asigură
exhaustivitate datelor statistice rezultate.
Cel de-al doilea indicator folosit “ Numărul populaţiei – total, la 1 iulie” este, de
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: nu sunt înregistrate reproiectari metodologice frecvente.
48
2.3.19. INDICATORUL: Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile pe locuitor

A. Cercetarea statistica privind alimentarea cu apa, canalizarea, salubritatea si distribuirea energiei termice
B. Statistica demografică pentru determinarea numarului populaţiei (vezi indicatorul (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu
spații verzi per capita)
A. Cercetarea statistica privind alimentarea cu apa, canalizarea, salubritatea si distribuirea energiei termice
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Cercetările statistice privind utilitatile publice de interes local au ca principale obiective stabilirea de date statistice privind
alimentarea cu apă, canalizarea publică, distribuţia energiei termice, a gazelor naturale, amenajările urbanistice, salubritatea.
Serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblul activităţilor şi acţiunilor de utilitate şi de interes local,
desfăşurate sub autoritatea administraţiei publice locale, având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care
se asigură: alimentarea cu apă, canalizarea, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu energie termică produsă centralizat,
alimentarea cu gaze naturale, administrarea domeniului public..
b. Cadrul legal:
Proiectarea metodologiei cercetărilor statistice este realizată în conformitate cu prevederile Programului Cercetărilor Statistice
ale Institutului Naţional de Statistică (INS).
În acţiunea de reglementare coerentă a problemelor privind serviciile publice de interes general, se pot distinge următoarele
categorii şi grupe principale de acte normative:
La nivel naţional
• Legea nr. 326/2002 privind serviciile publice de gospodărie comunală;
• Legea nr. 634/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare;
• Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităţilor;
• Ordonanţa Guvernului nr.73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de
alimentare cu energie termică produsă centralizat;
• Ordonanţa Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii publice.
La nivel european
Nu există cadrul legal.
Serviciile publice de gospodărie comunală se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcţii, instalaţii tehnologice,
echipamente funcţionale şi dotări specifice, denumite în continuare sisteme publice de gospodărie comunală; aceste sisteme
fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităţilor.
Localitatea este unitatea administrativ-teritorială cu caracter urban sau rural, după caz, care îşi desfăşoară activitatea pe baza
planului şi a programelor de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, a bugetului local de venituri şi cheltuieli, potrivit
principiilor autoconducerii, autoaprovizionării, autogestiunii economico- financiare şi autofinanţării.
Pentru colectarea datelor se utilizează următoarea cercetare statistica:
A.C. Alimentarea cu apă, canalizarea, salubritatea şi distribuţia energiei termice completat de unităţile cu activităţi de utilitate
publică de interes local, direcţiile domeniului public, primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale.
Cercetarea statistică din domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală se realizează cu periodicitate anuală şi asigură
colectarea informaţiilor referitoare la aceste servicii publice existente în anul precedent celui în care se face colectarea. Datele
statistice se obţin pe baza informaţiilor colectate, prin cercetări exhaustive, de la direcţiile judeţene de statistică.
Fac obiectul cercetărilor statistice din domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală toate
unităţile din întreaga ţară, atât la nivel urban, cât şi rural.
49
Unităţi ale administraţiei publice locale
Aceste cercetări statistice din domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală acoperă toate unităţile cu personalitate
juridică, indiferent de forma de proprietate, care desfăşoară aceste activităţi principale, conform Clasificării Activităţilor din
Economia Naţională (CAEN rev.2).
Nomenclatorul SIRUTA pentru localităţi şi judeţe
d. Principalele variabile colectate:
Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile
Cantitatea maximă de apă potabilă ce poate fi debitată de instalaţia de alimentare cu apă într-o unitate de timp se determină
pentru fiecare instalaţie de captare-tratare în parte, atât pentru apa industrială, cât şi pentru apa potabilă, luându-se în
considerare capacitatea prevăzută în documentaţia tehnică respectivă în cazul când există această documentaţie confirmată
prin procesul verbal de recepţie, avându-se în vedere şi eventualele modernizări sau reutilări care duc la mărirea capacităţii
iniţiale. Nu se iau în considerare eventualele ştrangulări datorate capacităţii de transport sau de pompare a apei în aval de
captare. Dacă la o instalaţie există diferenţă între capacitatea de captare şi capacitatea de tratare, se ia în calcul capacitatea
cea mai mică în capacitatea totală a instalaţiilor de captare se includ numai acelea care deservesc instalaţiile centralizate de
alimentare cu apă şi nu cele ale unităţilor pentru nevoile industriale proprii.
Apa potabilă introdusă în reţea reprezintă volumul de apă trecută din sistemul de aducţiune (de pe teritoriul localităţii
respective sau a altei localităţi) în sistemul de distribuţie, precum şi cantitatea de apă cumpărată de la unităţile productive
şi introdusă în sistemul de distribuţie a localităţii. Apa potabilă trebuie sa îndeplinească anumite condiţii igienice, chimice,
biologice şi fizice în ce priveşte puritatea, conţinutul în săruri şi gaze, culoare, aspect şi gust. Se exprimă în mii mc. şi se
determină, de regulă, după înregistrările din jurnalul tehnic al staţiilor de pompare pe baza măsurătorilor apometrice. Este un
indicator care exprimă volumul de apă potabilă furnizat localităţii prin instalaţii centralizate de alimentare cu apă.
Apa potabilă distribuită consumatorilor este cantitatea totală de apă potabilă livrată efectiv tuturor consumatorilor, populaţiei
şi agenţilor economici pentru nevoi productive şi neproductive (casnice, băi publice, clădiri social-culturale şi administrative,
hoteluri, stropitul străzilor, spaţii verzi etc.) prin reţele de distribuţie sau direct prin conductele de aducţiune; se determină cu
ajutorul apometrelor instalate la consumatori, iar în lipsa acestora pe baza normelor de consum pauşal.
Apa potabilă distribuită pentru uz casnic reprezintă cantitatea de apă potabilă livrată gospodăriilor, inclusiv cantitatea de apă
livrată prin cişmele publice care va fi înregistrată conform normelor stabilitepentru consumatorii din raza cişmelelor publice.
Apa potabilă distribuită pentru uz public reprezintă cantitatea de apă potabilă distribuită pentru stropitul străzilor şi spaţiilor
verzi, pentru instituţii social-culturale publice, băi, W.C.-uri publice.
Diferenţa dintre cantitatea totală de apă distribuită şi cea distribuită pentru uz casnic şi cel public
reprezintă apa distribuită pentru activităţi economice (industriale, agricole, silvice, construcţii,
transporturi, comerciale, turistice etc.).
Apa potabilă distribuită înregistrată la apometre reprezintă cantitatea de apă potabilă distribuită înregistrată la apometre
instalate la consumatori.
Pentru înregistrarea informaţiilor în chestionarul AC se utilizează metoda autoînregistrării.
Persoanele care răspund de cercetarea statistică completează variabilele chestionarelor, conform instrucţiunilor detaliate ce
însoţesc formularistica anchetei.

Perioada de referinţă corespunzătoare cercetărilor statistice din domeniul serviciilor publice ale gospodăriei comunale, în anul
T, reprezintă anul calendaristic anterior celui în care are loc cercetarea T-1.
Colectarea datelor se face în luna februarie pentru toate cercetările statistice din domeniul serviciilor publice de gospodărie
comunală.
Fluxul de prelucrare, colectare şi diseminare a datelor din domeniul serviciilor publice din gospodăria comunală este următorul:
-transmiterea chestionarelor de la Institutul Naţional de Statistică la direcţiile teritoriale de statistică ;
-transmiterea chestionarelor la operatori;
50
-validarea datelor;

-diseminarea datelor.

Principalele rezultate ale cercetărilor statistice ale serviciilor publice de gospodărie comunală sunt prezentate anual în
publicaţia “Activităţile privind utilitatea publică de interes local “.
Principalii indicatori rezultaţi sunt publicaţi deasemenea, în Anuarul Statistic al României, Statistica teritorială, Starea
economică şi socială,TEMPO, BDJ, BDL.
Beneficiarii rezultatelor:
a) interni: ARACO, Guvern, Parlament, Presedinte, UNDT.
b) externi: nu.
2.3.20. FIȘA INDICATORULUI: Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile pe locuitor
Denumire Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile pe locuitor

Simbol CIPAL
Definiţia Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile raportata la numarul
locuitorilor.
Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile reprezinta cantitatea
maxima de apa potabila ce poate fi debitata de instalatia de alimentare cu
apa intr-o unitate de timp. In capacitatea totala a instalatiilor de captare
se vor include numai acelea care deservesc instalatiile centralizate de
alimentare cu apa si nu cele ale unitatilor pentru nevoile industriale proprii.
Se exprima in mii metri cubi.
Unitate de măsură Mii mc / locuitor
CIPAL =
∑ CIPA
∑P
unde:
CIPA – capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile;
P – Numarul populatiei – total, la 1 iulie anul de referinta.
Nivelul de agregare: - Profil teritorial NUTS 0,1,2,3, LAU 2
Date necesare - Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile
- Numarul populatiei – total, la 1 iulie
51
Sursa de date Cercetarea statistica privind alimentarea cu apa, canalizarea, salubritatea si
Statistica demografică pentru determinarea populaţiei stabile
Tipul de cercetare Exhaustiva
Detalii privind cercetarea statistica Cercetarea statistica privind alimentarea cu apa, canalizarea, salubritatea
si distribuirea energiei termice se realizeaza anual (perioada de colectare/
inregistrare a datelor: pana la data de 7 februarie anul curent) pentru 3500
de unitati observate.
Modul de colectare a datelor: auto-inregistrare.
Calitatea datelor:
a. Obiectivul si relevanta Obiectivul: Determinarea capacitatii instalatiilor de producere a apei potabile
indicatorului pe locuitor.
Relevanta: Stabilirea capacitatii instalatiilor de producere a apei potabile
pe locuitor reprezinta un indicator important al calitatii vietii intr-o anumita
zona /localitate, fiind si o informatie necesara in cadrul strategiilor locale de
dezvoltare a utilitatiilor publice.
b. Acuratetea generala Mare: Informatiile referitoare la „capacitatea instalatiilor de producere a
apei potabile”, colectate prin intermediul formularelor statistice privind
alimentarea cu apa, asigura exhaustivitate datelor statistice rezultate.
Cel de-al doilea indicator folosit “Numarul populatiei stabile – total, la 1
iulie” este rezultatul unei cercetari statistice exhaustive.
c.Comparabilitatea intre localitati/ Mare: Se foloseste aceeasi metodologie la nivel teritorial.
judete/regiuni
d. Comparabilitatea in timp Mare: Nu s-au inregistrat reproiectari metodologice frecvente.
2.3.21. INDICATORUL: Număr autoturisme înmatriculate la 1.000 locuitori

A. Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative pentru determinarea numărului de autoturisme
Statistica demografică pentru măsurarea numărului populaţiei (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații
verzi per capita)
A.1. Cadrul general
a. Obiective
a1. Caracterizarea nivelului de trai al populatiei
b. Cadrul legal
O.G. 27, publicată în Monitorul Oficial nr. 625 din 2 septembrie 2011
Autoturism - autovehicul cu cel puţin 4 roţi şi o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h, conceput şi construit pentru
transportul de persoane, care are cel mult 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto;
Modul de calcul al indicatorului Număr autoturisme inmatriculate la 1.000 locuitori
unde :
Nr_auto = Numărul de autoturisme - persoane fizice
P – numărul populaţiei - total, la 1 iulie al anului de referinţă
52
Persoanele din localitatea de referinta
Persoana
Se vor prelua date din alte surse administrative (Ex: Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din
cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pentru determinarea numărului de autoturisme
Comunicat de presă
Site INS
Datele statistice se diseminează intern și internațional în diverse forme (format electronic, suport hârtie – în varii publicații,
portal web, TEMPO Online etc.).
2.3.22. FIȘA INDICATORULUI: Număr autoturisme înmatriculate la 1.000 locuitori
Denumire Număr autoturisme înmatriculate la 1.000 locuitori

Simbol
Definiţia Indicatorul arată în esență numărul de autoturisme care revin în medie la
un locuitor. El se calculează ca raport între numărul total de autoturisme
înregistrate pe numele persoanelor fizice cu domiciliul în UAT-ul de raportare
şi numărul populaţiei UAT-ului de raportare
Unitate de măsură Autoturisme/1000 loc
unde :
Nr_auto = Numărul de autoturisme - persoane fizice
P – Numărul populaţiei - total, la 1 iulie
Nivelul de agregare: o Naţional, NUTS 1, 2, 3 şi LAU 2
Date necesare Numărul total de autoturisme înregistrate pe numele persoanelor fizice cu
domiciliul în UAT-ul de raportare.
Numărul populaţiei - total, la 1 iulie. De obicei perioada de referință este
anul și atunci se folosește populația la 1 iulie a anului respectiv
Sursa de date Nu există sursă pentru număr total de autoturisme în bazele de date ale INS
Statistici din evidența curentă a populației, pentru datele referitoare la
numărul și structura demografică a populației
Detalii privind cercetarea statistica - Indicator nou
53
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi Relevanța Obiectivul: Indicatorul este o măsură a nivelului de dezvoltare economică a
indicatorului locuitorilor.
b. Acurateţea generală Numărul de autoturisme nu este colectat într-o cercetare statistică periodică
Numărul populației este rezultatul unor cercetări statistice demografice
exhaustive.
c.Comparabilitatea între localităţi/ -
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare. Chiar dacă nu se colectează în prezent numărul de autoturisme, sfera
de cuprindere ale acestui indicator nu a suferit modificări în ultimii 10 ani.
2.3.23. INDICATORUL: Deficitul/Excedentul bugetului de stat

A. Execuția bugetului de stat (surse administrative)
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Indicatorul este unul extrem de utilizat (mai ales la nivel național) și reflectă calitatea cu care se gestionează resursele bugetare
ale unei anumite entități administrative. De cele mai multe ori indicatorul înregistrează o valoare negativă (deficit bugetar).
Există discuții majore între diferitele curente de gândire economică relativ la necesitatea utilizării acestui instrument (deficitul
bugetar) pentru dezvoltare economică. Astfel unul dintre aceste curente clamează că atâta vreme cât deficitele sunt direcționate
în întregime către investiții efectul asupra mediului economic va fi unul pozitiv.
b. Cadrul legal:
Diferența (exprimată procentual) între veniturile și cheltuielile totale realizate în cadrul bugetului de stat unei anumite entități
teritoriale comparată cu veniturile totale.
Această cercetare statistică se bazează pe surse administrative (MF) de unde se pot obține informațiile dorite la nivelul tuturor
entităților teritoriale din spațiul național.
Un număr de 3.186 primării.
Nu există un chestionar întrucât informația se obține prin interogare a unor baze de date existente în cadrul altei entități ale
administrației publice centrale (Ministerul Finanțelor). Informația necesare cuprinde două variabile: veniturile și cheltuielile
totale în execuția bugetului de stat pe anul în curs.
Integrare pe baza nomenclatoarelor geografice (SIRUTA) a unor informații preluate în urma unor interogări a unor baze de date.
Perioada de înregistrare este anul calendaristic (cu toate că execuția bugetelor se realizează și pentru perioade mai mici: trimestru,
semestru etc.
54
2.3.24. FIȘA INDICATORULUI: Deficitul/Excedentul bugetului de stat
Denumire Deficitul/Excedentul bugetului de stat

Simbol DEFBUG
Definiţia Diferența (exprimată procentual) între veniturile și cheltuielile totale realizate
în cadrul bugetului de stat unei anumite entități teritoriale comparată cu
veniturile totale.
Metoda şi formula de calcul Se calculează diferența între veniturile și cheltuielile efectuate în cadrul
bugetului de stat a unei anumite entități geografice. Se împarte rezultatul
obținut la totalul veniturilor. Rezultatul astfel obținut se înmulțește cu 100
pentru a se exprima în procente.
DEFBUG = ((V-CH)/ V)* 100
unde:
DEFBUG – Deficitul/Excedentul bugetului de stat;
V – Venituri din taxe şi impozite locale obtinute la nivel local;
CH – Cheltuieli totale (execuția bugetului de stat).
Nivelul de agregare: - Naţional, NUTS 1, 2, 3 şi LAU 2;
- Medii de rezidență.
Date necesare Execuția bugetului de stat la nivelul entităților administrative.
Sursa de date Informația relativ la execuția bugetului este una publică și este gestionată de
către Ministerul Finanțelor (MF).
Detalii privind cercetarea statistica Această cercetare statistică se bazează pe surse administrative (MF) de unde
se pot obține informațiile dorite la nivelul tuturor entităților teritoriale din
spațiul național.
Calitatea datelor :
55
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul este unul extrem de utilizat (mai ales la nivel național)
indicatorului și reflectă calitatea cu care se gestionează resursele bugetare ale unei
anumite entități administrative.
Relevanța: De cele mai multe ori indicatorul înregistrează o valoare negativă
(deficit bugetar). Există discuții majore între diferitele curente de gândire
economică relativ la necesitatea utilizării acestui instrument (deficitul
bugetar) pentru dezvoltare economică. Astfel unul dintre aceste curente
clamează că atâta vreme cât deficitele sunt direcționate în întregime către
investiții efectul asupra mediului economic va fi unul pozitiv.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au înregistrat reproiectări metodologice frecvente în timp.
2.3.25. INDICATORUL: Ponderea cheltuielilor din venituri obținute la nivel local în total cheltuieli în
execuția bugetului de stat
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Indicatorul măsoară, practic, gradul de independență financiară a unei entități administrative. Indicatorul este unul extrem
de important în ceea ce privește sustenabilitatea diverselor entități administrative știut fiind că, de exemplu, o mare parte a
comunelor din România n-ar rezista financiar dacă n-ar exista sprijin de la nivelul bugetului central de stat. Există voci care
clamează că entitățile administrative ar trebui reorganizate total astfel încât să se minimizeze numărul comunelor neviabile din
punct de vedere financiar.
b. Cadrul legal:
Ponderea cheltuielilor din venituri obținute la nivel local în totalul cheltuielilor realizate în cadrul execuției bugetului de stat.
56
semestru etc.
2.3.26. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea cheltuielilor din venituri obținute la nivel local în total
cheltuieli în execuția bugetului de stat
Denumire Ponderea cheltuielilor din venituri obținute la nivel local în total cheltuieli
în execuția bugetului de stat
Simbol GRINDEP
Definiţia Ponderea cheltuielilor din venituri obținute la nivel local în totalul cheltuielilor
realizate în cadrul execuției bugetului de stat.
Metoda şi formula de calcul Se calculează ca raport între cheltuielile din venituri obținute la nivel local și
totalul cheltuielilor realizate în cadrul execuției bugetului de stat. Rezultatul
astfel obținut se înmulțește cu 100 pentru a se exprima în procente.
GRINDEP = (CHloc/ CH)* 100
unde:
GRINDEP – Ponderea cheltuielilor din venituri obținute la nivel local în total
cheltuieli în execuția bugetului de stat;
CHloc – Cheltuieli din venituri obţinute la nivel local;
Date necesare Execuția bugetului de stat la nivelul entităților administrative
spațiul național.
Calitatea datelor :
57
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul măsoară, practic, gradul de independență financiară a unei
indicatorului entități administrative.
Relevanța: Indicatorul este unul extrem de important în ceea ce privește
sustenabilitatea diverselor entități administrative știut fiind că, de exemplu, o
mare parte a comunelor din România n-ar rezista financiar dacă n-ar exista sprijin
de la nivelul bugetului central de stat. Există voci care clamează că entitățile
administrative ar trebui reorganizate total astfel încât să se minimizeze numărul
comunelor neviabile din punct de vedere financiar.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: nu s-au înregistrat reproiectari metodologice frecvente în timp.
2.3.27. INDICATORUL: Ponderea cheltuielilor cu investițiile în total cheltuieli în execuția bugetului de stat
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Indicatorul urmărește să evidențieze eforturile (măsurate financiar) pentru dezvoltarea infrastructurii (și nu numai) unei entități
administrative. Indicatorul este unul extrem de important pentru că măsoară în mod concret anvergura proiectelor edilitar
utilitare dezvoltate într-o anumită entitate administrativă precum și bunurile de capital cu care aceasta se înzestrează. Toate
acestea se constituie în elemente importante în dezvoltarea economico-socială a respectivei entități administrative. De cele mai
multe ori proiectele de anvergură nu pot fi susținute doar de la bugetul local și prezentul indicator oferă indicii importante asupra
eficienței cu care decidenții de la nivel local reușesc să convingă autoritățile centrale pentru acordarea unui sprijin financiar. De
o importanță deosebită sunt și fondurile nerambursabile (UE, Phare etc.) pe care entitățile administrative le-au putut și le pot
accesa pentru realizarea unor obiective investiționale.
b. Cadrul legal:
Ponderea cheltuielilor cu investițiile în totalul cheltuielilor realizate în cadrul execuției bugetului de stat.
semestru etc.
58
Fiind o cercetare statistică cu caracter exhaustiv, nu sunt aplicate asupra datelor primare proceduri de calibrare sau de ponderare.â
2.3.28. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea cheltuielilor cu investițiile în total cheltuieli în execuția bugetului de stat
Denumire Ponderea cheltuielilor cu investițiile în total cheltuieli în execuția bugetului de stat

Simbol INVEST
Definiţia Ponderea cheltuielilor cu investițiile în totalul cheltuielilor realizate în
cadrul execuției bugetului de stat.
Metoda şi formula de calcul Se calculează ca raport între cheltuielile totale cu investițiile și cheltuielile
totale realizate în cadrul execuției bugetului de stat. Rezultatul astfel obținut se
înmulțește cu 100 pentru a se exprima în procente.
INVEST = (CHinv/ CH)* 100
unde:
INVEST – Ponderea cheltuielilor cu investițiile în total cheltuieli în execuția
bugetului de stat;
CHinv – Cheltuieli totale cu investițiile;
Sursa de date Informația relativ la execuția bugetului este una publică și este gestionată
de către Ministerul Finanțelor (MF).
Detalii privind cercetarea statistica Această cercetare statistică se bazează pe surse administrative (MF) de unde se pot
obține informațiile dorite la nivelul tuturor entităților teritoriale din spațiul național.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul urmărește să evidențieze eforturile (măsurate financiar)
indicatorului pentru dezvoltarea infrastructurii (și nu numai) unei entități administrative.
Relevanța: Indicatorul este unul extrem de important pentru că măsoară în mod
concret anvergura proiectelor edilitar utilitare dezvoltate într-o anumită entitate
administrativă precum și bunurile de capital cu care aceasta se înzestrează. Toate
acestea se constituie în elemente importante în dezvoltarea economico-socială a
respectivei entități administrative. De cele mai multe ori proiectele de anvergură nu
pot fi susținute doar de la bugetul local și prezentul indicator oferă indicii importante
asupra eficienței cu care decidenții de la nivel local reușesc să convingă autoritățile
centrale pentru acordarea unui sprijin financiar. De o importanță deosebită sunt
și fondurile nerambursabile (UE, Phare etc.) pe care entitățile administrative le-au
putut și le pot accesa pentru realizarea unor obiective investiționale.
judeţe/regiuni
59
2.3.29. INDICATORUL: Gradul de colectare a sumelor la bugetul local
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Indicatorul urmărește să evidențieze performanțele administrației financiare locale pentru o anumită entitate administrativă
într-o anumită perioadă de timp (de obicei un an). Indicatorul include toate taxele și impozitele existente la nivel local. Pe
lângă cele clasice (impozite pe proprietățile imobiliare și autovehicule) există o diversitate mare de astfel de taxe (de exemplu:
impozitul pentru panotaj publicitar stradal, impozitul pentru spectacole, impozitul pentru divorț pe cale administrativă etc). De
cele mai multe ori bugetarea inițială se face ținând cont de realitățile istorice. Unele taxe sunt însă destul de volatile (de exemplu
: amenzile) și includerea lor ca prevedere bugetată poate conduce la nerealizarea unui grad de colectare extrem de consistent.
b. Cadrul legal:
Ponderea cheltuielilor cu investițiile în totalul cheltuielilor realizate în cadrul execuției bugetului de stat.
semestru etc.
60
2.3.30. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de colectare a sumelor la bugetul local
Denumire Gradul de colectare a sumelor la bugetul local

Simbol GCOLECT
Definiţia Nivelul de performanță al administrațiilor financiare locale măsurat prin
compararea ex-post a sumelor efectiv încasate în cadrul bugetelor locale față
de prevederile bugetare inițiale.
Metoda şi formula de calcul Se calculează ca raport între sumele efectiv încasate din taxe și impozite și locale
obținute la nivel local și veniturile din taxe și impozite locale previzionate ale
bugetului la nivel local. Rezultatul astfel obținut se înmulțește cu 100 pentru a
se exprima în procente.
GCOLECT = (VLreal/VLprev)* 100
unde:
GCOLECT – Gradul de colectare a sumelor la bugetul local;
VLreal – Venituri din taxe şi impozite locale obținute la nivel local;
VLprev – Veniturile din taxe şi impozite locale previzionate ale bugetului la nivel
local.

spațiul național.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul urmărește să evidențieze performanțele administrației
indicatorului financiare locale pentru o anumită entitate administrativă într-o anumită
perioadă de timp (de obicei un an).
Relevanța: Indicatorul include toate taxele și impozitele existente la nivel local.
Pe lângă cele clasice (impozite pe proprietățile imobiliare și autovehicule)
există o diversitate mare de astfel de taxe (de exemplu: impozitul pentru
panotaj publicitar stradal, impozitul pentru spectacole, impozitul pentru divorț
pe cale administrativă etc). De cele mai multe ori bugetarea inițială se face
ținând cont de realitățile istorice. Unele taxe sunt însă destul de volatile (de
exemplu: amenzile) și includerea lor ca prevedere bugetată poate conduce la
nerealizarea unui grad de colectare extrem de consistent.
61
judeţe/regiuni
2.3.31. INDICATORUL: Rata criminalitatii

A. Colectare de date privind numărul condamnărilor definitive din surse administrative (Consiliul Suprem al Magistraturii)
capita)
A. Colectare date privind Numărul condamnărilor definitive din surse administrative

A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Estimarea numărului de persoane condamnate definitiv la nivel local în vederea măsurarii fenomenului de criminalitate
b. Cadrul legal
În prezent INS colectează date privind numărul persoanelor condamnate definitiv în baza unui protocol de colaborare cu
Ministerul Justitiei.
Persoane condamnate definitiv de insţantele judecatoresti se referă la numărul de persoane condamnate definitiv pentru
infracţiunile săvârsite în materie penală. în cazul persoanelor condamnate pentru mai multe infracţiuni, în statistica judiciară s-a
înregistrat infracţiunea cea mai gravă.
Infracţiunea este fapta care reprezintă pericol social, săvârsită cu vinovaţie şi prevazută de legea penală.
Categorii de infracţiuni:
- infracţiuni contra persoanei;
- infracţiuni contra patrimoniului;
- infracţiuni contra autorităţilor;
- infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială;
- alte infracţiuni.
Recidiviştii sunt persoanele condamnate care au săvârşit din nou, cu intenţie, o infracţiune pentru care legea penală prevede, în
anumite condiţii, pedeapsa privării de libertate (închisoare) mai mare de un an.
Rata criminalităţii reprezintă numărul de persoane condamnate definitiv într-un an ce revine la o sută de mii de locuitori.
A.2. Descrierea cercetarii statistice
Instanţele judecătoreşti
b. Unitatea de observare
Persoane condamnate definitiv
c. Clasificari şi nomenclatoare utilizate
d. Chestionarul cercetarii statistice şi principalele variabile colectate
In prezent datele privind persoanele condamnate sunt colectate de la Consiliul Suprem al Magistraturii în baza unui protocol
semnat între Ministerul Justiţiei şi INS.
62
Nu este folosit un chestionar tipizat, sunt tabele ce conţin informaţii din domeniul statisticii justiţiei după cum urmează:
- cauze intrate în instanţele judecătoreşti pe categorii de cauze;
- cauze penale şi civle ce revin spre solutionare unui judecator;
- persoane condamnate definitiv de instanţele judecătoreşti, pe sexe;
- persoane minore condamnate definitiv de instanţele judecătoreşti, pe tipuri de pedepse;
- persoane condamnate definitiv de instanţele judecătoreşti, pe macroregiuni, regiuni şi judeţe;
- persoane condamnate definitiv, pe categorii de infracţiuni;
- persoane condamnate definitiv de instanţele judecătoreşti, pe tipuri de pedepse;
- persoane recidiviste condamnate definitiv de instanţele judecătoreşti;
- persoane condamnate definitiv aflate în penitenciare, dupa durata pedepselor;
- persoane condamnate definitiv aflate în centre de reeducare;â
Penru a putea calcula rata criminalităţii la nivel de localitate este necesară includerea în protocolul deja existent între cele doua
instituţii solicitarea ca CSM sa ofere informaţii privind persoanele condamnate definitiv după localitatea de domiciliu a acestora
(municipiu, oras, comuna).
Informaţiile necesare sunt:
- numărul persoanelor condamnate definitiv (total, din care femei)
- localitatea de domiciliu (cod SIRUTA);
- categoria de infacţiune;
- tipuri de pedepse (amendă, executarea pedepsei la locul de muncă, închisoare, suspendarea condiţionată a executării pedepsei
cu inchisoarea, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere)
Pentru aceasta toate judecătoriile trebuie să completeze anual un chestionar în care să fie înregistrat numărul de persoane
condamnate definitiv, după localitatea de domiciliu a acestora (vezi L10+L16_ANEXA 1, document ataşat prezentului document).
Auto-inregistrare pe chestionar de hârtie. Înregistrarea informaţiilor în chestionar se va realiza de către persoanele desemnate
din partea Judecătoriilor.
b. Perioda de referinta şi de inregistrare a datelor:
Perioada de referinţă va fi anul anterior colectarii datelor, iar perioada de colectare – până la sfarşitul lunii martie anul următor
(exemplu: pentru anul 2014 vor fi colectate date în 2015)
Rata criminalităţii va fi calculată de către INS pe baza informaţiilor transmise de către CSM şi a numărului populaţiei la 1 iulie.
Informaţiile furnizate de CSM trebuie să păstreze structura metodologica agreată intre cele doua instituţii semnatare ale
protocolului, iar orice modificare de definitie/concept trebuie justificată, astfel incât să se evite rupturi în continuitatea seriei de
date.
Indicatorul privind rata criminalitatii la nivel de localitate se va disemina prin intermediul bazei de date TEMPO unde, în present,
sunt dezagregaţi la nivel naţional, regiune, judeţe. Indicatorii prelucraţi la nivel de localitate vor fi incarcati şi în Baza de Date la
nivel de localitate (BDL)
Indicatorul se publica în prezent în Anuarul statistic şi se disemineaza anual Ministerului Muncii, acesta facand parte din setul
indicatorilor privind incluziunea sociala.
63
2.3.32. FIȘA INDICATORULUI: Rata criminălității
Denumire Rata criminalităţii

Simbol Rc
Definiţia Numărul de persoane condamnate definitiv într-un an ce revine la o sută de
mii de locuitori
Unitate de măsură Număr la 100.000 de locuitori
Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul persoanelor condamnate definitiv la numărul populaţiei
– totală, la 1 iulie, din anul de referinţă.
Rc=(Npcd/P)*100.000
unde:
Npcd - Numărul persoanelor condamnate definitiv
P - Numărul populaţiei – total, la 1 iulie din anul de referinţă
Nivelul de agregare: - Naţional, NUTS 1,2,3 şi LAU 2
Date necesare Numărul persoanelor condamnate definitiv; Numărul populaţiei - total, la 1

iulie
Sursa de date Administrative: Ministerul de Justiţie;
Consiliul Superior al Magistraturii
Tipul de cercetare Date din surse administrative
Detalii privind cercetarea statistica INS colectează anual informaţii privind numărul condamnaților definitiv de la
Ministerul Justiţiei (până în 2004) şi de la Consiliul Superior al Magistraturii
(începând cu anul 2005).
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Măsurarea fenomenului de criminalitate.
indicatorului
Relevanţa: Indicator deosebit de important pentru monitorizarea numărului
de persoane condamnate definitiv care au comis infractiuni, în vederea
reducerii numărului acestora şi a ratei de criminalitate.
b. Acurateţea generală Restricţionată: Informaţiile sunt colectate din surse administrative fără a
exista un cadru metodologic statistic bine definit.
c. Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Dacă se foloseşte aceeaşi metodă de colectare a datelor la nivel de
judeţe/regiuni judeţ
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu vor fi modificări metodologice semnificative în timp.
2.3.33. INDICATORUL: Rata infractionalităţii

A. Colectare de date privind Numărul infracţiunilor din surse administrative (Inspectoratul General al Politiei Române,
inspectoratele teritoriale ale poliţiei)
Statistica demografica pentru măsurarea numărului populaţiei (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi per
capita)
A. Colectare date privind Numărul infractiunilor din surse administrative
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Estimarea numărului infracţiunilor cercetate şi soluţionările la nivel local în vederea măsurării fenomenului de infracţionalitate
b. Cadrul legal
In prezent INS colectează date privind numărul infracţiunilor în baza unui protocol de colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne
64
(Inspectoratul General al Poliţiei Române - IGPR).
Infractiunea este fapta care reprezintă pericol social, săvârsita cu vinovaţie şi este prevazută de legea penala.
Categorii de infracţiuni:
- infracţiuni contra persoanei;
- infracţiuni contra patrimoniului;
- infracţiuni de fals;
- i infracţiuni incriminate în legi speciale.
Infracţiuni contra persoanei:
- omor;
- tentativă de omor;
- ucidere din culpă;
- vătămare corporală gravă;
- loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;
- viol.
Infracţiuni contra patrimoniului:
- furt;
- tâlhărie;
- gestiune frauduloasă;
- înşelăciune;
- delapidare;
- distrugere.
Infracţiuni incriminate în legi speciale:
- infracţiuni în regimul circulaţiei rutiere;
- legea combaterii activităţilor comerciale ilicite;
- contrabandă şi infracţiuni de import-export
Rata infracţionalitaţii reprezintă numărul total al infracţiunilor îcercetate şi soluţionate de poliţie raportat la o sută de mii de locuitori.
Inspectoratele judeţene de poliţie
Infracţiunea
În prezent datele privind numărul infracţiunilor se colectează de la Instectoratul General de Poliţie în baza unui protocol semnat
intre Ministerul Afacerilor Interne şi INS.
Nu este folosit un chestionar tipizat, ci sunt tabele ce conţin informaţii privind numărul infracţiunilor pe judeţe şi pe tipuri de
infracţiuni.
65
Penru a putea calcula rata infracţionalităţii la nivel de localitate este necesara includerea în protocolul deja existent între cele doua
instituţii, solicitarea ca IGP să ofere informatii privind numărul de infracţiuni, dupa localitatea în care s-au săvârşit (municipiu,
oras, comuna).
Pentru aceasta, toate Inspectoratele Judeţene de Poliţie (IJP) trebuie să completeze anual un chestionar în care să fie înregistrat
numărul infracţiunilor, după localitatea în care s-au săvârşit (vezi L10+L16_ANEXA 2, document ataşat prezentului document).
Auto-înregistrare pe chestionar de hartie/electronic. Înregistrarea informaţiilor în chestionar se va realiza de către persoanele
desemnate din partea IJP.
b. Perioda de referinta şi de inregistrare a datelor
Anul anterior colectarii datelor (T-1) iar înregistrarea datelor se va face în anul T.
Rata infracţionalităţii va fi calculată de către INS pe baza informaţiilor transmise de catre IGPR şi a numărului populaţiei la 1 iulie.
Informaţiile furnizate de IGPR trebuie să păstreze o structura metodologică agreată între cele doua instituţii semnatare ale
protocolului, iar orice modificare de definiţie/concept trebuie justificată, astfel incât să se evite rupturi în continuitatea seriei de
date.
Indicatorul privind rata infracţionalităţii la nivel de localitate se va disemina prin intermediul bazei de date TEMPO unde, în
prezent, sunt dezagregaţi la nivel naţional, regiune, judeţe. Indicatorii prelucraţi la nivel de localitate vor fi încarcati şi în Baza de
Date la nivel de localitate (BDL)
Indicatorul se publică în prezent în Anuarul statistic pe total şi tipuri de infracţiuni.
2.3.34. FIȘA INDICATORULUI: Rata infractionalităţii
Denumire Rata infracţionalităţii
Simbol Ri
Definiţia Numărul total al infracţiunilor cercetate şi soluţionate de poliţie în cursul
anului de referinţă, raportat la populaţia din anul de referinţă
Unitate de măsură Număr la 100.000 de locuitori
Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul infracţiunilor cercetate şi soluţionate de poliţie la

numărul populaţiei – total, din anul de referinţă.
Ri=(Ninfc/P)*100.000
unde:
Ninfc - Numărul infracţiunilor cercetate şi soluţionate de poliţie
P - Numărul populaţiei – total, la 1 iulie din anul de referinţă
Date necesare Numărul infracţiunilor cercetate şi soluţionate de poliţie; Numărul populaţiei
- total, la 1 iulie, din anul de referinţă
Sursa de date Administrative: Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al
Poliţiei Române.
Tipul de cercetare Exhaustiv
Detalii privind cercetarea statistica INS colectează anual informaţii privind numărul infracţiunilor cercetate şi
soluţionate de la Inspectoratul General al Poliţiei. Pentru culegerea datelor
la nivelul localităţilor urmează să se elaboreze un formular tipizat adresat
inspectoratelor teritoriale ale Poliţiei Române.
66
Calitatea datelor:
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Măsurarea fenomenului de infracționalitate.
indicatorului
Relevanţa: Indicator deosebit de important pentru monitorizarea actelor de
infracţiune în vederea reducerii acestora.
b. Acurateţea generală Restricţionată: Informaţiile sunt colectate din surse administrative fără a
exista un cadru metodologic statistic bine definit. Nu există informaţii la nivel
de localitate
c. Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Cel mai mic nivel este localitatea ca unitate administrativă (comună,oraş
judeţe/regiuni şi municipiu).
2.3.35. INDICATORUL: Rata mortalității infantile

A. Cercetările statistice demografice exhaustive privind naşterile şi decesele
- Buletinul statistic pentru născutul mort
- Buletinul statistic pentru născutul viu
- Buletinul statistic pentru deces
A. Cercetările statistice demografice exhaustive privind naşterile şi decesele
A.1.Cadrul general
a. Obiectiv
Producerea de indicatori statistici privind natalitatea şi mortalitatea
b. Cadrul legal
Legea nr. 119/1996, cu modificările şi completările ulterioare; Principii şi recomandări pentru statistica stării civile - ONU - seria
M / Revizia 2 – 1998
Născut-viu: este produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii şi care,
după această separare, prezintă un semn de viaţă (respiraţie, activitate cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilical sau contracţii
musculare dependente de voinţă).
Născut-mort: este produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei după o durată a sarcinii de cel puţin 28
săptămâni, care, după această separare, nu prezintă nici un semn de viaţă.
Decedată este considerată persoana căreia i-au încetat definitiv funcţiile vitale după trecerea unui timp oarecare de la naştere.
Rata de mortalitate infantilă reprezintă numărul copiilor decedaţi înaintea împlinirii vârstei de un an, ce revin în medie la 1000
de născuţi vii.
Toţi născuţii-vii, născuţii-morţi, copiii sub un an decedaţi şi persoanele în vârstă de 1 an şi peste decedate în cursul perioadei de
referinţă (luna calendaristică).
Decedaţii, născuţii vii şi morţi din perioada de referinţă analizată.
Calculul ratei mortalităţii infantile se bazează pe sistemele naţionale de înregistrare exhaustivă, continuă şi obligatorie a
67
evenimentelor demografice – decese şi naşteri, care au loc în colectivitatea de persoane de pe un anumit teritoriu.
Sursa datelor pentru calculul ratei este de tip administrativ. Ea se bazează pe înregistrarea exhaustivă a cazurilor de naştere şi
deces, asigurată de oficiile de stare civilă .
Institutul Naţional de Statistică proiectează buletinele statistice demografice de naştere şi deces, avizate de Ministerul
Administraţiei Publice şi Ministerul de Interne (conform Legii actelor de stare civilă, art. 70-2).
În conformitate cu reglementările în vigoare, serviciul de stare civilă din subordinea primarului comunei, oraşului, municipiului
şi al sectoarelor Municipiului Bucureşti are obligaţia ca, pentru fiecare act de naştere (de născut-viu sau născut-mort), deces şi
căsătorie, să întocmească câte un buletin statistic.
Chestionarele folosite pentru colectarea informaţiilor necesare calcului ratei mortalităţii infantile sunt:
1. Buletinul statistic demografic pentru născutul mort cuprinde următoarele informaţii;
- locul şi data înregistrării naşterii;
- numele copilului;
- sexul;
- data naşterii;
- unde a avut loc naşterea (unitate sanitară, acasă, alte situaţii);
- asistenţa la naştere (medic, moaşă, alte situaţii);
- durata sarcinii;
- greutatea la naştere;
- felul naşterii;
- situaţia juridică (născut în cadrul căsătoriei, alte situaţii).
2. Buletinul statistic demografic pentru născutul-viu cuprinde următoarele informaţii:
- locul şi data înregistrării naşterii;
- numele copilului;
- sexul;
- data naşterii;
- unde a avut loc naşterea (unitate sanitară, acasă, alte situaţii);
- asistenţa la naştere (medic, moaşă, alte situaţii);
- durata sarcinii;
- greutatea la naştere;
- felul naşterii;
- situaţia juridică (născut în cadrul căsătoriei, alte situaţii);
- ţara în care s-a născut;
- starea civilă a mamei.
3. Buletinul statistic demografic pentru deces cuprinde următoarele informaţii:
- locul şi data înregistrării decesului;
- CNP-ul şi numele persoanei;
- sexul;
- data naşterii şi data decesului;
- starea civilă;
- statutul ocupaţional;
- nivelul de instruire.
Înscrierea datelor din registrul civil în buletinele statistice.
b. Perioada de referinţă
Luna calendaristică pentru completarea buletinelor demografice. Numărul născuţilor vii, al celor morţi şi al persoanelor
decedate se realizează lunar şi anual.
68
Calculul indicatorului „rata mortalităţii infantile” se face anual.
c. Calculul indicatorului „Rata mortalităţii infantile”
Se calculează prin raportarea decedaţilor în vârstă de sub 1 an la 1000 născuţi-vii. Profilul de prelucrare al datelor este la nivel:
naţional, macroregiune, regiune de dezvoltare, judeţ, localitate şi medii de rezidenţă.
Datele sunt publicate în baza de date TEMPO online şi în BDJ, BDL.
Utilizatorii datelor privind evenimentele demografice se înscriu pe o sferă largă şi diversificată. Acest indicator face parte din
setul de indicatori pentru monitorizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului şi din setul de indicatori de incluziune socială.
Dintre utilizatorii interni se poate aminti:
- Ministerul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice
- Institutul de cercetare în domeniul calităţii vieţii
- Ministerul sănătăţii
- Guvernul României
- Parlamentul României
- Preşedenţie
Utilizatori externi:
- Comisia Europeană
- EUROSTAT
- Organizaţia Mondială a Sănătăţii
- UNICEF
- ONU
2.3.36. FIȘA INDICATORULUI: Rata mortalității infantile
Denumire Rata mortalității infantile

Simbol m0
Definiţia Numărul deceselor copiilor sub 1 an care revin la 1000 născuţi-vii în anul de
referinţă
Unitate de măsură Număr decese la 1000 persoane
Metoda şi formula de calcul Se face raportul dintre numărul deceselor copiilor sub 1 an şi numărul
născuţilor-vii în anul de referinţă îmulţit cu 1000.
m0 = (M0 / Nv) * 1000
unde:
m0 - rata mortalităţii infantile din anul t
M0 - decesele copiilor sub 1 an, din anul t
Nv - născuţii vii din anul t
- Sexe
- Grupe de vârstă a mamei
- Cauze de deces
Date necesare Numărul decedaților sub un an
Numărul născuților vii
69
Sursa de date Buletinul statistic pentru născutul viu în anul t, Buletinul statistic pentru
născutul mort în anul t, Buletinul statistic pentru deces în anul t, Institutul
Naţional de Statistică
Detalii privind cercetarea statistica Cercetare statistică exhaustivă bazată pe date administrative. Colectarea
datelor se face pe hârtie – trei chestionare . Unitățile de observare sunt
persoanele decedate, născuții morți şi născuții vii
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Măsurarea mortalității copiilor de sub un an.
indicatorului
Relevanța: O stare bună de sănătate este un element esenţial al bunăstării
umane. Indicator important folosit în cercetarea calității vieții.
b. Acurateţea generală Mare: Date colectate din surse administrative (Ministerul Sănătății – spitale)
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Metodologia şi formularistica sunt comune tuturor unităților cercetate.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au înregistrat modificări metodologice care să afecteze
Comparabilitatea în timp.
Începând cu anul 2014, formularistica a fost modificată pentru colectarea
unor variabile necesare pentru calculul populaţiei rezidente (stabile) conform
cerinţelor armonizate la nivel UE. În aceste condiţii seria de date poate suferi
în viitor o rupere de serie.
2.3.37. INDICATORUL: Sporul natural al populației

A. Cercetarea statistica privind natalitatea
B. Cercetarea statistica privind mortalitatea
A. Cercetarea statistică privind natalitatea

A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Producerea de indicatori statistici privind natalitatea.
b. Cadrul legal:
Naţional: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
European: Principii şi recomandări pentru statistica stării civile - ONU - seria M / Revizia 2 - 1998.
Născut-viu este produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii şi care, după
această separare, reprezintă un semn de viaţă (respiraţie, activitate cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilical sau contracţii
musculare dependente de voinţă).
Rangul născutului-viu se referă la ordinea numerică a unui născut-viu în raport cu numărul total de născuţi-vii al mamei.
Născuţii vii
Numărul născuţilor-vii
70
Principalele variabile incluse în cercetare:
a) Pentru născutul viu: sexul, data şi felul naşterii, greutatea la naştere, locul şi asistenţa la naştere, situaţia
juridică, locul naşterii, domiciliul părinţilor, reşedinţa obişnuită a părinţilor;
b) Pentru mamă: data naşterii, domiciliul, statutul ocupaţional, nivelul de instruire.
Principalii indicatori rezultaţi: Numărul născuţilor vii, rata generală a natalităţii, rata fertilităţii generale şi rate de fertilitate
specifice, indicatorul conjunctural al fertilităţii, indicele brut şi net de reproducere, vârsta medie a mamei la naştere şi la prima
naştere.
Transcrierea datelor din documentele administrative în Buletinul Statistic Demografic pentru născutul viu, respectiv în cel privind
născutul mort.
Suportul de colectare a datelor: Hârtie - la nivel teritorial, electronic - la nivel central.
Periodicitatea activităţii: lunar
Perioada de colectare/ inregistrare a datelor: lunar
Perioada de referinţă: luna, anul calendaristic
Responsabilităţile instituţiilor implicate:
a) Institutul Naţional de Statistică – transmiterea instrumentarului statistic şi a modificărilor la instrucţiunile de completare;
b) Oficiile de stare civilă - Completarea corectă, completă şi transmiterea la termen a Buletinelor Statistice Demografice;
Sursa datelor: Buletin statistic pentru născutul viu, de la Oficiile de stare civilă teritoriale.
Publicaţii realizate: „Natalitatea în anul .....”
Alte publicaţii în care se regăsesc datele: „Buletinul statistic lunar”, „Anuarul statistic al României”, „România în cifre”, „Statistică
teritorială”, „Statistică socială”, „Situaţia demografică a României”, Informaţii statistice „Seria populaţie”.
a) interni: Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Comisia Naţională de Prognoză, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii,
Centrul de Cercetări Demografice al Academiei Române, Direcţiile Regionale/Judeţene de Statistică, alţi utilizatori;
b) externi: EUROSTAT, ONU, Consiliul Europei, UNICEF - la cerere.
B. Cercetarea statistica privind mortalitatea
B.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Producerea de indicatori statistici privind mortalitatea şi mortinatalitatea.
b. Cadrul legal:
Naţional: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
European: Principii şi recomandări pentru statistica stării civile - ONU - seria M / Revizia 2 - 1998.
Decedat este acea persoana căreia i-au încetat definitiv funcţiile vitale după trecerea unui timp oarecare de la naştere.
Nascut mort este produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei după o durată a sarcinii de cel puţin 28 de
71
saptamani care, dupa acestă separare, nu prezintă nici un semn de viaţă.
Persoanele care au decedat în perioada de referinţă.
Numărul decedaţilor şi născuţilor-morţi.
Nomenclatorul unităţilor administrativ teritoriale.
Data decesului, sexul, data naşterii, domiciliul şi reşedinţa obişnuită a decedatului, starea civilă, statutul ocupaţional, nivelul de
instruire ale persoanei decedate, locul decesului, cauzele decesului.
Principalii indicatori rezultaţi: Numărul decedaţilor, rata generală şi ratele specifice de mortalitate, rata mortalităţii infantile, rate
de mortalitate infantilă specifice pe vârste, mortinatalitatea, cauze de deces.
Transcrierea datelor din documentele administrative în Buletinul Statistic Demografic pentru deces.
Suportul de colectare a datelor: Hârtie - la nivel teritorial, electronic - la nivel central.
Periodicitatea activităţii: lunar
Perioada de colectare/ înregistrare a datelor: lunar
Perioada de referinţă: luna, anul calendaristic
Responsabilităţile instituţiilor implicate:
a) Institutul Naţional de Statistică – transmiterea instrumentarului statistic şi a modificărilor la instrucţiunile de completare;
b) Oficiile de stare civilă - Completarea corectă, completă şi transmiterea la termen a Buletinelor Statistice Demografice;
c) Institutul Naţional de Sănătate Publică - Asistenţă tehnică pentru verificarea şi codificarea cauzelor de deces la DSP-uri şi
validarea fişierului de decese (a cauzei de deces) la centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică.
Sursa datelor: Buletinul statistic pentru deces, buletinul statistic pentru născutul mort, de la Oficiile de stare civilă teritoriale
Publicaţii realizate: „Mortalitatea în anul ....”
Alte publicaţii în care se regăsesc datele: „Buletinul statistic lunar”, „Anuarul statistic al României”, „România în cifre”, „Statistică
teritorială”, „Statistică socială”, „Situaţia demografică a României”, Informaţii statistice „Seria populaţie”.
a) interni: Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Comisia Naţională de Prognoză, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii,
Centrul de Cercetări Demografice al Academiei Române, Direcţiile Regionale/Judeţene de Statistică, Direcţiile Sanitare Judeţene
şi Direcţia Municipiului Bucureşti, Institutul Naţional de Sănătate Publică, alţi utilizatori;
b) externi: EUROSTAT, ONU, Consiliul Europei, OMS, UNICEF - la cerere.
72
2.3.38. FIȘA INDICATORULUI: Sporul natural al populației
Denumire Sporul natural al populatiei

Simbol SNP
Definiţia Sporul natural al populației reprezintă diferența algebrică între numărul
născuților vii şi cel al persoanelor decedate, din rândul unei populații
determinate, într-o perioadă de timp anumită.
Unitate de măsură Persoane
SNP
= NNV − ND
unde:
NNV – Numărul născuților vii;
ND – Numărul total al decedaților.
- Medii de rezidență
Date necesare - Numărul născuților vii
- Numărul total al decedaților
Sursa de date Buletinul statistic pentru nascutul viu în anul t, Buletinul statistic pentru
născutul mort în anul t, Buletinul statistic pentru deces în anul t, Institutul
Naţional de Statistică
Detalii privind cercetarea statistica Cercetările statistice privind mortalitatea şi natalitatea se realizeaza lunar,
perioada de referință fiind luna calendaristică.
Sfera de cuprindere: Persoanele care au decedat; Născuţii vii.
Modul de colectare a datelor: surse administrative.
Calitatea datelor:
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Evaluarea situației demografice.
indicatorului
Relevanța: Sporul natural al populației reprezintă un indicator important în
cadrul analizei demografice, fiind şi o măsură a îmbătrânirii populației.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile referitoare la Numărul născuților vii, Numărul persoanelor
care au decedat, colectate prin intermediul formularelor statistice, asigură
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se folosește aceeași metodologie la nivel teritorial.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au înregistrat reproiectari metodologice frecvente.
Începând cu anul 2014, formularistica a fost modificată pentru colectarea
unor variabile necesare pentru calculul populaţiei rezidente (stabile) conform
cerinţelor armonizate la nivel UE. In aceste condiţii seria de date poate suferi
în viitor o rupere de serie.
2.3.39. INDICATORUL: Numărul șomerilor înregistrați care revine în medie la 100 de salariați
A. Colectare date privind numărul şomerilor inregistraţi din surse administrative (ANOFM)
B. Costul forţei de muncă (număr salariaţi)
A. Colectare date privind numărul şomerilor inregistraţi din surse administrative (ANOFM)
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
73
Asigurarea informaţiilor privind numărul şomerilor şi rata şomajului înregistrat
b. Cadrul legal
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
În sensul prevederilor Legii 76/2002, şomer înregistrat este persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii :
a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
b) starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât
valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare.
Indicatorul social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, denumit în continuare
indicator social de referinţă, reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestaţiile băneşti,
suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, acordate atât în vederea asigurării protecţiei persoanelor în cadrul
sistemului asigurărilor pentru şomaj, cât şi în vederea stimulării anumitor categorii de persoane pentru a se încadra în
muncă, precum şi a angajatorilor pentru a încadra în muncă persoane în căutarea unui loc de muncă. Începând cu anul
2011, valoarea indicatorului social este de 500 lei.
d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi un loc de muncă;
În sensul prevederilor aceleiaşi legi, şomer înregistrat este persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute anterior şi
se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa,
ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în condiţiile prevăzute de lege, în vederea obţinerii unui loc de muncă.
Asimilaţi şomerilor sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă şi care nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea
unei instituţii de învăţământ sau după satisfacerea stagiului militar şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
- sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la
absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale ;
- sunt absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoanele cu handicap, în vârstă de minim 16 ani, care nu au reuşit să se
încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;
- sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost încadrate în muncă şi care, într-o perioadă de 30
de zile de la data lăsării la vatră, nu s-au putut încadra în muncă.
A.2. Descrierea cercetării statistice bazată pe surse administrative
Totalul şomerilor înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă
Şomer înregistrat
Datele sunt colectate lunar, de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), de la agenţiile judeţene ale acesteia.
La agenţiile judeţene sunt centralizate informaţii din localităţi, privind numărul şomerilor înregistraţi pe total, din care femei şi
pe tipuri de indemnizaţii.
ANOFM transmite la Institutul Naţional de Statistică (INS), lunar, până la jumătatea lunii următoare celei de referinţă,
următoarele informaţii:
- numărul şomerilor înregistraţi pe total din care femei, pe localităţi (municipii, oraşe, comune);
- numărul şomerilor înregistraţi pe total din care femei, pe tipuri de indemnizaţii, nivel educaţie, grupe de
vârstă, pe judeţe.
a. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor statistice
74
Pe baza datelor furnizate de ANOFM, se mai calculează următorii indicatori:
- rata şomajului înregistrat;
- persoane cuprinse în cursuri de perfecţionare profesională;
- cheltuieli cu protecţia socială a şomerilor înregistraţi;
- indemnizaţia de şomaj.
Datele sunt prelucrate la nivel: naţional, macroregiune, regiune de dezvoltare, judeţ, localitate, sexe, nivel de educaţie, grupe de
vârstă, durata şomajului.
Informaţiile sunt diseminate în publicaţii cum ar fi:
- Anuarul Statistic al României,
- Buletinul statistic lunar;
- Buletinul statistic lunar al judeţelor;
- România în cifre
De asemenea, sunt postate în baza de date TEMPO online şi BDL, BDJ.
B. Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă
B.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Urmărirea evoluţiei salariilor, câştigurilor salariale medii, a nivelului şi structurii costului forţei de muncă şi a numărului mediu
de salariaţi
b. Cadrul legal
Ordinul Preşedintelui INS nr. 614/23.10.2008 privind metodologia cercetării “Costul forţei de muncă”
Efectivul salariaţilor la sfârşitul perioadei de referinţă reprezintă numărul de salariaţi angajaţi cu contract de muncă/raport de serviciu, pe
durată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parţial (inclusiv cei cu contract de muncă/raport de serviciu suspendat)
existenţi în evidenţele întreprinderii la sfârşitul perioadei de referinţă. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care
cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare. Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.A.N,
M.A.I, S.R.I, etc). Pentru a evita dubla/multipla înregistrare, se respectă definiţia din Codul fiscal (cu modificările şi completările ulterioare)
referitoare la activitatea dependentă, la funcţia de bază, respectiv ‘’orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă
sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se
desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază’’.
Numărul mediu de salariaţi cuprinde persoanele angajate cu contract de muncă/raport de serviciu pe durată determinată sau
nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul). Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică
simplă calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se includ
în numărul mediu, proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ numai
persoanele care au fost plătite pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă, detaşaţi la
lucru în străinătate şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat.
Totalitatea unităţilor active cu personalitate juridică, a căror activitate principală face parte din diviziunile CAEN Rev.2, cod 01–99. În anchetă
sunt cercetate exhaustiv unităţile economice cu 50 salariaţi şi peste. Unităţile din sectorul bugetar (administraţie publică, învăţământ,
sănătate şi asistenţă socială, activităţi de spectacole, culturale şi recreative) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile
administraţiei publice locale, pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de
judeţ. Pentru sectorul economic, unităţile din clasa de mărime 1-49 salariaţi sunt cuprinse în cercetare selectiv, pe bază de eşantion.
b Unitatea statistică utilizată
- Unităţi din sectorul bugetar
75
- Întreprinderea
- Unităţi ale administraţiei publice centrale
- Unităţi ale administraţiei publice locale
- Unităţi ale cooperaţiei mesteşugăreşti şi de consum
- Nomenclatorul formelor juridice;
Instrumentarul anchetei este format din chestionarul propriu-zis (Cercetare statistică S3-Anual), o anexă (Cercetare statistică S3-
Anexă) şi precizări metodologice aferente.
Structura chestionarului utilizat pentru ancheta costului forţei de muncă este următoarea:
Datele de identificare ale unităţii (denumirea unităţii, cod SIRUTA, Cod Unic de Identificare, forma de proprietate, forma juridică,
cod activitate principală nivel clasă CAEN10, numărul de judeţe în care unitatea îşi desfăşoară activitatea şi numărul de localităţi);
Capitolul I - Numărul mediu al salariaţilor (exclusiv ucenicii) şi timpul de lucru în anul de referinţă – se înregistrează pentru activitatea
principală şi fiecare dintre activităţile secundare ale unităţii, pentru total salariaţi şi separat pentru femei, următorii indicatori:
- efectivul salariaţilor la sfârşitul anului, total din care muncitori;
- numărul mediu al salariaţilor care lucrează în timp complet, în timp parţial şi numărul salariaţilor în echivalent timp
complet;
- timpul efectiv lucrat şi timpul nelucrat plătit corespunzător acestor salariaţi.
Capitolul II - Sumele brute plătite (exclusiv ucenicii) în anul de referinţă – se înregistrează pentru activitatea principală şi fiecare
dintre activităţile secundare ale unităţii, pentru total salariaţi şi separat pentru muncitori şi femei, următorii indicatori:
- sumele brute plătite din fondul de salarii (inclusiv premii şi drepturi în natură)
- sumele brute plătite din profitul net;
- sumele brute plătite din alte fonduri;
- sumele brute plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat;
- contribuţia individuală a salariaţilor pentru: bugetul asigurărilor pentru şomaj; asigurările sociale de stat; asigurările sociale de sănătate;
- sumele reprezentând impozitul aferent sumelor brute plătite.
Capitolul III – Alte categorii de persoane necuprinse în Cap. I şi Cap.II - se culeg date pentru:
- ucenici: numărul mediu în echivalent timp complet; timpul efectiv lucrat şi timpul nelucrat plătit corespunzător
acestor persoane; sumele brute plătite; contribuţia individuală pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj, asigurările
sociale de stat, asigurările sociale de sănătate; impozitul aferent sumelor brute plătite.
- salariaţii care lucrează în străinătate: numărul mediu în echivalent timp complet; timpul efectiv lucrat şi timpul
nelucrat plătit corespunzător acestor persoane; sumele brute plătite; contribuţia individuală pentru asigurările
sociale de stat, asigurările sociale de sănătate; impozitul aferent sumelor brute plătite.
- membrii consiliilor de administraţie, membrii consiliilor judeţene şi locale: sumele brute plătite.
Capitolul IV - Alte cheltuieli cu forţa de muncă efectuate de unitate, în anul de referinţă - cuprinde sumele plătite de angajator
pe tot parcursul anului pentru salariaţi şi separat pentru ucenici, pe elemente componente; aceste cheltuieli alcătuiesc costul
indirect al angajatorului cu forţa de muncă salariată.
Chestionarul S3 - Anexă - cuprinde în primele trei capitole aceiaşi indicatori care se regăsesc la unitatea de bază cu personalitate
juridică, înscrişi în chestionarul - S3.
10 În mod excepţional, pentru anul 2008, conform CAEN Rev.1 şi CAEN Rev.2; până în anul 2007 – conform CAEN Rev.1; începând din anul 2009 –
conform CAEN Rev.2.
76
Pentru înregistrarea informaţiilor în chestionar se utilizează metoda autoînregistrării. Chestionarele se pot completa de către
unităţile respondente, pe suport de hârtie sau online.
Datele se colectează pentru anul anterior, iar perioada de colectare date este în luna ianuarie a anului curent
Fluxul de colectare şi prelucrare a datelor este următorul: chestionarele sunt distribuite de către INS prin intermediul direcţiilor
regionale/judeţene de statistică (DRS/DJS), unităţilor şi subunităţilor (unităţilor locale) din eşantion, conform nomenclatoarelor
stabilite pentru fiecare judeţ. Chestionarele se întorc completate la DRS/DJS, în termenele stabilite, sau datele sunt introduse
on-line de către unităţile respondente.
Prelucrarea datelor colectate se desfăşoară în două etape:
I. Prelucrarea la nivelul direcţiilor teritoriale:
 transmiterea chestionarelor unităţilor respondente;
 culegerea datelor la nivel local;
 introducerea datelor, după procedurile automate elaborate la INS;
 controlul integrităţii informaţiilor;
 controlul logic, corectarea eventualelor erori şi validarea datelor la nivel de chestionar;
 compararea indicatorilor cu alte surse de date.
II. Prelucrarea la nivelul INS:
 validarea fiecărui fişier şi rezolvarea eventualelor erori rămase;
 compararea cu perioada precendentă de raportare şi cu alte surse de date;
 centralizarea datelor la nivelul activităţilor economice şi pe total economie;
 extinderea datelor la nivelul economiei;
 agregarea şi analiza datelor extinse;
 executarea tabelelor cu rezultate, detaliate pe diverse variabile economice (activităţi ale economiei naţionale, forme de
proprietate, forme juridice, clase de mărime a întreprinderii);
Pentru proiectarea soluţiei informatice la nivel respondent, respectiv la nivel local, au fost elaborate patru categorii de condiţii logice:
- de verificare a comparabilităţii datelor faţă de raportarea precedentă;
- de verificare a integrităţii datelor de identificare ale întreprinderilor.
Condiţiile de control logic la nivel de chestionar au ca scop: urmărirea şi verificarea fluxurilor logice din chestionar; respectarea
corelaţiilor între datele/răspunsurile diferitelor capitole, verificarea încadrării între limitele normale a datelor corespunzătoare
anumitor indicatori, eliminarea unor răspunsuri aberante sau ilogice.
Prin condiţiile de verificare a integrităţii se urmăreşte corelarea şi comparearea datelor de identificare ale unităţilor din
nomenclator, cu cele completate de către unitate.
Soluţia informatică permite încărcarea datelor on-line de către respondeţi sau din chestionarele transmise pe hârtie şi validarea
acestora la nivel respondent, nivel de judeţ, respectiv nivel central.
Există o comparabilitate limitată între datele obţinute prin anchetă şi cele din surse administrative, înregistrându-se diferenţe
semnificative datorate, în principal, sferei de acoperire şi definiţiilor diferite utilizate.
Datele la nivel de localităţi sunt recalculate anual pe baza datelor din surse administrative disponibile la nivelul judeţului.
Indicatorul disponibil la nivel de localitate este numărul mediu de salariaţi
Principalii indicatori rezultaţi sunt:
 Salariaţii;
 Timpul lucrat şi nelucrat;
77
 Câştig salarial;
 Costul fortei de muncă
 Costul mediu lunar şi orar al forţei de muncă.
Aceşti indicatori sunt prezentaţi în profil: naţional, macro-regiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe, activităţi ale economiei naţionale
– secţiuni şi diviziuni, forme de proprietate, forme juridice, clase de mărime ale întreprinderilor.
Numai indicatorul numărul mediu al salariaţilor este prezentat la nivel de localitate în baza de date TEMPO online şi BDL
Datele din cercetarea statistică sunt în următoarele publicaţii:
- Anuarul Statistic al României
- Câştigurile salariale şi costul forţei de muncă în anul...
- Femeile şi barbaţii: parteneriat de muncă şi de viaţă
- România în cifre
- Statistica teritorială
- Tendinţe sociale
De asemenea, datele sunt publicate în baza de date TEMPO online
2.3.40. FIȘA INDICATORULUI: Numărul șomerilor înregistrați care revine în medie la 100 de salariați
Denumire Numărul șomerilor înregistrati care revine în medie la 100 de salariați

Simbol NSinreg
Definiţia Numărul șomerilor înregistrați care revine la 100 de salariati în anul de referință
Unitate de măsură Număr șomeri la 100 salariați
Metoda şi formula de calcul Se face raportul dintre numărul total al șomerilor înregistrați la sfârșitul
anului şi numărul total al salariaților (număr mediu) la sfârșitul anului de
referinţă îmulţit cu 100.
NSinreg = (Som/ Sal) * 100
unde:
NSinreg – Numărul de șomeri înregistrați ce revin la 100 salariați din anul t
Som – Numărul total al șomerilor înregistrati la sfârșitul anului t
Sal - Totalul salariaților (număr mediu) la sfârșitul anului t
Date necesare Numărul șomerilor înregistrați la sfârșitul anului
Salariați
Sursa de date Surse administrative: ANOFM (pentru șomeri), cercetare statistică privind
costul forței de muncă (S3) realizată de INS
Tipul de cercetare Exhaustiv (șomeri) şi selectiv (salariați)
Detalii privind cercetarea statistica ANOFM colectează de la agențiile județene de ocupare a forței de muncă la
sfârșitul anului Numărul șomerilor înregistrați. Datele sunt colectate la nivel
de localitate.
Cercetarea statistică privind costul forței de muncă (S3) este o cercetare
selectivă pe bază de eșantion care asigură reprezentativitatea la nivel de județ.
Estimatiile privind efectivul salariaților la nivel de localitate sunt realizate de
către DJS-uri folosind informații complementare din surse administrative.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Măsurarea raportului de dependență între șomerii înregistrați şi
indicatorului salariații din aceeași localitate
Relevanța: Raportul de dependența între persoane aflate în șomaj şi
persoane ocupate
78
b. Acurateţea generală Restrictionată: Estimarea efectivului de salariați la nivel de localitate este
realizată fără a exista o metodologie standardizată la nivelul tuturor DJS
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Metodologia şi formularistica sunt comune tuturor unităților cercetate.
judeţe/regiuni
2.3.41. INDICATORUL: Numărul elevilor din învățământul primar şi gimnazial care revine în medie la
un cadru didactic
A. Cercetarea statistică “Învăţământul PRIMAR (nivelul 1 ISCED) şi GIMNAZIAL (secundar inferior – nivelul 2 ISCED) la
începutul anului şcolar” SC 2.1
A. Cercetarea statistică “Învăţământul PRIMAR (nivelul 1 ISCED) şi GIMNAZIAL (secundar inferior – nivelul 2 ISCED) la începutul
anului şcolar” SC 2.1
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Evaluarea participării populaţiei şcolare în vârstă de 6/7-14 ani la procesul de instruire în cadrul organizat al instituţiilor abilitate
prin legea învăţământului să organizeze şi să desfăşoare programe de învăţământ primar şi gimnazial şi a rezultatelor finale ale
anului şcolar anterior.
b. Cadrul legal
Legea nr. 268 din 13 iunie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, privind organizarea şi
funcţionarea sistemului naţional de învăţământ; Ordonanţa Guvernului României nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale
republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului României nr.957/2005 privind organizarea şi
funcţionarea Institutului Naţional de Statistică.
Nivelul educaţional - treaptă de învăţământ în care se face o instruire elementară, medie sau superioară, conform programelor de învăţământ.
Potrivit Clasificării Internaţionale Standard a Educaţiei – ISCED 97, nivelurile educaţionale sunt următoarele:
- Învăţământul preşcolar este primul stadiu de instruire organizată în învăţământ, corespunzător nivelului 0 din
Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED 97).
- Învăţământul primar este învăţământul corespunzător nivelului 1 din ISCED 97, a cărui funcţie principală este de a
asigura elementele de bază ale educaţiei.
- Învăţământul secundar inferior este învăţământul gimnazial de nivel 2 (ISCED 97), bazat pe cel puţin 4 ani de instruire
care asigură educaţia generală.
- Învăţământul secundar superior este învăţământul liceal şi profesional de nivel 3 (ISCED 97), asigurând educaţia
generală şi/sau specializată.
- Învăţământul post secundar non-terţiar este învăţământul corespunzător nivelului 4 (ISCED 97), în care condiţia de
admitere este absolvirea învăţământului secundar superior.
- Învăţământul post secundar terţiar – primul stagiu este învăţământul corespunzător nivelului 5 (ISCED 97), în care
condiţia de admitere este absolvirea învăţământului secundar superior.
- Învăţământul post secundar terţiar – al doilea stagiu este învăţământul corespunzător nivelului 6 (ISCED 97), în care
condiţia de admitere este absolvirea primului stagiu al învăţământului terţiar.
Populaţia şcolară reprezintă totalitatea copiilor, elevilor şi studenţilor cuprinşi în procesul de instruire şi educare, al unui an
şcolar/universitar, indiferent de formele de învăţământ pe care le frecventează (de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi deschis la
distanţă) şi de vârstă.
Populaţia de vârstă şcolară reprezintă populaţia a cărei vârstă se încadrează în limitele oficiale ale nivelului educaţional.
Absolvent este elevul sau studentul care a promovat ultimul an de studii al unei şcoli sau facultăţi, indiferent dacă a promovat
sau nu examenul de absolvire, bacalaureat, licenţă etc.
79
Personalul didactic - reprezintă persoanele fizice care sunt angajate în sistemul de învăţământ şi predau în cadrul procesului
educaţional şi de instruire (cu normă întreagă şi cu normă parţială). Fiecare cadru didactic se înregistrează o singură dată, numai
la unitatea şcolară la care are funcţia de bază (are cartea de muncă) sau predă numărul cel mai mare de ore didactice.
Numărul de elevi înscrişi ce revine la un cadru didactic reprezintă numărul elevilor înscrişi într-un nivel de educaţie, raportat la
numărul cadrelor didactice cuprinse în nivelul de educaţie respectiv, într-un anumit an şcolar.
Toate unităţile cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate, care desfăşoară activitatea 80 „Învăţământ” (primar
şi gimnazial) - ca activitate principală, conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.2).
Este unitatea de învăţământ (primar şi gimnazial) organizată potrivit legii care îndeplineşte următoarele condiţii:
- are personalitate juridică;
- este înscrisă în Nomenclatorul Naţional SIRUES;
- este organizată şi destinată pentru instruirea copiilor/elevilor/studenţilor prin forme de învăţământ aprobate de
lege;
- educaţia şi instruirea şcolară se fac în limba de predare având drept criteriu “numărul cel mai mare de elevi” înscrişi
(în cazul în care în şcoală instruirea se face în două sau mai multe limbi de predare);
- dispune de personal didactic necesar şi de baza materială adecvată pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului
de educaţie şi instruire.
- Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED 97);
- Nomenclatorul localităţilor din România - SIRUTA;
Principalele variabile colectate prin intermediul chestionarului sunt:
- Numărul elevilor înscrişi în unităţile de învăţământ repartizaţi pe clase/ani de studiu, sexe, vârste, medii de rezidenţă, regiuni,
judeţe, limbă de predare, limbi moderne studiate, specializări/ meserii/ calificări profesionale, naţionalităţi, religii, ţară de origine
(pentru elevii/studenţii din alte ţări) etc;
- Numărul şi structura personalului didactic pe sexe, grupe de vârstă, mod de încadrare, pe regiuni şi judeţe;
- Baza materială a unităţilor de învăţământ, pe niveluri de educaţie, medii de rezidenţă regiuni şi judeţe.
Chestionarul cercetării statistice Sc2.1 conţine următoarele date de identificare ale unităţii de învăţământ:
- denumirea unităţii independente;
- denumirea şcolii;
- adresa unităţii de învăţământ;
- tipul şi felul unităţii;
- forma juridică, forma de învăţământ şi forma de proprietate;
- tipul de predare şi activitatea principală;
- modul de funcţionare a unităţii de învăţământ;
- modul de predare a limbii de circulaţie internaţională.
Chestionar statistic II a - Cercetare statistică Sc.2.1 – Învăţământul PRIMAR (nivelul 1 ISCED) şi GIMNAZIAL (secundar inferior
– nivelul 2 ISCED) la începutul anului şcolar
- Elevi înscrişi în învăţământul primar pe clase, vârste şi sexe;
- Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial pe clase, vârste şi sexe;
- Elevi din ţară înscrişi în învăţământul primar pe clase şi după naţionalitate;
80
- Elevi din ţară înscrişi în învăţământul gimnazial pe clase şi după naţionalitate;
- Elevi din alte ţări înscrişi în învăţământul primar pe clase;
- Elevi din alte ţări înscrişi în învăţământul gimnazial pe clase;
- Elevi din alte ţări înscrişi în învăţământul după ţara de origine;
- Elevi din alte ţări înscrişi în învăţământul gimnazial după ţara de origine;
- Elevi înscrişi în învăţământul primar după studiul limbilor moderne;
- Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial după studiul limbilor moderne;
- Elevi înscrişi în învăţământul primar după numărul limbilor moderne;
- Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial după numărul limbilor moderne;
- Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial care provin din centre de plasament şi plasament familial;
- Elevi din ţară înscrişi după apartenenţa religioasă;
- Elevi din alte ţări înscrişi după apartenenţa religioasă;
- Personalul încadrat în învăţământul primar şi gimnazial pe categorii de personal şi după modul de încadrare;
- Personalul încadrat în învăţământul primar şi gimnazial pe categorii de personal şi grupe de vârstă;
- Situaţia posturilor în învăţământul primar şi gimnazial pe categorii de personal;
- Săli de clasă, cabinete şcolare, săli de gimnastică, ateliere şcolare, terenuri sportive amenajate, bazine de înot;
- Calculatoare (PC) utilizate în procesul de învăţământ şi în administraţie, după situaţia conectării acestora în reţea şi
la Internet;
Pentru înregistrarea informaţiilor în chestionar se utilizează metoda autoînregistrării. Persoanele din unităţile de învăţământ,
care răspund de cercetarea statistică, completează variabilele chestionarelor conform instrucţiunilor detaliate ce însoţesc
formularistica anchetei.
Perioada de referinţă este anul şcolar T, iar colectarea datelor se face anual, în luna septembrie.
Fluxul de colectare şi prelucrare a datelor din domeniul educaţiei este următorul:
- transmiterea chestionarelor de la Institutul Naţional de Statistică la direcţiile teritoriale de statistică la nivelul cărora se
asigură şi instruirea personalului din unităţile raportoare;
- direcţiile teritoriale de statistică transmit chestionarele la inspectoratele şcolare judeţene, care le distribuie unităţilor şcolare
din teritoriu;
- chestionarele completate de către unităţile şcolare - conform precizărilor şi îndrumărilor metodologice înscrise în formulare
– se transmit, prin inspectoratele şcolare judeţene, la direcţiile teritoriale de statistică, unde sunt efectuate operaţiunile de
codificare, introducere, verificare a datelor şi rezolvare a erorilor;
- responsabilul teritorial al cercetărilor statistice asigură transmiterea datelor la Institutul Naţional de Statistică, în vederea
centralizării şi prelucrării automate a datelor;
- la nivel central, personalul responsabil de cercetarea statistică asigură corectitudinea procedurilor de prelucrare a
chestionarelor, validarea datelor, centralizarea, prezentarea şi analiza rezultatelor.
 verificarea fişierelor de date transmise de către direcţiile teritoriale de statistică;
 validarea fiecărui fişier şi rezolvarea eventualelor erori rămase;
 compararea cu perioada precendentă de raportare şi cu alte surse de date;
 centralizarea datelor;
 agregarea şi analiza datelor;
 executarea tabelelor cu rezultate, detaliate pe diverse variabile;
81
 diseminarea rezultatelor;
Pentru proiectarea soluţiei informatice la nivel local au fost elaborate patru categorii de condiţii logice:
- de verificare a integrităţii datelor de identificare ale unităţilor.
corelaţiilor între datele/răspunsurile diferitelor capitole, verificarea încadrării între limitele normale a datelor corespunzătoare
Prin condiţiile de verificare a integrităţii se urmăreşte corelarea şi verificarea datelor de identificare ale unităţilor din nomenclator
cu cele completate de către aceştia.
Fiind o cercetare selectivă cu caracter exhaustiv, nu sunt aplicate asupra datelor primare proceduri de calibrare sau ponderare.
Indicatorii rezultaţi în urma prelucrării datelor obţinute cu ajutorul acestei cercetări statistice sunt:
- Numărul elevilor înscrişi, pe sexe, vârste, clase, naţionalităţi, religie, după studiul limbilor moderne etc.;
- Numărul elevilor din alte ţări înscrişi, după ţara de origine;
- Numărul elevilor înscrişi, după mediul de rezidenţă al unităţii şcolare
- Numărul personalului didactic pe grupe de vârstă, sexe, categorii de personal şi după modul de încadrare;
- Numărul de elevi după situaţia şcolară;
- Numărul de unităţi, săli de clasă, cabinete şcolare, săli de gimnastică, laboratoare, ateliere şcolare, terenuri sportive
amenajate, bazine de înot etc.
Alţi indicatori rezultaţi:
- Rata brută de cuprindere şcolară;
- Rata netă de cuprindere şcolară;
- Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste/grupe de vârstă;
- Ponderea elevilor care studiază o limbă modernă;
- Ponderea elevilor care studiază două sau mai multe limbi moderne;
- Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic.
Indicatorii sunt calculaţi la nivel de ţară, macroregiune, regiune de dezvoltare, judeţ, localitate, medii de rezidenţă, forme de proprietate.
Principalii indicatori de educaţie sunt publicaţi în Anuarul Statistic al României şi în alte publicaţii periodice (Sistemul educaţional
din România – date sintetice, anual şi Învăţământul în România – date statistice, cu periodicitate de 10 ani) şi în publicaţia anuală
„Învăţământul primar şi gimnazial la începutul anului şcolar”
Principalii utilizatori ai rezultatelor:
- interni: Ministerul Educaţiei Naţionale, Guvern, Parlament, Preşedenţie, Ministere şi alte instituţii.
- Extern: Banca Mondială, Eurostat, OECD, UNESCO
2.3.42. FIȘA INDICATORULUI: Numărul elevilor din învățământul primar şi gimnazial care revine în
medie la un cadru didactic
Denumire Numărul elevilor din învățământul primar şi gimnazial care revine în medie
la un cadru didactic
Simbol NeC
Definiţia Numărul total al elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi secundar inferior
(gimnazial), indiferent de vârstă, ca raport faţă de Numărul total de cadre
didactice din învățământul primar şi gimnazial
82
Unitate de măsură Număr elevi /cadru didactic
Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul total al elevilor înscriși în învăţământul primar şi secundar
gimnazial, indiferent de vârstă, la personalul didactic din învățământul primar
şi gimnazial
NeCt = (Et / Ct)
unde:
NeCt - Numărul elevilor din învățământul primar şi gimnazial care revine în
medie la un cadru didactic, în anul şcolar t;
Et - Elevi înscriși în învățământ primar şi gimnazial în anul şcolar t;
Ct - Personal didactic în învățământ primar şi gimnazial
Date necesare Elevi înscrisi în învățământ primar şi gimnazial. Personal didactic în învățământ
primar şi gimnazial
Sursa de date Cercetările statistice privind învăţământul primar şi gimnazial
Detalii privind cercetarea statistica Cercetarile statistice exhaustive realizate în școli. Unitatea de observare:
unitățile școlare din învățământul primar şi gimnazial.
Se realizează cercetări statistice distincte pentru unitățile școlare şi
gimnaziale destinate învățământului de masa şi pentru unitățile școlare
destinate învățământului special
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Măsurarea numărului de elevi ce revin unui cadru didactic
indicatorului
Relevanta: Cu cât este mai mic acest indicator cu atât crește calitatea
procesului educațional în condițiile unei calificări corespunzătoare a cadrelor
didactice
b. Acurateţea generală Mare: Date colectate prin cercetări statistice în unitățile şcolare
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Metodologia şi formularele utilizate pentru colectarea datelor sunt
judeţe/regiuni unitare pentru fiecare tip de cercetare (aceleași formulare şi o metodologie
unică se utilizează în toate școlile primare şi gimnaziale din învățământul de
masă şi o metodologie specifică şi chestionare specifice unice se utilizează
pentru învățământul primar şi gimnazial special).
comparabilitatea în timp.
2.3.43. INDICATORUL: Ponderea cheltuielilor pentru educaţie alocate de la bugetele locale, în

cheltuielile totale pentru educaţie
A. Colectare de date din bugetele locale (Ministerul Finanţelor Publice)
Statistica demograficădemografică pentru măsurarea numărului populaţiei (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații
verzi per capita)
A. Colectare date din execuţia bugetelor locale
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Evidenţierea efortului administraţiei publice locale, orientat spre soluţionarea unor probleme sociale ale locuitorilor
b. Cadrul legal
În prezent INS colectează date privind execuţia bugetelor locale la nivel de judeţ în baza unui protocol de colaborare cu Ministerul
Finanţelor Publice.
83
c. Concepte şi definitii
Elaborarea proiectului de buget local cuprinde activitatea de determinare a veniturilor şi cheltuielilor la nivelul unităţilor
adiministrativ-teritoriale cu personalitate juridică (fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ, sector al capitalei şi Municipiul Bucureşti);
Aprobarea presupune dezbaterea şi votarea bugetelor locale de către autorităţile administraţiei publice locale cu funcţie
deliberativă şi care au în competenţa lor această atribuţie (consiliile locale, consiliile judeţene, precum şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti);
Execuţia bugetară constă în realizarea veniturilor la termenul şi în cuantumul prevăzut în bugetul local şi efectuarea cheltuielilor
conform destinaţiei prevăzute în bugetul local. Realizarea veniturilor în cuantumul prevăzut reprezintă o obligaţie minimă, în
cadrul execuţiei bugetare putându-se realiza venituri în cuantumuri superioare celor prevăzute. În acelaşi timp, efectuarea
cheltuielilor conform destinaţiei prevăzute în bugetele locale reprezintă o obligaţie, ce nu poate fi încălcată. Această etapă
este cea mai importantă, deoarece presupune transpunerea unor previziuni în plan concret, asigurându-se astfel finanţarea
activităţilor şi funcţionarea instituţiilor publice de la nivel local;
Încheierea exerciţiului bugetar presupune o dare de seamă completă asupra modului de realizare a veniturilor şi de efectuare a
cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.
Legea finanţelor publice defineşte cheltuiala bugetară, ca fiind o cheltuială aprobată prin bugetul local, bugetul unei instituţii sau
al unui serviciu public, bugetul unei activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare şi efectuată în limita resurselor acestor
bugete, cu respectarea prevederilor legale.
În esenţă, cheltuielile publice din bugetele locale se concretizează în cumpărarea de bunuri şi servicii efectuată de autorităţile
locale pentru cetăţeni, în plăţile efectuate cetăţenilor sub forma transferurilor (pensii, subvenţii, ajutor de şomaj, etc) precum şi
în plata împrumuturilor contractate de ordonatorii principali de credite.
Structura cheltuielilor în bugetele locale este următoarea:
- Servicii publice generale
Autorităţi publice şi acţiuni externe
Cercetare fundamentală şi cercetare - dezvoltare
Alte servicii publice generale
Tranzacţii privind datoria publicã şi împrumuturi
Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei
Plãţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent
- Apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã
Apãrare
Ordine publicã şi siguranţã naţionalã
- Cheltuieli social-culturale
Învãţãmânt
învăţământ preşcolar şi primar
învăţământ special
alte cheltuieli în domeniul învăţământului
Sãnãtate
servicii medicale în unităţile sanitare cu paturi
alte cheltuieli în domeniul sănătăţii
Culturã, recreere şi religie
servicii culturale
biblioteci publice judeţene
muzee
instituţii publice de spectacole şi concerte
şcoli populare de artă şi meserii
centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale
84
consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice
alte servicii culturale
servicii recreative şi sportive
servicii religioase
alte servicii în domeniul culturii, recreerii şi religiei.
Asigurãri şi asistenţã socialã
asistenţă acordată persoanelor în vârstă
asistenţă socială în caz de boli şi invalidităţi
asistenţă socială pentru familie şi copii
alte cheltuieli în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale
- Servicii şi dezvoltare publicã, locuinţe, mediu şi ape
Locuinţe, servicii şi dezvoltare publicã
Protecţia mediului
- Acţiuni economice
Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncã
Combustibili şi energie
Industria extractivã, prelucrãtoare şi construcţii
Agriculturã, silviculturã, pisciculturã şi vânãtoare
Transporturi
Comunicaţii
Cercetare şi dezvoltare în domeniul economic
Alte acţiuni economice
Cheltuielile social-culturale care revin în medie pe un locuitor reprezintă cheltuieli efectuate din bugetul local, din surse proprii
sau atrase, pentru învățământ, sănătate, cultură, recreere, religie, asigurări şi asistenţă socială care revin în medie pe un locuitor.
Ponderea cheltuielilor pentru educaţie alocate de la bugetele locale, în cheltuielile totale pentru educaţie reprezintă proporţia
cheltuielilor pentru educaţie de la bugetele locale, ca raport procentual din totalul cheltuielilor pentru educaţie efectuate într-un
an financiar.
Direcţiile generale ale finanţelor publice (judeţene)
Bugetele locale
Evidenţa execuţiilor bugetare locale există şi în prezent la nivelul direcţiilor judeţene ale finanţelor publice dar nu a fost până în prezent colectată de către INS.
Direcţiile generale ale finanţelor publice întocmesc o evidenţa a bugetelor pe ansamblul fiecărui judeţ/Municipiului Bucureşti, cu repartizarea pe trimestre
a veniturilor şi cheltuielilor, grupate în cadrul fiecărui judeţ/Municipiului Bucureşti pe comune, oraşe, municipii/sectoare ale Municipiului Bucureşti.
Vezi L10+L16_ANEXA 3 (document ataşat prezentului document) – formatul de prezentare a cheltuielilor social culturale la nivelul unui an financiar.
Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale, judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, direcţiile
generale ale finanţelor publice întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ/
Municipiului Bucureşti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate în cadrul fiecărui judeţ/Municipiului
Bucureşti pe comune, oraşe, municipii/sectoare ale Municipiului Bucureşti.
85
Perioada de colectare anul următor anului financiar de referinţă
Pe baza informaţiilor privind cheltuielile social-culturale din bugetele locale primite de la DGFP/MFP şi a numărului populaţiei la 1
iulie se va calcula indicatorul „Cheltuielile social-culturale care revin în medie pe un locuitor” şi indicatorul „Ponderea cheltuielilor
de educaţie alocate de la bugete locale, în cheltuielile totale pentru educaţie”.
Cei doi indicatori se vor calcula de către INS după primirea de la Ministerul Finanţelor Publice cheltuielile social – culturale pe
structura prezentată în L10+L16_ANEXA 3 (document ataşat prezentului document).
Nu s-au înregistrat modificări metodologice semnificative în executia bugetelor locale şi nu se întrevăd nici în viitor. Chiar dacă asemenea
modificări vor interveni, acestea vor afecta în mod unitar toate localităţile. Singurele modificări profunde previzibile sunt cele referitoare
la impărţirea administrativ-teritorială a Romaniei, care vor afecta doar numărul şi mărimea unităţilor administraţiei publice locale.
Indicatorii privind cheltuielile social-culturale şi cheltuielile pentru educaţie, la nivel de localitate se vor disemina prin intermediul
bazei de date TEMPO şi în Baza de Date la nivel de Localitate (BDL).
2.3.44. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea cheltuielilor pentru educaţie alocate de la bugetele locale, în
Denumire Ponderea cheltuielilor pentru educaţie alocate de la bugetele locale, în

Simbol Chbleth%
Definiţia Proporţia cheltuielilor pentru educaţie de la bugetele locale, pe an
financiar, pe nivel de educație ca raport procentual din totalul cheltuielilor
pentru educaţie efectuate într-un an financiar.
Metoda şi formula de calcul Raport între cheltuielile pentru educație, de la bugetul local, pe an financiar,
pe nivel de educație şi cheltuielile totale pentru educaţie, într-un anumit
an financiar şi se înmulţeşte cu 100.
Chbleth %= Chblth/Chtet x 100
unde:
Chbleth - Ponderea cheltuielilor pentru educaţie alocate de la bugetele locale,
în cheltuielile totale pentru educaţie;Chblth - Cheltuielile pentru educație,
de la bugetul local, în anul financiar t, în nivelul h de educaţie;
Chtet - Cheltuielile totale pentru educaţie, în anul financiar t;
h – Reprezintă un anumit nivel educaţional, conform clasificării naţionale a educaţiei
Nivelul de agregare: - Naţional
- Niveluri de educaţie
Date necesare Cheltuielile pentru educație de la bugetul local, în anul financiar t, în nivelul
h de educaţie; Cheltuielile totale pentru educaţie, în anul financiar t;
Sursa de date Ministerul Finantelor Publice; Ministerul Educatiei Nationale; unitatile
administratiei publice locale.
Tipul de cercetare Surse administrative – exhaustiv
Detalii privind cercetarea statistica Datele vor fi culese prin intermediul unui chestionar tipizat care va fi adresat
tuturor unitatilor administratiei publice locale (comune,orase şi municipii).
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Monitorizarea cheltuielilor pentru educatie la nivel local
indicatorului
Relevanta: Consolidarea bugetului privind educatia la nivel local avand în
vedere corelatia stransa existenta intre bunastare şi educatie
b. Acurateţea generală Restrictionata
86
c. Comparabilitatea între localităţi/ Mare: datele vor fi culese exhaustiv dupa o metodologie unica, asigurandu-
judeţe/regiuni se comparabilitatea la toate nivelurile.
d. Comparabilitatea în timp Mare: la toate nivelurile deoarece cercetarea va fi exhaustiva şi nu vor fi
modificari metodologice semnificative în timp.
2.3.45. INDICATORUL: Ponderea populației de 10 ani şi peste fără educație (0 clase absolvite)

A. Recensământul populaţiei şi al locuinţelor
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Indicatorul oferă informații despre potențialul capital intelectual pierdut ca urmare a neaccesării celor mai elementare forme
educaționale. Indicatorul oferă indicii importante relativ la pierderile de capital intelectual precum și în ceea ce privește
mărimea grupurilor predilecte să devină vulnerabile social.
b. Cadrul legal:
completarea Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr.226/2009. Legea învăţământului 1/2011; Legea nr.
170/2011 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011.
Acest indicator se calculează ca fiind volumul total al populației care nu a absolvit (promovat) nici măcar o formă elementară de
învățământ, ca raport procentual între populaţia totală fără educație (0 clase absolvite) și totalul populației de 10 ani și peste,
într-un anumit an.
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor constituie una dintre cele mai vechi forme de observare statistică. Informația relativ
la volumul populației în perioadele intercensitare se calculează pornind de la datele obținute cu ocazia recensămintelor
corectate periodic cu informațiile din surse administrative (registrele stării civile – decese și nașteri) și serviciile de evidență a
populației. Alte metodologii utilizate în unele țări (în special cele nordice) presupun crearea unor registre ale populației extrem
de performante și utilizarea (triangularea) acestora în locul clasicului recensământ.
Numărul persoanelor de 10 ani și peste fără nici o formă elementară de învățământ absolvită se măsoară cu ocazia interviurilor
de la recensământ.
Persoana, gospodăria, locuinţa, clădirea.
- Clasificarea international a nivelurilor educaționale (ISCED)
Chestionarle utilizate cu ocazia recensământului (de altfel întreg instrumentarul utilizat cu ocazia ultimului recensământ este
disponibil la adresa: http://www.recensamantromania.ro/instrumentar/ ) sunt destul de complexe și cuprind informații variate
legate atât de locuinţă (suprafață, localizare, dotări), gospodărie (nuclee familiale: număr, componență) cât și despre persoană
(vârstă, stare civilă, sex, nivel educațional, etnie, religie, statut ocupațional, ocupaţie etc.).
Chestionar pe hârtie completat, de obicei, în urma unui interviu față în față la reşedinţa obişnuită a persoanelor.
b. Momentul de referinţă şi perioada de înregistrare a datelor:
Momentul de referință este fixat în cadrul unei anumite zile din anul în care are loc recensământul. La RPL 2011 momentul de
referință a fost ora 0 din 20 octombrie 2011. La același recensământ perioada de înregistrare a fost 20-31 octombrie 2011.
Recensământul este o operațiune de o amploare și complexitate nedepășită de altă cercetare statistică. Prezentarea sintetică a
elementelor de prelucrare (pregătire, transpunere în format electronic, validare, analiză, diseminare etc.) nu este posibilă dat
fiind spațiul limitat disponibil.
Fiind o cercetare statistică cu caracter exhaustiv, nu sunt aplicate asupra datelor primare proceduri de calibrare sau de
ponderare.
87
Informațiile colectate prin intermediul cercetărilor statistice asigurăasigură exhaustivitatea datelor statistice rezultate. Cu toate
acestea pot exista erori inerente datorate complexității și volumului cercetărilor utilizate.
Trebuie ținut cont că pentru grupurile de populație care se află în situația de a nu fi absolvit nici o formă elementară de
educație se organizează programe specifice de alfabetizare (și nu numai) dintre care putem aminti programul “a doua șansă”.
Astfel se pot obține certificări echivalente unor niveluri de învățământ fără parcurgerea efectivă a anilor școlari specifici.
Un al doilea posibil efect de distorsiune este dat de practica întâlnită în anumite perioade ale regimului comunist de a oferi
certificate de absolvire a învățământului elementar (primar și/ sau gimnazial) fără ca acest fapt să se bazeze pe o realitate (foaie
matricolă, înmatriculări în sistemul educațional etc.).
2.3.46. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea populației de 10 ani şi peste fără educație (0 clase absolvite)
Denumire Ponderea populației de 10 ani şi peste fără educație (0 clase absolvite)

Simbol NONEDUC
Definiţia Volumul total al populației care nu a absolvit (promovat) nici măcar o formă
elementară de învățământ, ca raport procentual între populaţia totală fără
educație (0 clase absolvite) și totalul populației de 10 ani și peste, într-un
anumit an.
Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul total al persoanelor având 10 ani și peste care n-au
absolvit (promovat) nici măcar o formă elementară de învățământ, la totalul
populației de 10 ani și peste şi se înmulţeşte cu 100.
NONEDUC = (Nnon / P10+)*100
unde:
NONEDUC – Ponderea populației de 10 ani şi peste fără educație;
Nnon – Populația totală de 10 ani şi peste, fără educație (0 clase absolvite);
P10+ – populaţia în vârstă de 10 ani și peste.
- Medii de rezidență;
- Grupuri etnice;
- Grupuri religioase;
- Grupe de vârstă;
- Sexe
Date necesare Populația totală de 10 ani și peste, fără educație (0 clase) și populația totală
de 10 ani și peste.
Sursa de date Informația relativă la populația de 10 ani și peste, fără educație elementară
este colectată doar cu ocazia recensământului. Populația de 10 ani și peste
este disponibilă și pentru perioadele intercensitare.
Detalii privind cercetarea statistica Informația relativ la volumul populației se calculează pornind de la datele
obținute cu ocazia recensământurilor corectate constant (lunar) cu
informațiile din surse administrative (registrele stării civile – decese și nașteri)
și serviciile de evidență a populației. Alte metodologii utilizate în unele
țări (în special cele nordice) presupun crearea unor registre ale populației
extrem de performante și utilizarea (triangularea) acestora în locul clasicului
recensământ.
Numărul persoanelor de 10 ani și peste fără nici o formă elementară de
învățământ absolvită se măsoară cu ocazia interviurilor de la recensământ.
Calitatea datelor :
88
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul oferă informații despre potențialul capital intelectual
indicatorului pierdut ca urmare a neaccesării celor mai elementare forme educaționale;
Relevanta: Indicatorul oferă indicii importante relativ la pierderile de capital
intelectual precum și în ceea ce privește mărimea grupurilor predilecte să
devină vulnerabile social.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin intermediul cercetărilor statistice asigură
exhaustivitatea datelor statistice rezultate. Cu toate acestea pot exista erori
inerente datorate complexității și volumului cercetărilor utilizate.
Pentru indicatorul care se referă la populație totală de 10 ani și peste pot
apărea distorsiuni cauzate de faptul că România este, în general, țară de origine
a migrației externe cu consecințe directe în stabilirea corectă a numărului
populației din țară.
Trebuie ținut cont că pentru grupurile de populație care se află în situația de a nu
fi absolvit nici o formă elementară de educație se organizează programe specifice
de alfabetizare (și nu numai) dintre care putem aminti programul “a doua șansă”.
Astfel se pot obține certificări echivalente unor niveluri de învățământ fără
parcurgerea efectivă a anilor școlari specifici.
Un al doilea posibil efect de distorsiune este dat de practica întâlnită în
anumite perioade ale regimului comunist de a oferi certificate de absolvire a
învățământului elementar (primar și/ sau gimnazial) fără ca acest fapt să se
bazeze pe o realitate (foaie matricolă, înmatriculări în sistemul educațional etc.).
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseste aceeași metodologie la nivel teritorial
judeţe/regiuni
Un dezavantaj al utilizării acestui indicator este dat de indisponibilitatea
datelor pentru perioadele intercensitare. Evident că este vorba despre datele
relativ la volumul populației de 10 ani și peste care nu a absolvit nici cea mai
elementară formă de educație.
2.3.47. INDICATORUL: Rata brută de cuprindere şcolară a copiilor în învăţământul preşcolar

A. Cercetarea: Învăţământul preşcolar (nivel 0 ISCED)
B. Statistica demografică pentru măsurarea numărului populaţiei (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi per
capita)
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Indicatorul măsoară nivelul general de participare la educaţia pre-primară. Acesta reflectă, în acelaşi timp, capacitatea
sistemului de educaţie de a pregăti copiii pentru educaţia primară.
b. Cadrul legal:
completarea Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr.226/2009. Legea învăţământului 1/2011; Ordinul
Preşedintelui INS nr. 632/2006.
Numărul total al copiilor cuprinşi în învăţământul preşcolar, indiferent de vârstă, ca raport procentual din populaţia totală de
vârstă oficială corespunzătoare învăţământului preşcolar, într-un anumit an şcolar.
Cercetarea în cadrul unităților școlare este una exhaustivă. Fiecare școală completează bianual (la începutul și la sfârșitul
anului școlar) o serie de chestionare relativ la anul școlar în curs. Informațiile se transmit INS care le agregă și publică rapoarte
specifice fiecărui nivel de învățământ. În paralel informația similară este raportată și către MEN prin BDNE pe portalul web
special dedicat.
Circa 13.000 de unităţi şcolare
89
- Clasificarea internațional a nivelurilor educaționale (ISCED)
- Clasificarea activităților economiei naționale (CAEN)
Chestionarul – intitulat și caiet statistic - (SC) este disponibil la adresa: http://www.insse.ro/cms/files/chestionare/
invatamant/2013/SC2.1.doc și cuprinde informații relativ la variabile precum: Unităţile şcolare, copiii înscrişi, personalul
didactic, didactic auxiliar şi nedidactic şi baza materială
Perioada de referință pentru începutul de an școlar este luna Septembrie în timp ce pentru sfârșit de an școlar luna de referință
este Iunie.
- verificarea și validarea logică (inclusiv istorică) a informației statistice (atât la nivel central cât și la nivel județean);
- realizarea unor analize descriptive a stării de fapt din învățământul preșcolar;
- diseminarea datelor (în format tipărit, în baza de date TEMPO online etc.).
Indicatorul final are o influență importantă în evaluarea calitatii și capacității sistemului educațional de a oferi educație
preșcolară știut fiind faptul că orice investiție la acest nivel (early school intervention) este răsplătită cu un multiplicator mult
supraunitar în calitatea intelectuală (și nu numai) a resursei umane a unei țări.
O rată brută înaltă de cuprindere a copiilor în învăţământul preşcolar reflectă o capacitate adecvată a sistemului naţional de
educaţie pentru acest nivel de educaţie. O valoare de peste 100% a ratei brute indică faptul că o ţară dispune, în principiu, de
capacitatea de a cuprinde toţi copiii din grupa oficială de vârstă în nivelul de educaţie preşcolară.
Datele privind rata brută de cuprindere trebuie să se refere atât la instituţiile şi programele publice, cât şi la cele particulare.
Datele referitoare la cuprinderea în programele de dezvoltare şi educaţie timpurie a copiilor pot fi influenţate de anumite
diferenţe în modul de raportare, şi anume de măsura în care sunt incluse în statistici programele pentru îngrijirea copiilor ce au
o componentă educativă nesemnificativă sau cele din care această componentă lipseşte. Întrucât rata brută de cuprindere nu ia
în considerare factorul vârstă, sunt incluşi atât copiii sub limita inferioară, cât şi cei peste limita superioară a grupei oficiale de
vârstă. Prin urmare, rata brută de cuprindere poate depăşi 100%.
2.3.48. FIȘA INDICATORULUI: Rata brută de cuprindere şcolară a copiilor în învăţământul preşcolar
Denumire Rata brută de cuprindere şcolară a copiilor în învăţământul preşcolar

Simbol RBC
Definiţia Numărul total al copiilor cuprinşi în învăţământul preşcolar, indiferent de vârstă,
ca raport procentual din populaţia totală de vârstă oficială corespunzătoare
învăţământului preşcolar, într-un anumit an şcolar.
Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul total al copiilor înscriși în grădinițe, la populaţia de vârstă
oficială corespunzătoare învăţământului preşcolar şi se înmulţeşte cu 100.
RBC = (Ncc / Pc)*100
unde:
RBC – rata brută de cuprindere;
Ncc – Copii înscrişi în grădinițe;
Pc – populaţia de vârstă oficială corespunzătoare învăţământului preşcolar.
- Sexe
Date necesare Numărul de Copii înscrişi în gradinițe şi populaţia de vârstă oficială
corespunzătoare învăţământului preşcolar.
90
Sursa de date Pentru populația școlară: i) Cercetarea statistică în cadrul unităților școlare (SC) -
INS; ii) Baza Națională de date a Educației (BDNE) – MEN.
Pentru populația de vârstă preșcolară: Cercetarea statistică exhaustivă relativ la
populație bazată pe surse administrative (registrele stării civile – decese și nașteri
și serviciul de evidență a populației – pentru migrația externă și internă) și pe date
de la recensământ.
Detalii privind cercetarea statistica Cercetarea în cadrul unităților școlare este una exhaustivă. Fiecare școală
completează bianual (la începutul și la sfârșitul anului școlar) o serie de
chestionare relativ la anul școlar în curs. Informațiile se transmit către INS care
le agregă și publică rapoarte specifice fiecărui nivel de învățământ. În paralel
informația similară este raportată și către MEN prin BDNE pe portalul web
special dedicat.
Informația relativ la volumul populației se calculează pornind de la datele
obținute cu ocazia recensămintelor corectate cu informațiile din surse
administrative (registrele stării civile – decese și nașteri) și serviciile de
evidență a populației. Alte metodologii utilizate în unele țări (în special cele
nordice) presupun crearea unor registre ale populației extrem de performante
și utilizarea (triangularea) acestora în locul clasicului recensământ.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul măsoară nivelul general de participare la educaţia pre-
indicatorului primară. Acesta reflectă, în acelaşi timp, capacitatea sistemului de educaţie de a
pregăti copiii pentru educaţia primară;
Relevanța: Indicatorul are o influența importantă în evaluarea calității și capacității
sistemului educațional de a oferi educație preșcolară știut fiind faptul că orice investiție la
acest nivel (early school intervention) este răsplătită cu un multiplicator mult supraunitar
în calitatea intelectuală (și nu numai) a resursei umane a unei țări.
O rată brută înaltă de cuprindere a copiilor în învăţământul preşcolar reflectă o capacitate
adecvată a sistemului naţional de educaţie pentru acest nivel de educaţie. O valoare de peste
100% a ratei brute indică faptul că o ţară dispune, în principiu, de capacitatea de a cuprinde toţi
copiii din grupa oficială de vârstă în nivelul de educaţie preşcolară.
Datele privind rata brută de cuprindere trebuie să se refere atât la instituţiile şi programele publice,
cât şi la cele particulare. Datele referitoare la cuprinderea în programele de dezvoltare şi educaţie
timpurie a copiilor pot fi influenţate de anumite diferenţe în modul de raportare, şi anume de
măsura în care sunt incluse în statistici programele pentru îngrijirea copiilor ce au o componentă
educativă nesemnificativă sau cele din care această componentă lipseşte. Întrucât rata brută de
cuprindere nu ia în considerare factorul vârstă, sunt incluşi atât copiii sub limita inferioară, cât şi cei
peste limita superioară a grupei oficiale de vârstă. Prin urmare, rata brută de cuprindere poate
depăşi 100%.
exhaustivitatea datelor statistice rezultate. Cu toate acestea, pot exista erori
Pentru indicatorul care se referă la populație pot apărea distorsiuni cauzate
de faptul că România este, în general, țară de origine a migrației externe cu
consecințe directe în stabilirea corectă a numărului populației din țară.
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseste aceeasi metodologie la nivel teritorial
judeţe/regiuni Urmare a mobilității elevilor pot apărea unele distorsiuni în ceea ce privește
comparativitatea în spațiu. Aceasta deoarece copiii de vârstă preșcolară (incluși
în numărul populației în funcție de domiciliul părinților) pot fi înscriși în cadrul
învățământului preșcolar în cadrul unor unități de învățământ aparținând alte
administrații teritoriale (de exemplu – domiciliul bunicilor).
d. Comparabilitatea în timp Mare: nu s-au inregistrat reproiectari metodologice frecvente în timp.
91
2.3.49. INDICATORUL: Gradul de încărcare al unei educatoare
Sursa de date folosită la calculul indicatorului este :
Cercetări statistice realizate la începutul anului școlar (universitar) în unitățile de învățământ: Invățământul preșcolar (nivel 0 ISCED).
A.1. Cadrul general
a. Obiective
Evaluarea participării copiilor în vârstă de 3-6/7 ani la procesul de educaţie, în cadrul organizat al instituţiilor abilitate prin legea
învăţământului să organizeze şi să desfăşoare programe de învăţământ preşcolar; stabilirea gradului de cuprindere, numărul de
copii ce revine la o educatoare, gradul de încărcare în grădiniţe.
b. Cadrul legal
Legea învăţământului 1/2011; Ordinul Preşedintelui INS nr. 632/2006
Cadrul legal european: Metodologia UNESCO-OECD-EUROSTAT (UOE); Convenţia de la Lisabona; Regulament al PE şi al CE nr.
452/2008
Personalul didactic - reprezintă persoanele fizice care sunt angajate în sistemul de învățământ şi predau în cadrul procesului
educațional şi de instruire (cu normă întreagă şi cu normă parțială). Fiecare cadru didactic se înregistrează o singură dată, numai
la unitatea școlară la care are funcția de bază (are cartea de muncă) sau predă Numărul cel mai mare de ore didactice.
Cercetarea în cadrul unităților școlare este una exhaustivă. Fiecare școală completează bianual (la începutul și la sfârșitul anului
școlar) o serie de chestionare relativ la anul școlar în curs. Informațiile se transmit INS care le agregă și publică rapoarte specifice
fiecărui nivel de învățământ. În paralel informația similară este raportată și către MEN prin BDNE pe portalul web special dedicat.
Circa 13.000 de unităţi şcolare
- Clasificarea internaţionalinternațional a nivelurilor educaționale (ISCED)
Chestionarul – intitulat și caiet statistic - (SC) este disponibil la adresa: http://www.insse.ro/cms/files/chestionare/
invatamant/2013/SC2.1.doc și cuprinde informații relativ la variabile precum: Unităţile şcolare, copiii înscrişi, personalul didactic,
didactic auxiliar şi nedidactic şi baza materială.
Perioada de referință pentru începutul de an școlar este luna Septembrie în timp ce pentru sfârșit de an școlar luna de referință
este Iunie.
92
- realizarea unor analize descriptive a stării de fapt din învățământul preșcolar;
- diseminarea datelor (în format tipărit, în baza de date TEMPO online etc.).
Indicatorul final are o influență importantă în evaluarea calității și capacității sistemului educațional de a oferi educație preșcolară
știut fiind faptul că orice investiție la acest nivel (early school intervention) este răsplătită cu un multiplicator mult supraunitar în
calitatea intelectuală (și nu numai) a resursei umane a unei țări.
Un grad ridicat de încărcare al unei educatoare determină o pregătire ineficientă a preșcolarilor. Efectele pregătirii ineficiente se
manifestă vizibil pe parcursul ciclurilor de școlarizare. O subdimensionare a indicatorului determină costuri ineficiente pentru
sistemul educațional.
2.3.50. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de încărcare al unei educatoare
Denumire Gradul de încărcare al unei educatoare

Simbol Pr/ed
Definiţia Numărul total al preșcolarilor, raportat la numărul de educatoare
Unitate de măsură Număr preșcolari /Nr. educatoare
Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul de copii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani, la numărul
educatoarelor din instituțiile aflate în UAT pentru care se calculează indicatorul
Pr/ed t = (Prt /Edt)
unde:
Pr/ed t - Numărul preșcolarilor ce revin la o educatoare, în anul calendarsitic
de referință, t;
Prt - numărul total al preșcolarilor din anul școlar t;
Edt - Numărul total de educatoare din anul școlar t;
Date necesare Numărul total al copiilor cu vârste între 3 şi 6 ani împlinită până la 1 septembrie
a anului calendaristic în cadrul caruia începe anul scolar t
Numărul total de educatoare din anul școlar t
Sursa de date Învăţământul preşcolar (nivel 0 ISCED)
Tipul de cercetare Exhaustive
Detalii privind cercetarea statistica Evaluarea, numărul de copii ce revine la o educatoare, gradul de încărcare în
grădiniţe
Numărul de unități observate: Circa 13.000 de unităţi şcolare
Sfera de cuprindere: Unităţile de învăţământ preşcolar - grădiniţe
publice şi private
Unitatea de observare: Unitatea de învaţământ
Perioada de referinţă: Începutul anului şcolar curent
Modul de colectare a datelor: Auto-înregistrare, On-line Portal Web
Suportul pentru colectarea datelor: Chestionar pe suport de hârtie, Chestionar
on-line
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Măsurarea Numărului de preșcolari ce revin unui cadru didactic
indicatorului Relevanța: Cu cât este mai mic acest indicator cu atât crește calitatea
procesului educațional în condițiile unei calificări corespunzătoare a cadrelor
didactice
b. Acurateţea generală Mare: Date colectate prin cercetări statistice în unitățile școlare
93
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Metodologia şi formularele utilizate pentru colectarea datelor sunt
judeţe/regiuni unitare pentru fiecare tip de cercetare o metodologie specifică şi chestionare
specifice unice se utilizează pentru învățământul preșcolar indiferent de tipul
grădiniței.
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au înregistrat modificari metodologice care să afecteze
2.3.51. INDICATORUL: Dotarea comunităților locale cu volume disponibile publicului larg

A. Cercetarea statistică « Activitatea bibliotecilor –CULT1 »
Statistica demografică pentru măsurarea numărului populaţiei (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi per capita)
A. Cercetarea statistică « Activitatea bibliotecilor – CULT1 »
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Evaluarea activităţii bibliotecilor naţionale, universitare, publice, specializate şi şcolare prin prisma dotărilor, resurselor umane de
care dispun şi a rezultatelor activităţilor specifice
b. Cadrul legal
Legea nr. 334/2002 privind bibliotecile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul Preşedintelui INS nr.
690/2006 privind metodologia statistică în domeniul culturii
Biblioteca este instituţia, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a
prelucra, a dezvolta şi a conserva colecţii de cărţi, publicaţii, alte documente specifice şi de baze de date, pentru a facilita
utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere; în cadrul societăţii informaţionale biblioteca are rol de
importanţă strategică.
Biblioteca, conform Standardului Internaţional ISO 2789/2001 privind standardizarea internaţională a statisticii de bibliotecă, a
atribuţiilor stabilite prin lege şi a populaţiei care are acces la serviciile acesteia, poate fi:
- bibliotecă naţională - biblioteca învestită cu achiziţionarea şi conservarea unui număr de exemplare din toate
documentele importante editate în ţară, care funcţionează ca depozit legal;
- bibliotecă universitară - biblioteca aflată prioritar în serviciul studenţilor, al cadrelor didactice şi al cercetătorilor din
universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare care, în limitele prevăzute de regulamentul de organizare,
poate funcţiona şi ca bibliotecă publică;
- bibliotecă specializată - biblioteca destinată, în principal, unei categorii de beneficiari sau colecţionării, cu prioritate, a
unor tipuri de documente, ori pentru a răspunde necesităţilor specifice organismului tutelar;
- bibliotecă publică - biblioteca de tip enciclopedic pusă în slujba unei comunităţi locale (comună, municipiu, oraş sau judeţ);
- bibliotecă şcolară - biblioteca organizată în cadrul unei instituţii de învăţământ preuniversitar, care se află cu precădere
în serviciul elevilor şi al cadrelor didactice din instituţia respectivă şi care, în limitele prevăzute de lege şi de regulamentul de
organizare, poate funcţiona şi ca bibliotecă publică.
1. Colecţiile bibliotecilor cuprind următoarele categorii de documente: cărţi, publicaţii periodice, manuscrise,
microformate, documente cartografice, documente de muzică tipărite, documente audiovizuale, documente grafice, documente
electronice, documente fotografice sau multiplicate prin prelucrări fizico-chimice, documente arhivistice, alte categorii de
documente, indiferent de suportul material.
Colecţiile pot cuprinde şi alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoriceşte constituite sau provenite din donaţii.
Unitatea fizică constituie unitatea de evidenţă a bibliotecii reprezentând cărţi, broşuri, colecţii de ziare şi reviste, documente
electronice, materiale audiovizuale (casete cu benzi magnetice, diafilme etc.), alte documente de bibliotecă. Pentru un document
tipărit care asamblează mai multe foi de hârtie sub o copertă pentru a forma un tot sau o parte a acestuia, unitatea fizică este
volumul.
Numărul volumelor existente în biblioteci reprezinta totalitatea cărţilor, broşurilor, colecţiilor de ziare şi reviste cu minim 5
94
pagini şi materialele audiovizuale (casete cu benzi magnetice, discuri, diafilme şi alte materiale de bibliotecă: hărţi, grafice,
reproduceri artistice, etc.) înscrise în registrul de inventar al bibliotecii.
Sunt cuprinse unităţile cu şi fără personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate, care, conform Clasificării Activităţilor
din Economia Naţională, desfăşoară ca activitate principală sau secundară: 910 “Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi
alte activităti culturale” (subactivitatea 9101 “Activităţi ale bibliotecilor şi arhivelor”).
Este unitatea cultural - artistică, organizată potrivit legii – biblioteca. Sunt cuprinse în cercetarea exhaustivă circa 13500 biblioteci.
Fac obiectul cercetării statistice toate bibliotecile din întreaga ţară, atât din mediul urban, cât şi din cel rural.
- Standardul internaţional ISO 2789/2001 privind standardizarea internaţională a statisticii de bibliotecă;
- Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev. 2)
Chestionarul se completează pe baza datelor din Registrul de inventar, a datelor din Registrul de mişcare a fondului, a fişelor de
înscriere ale utilizatorilor, a caietului de activitate zilnică a bibliotecii şi a altor documente de evidenţă primară, în care se prezintă
situaţia existentă la sfârşitul anului.
Principalele variabile studiate:
- Colecţiile bibliotecilor pe tipuri de biblioteci, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
- Numărul volumelor existente în biblioteci la nivel naţional, judeţean şi localităţi
- Numărul documentelor eliminate pe tipuri de biblioteci, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
- Numărul facilităţilor oferite utilizatorilor pe tipuri de biblioteci, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
- Numărul utilizatorilor înscrişi pe tipuri de biblioteci, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
- Numărul utilizatorilor activi pe tipuri de biblioteci, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
- Numărul tranzacţiilor de împrumut individual (documente eliberate) pe tipuri de biblioteci, documente, la nivel
naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
- Numărul tranzacţiilor de referinţă virtuale pe tipuri de biblioteci, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
- Numărul vizitelor (frecvenţa) pe tipuri de biblioteci, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
- Numărul vizitelor virtuale la resursele din reţea pe tipuri de biblioteci, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
- Numărul şi structura personalului bibliotecii pe tipuri de biblioteci, pe niveluri de instruire, sexe, grupe de vârstă, la
nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
- Numărul împrumuturilor interbibliotecare (biblioteci naţionale, universitare, publice) la nivel naţional, regional,
judeţean, mediu de rezidenţă.
În cadrul cercetărilor statistice privind activitatea bibliotecilor se colectează date pentru fiecare tip de bibliotecă. Chestionarele
utilizate conţin următoarele date de identificare ale bibliotecii / unităţii:
- denumirea bibliotecii / unităţii;
- adresa bibliotecii / unităţii;
- forma juridică şi forma de proprietate;
- activitatea principală (CAEN Rev.2);
- tipul şi felul bibliotecii.
Chestionarul „Activitatea bibliotecilor” cuprinde următorii indicatori primari:
• numărul volumelor de cărţi şi periodice tipărite (legate) existente şi achiziţionate în cursul anului de referinţă;
• manuscrise existente şi achiziţionate în cursul anului de referinţă;
• microformate existente şi achiziţionate în cursul anului de referinţă;
95
• documente audiovizuale, pe tipuri, existente şi achiziţionate în cursul anului de referinţă;
• colecţii electronice, pe tipuri, existente şi achiziţionate în cursul anului de referinţă;
• alte documente de bibliotecă existente şi achiziţionate în cursul anului de referinţă;
• titluri de cărţi tipărite şi electronice, existente şi achiziţionate în cursul anului de referinţă;
• titluri şi abonamente de periodice curente (tipărite şi electronice) achiziţionate în cursul anului de referinţă;
• resurse gratuite de pe Internet achiziţionate în cursul anului de referinţă;
• documente achiziţionate, pe tipuri de finanţare;
• documente eliminate;
• documente cu acces liber la raft;
• înregistrări catalografice în sistem automatizat;
• calculatoare (PC) pentru utilizatori;
• imprimante;
• scannere;
• cititoare de cărţi electronice;
• fotocopiatoare pentru utilizatori;
• locuri în sălile de lectură;
• utilizatori înscrişi;
• utilizatori activi;
• tranzacţii de împrumut individual (documente eliberate);
• tranzacţii de referinţe virtuale;
• vizite la bibliotecă;
• vizite virtuale la resursele din reţea ale bibliotecii;
• împrumuturi interbibliotecare;
• structura personalului bibliotecii, pe niveluri de instruire, sexe, grupe de vârstă.
Auto-înregistrare pe chestionar de hârtie sau on-line. Înregistrarea informaţiilor în chestionar se realizează de către persoanele
desemnate din partea bibliotecii. Chestionarele se completează conform precizărilor metodologice înscrise în instrumentarul
cercetărilor statistice.
Datele se colectează pentru anul anterior, iar perioada de colectare date este din ianuarie până la jumătatea lunii februarie a
anului curent.
Fluxul de colectare şi prelucrare a datelor din domeniul cultural este următorul:
- transmiterea chestionarelor de la Institutul Naţional de Statistică la direcţiile teritoriale de statistică, la nivelul cărora se
- direcţiile teritoriale de statistică transmit chestionarele la biblioteci;
- chestionarele completate de către biblioteci, conform precizărilor şi îndrumărilor metodologice înscrise în formulare,
se transmit, la direcţiile teritoriale de statistică, unde sunt efectuate operaţiunile de codificare, introducere, verificare a
datelor şi rezolvare a erorilor;
- responsabilul teritorial al cercetărilor statistice asigură transmiterea datelor la Institutul Naţional de Statistică în vederea
centralizării şi prelucrării datelor la nivel naţional;
96
 validarea fiecărui fişier şi rezolvarea eventualelor erori rămase în colaborare cu responsabilii de lucrare din direcţiile
teritoriale de statistică;
 compararea cu perioada precedentă de raportare şi cu alte surse de date;
 diseminarea rezultatelor.
Pentru proiectarea soluţiei informatice la nivel central şi local au fost elaborate patru categorii de condiţii logice:
- de verificare a integrităţii datelor de identificare ale unităţilor.
corelaţiilor între datele/răspunsurile diferitelor capitole, verificarea încadrării între limitele normale ale datelor corespunzătoare
Prin condiţiile de verificare a integrităţii se urmăreşte corelarea şi verificarea datelor de identificare ale unităţilor din nomenclator
cu cele completate cu date. Confidenţialitatea datelor este asigurată în toate fazele cercetărilor statistice. Comunicarea între
sediul central al INS şi direcţiile teritoriale de statistică se realizează prin diferite mijloace (e-mail, telefon etc.).
Fiind o cercetare statistică cu caracter exhaustiv, asupra datelor primare nu sunt aplicate proceduri de calibrare sau ponderare.
Principalele rezultate ale cercetării sunt prezentate anual în publicaţia „Activitatea unităţilor cultural – artistice”. Datele sunt structurate
pentru fiecare domeniu cultural – artistic (biblioteci, muzee şi colecţii publice, instituţii de spectacole şi concerte edituri de ziare şi reviste).
Principalii indicatori sunt publicaţi, de asemenea, în Anuarul Statistic al României, Starea economică şi socială a României,
România în cifre – breviar statistic, Statistica teritorială, alte publicaţii periodice.
Indicatorii sunt încărcaţi în baza de date TEMPO, unde sunt dezagregaţi la nivel naţional, regiune, judeţe, medii de rezidenţă şi unii
dintre aceştia, la nivel de localitate. Indicatorii prelucraţi la nivel de localitate sunt încărcaţi în Baza de Date la nivel de Localitate (BDL)
Indicatorii sunt diseminaţi şi la cerere către numeroşi utilizatori interni (Consiliul Naţional al Audiovizualului, Ministerul Culturii,
Preşedenţie, Parlament, Guvern etc.) şi externi (Eurostat, UNESCO).
2.3.52. FIȘA INDICATORULUI: Dotarea comunitatilor locale cu volume disponibile publicului larg
Denumire Dotarea comunitatilor locale cu volume disponibile publicului larg

Simbol Nvol
Definiţia Numărul volumelor existente în biblioteci raportat la populaţia din anul de
referinţă
Unitate de măsură Număr volume la 1000 locuitori
Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul volumelor existente în biblioteci la sfârşitul anului
de referinţă la numărul populaţiei la 1 iulie din anul de referinţă şi se
înmulţeşte cu 1.000
Nvol =(Nvole/P)* 1000
unde :
Nvole - Numărul volumelor existente în biblioteci la sfârşitul anului de
referinţă
P - numărul populaţiei- total, la 1 iulie din anul de referinţă
97
Date necesare Număr volume existente în biblioteci
Sursa de date Activitatea bibliotecilor – cercetare statistica realizată în toate tipurile de
biblioteci
Detalii privind cercetarea statistica Cercetare statistica realizata în biblioteci, prin auto-inregistrare pe formular
de hartie sau on-line. Pentru bibliotecile din unitatile scolare datele se
colecteaza prin cercetarile statistice de sfarsit de an scolar, realizate în
domeniul educatiei
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectiv: Evaluarea activităţii bibliotecilor naţionale, academice,

indicatorului universitare, publice (judeţene, municipale şi orăşeneşti, comunale),
specializate şi şcolare prin prisma dotării biblioteci de diverse categorii cu
volume disponibile publicului larg sau unui public ţintă
Relevanta: Cultura unei ţări
b. Acurateţea generală Mare: Date colectate de la toate bibliotecile publice şi private care au avut
activitate în anul de referinta
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Metodologia şi formularele pentru colectarea datelor unitare
judeţe/regiuni pentru toate unitatile cercetate, cu exceptia bibliotecilor scolare unde se
colecteaza un număr redus de indicatori. Indicatorul volume existente este
identic în chestionarul destinat bibliotecilor scolare cu cel colectat prin
chestionarul statistic utilizat pentru celelalte categorii de biblioteci.
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au inregistrat modificari metodologice care sa afecteze
2.3.53. INDICATORUL: Cheltuielile socio-culturale per capita

A. Colectare de date din bugetele locale (Ministerul Finanţelor Publice)
Statistica demografică pentru măsurarea numărului populaţieideterminarea populației (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită
cu spații verzi per capita)
A. Colectare date din execuţia bugetelor locale
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Evidenţierea efortului administraţiei publice locale, orientat spre soluţionarea unor probleme sociale ale locuitorilor
b. Cadrul legal
În prezent INS colectează date privind execuţia bugetelor locale la nivel de judeţ în baza unui protocol de colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice.
c. Concepte şi definitii
Elaborarea proiectului de buget local cuprinde activitatea de determinare a veniturilor şi cheltuielilor la nivelul unităţilor
adiministrativ-teritoriale cu personalitate juridică (fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ, sector al capitalei şi Municipiul Bucureşti);
Aprobarea presupune dezbaterea şi votarea bugetelor locale de către autorităţile administraţiei publice locale cu funcţie
deliberativă şi care au în competenţa lor această atribuţie (consiliile locale, consiliile judeţene, precum şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti);
Execuţia bugetară constă în realizarea veniturilor la termenul şi în cuantumul prevăzut în bugetul local şi efectuarea cheltuielilor
conform destinaţiei prevăzute în bugetul local. Realizarea veniturilor în cuantumul prevăzut reprezintă o obligaţie minimă, în
cadrul execuţiei bugetare putându-se realiza venituri în cuantumuri superioare celor prevăzute. În acelaşi timp, efectuarea
cheltuielilor conform destinaţiei prevăzute în bugetele locale reprezintă o obligaţie, ce nu poate fi încălcată. Această etapă
este cea mai importantă, deoarece presupune transpunerea unor previziuni în plan concret, asigurându-se astfel finanţarea
98
activităţilor şi funcţionarea instituţiilor publice de la nivel local;
Încheierea exerciţiului bugetar presupune o dare de seamă completă asupra modului de realizare a veniturilor şi de efectuare a
cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.
Legea finanţelor publice defineşte cheltuiala bugetară, ca fiind o cheltuială aprobată prin bugetul local, bugetul unei instituţii sau
al unui serviciu public, bugetul unei activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare şi efectuată în limita resurselor acestor
bugete, cu respectarea prevederilor legale.
În esenţă, cheltuielile publice din bugetele locale se concretizează în cumpărarea de bunuri şi servicii efectuată de autorităţile
locale pentru cetăţeni, în plăţile efectuate cetăţenilor sub forma transferurilor (pensii, subvenţii, ajutor de şomaj, etc) precum şi
în plata împrumuturilor contractate de ordonatorii principali de credite.
Structura cheltuielilor în bugetele locale este următoarea:
- Servicii publice generale
Autorităţi publice şi acţiuni externe
Cercetare fundamentală şi cercetare - dezvoltare
Alte servicii publice generale
Tranzacţii privind datoria publicã şi împrumuturi
Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei
Plãţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent
- Apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã
Apãrare
Ordine publicã şi siguranţã naţionalã
- Cheltuieli social-culturale
Învãţãmânt
învăţământ preşcolar şi primar
învăţământ special
alte cheltuieli în domeniul învăţământului
Sãnãtate
servicii medicale în unităţile sanitare cu paturi
alte cheltuieli în domeniul sănătăţii
Culturã, recreere şi religie
servicii culturale
biblioteci publice judeţene
muzee
instituţii publice de spectacole şi concerte
şcoli populare de artă şi meserii
centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale
consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice
alte servicii culturale
servicii recreative şi sportive
servicii religioase
alte servicii în domeniul culturii, recreerii şi religiei.
Asigurãri şi asistenţã socialã
asistenţă acordată persoanelor în vârstă
asistenţă socială în caz de boli şi invalidităţi
asistenţă socială pentru familie şi copii
alte cheltuieli în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale
- Servicii şi dezvoltare publicã, locuinţe, mediu şi ape
99
Locuinţe, servicii şi dezvoltare publicã
Protecţia mediului
- Acţiuni economice
Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncã
Combustibili şi energie
Industria extractivã, prelucrãtoare şi construcţii
Agriculturã, silviculturã, pisciculturã şi vânãtoare
Transporturi
Comunicaţii
Cercetare şi dezvoltare în domeniul economic
Alte acţiuni economice
Cheltuielile social-culturale care revin în medie pe un locuitor reprezintă cheltuieli efectuate din bugetul local, din surse proprii
sau atrase, pentru învățământ, sănătate, cultură, recreere, religie, asigurări şi asistenţă socială care revin în medie pe un locuitor.
Ponderea cheltuielilor pentru educaţie alocate de la bugetele locale, în cheltuielile totale pentru educaţie reprezintă proporţia
cheltuielilor pentru educaţie de la bugetele locale, ca raport procentual din totalul cheltuielilor pentru educaţie efectuate într-un
an financiar.
Direcţiile generale ale finanţelor publice (judeţene)
Bugetele locale
Evidenţa execuţiilor bugetare locale există şi în prezent la nivelul direcţiilor judeţene ale finanţelor publice dar nu a fost până în
prezent colectată de către INS.
Direcţiile generale ale finanţelor publice întocmesc o evidenţa a bugetelor pe ansamblul fiecărui judeţ/Municipiului Bucureşti, cu
repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate în cadrul fiecărui judeţ/Municipiului Bucureşti pe comune, oraşe,
municipii/sectoare ale Municipiului Bucureşti.
Vezi L10+L16_ANEXA 3 (document ataşat prezentului document) – formatul de prezentare a cheltuielilor social culturale la nivelul unui an financiar.
Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale, judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, direcţiile
generale ale finanţelor publice întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ/
Municipiului Bucureşti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate în cadrul fiecărui judeţ/Municipiului
Bucureşti pe comune, oraşe, municipii/sectoare ale Municipiului Bucureşti.
b. Perioda de referință şi de înregistrare a datelor
Perioada de colectare anul următor anului financiar de referinţă
Pe baza informaţiilor privind cheltuielile social-culturale din bugetele locale primite de la DGFP/MFP şi a numărului populaţiei la 1
iulie se va calcula indicatorul „Cheltuielile social-culturale care revin în medie pe un locuitor” şi indicatorul „Ponderea cheltuielilor
de educaţie alocate de la bugete locale, în cheltuielile totale pentru educaţie”.
Cei doi indicatori se vor calcula de către INS după primirea de la Ministerul Finanţelor Publice cheltuielile social – culturale pe
structura prezentată în L10+L16_ANEXA 3 (document ataşat prezentului document).
Nu s-au înregistrat modificări metodologice semnificative în executia bugetelor locale şi nu se întrevăd nici în viitor. Chiar dacă asemenea
100
modificări vor interveni, acestea vor afecta în mod unitar toate localităţile. Singurele modificări profunde previzibile sunt cele referitoare la
împărţirea administrativ-teritorială a Romaniei, care vor afecta doar numărul şi mărimea unităţilor administraţiei publice locale.
Indicatorii privind cheltuielile social-culturale şi cheltuielile pentru educaţie, la nivel de localitate se vor disemina prin intermediul
bazei de date TEMPO şi în Baza de Date la nivel de localitate (BDL).
2.3.54. FIȘA INDICATORULUI: Cheltuielile socio-culturale per capita
Denumire Cheltuielile socio-culturale per capita

Simbol
CSC l
Definiţia Cheltuieli efectuate din bugetul local, din surse proprii sau atrase, pentru
invatamant, sanatate, cultura, recreere, religie, asigurari şi asistenta sociala
care revin în medie pe un locuitor.
Unitate de măsură Lei/locuitor
CSC
l
unde:
CSC l – Cheltuieli socio-culturale care revin în medie pe un locuitor
(lei/locuitor)
CSC – Cheltuieli socio-culturale totale
P – Numărul populaţiei – total, la 1 iulie
Date necesare - Cheltuielile socio-culturale totale
Sursa de date Cercetare statistica exhaustiva bazata pe un chestionar tipizat adresat
tuturor unitatilor administratitiei publice locale. Sursa propriu-zisa o
constituie executia bugetului local. De asemenea, se vor utiliza statistici
demografice.
Tipul de cercetare Exhaustiva.
Detalii privind cercetarea statistica In prezent nu sunt disponibile date privind cheltuielile socio-culturale la
nivelul localitatilor. De aceea, urmeaza sa fie proiectat şi implementat
un chestionar tipizat şi indicatiile metodologice aferente. Chestionarul
urmeaza sa fie completat pe baza datelor referitoare la executia bugetului
localitatilor (comune, orase, municipii)
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Evidentierea efortului administratiei publice locale orientat spre
indicatorului solutionarea unor probleme sociale ale locuitorilor: sanatate, educatie,
asistenta sociala, etc.
Relevanta: Solutionarea problemelor membrilor comunitatii locale este
insasi menirea existentei şi functionarii administratiei locale.
b. Acurateţea generală Mare: Calitatea datelor referitoare la executia bugetelor locale este
controlata de institutiile centrale de stat cu autoritate maxima : Curtea de
Conturi a României, Ministerul Finantelor Publice, etc.
c. Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Este asigurata de caracterul unitar al executiei bugetelor locale.
judeţe/regiuni
101
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au inregistrat modificari metodologice semnificative în
executia bugetelor locale şi nu se intrevad nici în viitor. Chiar daca asemena
modificari vor interveni, acestea vor afecta în mod unitar toate localitatile.
Singurele modificari profunde previzibile sunt cele referitoare la impartirea
administrativ-teritoriala a Romaniei, care vor afecta doar numărul şi
marimea unitatilor administratiei publice locale.
2.3.55. INDICATORUL: Gradul de acces al populatiei la mijloace de informare şi cultură

(biblioteci/1000 de locuitori)

A. Cercetarea statistică privind activitatea bibliotecilor
capita)
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
care dispun şi a rezultatelor activităţilor specifice.
b. Cadrul legal
Legea nr.226/2009 privind organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România; Legea 211/2010 privind modificarea şi
completarea Legii organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România nr.226/2009.
Legea bibliotecilor nr. 334/2002; HG nr. 9/2009; Ordinul Preşedintelui INS nr. 690/2006
Cadrul legal european: Concluziile Consiliului din 24 mai 2007 privind contribuţia sectoarelor culturii şi creaţiei la îndeplinirea
obiectivelor de la Lisabona (2007/C 311/07)
Biblioteca este institutța, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a
prelucra, a dezvolta şi a conserva colecții de cărți, publicații periodice, alte documente specifice şi baze de date pentru a facilita
utilizarea acestora de către persoane fizice (utilizatori) în scop de informare, cercetare, educație sau recreere: în cadrul societății
informaționale biblioteca are importanță strategică. Sunt incluse bibliotecile proprietate publică şi privată. Se înregistrează în
seriile de date numai unitățile de bază, care au funcționat în anul de referință. Tipurile de biblioteci sunt: naționale, universitare,
publice (județene, municipale, orășenești şi comunale), școlare, specializate (ale instituțiilor academice şi de cercetare, instituțiilor
publice centrale şi locale, instituțiilor de cultură şi culte, ale operatorilor economici, sindicatelor, ale altor organizații asociative).
Biblioteca națională este parte integrantă a sistemului informațional național care produce, înmagazinează, organizează, pune
în valoare şi difuzeaza informații de interes public, local, național şi internațional şi deține colecții de documente formate în timp
şi dezvoltate permanent prin achiziții, schimb interbibliotecar, donații și, după caz, depozit legal național sau local. În Numărul
bibliotecilor naționale este inclusă şi Biblioteca Academiei Române;
Biblioteca universitară este biblioteca aflată prioritar în serviciul studenților, al cadrelor didactice şi al cercetătorilor din
universități şi alte instituții de învățământ superior şi de cercetare care, în limitele regulamentului de organizare, poate funcționa
şi ca bibliotecă publică;
Biblioteca publică - biblioteca de tip enciclopedic pusă la dispoziția unei comunități (județene, municipale, orășenești, comunale)
Biblioteca specializată este destinată în principal unei categorii de beneficiari sau colectionari, cu prioritate, a unor tipuri de
documente sau pentru a răspunde necesităților specifice organismului tutelar;
Biblioteca școlară este organizată în cadrul unei instituții de învățământ preuniversitar, care se află cu precădere în serviciul
elevilor şi al cadrelor didactice din instituția respectivă şi care, în limitele prevăzute de lege şi regulamentul de organizare, poate
funcționa şi ca bibliotecă publică.
102
Bibliotecile (naţionale, universitare, publice, şcolare şi specializate) care funcţionează pe teritoriul României.
Biblioteca
- Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN)
- Nomenclatorul unităţilor administrativ teritoriale (SIRUTA)
- Nomenclatorul formelor juridice
Autoînregistrare prin Chestionar pe suport de hârtie sau pe chestionar on-line
Perioada de înregistrare este anul calendaristic
La nivel naţional, macroregiune, regiune de dezvoltare, judeţ, localitate, medii de rezidenţă, tipuri de biblioteci, forme de
proprietate, etc.
Activitatea unităţilor cultural - artistice
Evoluţia sectorului privat
România în cifre
Site INS
103
2.3.56. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de acces al populatiei la mijloace de informare şi cultură
(biblioteci/1000 de locuitori)
Denumire Gradul de acces al populației la mijloace de informare şi cultură

(biblioteci/1000 loc)
Simbol
B
Definiţia Nr. biblioteci la 1000 de locuitori (biblioteci/1000 de locuitori)
Biblioteca este instituția, compartimentul sau structura specializată al carei scop
principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta și a conserva colecții
de cărti, publicatii periodice, alte documente specifice şi baze de date pentru a
facilita utilizarea acestora de către persoane fizice (utilizatori) în scop de informare,
cercetare, educare sau recreere: în cadrul societatii informationale biblioteca are
importanta strategica. Sunt incluse bibliotecile proprietate publica şi privata. Se
înregistreaza în seriile de date numai unitatile de baza, care au functionat în anul
de referinta. Tipurile de biblioteci sunt: nationale, universitare, publice (judetene,
municipale, orasenesti şi comunale), scolare, specializate (ale institutiilor academice
şi de cercetare, institutiilor publice centrale şi locale, institutiilor de cultura şi culte,
ale operatorilor economici, sindicatelor, ale altor organizatii asociative).
Biblioteca nationala este parte integrantă a sistemului informational national care
produce, înmagazinează, organizeaza, pune în valoare şi difuzeaza informatii de
interes public, local, national şi international şi detine colectii de documente formate
în timp şi dezvoltate permanent prin achizitii, schimb interbibliotecar, donatii si, dupa
caz, depozit legal național sau local. în numărul bibliotecilor naționale este inclusă și
Biblioteca Academiei Române;
Biblioteca universitară este biblioteca aflată prioritar în serviciul studenților, al
cadrelor didactice și al cercetătorilor din universități și alte institutii de învățământ
superior și de cercetare care, în limitele regulamentului de organizare, poate
funcționa și ca biblioteca publică;
Biblioteca publică - biblioteca de tip enciclopedic pusa la dispozitia unei comunitati
(judetene, municipale, orasenesti, comunale)
Biblioteca specializată este destinată în principal unei categorii de beneficiari sau
colecționării, cu prioritate, a unor tipuri de documente sau pentru a răspunde
necesităților specifice organismului tutelar;
Biblioteca școlară este organizată în cadrul unei instituții de învățământ preuniversitar,
care se află cu precădere în serviciul elevilor și al cadrelor didactice din instituția
respectivă și care, în limitele prevăzute de lege și regulamentul de organizare, poate
funcționa și ca bibliotecă publică.
Unitate de măsură Biblioteci /1000 de locuitori
unde :
= Biblioteci la 1000 loc.
= Numărul total de biblioteci existente la un moment dat
într-o unitatea teritorial administrativă.
Date necesare - Numărul total de biblioteci in funcţiune la sfârşitul anului într-o
unitatea teritorial administrativă.
- Numărul populaţiei – total, la 1 iulie al anului de referinţă
Sursa de date Cercetarea statistică privind activitatea bibliotecilor, INS
104
Detalii privind cercetarea statistica - Indicator nou, obtinut prin raportul a doi indicatori existenți în BD
ale INS
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi Relevanța Obiectivul: evaluează masurile întreprinse de administratia locală în vederea
indicatorului facilitarii accesului populatiei la servicii culturale.
Relevanța: Bibliotecile reprezintă un liant între cultură și îeducaţie. În
Strategia Europa 2020 învățământul este un domeniu cheie pentru care există
obiective specifice privind gradul de cuprindere în educație al diferitelor
categorii de populație, abandonul școlar, formarea continuă. Bibliotecile pot
reprezenta un suport pentru învățarea continuă și nu numai.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin cercetarea statistica privind activitatea
bibliotecilor, organizata de INS asigura exhaustivitatea.
rezultatul unor cercetari statistice demografice exhaustive.
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseste aceeasi metodologie indiferent de raportor
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: nu s-au înregistrat reproiectari metodologice în ultima perioadă
2.3.57. INDICATORUL: Numărul de cititori activi la 1.000 de locuitori

A. Cercetarea statistică privind activitatea bibliotecilor
capita)
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
care dispun şi a rezultatelor activităţilor specifice
b. Cadrul legal
Legea bibliotecii nr. 334/2002; HG nr. 9/2009; Ordinul Preşedintelui INS nr. 690/2006
Cadrul legal european: Concluziile Consiliului din 24 mai 2007 privind contribuţia sectoarelor culturii şi creaţiei la îndeplinirea
obiectivelor de la Lisabona (2007/C 311/07)
Cititor (utilizator) este persoana fizică care a împrumutat pentru acasă (sau a consultat în sediul bibliotecii) cel puțin o dată într-
un an calendaristic o carte, broșură sau o altă publicație aparținând unei biblioteci.
Modul de calcul al indicatorului:
Cititori activi
Cit = x1000
P
unde :
Cit = Cititori la 1000 de locuitori.
Cititori activi = Numărul de cititori activi la biblioteci, existent la un moment dat într-o unitate teritorial administrativă.
P – Numărul populației - total, 1 iulie
105
Bibliotecile (naţionale, universitare, publice, şcolare şi specializate) care funcţionează pe teritoriul României
Biblioteca
- Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN Rev.2)
Chestionar pe suport de hârtie, Chestionar on-line
Autoînregistrare
Anul precedent
La nivel naţional, macroregiune, regiune de dezvoltare, judeţ, localitate, medii de rezidenţă, tipuri de biblioteci, forme de
proprietate, etc.
Activitatea unităţilor cultural - artistice
Evoluţia sectorului privat
România în cifre
Site INS
2.3.58. FIȘA INDICATORULUI: Numărul de cititori activi la 1.000 de locuitori
Denumire Numărul de cititori activi la 1.000 de locuitori

Simbol
Cit
Definiţia Cititor (utilizator) este persoana fizică care a imprumutat pentru acasa (sau
a consultat în sediul bibliotecii) cel putin o data intr-un an calendaristic o
carte, broșura sau o alta publicație apartinând unei biblioteci.
Unitate de măsură persoane /1000 de locuitori

Cititori activi
Cit = x1000
P
unde :
Cit = Cititori la 1000 de locuitori.
Cititori activi=Numărul de cititori activi la biblioteci, existent la un moment
dat într-o unitatea teritorial administrativă.
P – Numărul populaţiei - total, 1 iulie
106
Date necesare - Numărul de cititori activi la biblioteci, înregistrat pe parcursul anului
dat dintr-o unitatea teritorial administrativă.
- Numărul populaţiei - total, 1 iulie al anului de referintă
Sursa de date Cercetarea statistică privind activitatea bibliotecilor, INS
Detalii privind cercetarea statistica - Indicator nou, obținut prin raportul a doi indicatori existenți în BD
ale INS
Calitatea datelor :
indicatorului facilitarii accesului populatiei la servicii culturale.
Relevanța: În Strategia Europa 2020 învățământul este un domeniu cheie
pentru care există obiective specifice privind gradul de cuprindere în
educație al diferitelor categorii de populație, abandonul școlar, formarea
continuă. Cititorii pot reprezenta un pilon al dezvoltarii culturale, al stocului
de cunostinte, al capitalului uman al localităţii.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin cercetarea statistica privind activitatea
bibliotecilor, organizată de către INS asigură exhaustivitatea.
Cel de-al doilea indicator folosit “numărul populaţiei” este, de asemenea,
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseste aceeași metodologie indiferent de raportor
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: nu s-au înregistrat reproiectări metodologice în ultima perioadă
2.3.59. INDICATORUL: Numărul de vizitatori ai muzeelor la 1.000 de locuitori

A. Cercetarea statistică privind Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice
capita)
A. Cercetarea statistică privind Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Evaluarea activităţii muzeelor şi colecţiilor publice
b. Cadrul legal:
Colectarea datelor şi producerea statisticilor din domeniul culturii are la bază următoarele documente legislative:
- Legea nr. 311 din 23 iulie 2003 privind muzeele şi colecţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului României nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului României nr.957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică.
În România, cercetările statistice privind activitatea cultural – artistică (biblioteci, muzee şi colecţii publice, instituţii de spectacole
şi concerte, edituri – ziare şi reviste) se realizează în conformitate cu Programul Cercetărilor Statistice, aprobat anual de Guvernul
României.
Reţeaua cultural-artistică reprezintă ansamblul unităţilor şi instituţiilor din diferite domenii culturale şi artistice. Reţeaua
unităţilor cultural-artistice cercetate cuprinde: biblioteci, muzee şi colecţii publice, instituţii de spectacole şi concerte, edituri
(ziare şi reviste).
Muzeul este instituţia publică de cultură, aflată în serviciul societăţii, care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează,
comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării sau recreerii, mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei
comunităţilor umane, precum şi ale mediului înconjurător.
107
Colecţia este un ansmblu de bunuri culturale şi naturale, constituit în mod sistematic şi coerent de către persoane fizice sau
juridice de drept public sau privat.
Colecţiile publice, cf. Legii nr. 311/2003, sunt colecţii accesibile publicului şi specialiştilor, indiferent de titularul dreptului de
proprietate, care reunesc bunuri semnificative prin valoarea lor artistică, documentară, istorică, culturală şi memorialistică.
Patrimoniul muzeal reprezintă totalitatea bunurilor, a drepturilor şi obligaţiilor cu valoare patrimonială ce aparţin unui muzeu
sau, după caz, unei colecţii publice.
Suprafaţa expoziţională (m.p.) cuprinde suprafaţa muzeelor (colecţiilor publice), exclusiv suprafaţa depozitelor, a sălilor de lucru
şi a altor anexe ale unităţii.
Vizitator – persoană care vizitează un muzeu, colecţie publică, expoziţie.
Cercetarea statistică “Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice” acoperă unităţile cu sau fără personalitate juridică, indiferent de
forma de proprietate, care conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională - desfăşoară una din următoarele activităţi
principale sau secundare: 910 ”Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităti culturale” (subactivităţile: 9102
“Activităţi ale muzeelor”, 9103 “Gestionarea monumentelor, cladirilor istorice şi a altor obiective de interes turistic”, 9104
“Activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale”)
Unitatea cultural - artistică, organizată potrivit legii, (biblioteca, muzeul, colecţia publică, instituţia de spectacole şi concerte,
editura de ziare şi/sau reviste), care îndeplineşte următoarele condiţii:
- este înscrisă în Nomenclatorul Naţional SIRUES;
- este organizată şi destinată populaţiei pentru informare, cercetare, educare, recreere;
- informarea, cercetarea, educarea, recreerea se fac pe baza utilizării facilităţilor oferite vizitatorilor muzeelor şi
colecţiilor publice;
- dispune de personal de specialitate necesar şi de baza materială adecvată pentru desfăşurarea, în bune condiţii, a
activităţilor proprii. (Circa 725 de muzee şi colecţii publice)
Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN Rev.2)
Nomenclatorul unităţilor statistice cuprinse în cercetare
Chestionarul este completat anual, pana în data de 15 februarie anul cuent pentru informaţii referitoare la anul anterior.
Chestionarul statistic privind activitatea muzeelor şi colecţiilor publice este structurat pe mai multe capitole, asigurând colectarea
datelor pentru principalele variabile, astfel:
Suprafaţă totală de expunere a muzeului / colecţiei publice pe tipuri şi genuri de muzee / colecţii publice, la nivel naţional,
regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
Suprafaţă totală de depozitare a bunurilor culturale a muzeului / colecţiei publice, pe tipuri şi genuri de muzee / colecţii
publice, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
Suprafaţă totală a laboratoarelor şi atelierelor a muzeului / colecţiei publice pentru conservarea şi restaurarea bunurilor
culturale, pe tipuri şi genuri, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
Numărul bunurilor culturale mobile şi imobile al muzeului / colecţiei publice, pe tipuri şi genuri, la nivel naţional, regional,
judeţean, mediu de rezidenţă;
Numărul vizitatorilor la muzeu / colecţie publică, pe tipuri şi genuri, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
Numărul expoziţiilor / publicaţiilor / altor activităţi organizate de muzeu / colecţie publică, pe tipuri şi genuri, la nivel naţional,
regional, judeţean, mediu de rezidenţă;
Numărul şi structura personalului muzeului / colecţiei publice pe tipuri şi genuri de muzee / colecţii publice, sexe, grupe de
108
vârstă, la nivel naţional, regional, judeţean, mediu de rezidenţă.
Chestionarul utilizat pentru colectarea datelor conţine următoarele date de identificare ale muzeului / colecţiei publice:
- denumirea muzeului / colecţiei publice;
- adresa muzeului / colecţiei publice;
- activitatea principală (CAEN Rev.2);
- tipul, genul şi felul muzeului / colecţiei publice.
Se utilizează chestionarul statistic - CULT. 2 – Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice, care vizează următorii indicatori primari:
- suprafaţă totală de expunere a muzeului / colecţiei publice;
- suprafaţă totală de depozitare a bunurilor culturale a muzeului / colecţiei publice;
- suprafaţă totală a laboratoarelor şi atelierelor pentru conservarea şi restaurarea bunurilor culturale ale
muzeului / colecţiei publice;
- numărul bunurilor culturale mobile şi imobile;
- numărul vizitatorilor la muzee / colecţii publice;
- numărul expoziţiilor, publicaţiilor şi altor activităţi;
- personalului muzeului / colecţiei publice pe categorii de personal, sexe şi grupe de vârstă.
Auto-înregistrare pe chestionar de hârtie sau on-line.
Perioada de referinţă corespunzătoare cercetărilor statistice din domeniul cultural în anul T, este anul calendaristic anterior celui
în care are loc cercetarea, anul T-1.
Colectarea datelor se face în luna ianuarie şi prima jumătate a lunii februarie pentru toate cercetările statistice din domeniul
cultural.
Fluxul de colectare şi prelucrare a datelor din domeniul cultural este următorul:
- transmiterea chestionarelor de la Institutul Naţional de Statistică la direcţiile teritoriale de statistică la nivelul cărora se
- direcţiile teritoriale de statistică transmit chestionarele la muzee si la unităţile care au colecţii publice;
- chestionarele completate de către muzee şi unităţile care au colecţii publice, conform precizărilor şi îndrumărilor
metodologice înscrise în formulare, se transmit, la direcţiile teritoriale de statistică, unde sunt efectuate operaţiunile de
codificare, introducere, verificare a datelor şi rezolvare a erorilor;
- responsabilul teritorial al cercetărilor statistice asigură transmiterea datelor la Institutul Naţional de Statistică în vederea
centralizării şi prelucrării automate a datelor;
 validarea fiecărui fişier şi rezolvarea eventualelor erori rămase în colaborare cu responsabilii de lucrare din direcţiile
teritoriale de statistică;
 compararea cu perioada precedentă de raportare şi cu alte surse de date;
109
 diseminarea rezultatelor.
Principalele rezultate ale cercetărilor statistice din domeniul cultural – artistic (numărul bibliotecilor, muzeelor, colecţiilor publice,
instituţiilor de spectacole şi concerte, dotarea, serviciile oferite populaţiei) sunt prezentate anual în publicaţia „Activitatea
unităţilor cultural – artistice”. Datele sunt structurate pentru fiecare domeniu cultural – artistic (biblioteci, muzee şi colecţii
publice, instituţii de spectacole şi concerte, edituri de ziare şi reviste).
Principalii indicatori de cultură sunt publicaţi, de asemenea, în Anuarul Statistic al României, Starea economică şi socială a
României, România în cifre – breviar statistic, Statistica teritorială, alte publicaţii periodice.
rezidenţă. Indicatorii prelucraţi la nivel de localitate sunt încărcaţi în Baza de Date la nivel de Localitate (BDL)
Indicatorii sunt diseminaţi şi la cerere către numeroşi utilizatori interni (CNA, CNC, Guvern, Ministerul Culturii, Parlament,
Presedintie) şi externi (Eurostat, UNESCO).
2.3.60. FIȘA INDICATORULUI: Numărul de vizitatori ai muzeelor la 1.000 de locuitori
Denumire Numărul de vizitatori ai muzeelor la 1.000 de locuitori

Simbol NVM
Definiţia Numărul inregistrat de vizitatori ai muzeelor raportat la numărul de locuitori
şi înmulţit cu 1.000. Vizitatorul este persoana care viziteaza un muzeu sau
colectie publica, individual sau în grup, pentru a privi bunurile muzeale
expuse. Statistic se inregistreaza numărul vizitatorilor pe baza biletelor
vandute sau gratuite, precum şi numărul vizitatorilor paricipanţi la "Noaptea
muzeelor".
Unitate de măsură Persoane la 1000 locuitori
unde:
NV – Numărul de vizitatori ai muzeelor inregistrat într-o localitate;
P – Numărul populaţiei - total, la 1 iulie;
- Medii de rezidenta
- Tipuri şi genuri de muzee şi colectii publice
Date necesare - Numărul total de vizitatori ai muzeelor inregistrat într-o localitate;
Numărul populaţiei - total, la 1 iulie
Sursa de date Cercetarea statistica privind Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice
Detalii privind cercetarea statistică Cercetarea statistica Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice se realizează
anual (perioada de colectare/inregistrare a datelor: luna februarie) pentru
circa 725 de muzee şi colectii.
Sfera de cuprindere: Muzee şi colecţii publice inclusiv situri şi rezervaţii
(arheologice, istorice, etnografice, arhitecturale, parcuri naturale, grădini
botanice, grădini zoologice, etc.) cu regim normal de vizitare.
Modul de colectare a datelor: auto-inregistrare
Suportul pentru colectarea datelor: chestionar pe suport de hârtie;
chestionar on-line.
Calitatea datelor:
110
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Evaluarea activităţii muzeelor şi colecţiilor publice
indicatorului
Relevanta: Ponderea persoanelor care viziteaza muzee în totalul populatiei,
corespunzatoare zonei teritoriale; reprezinta un indicator important al
nivelului cultural al populatiei tarii.
b. Acurateţea generală Mare: Informatiile referitoare la „Numărul total al vizitatorilor”, colectate
prin intermediul formularelor statistice privind activitatea muzeelor şi
colecţiilor publice, asigura exhaustivitate datelor statistice rezultate.
Cel de-al doilea indicator folosit “Numărul populaţiei este, de asemenea,
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseste aceeasi metodologie la nivel teritorial.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au inregistrat reproiectari metodologice frecvente.
2.3.61. INDICATORUL: Accesul populației la medic (exclusiv stomatolog)

A. Cercetarea statistică «Activitatea unităţilor sanitare –SAN»
capita)
A. Cercetarea statistică «Activitatea unităţilor sanitare – SAN»
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Evaluarea activităţii sanitare pe diferite tipuri de unităţi sanitare publice şi particulare şi producerea de statistici comparabile
privind îngrijirea sănătăţii
b. Cadrul legal
Legea nr. 95, din 14 aprilie 2006, privind reforma în domeniul sănătăţii; Hotărârea Guvernului României nr.957/2005 privind
organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică. Cadrul legal european: Regulament al PE şi al CE nr.1338/2008
Personalul medico – sanitar reprezintă totalitatea personalului medical de specialitate care activează în unităţi de ocrotire a
sănătăţii, de învăţămant medico-farmaceutic şi în unităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul medical, atât în sectorul public cât
şi în cel privat. Este format din:
- personal sanitar cu pregătire medicală superioară;
- personal sanitar mediu;
- personal sanitar auxiliar.
Începând cu 1993, în numărul personalului medical este cuprins şi personalul medical al altor ministere şi instituţii, care au reţea
sanitară proprie, cum ar fi: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţii Cetăţeneşti, Ministerul
Apărării Naţionale, etc. Este inclus şi personalul medico - sanitar din unităţile ANPH pentru persoane cu handicap. Personalul
sanitar cu pregătire medicală superioară cuprinde: medici, stomatologi şi farmacişti.
Locuitorii ce revin la un cadru medico – sanitar reprezintă raportul între populaţia totală şi numărul personalului medico-sanitar
(medici, farmacişti, personal sanitar mediu). Pentru indicatorul calculat populaţia se raportează la numărul medicilor (exclusiv
stomatologi).
Toate unităţile cu şi făra personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate, care au ca activitate principală sau secundară
conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev2.), activitatea 86 „Activităţi referitoare la sănătatea umană”.
Este unitatea sanitară sau unitatea care pe lângă alte servicii acordă şi îngrijire sanitară (creşe, unităţi medico-sociale etc).
Unităţile sanitare din sectorul public sau privat care oferă populaţiei asistenţă medicală curativă şi profilactică: spitale, dispensare
111
medicale, policlinici, sanatorii TBC, centre de diagnostic şi tratament, ambulatorii de spital şi de specialitate, cabinete medicale
şcolare/studenţeşti, laboratoare medicale, creşe, farmacii, puncte farmaceutice, etc.
Fac obiectul cercetării statistice din domeniul sănătăţii toate unităţile sanitare din întreaga ţară, atât din mediul urban, cât şi din
cel rural.
- Clasificarea ocupaţiilor din România (COR)
- Nomenclatorul formelor de proprietate.
Chestionarul este structurat pe mai multe capitole, asigurând colectarea datelor pentru principalele variabile, astfel:
- Numărul unităţilor sanitare pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare, judeţe, medii de rezidenţă şi tipuri
de unităţi;
- Numărul pacienţilor internaţi şi numărul de om-zile spitalizare (contabile) pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de
dezvoltare, judeţe şi tipuri de unităţi;
- Numărul cazurilor de spitalizare de zi pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare, judeţe şi tipuri de unităţi;
- Numărul paturilor în unităţile sanitare, după durata de internare pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare,
judeţe, medii de rezidenţă şi tipuri de unităţi;
- Numărul paturilor din spitale (inclusiv secţii exterioare) şi din centre de sănătate (de spital), pe specialităţi, pe forme de
proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare, judeţe, medii de rezidenţă şi după destinaţia acestora (pentru internaţi sau
cazuri de zi);
- Creşe, după regimul de funcţionare, numărul de paturi, numărul copii înscrişi şi număr copii-zile pe forme de proprietate,
regiuni de dezvoltare, judeţe şi medii de rezidenţă;
- Numărul consultaţiilor acordate fără internarea pacienţilor, în unităţile sanitare, pe forme de proprietate/ ministere, regiuni
de dezvoltare, judeţe, după mediul de rezidenţă al pacienţilor şi pe tipuri de unităţi;
- Numărul personalului sanitar existent la sfârşitul anului, pe grupe de vârstă, pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de
dezvoltare, judeţe şi medii de rezidenţă;
- Numărul personalului sanitar existent la sfârşitul anului, pe tipuri de unităţi sanitare, pe forme de proprietate/ ministere,
- Numărul personalului sanitar existent la sfârşitul anului, după tipul programului de lucru, pe forme de proprietate/ ministere,
- Numărul medicilor, după specialitatea medicală pe forme de proprietate/ministere, regiuni de dezvoltare, judeţe şi localităţi;
- Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente medicale cu tehnologie avansată, pe tipuri de echipamente (aparate pentru
tomografie computerizată, tomografie cu emisie de pozitroni, aparate Gamma, aparate pentru rezonanţă magnetică,
angiografie digitală, mărunţirea calculilor renali, terapie cu radiaţii), forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare,
judeţe şi tipuri de unităţi;
- Numărul sălilor de operaţii şi al procedurilor chirurgicale efectuate pacienţilor, în spitale, pe forme de proprietate/ ministere,
- Numărul pacienţilor în spitale după domiciliu, pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare şi judeţe;
- Asistenţa medicală de urgenţă, pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare şi judeţe;
- Cheltuielile unităţilor sanitare, pe surse de finanţare, categorii de cheltuieli şi tipuri de unităţi, pe forme de proprietate/
ministere, regiuni de dezvoltare şi judeţe;
- Cheltuielile unităţilor sanitare, pe tipuri de unităţi şi servicii acordate pacienţilor, pe forme de proprietate/ ministere, regiuni
de dezvoltare şi judeţe.
Chestionarul utilizat în cadrul cercetării statistice conţine următoarele date de identificare ale unităţii sanitare:
- denumirea unităţii sanitare;
- adresa unităţii sanitare;
112
desemnate din partea unităţii sanitare. Chestionarele se completează conform precizărilor metodologice înscrise în instrumentarul
cercetării statistice.
Perioada de referinţă este anul calendaristic anterior celui în care are loc cercetarea, anul T-1. Pentru cheltuielile din domeniul
sănătăţii, perioada de referinţă este anul financiar T-2.
Colectarea datelor se face anual în luna februarie.
Fluxul de colectare şi prelucrare a datelor din domeniul sănătăţii este următorul:
- Transmiterea chestionarelor de la Institutul Naţional de Statistică, la direcţiile teritoriale de statistică la nivelul cărora se asigură
şi instruirea personalului din unităţile raportoare;
- Direcţiile teritoriale de statistică transmit chestionarele la:
• direcţiile judeţene de sănătate publică, pentru completarea datelor din subordinea Ministerului Sănătăţii Publice şi
pentru unităţile sanitare private;
• unităţile teritoriale ale celorlalte ministere care au reţea sanitară proprie (inspectoratele teritoriale de muncă,
birourile judeţene de sănătate publică în transporturi, casele judeţene de pensii, casele judeţene de asigurări de
sănătate, consiliile locale);
• direct la unităţile sanitare dacă acestea nu au un for tutelar în judeţ (de exemplu: un cămin pentru handicapaţi care
are forul tutelar la nivel regional).
- Pentru asigurarea întregului volum de date din domeniul sanitar şi având în vedere modificările structurale şi organizatorice
frecvente din domeniul sănătăţii, pentru unele ministere cu reţea sanitară proprie, chestionarele statistice sunt distribuite de
Institutul Naţional de Statistică, însoţite de o adresă şi precizări metodologice, fiecărui minister care are în subordine o reţea
medicală proprie.
- Chestionarele completate de către unităţile sanitare - conform precizărilor metodologice înscrise în formulare – se transmit la
direcţiile teritoriale de statistică, unde sunt efectuate operaţiunile de codificare şi verificare a datelor, introducere, centralizare
şi validare a bazei de date la nivel de judeţ; Totodată chestionarele statistice pot fi completate on-line iar experţii direcţiilor
teritoriale de statistică verifică modul de completare al datelor si le validează;
- Responsabilul teritorial al cercetării statistice asigură transmiterea chestionarelor la Institutul Naţional de Statistică a bazei de
date validate la nivel de judeţ în vederea centralizării, validării şi prelucrării datelor la nivel naţional;
La nivel central, personalul responsabil de cercetarea statistică asigură corectitudinea procedurilor de prelucrare a datelor din
chestionare, validarea datelor, centralizarea, prezentarea şi analiza rezultatelor.
- validarea fiecărui fişier de date centralizat la nivel de judeţ şi rezolvarea eventualelor erori rămase împreună cu expertul
de la direcţia teritorială de statistică;
- compararea cu perioada precedentă de raportare şi cu alte surse de date;
- centralizarea datelor;
- agregarea şi analiza datelor;
- executarea tabelelor cu rezultate, detaliate pe diverse variabile;
- diseminarea rezultatelor;
Pentru proiectarea soluţiei informatice la nivel de judeţ şi la nivel central au fost elaborate trei categorii de condiţii logice şi
programe de validare, pentru:
- verificarea datelor din chestionar;
- verificarea fluxurilor logice din chestionar şi a corelaţiilor dintre capitole;
113
- verificarea integrităţii datelor de identificare.
Condiţiile de control logic la nivel de chestionar au ca scop: urmărirea şi verificarea fluxurilor logice din chestionar, respectarea
corelaţiilor între datele diferitelor capitole, verificarea încadrării între limitele normale a datelor corespunzătoare anumitor
indicatori, eliminarea unor răspunsuri aberante sau ilogice.
După realizarea controlului logic şi validarea datelor sunt proiectate şi generate tabele de control pe judeţe şi total ţară.
Fiind o cercetare statistică cu caracter exhaustiv, asupra datelor primare, nu sunt aplicate proceduri de calibrare sau ponderare.
Există unele limitări care constau, în principal, în absenţa altor surse de date, care să permită efectuarea de comparaţii privind
cheltuielile de sănătate ale unităţilor sanitare din sectorul privat.
Principalele rezultate ale cercetării statistice din domeniul sănătăţii sunt prezentate în publicaţia „Activitatea unităţilor sanitare”.
Principalii indicatori de sănătate sunt publicaţi, de asemenea, în Anuarul Statistic al României şi în alte publicaţii periodice (Starea
economică şi socială a României, Tendinţe sociale, România în cifre – breviar statistic, Statistica teritorială).
Indicatorii sunt încărcaţi în baza de date TEMPO, unde sunt dezagregaţi la nivel naţional, regiune, judeţe, medii de rezidenţă şi
unii dintre aceştia, la nivel de localitate. Indicatorii prelucraţi la nivel de localitate sunt încărcaţi şi în Baza de Date la nivel de
Localitate (BDL).
Indicatorii sunt diseminaţi şi la cerere către numeroşi utilizatori interni (Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap; Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii, Preşedenţie, Parlament, Guvern etc.) şi externi (Eurostat, OMS, OECD).
2.3.62. FIȘA INDICATORULUI: Accesul populației la medic (exclusiv stomatolog)
Denumire Accesul populației la medic (exclusiv stomatolog)

Simbol Pm
Definiţia Numărul locuitorilor ce revine în medie la un medic (exclusiv stomatolog)
reprezintă raportul între populaţia totală şi numărul medicilor (proprietate
publică şi privată)
Unitate de măsură Număr locuitori/medic
Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul populaţiei (total la 1 iulie) la numărul total al
medicilor (proprietate publică şi privată)
Pm =P/Ms
unde:
Pm - Numărul locuitorilor ce revine la un medic
Ms - Numărul total al medicilor (proprietate publică şi privată, exclusiv
stomatologi) înregistrat la sfarsitul anului
Nivelul de agregare: − Naţional, NUTS 1, 2, 3 şi LAU 2
Date necesare Numărul medicilor (proprietate publică şi privată, exclusiv stomatologi) la
sfarsitul anului; numărul populaţiei , total la 1 iulie
Sursa de date Activitatea unităţilor sanitare
Detalii privind cercetarea statistică Cercetare statistica exhaustiva realizata în unitatile sanitare, prin auto-
inregistrare pe formular de hartie sau on-line Unitatea de observare:
unităţile sanitare publice şi private.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Evaluarea sistemului sanitar
indicatorului Relevanta: Indicator deosebit de important pentru monitorizarea
gradului de acoperire a populatiei cu medici (proprietate publică şi
privată, exclusiv stomatologi) în vederea reducerii numărului de locuitori
care revine unui medic
114
b. Acurateţea generală Mare: Date colectate din surse administrative sau direct de la unitatile
sanitare
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Metodologia şi formularele pentru colectarea datelor sunt unitare
judeţe/regiuni pentru toate unitatile cercetate.
2.3.63. INDICATORUL: Accesul populației la medicul stomatolog

A. Cercetarea statistică «Activitatea unităţilor sanitare –SAN»
Statistica demografică pentru determinarea populaţiei legale (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi per capita)
A. Cercetarea statistică « Activitatea unităţilor sanitare – SAN »
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
privind îngrijirea sănătăţii.
b. Cadrul legal
Legea nr. 95, din 14 aprilie 2006, privind reforma în domeniul sănătăţii; Hotărârea Guvernului României nr.957/2005 privind
organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică. Cadrul legal european: Regulament al PE şi al CE nr.1338/2008.
Personalul medico – sanitar reprezintă totalitatea personalului medical de specialitate care activează în unităţi de ocrotire a
sănătăţii, de învăţămant medico-farmaceutic şi în unităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul medical, atât în sectorul public cât
şi în cel privat. Este format din:
- personal sanitar cu pregătire medicală superioară;
- personal sanitar mediu;
- personal sanitar auxiliar.
Începând cu 1993, în numărul personalului medical este cuprins şi personalul medical al altor ministere şi instituţii, care au reţea
sanitară proprie, cum ar fi: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţii Cetăţeneşti, Ministerul
Apărării Naţionale, etc. Este inclus şi personalul medico - sanitar din unităţile ANPH pentru persoane cu handicap. Personalul
sanitar cu pregătire medicală superioară cuprinde: medici, stomatologi şi farmacişti.
Locuitorii ce revin la un cadru medico – sanitar de tip stomatolog reprezintă raportul între populaţia totală şi numărul personalului
medico-sanitar de tip stomatologi.
Toate unităţile cu şi fără personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate, care au ca activitate principală sau secundară,
conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev2.), desfăşoară activitatea 86 „Activităţi referitoare la sănătatea
umană”.
Este unitatea sanitară sau unitatea care pe lângă alte servicii acordă şi îngrijire sanitară (creşe, unităţi medico-sociale etc)..
Unităţile sanitare din sectorul public sau privat care asigură populaţiei asistenţă medicală curativă şi profilactică pot fi: spitale,
dispensare medicale, policlinici, sanatorii TBC, centre de diagnostic şi tratament, ambulatorii de spital şi de specialitate, cabinete
medicale şcolare/studenţeşti, laboratoare medicale, creşe, farmacii, puncte farmaceutice, etc.
Fac obiectul cercetării statistice din domeniul sănătăţii toate unităţile sanitare din întreaga ţară, atât din mediul urban, cât şi din cel rural.
- Clasificarea ocupaţiilor din România (COR)
115
- Nomenclatorul formelor de proprietate.
Chestionarul este structurat pe mai multe capitole, asigurând colectarea datelor pentru principalele variabile, astfel:
- Numărul unităţilor sanitare pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare, judeţe, medii de rezidenţă şi tipuri
de unităţi;
- Numărul pacienţilor internaţi şi numărul de om-zile spitalizare (contabile) pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de
dezvoltare, judeţe şi tipuri de unităţi;
- Numărul cazurilor de spitalizare de zi pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare, judeţe şi tipuri de unităţi;
- Numărul paturilor în unităţile sanitare, după durata de internare pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare,
judeţe, medii de rezidenţă şi tipuri de unităţi;
- Numărul paturilor din spitale (inclusiv secţii exterioare) şi din centre de sănătate (de spital), pe specialităţi, pe forme de
proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare, judeţe, medii de rezidenţă şi după destinaţia acestora (pentru internaţi sau
cazuri de zi);
- Creşe, după regimul de funcţionare, numărul de paturi, numărul copii înscrişi şi număr copii-zile pe forme de proprietate,
- Numărul consultaţiilor acordate fără internarea pacienţilor, în unităţile sanitare, pe forme de proprietate/ ministere, regiuni
de dezvoltare, judeţe, după mediul de rezidenţă al pacienţilor şi pe tipuri de unităţi;
- Numărul personalului sanitar existent la sfârşitul anului, pe grupe de vârstă, pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de
dezvoltare, judeţe şi medii de rezidenţă;
- Numărul personalului sanitar existent la sfârşitul anului, pe tipuri de unităţi sanitare, pe forme de proprietate/ ministere,
- Numărul personalului sanitar existent la sfârşitul anului, după tipul programului de lucru, pe forme de proprietate/ ministere,
- Numărul medicilor, după specialitatea medicală pe forme de proprietate/ministere, regiuni de dezvoltare, judeţe şi localităţi;
- Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente medicale cu tehnologie avansată, pe tipuri de echipamente (aparate pentru
tomografie computerizată, tomografie cu emisie de pozitroni, aparate Gamma, aparate pentru rezonanţă magnetică,
angiografie digitală, mărunţirea calculilor renali, terapie cu radiaţii), forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare,
judeţe şi tipuri de unităţi;
- Numărul sălilor de operaţii şi al procedurilor chirurgicale efectuate pacienţilor, în spitale, pe forme de proprietate/ ministere,
- Numărul pacienţilor în spitale după domiciliu, pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare şi judeţe;
- Asistenţa medicală de urgenţă, pe forme de proprietate/ ministere, regiuni de dezvoltare şi judeţe;
- Cheltuielile unităţilor sanitare, pe surse de finanţare, categorii de cheltuieli şi tipuri de unităţi, pe forme de proprietate/
ministere, regiuni de dezvoltare şi judeţe;
- Cheltuielile unităţilor sanitare, pe tipuri de unităţi şi servicii acordate pacienţilor, pe forme de proprietate/ ministere, regiuni
de dezvoltare şi judeţe.
Chestionarul utilizat în cadrul cercetării statistice conţine următoarele date de identificare ale unităţii sanitare:
- denumirea unităţii sanitare;
- adresa unităţii sanitare;
desemnate din partea unităţii sanitare. Chestionarele se completează conform precizărilor metodologice înscrise în instrumentarul
116
Perioada de referinţă este anul calendaristic anterior celui în care are loc cercetarea, anul T-1. Pentru cheltuielile din domeniul
sănătăţii, perioada de referinţă este anul financiar T-2.
Colectarea datelor se face anual în luna februarie.
Fluxul de colectare şi prelucrare a datelor din domeniul sănătăţii este următorul:
- Transmiterea chestionarelor de la Institutul Naţional de Statistică, la direcţiile teritoriale de statistică la nivelul cărora se asigură
şi instruirea personalului din unităţile raportoare;
- Direcţiile teritoriale de statistică transmit chestionarele la:
• direcţiile judeţene de sănătate publică, pentru completarea datelor din subordinea Ministerului Sănătăţii Publice şi
pentru unităţile sanitare private;
• unităţile teritoriale ale celorlalte ministere care au reţea sanitară proprie (inspectoratele teritoriale de muncă,
birourile judeţene de sănătate publică în transporturi, casele judeţene de pensii, casele judeţene de asigurări de
sănătate, consiliile locale);
• direct la unităţile sanitare dacă acestea nu au un for tutelar în judeţ (de exemplu: un cămin pentru handicapaţi care
are forul tutelar la nivel regional).
- Pentru asigurarea întregului volum de date din domeniul sanitar şi având în vedere modificările structurale şi organizatorice
frecvente din domeniul sănătăţii, pentru unele ministere cu reţea sanitară proprie, chestionarele statistice sunt distribuite de
Institutul Naţional de Statistică, însoţite de o adresă şi precizări metodologice, fiecărui minister care are în subordine o reţea
medicală proprie.
- Chestionarele completate de către unităţile sanitare - conform precizărilor metodologice înscrise în formulare – se transmit la
direcţiile teritoriale de statistică, unde sunt efectuate operaţiunile de codificare şi verificare a datelor, introducere, centralizare
şi validare a bazei de date la nivel de judeţ; Totodată chestionarele statistice pot fi completate on-line iar experţii direcţiilor
teritoriale de statistică verifică modul de completare al datelor si le validează;
- Responsabilul teritorial al cercetării statistice asigură transmiterea la Institutul Naţional de Statistică a bazei de date validate la
nivel de judeţ în vederea centralizării, validării şi prelucrării datelor la nivel naţional;
La nivel central, personalul responsabil de cercetarea statistică asigură corectitudinea procedurilor de prelucrare a datelor din
chestionare, validarea datelor, centralizarea, prezentarea şi analiza rezultatelor.
- validarea fiecărui fişier de date centralizat la nivel de judeţ şi rezolvarea eventualelor erori rămase împreună cu expertul
de la direcţia teritorială de statistică;
- centralizarea datelor;
- agregarea şi analiza datelor;
- diseminarea rezultatelor;
Pentru proiectarea soluţiei informatice la nivel de judeţ şi la nivel central au fost elaborate trei categorii de condiţii logice şi
programe de validare, pentru:
- verificarea datelor din chestionar;
- verificarea fluxurilor logice din chestionar şi a corelaţiilor dintre capitole;
- verificarea integrităţii datelor de identificare.
Condiţiile de control logic la nivel de chestionar au ca scop: urmărirea şi verificarea fluxurilor logice din chestionar, respectarea
corelaţiilor între datele diferitelor capitole, verificarea încadrării între limitele normale a datelor corespunzătoare anumitor
indicatori, eliminarea unor răspunsuri aberante sau ilogice.
După realizarea controlului logic şi validarea datelor sunt proiectate şi generate tabele de control pe judeţe şi total ţară.
Fiind o cercetare statistică cu caracter exhaustiv, asupra datelor primare nu sunt aplicate proceduri de calibrare sau ponderare.
Există unele limitări care constau, în principal, în absenţa altor surse de date, care să permită efectuarea de comparaţii privind
117
cheltuielile de sănătate ale unităţilor sanitare din sectorul privat.
Principalele rezultate ale cercetării statistice din domeniul sănătăţii sunt prezentate în publicaţia „Activitatea unităţilor sanitare”.
Principalii indicatori de sănătate sunt publicaţi, de asemenea, în Anuarul Statistic al României şi în alte publicaţii periodice (Starea
economică şi socială a României, Tendinţe sociale, România în cifre – breviar statistic, Statistica teritorială).
Localitate (BDL).
Indicatorii sunt diseminaţi şi la cerere către numeroşi utilizatori interni (Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap; Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii, Preşedenţie, Parlament, Guvern etc.) şi externi (Eurostat, OMS, OECD).
2.3.64. FIȘA INDICATORULUI: Accesul populației la medicul stomatolog
Denumire Accesul populației la medicul stomatolog

Simbol Ps
Definiţia Numărul locuitorilor ce revine în medie la un stomatolog reprezintă raportul
între populaţia totală şi numărul total al stomatologilor (proprietate publică
şi privată)
Unitate de măsură Număr locuitori /medic stomatolog
Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul populaţiei la 1 iulie la numărul total al stomatologilor
Ps =P/St
unde:
Ps - Numărul locuitorilor ce revine la un stomatolog
St - Numărul total al stomatologilor, (proprietate publică şi privată (la
sfarsitul anului)
Date necesare Numărul total al stomatologilor (proprietate publică şi privată la sfarsitul

anului; numărul populaţieia la 1 iulie
Sursa de date Activitatea unităţilor sanitare
Detalii privind cercetarea statistica Cercetare statistica exhaustiva realizata în unitati sanitare, prin auto-
inregistrare pe formular de hartie sau on-line. Unitatea de observare:
unitatea sanitară.
Calitatea datelor:
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Evaluarea îsistemului sanitar
indicatorului Relevanta: Indicator deosebit de important pentru monitorizarea gradului
de acoperire a populatiei cu stomatologi în vederea reducerii numărului de
locuitori care revine unui medic stomatolog
b. Acurateţea generală Mare: Date colectate din surse administrative şi de la unitati sanitare
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Metodologia şi formularele pentru colectarea datelor sunt unitare
judeţe/regiuni pentru toate unitatile cercetate
118
2.3.65. INDICATORUL: Accesul populaţiei la medicina de familie (cabinete/1.000 de locuitori)

A. Cercetarea statistică privind activitatea unităților sanitare (vezi INDICATORUL : Accesul populațieipopulațieipopulatiei la
medic (exclusiv stomatolog)populației
B. Statistica demografică pentru măsurarea numărului populaţiei (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi per capita)
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
b. Cadrul legal
Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Ordinul Preşedintelui INS nr.691/2006
Cadrul legal european: Regulament al PE şi al CE nr.1338/2008
Cabinetele medicale de familie furnizează servicii medicale către pacienții asigurați prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate,
înscriși pe lista proprie sau pe listele altor cabinete medicale de familie şi pentru pacienții neasigurați. Cabinetele medicale de
familie au ca reprezentant legal/titular, un medic de familie.
Reţeaua unităţilor sanitare - publice şi particulare
Unitatea sanitară
- Clasificarea Activităţilor din Economiea Naţionala (CAEN)
Chestionar pe suport de hârtie, Chestionar on-line
Autoînregistrare
Anul calendaristicprecendent
Naţional, macroregiune, regiune de dezvoltare, judeţ, medii de rezidenţă, forme de proprietate
Activitatea unităţilor sanitare
119
Tendinţe sociale
2.3.66. FIȘA INDICATORULUI: Accesul populaţiei la medicina de familie (cabinete/1.000 de locuitori)
Denumire Accesul populaţiei la medicina de familie (cabinete/1.000 de locuitori)

Simbol
Definiţia Nr. cabinetelor de medicină de familie ce revine în medie la 1.000 locuitori
Cabinetele de medicină de familie furnizeaza servicii medicale catre
pacientii asigurati prin sistemul asigurarilor sociale de sanatate, inscrisi pe
lista proprie sau pe listele altor cabinete de medicină de familie şi pentru
pacienţii neasiguraţi. Cabinetele de medicină de familie au ca reprezentant
legal/titular, un medic de familie.
Unitate de măsură cabinete/1.000 de locuitori
unde :
= Cabinete de medicină de familie ce revin la 1.000 locuitori
= Număr cabinete de medicină de familie în funcţiune la la
sfârşitul anului de referinţă într-o unitatea teritorial administrativă.
Date necesare - Număr de cabinete de medicina de familie; numărul populatiei –
total, la 1 iulie a anului de referinţă
Sursa de date Directiile de Sănătate Publică Judeţene (DSPJ), Institutul Naţional de Statistică
(cercetarea SAN)
Detalii privind cercetarea statistica - Indicator nou în statisticile INS, obtinut prin raportul a doi indicatori
existenti în statisticile INS/alte surse administrative.
Calitatea datelor :
indicatorului facilitarii accesului populatiei la serviciile de sanatate.
Relevanța: Cabinetele medicilor de familie reprezinta în general prima
veriga în lantul unitatilor sanitare. Accesul cetatenilor la serviciile medicale
oferite de medicii de familie este obligatoriu. Disponibilitatea cabinetelor
de medicină de familie este în concordanţă şi cu Strategia Europa 2020 de
reducere a volumului spitalizării continue.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin intermediul formularelor disponibile la
DSPJ pentru reţeaua Ministerului Sănătăţii şi îprin cercetarea statistică SAN
« Activitatea unităţilor sanitare”, organizata de INS asigura exhaustivitatea.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp În 2010 în cercetarea statistică SAN s-a introdus un capitol nou pentru
a se colecta informaţii referitoare la numărul cabinetelor medicale care
funcţionează în structura altor unităţi sanitare: policlinici, centre de
diagnostic şi tratament, societăţi medicale civile etc.îîîî
120
2.3.67. INDICATORUL: Accesul populatiei la servicii stomatologice/de medicină dentară

A. Cercetarea statistică privind activitatea unităților sanitare (vezi INDICATORUL: Accesul populațieipopulațieipopulatiei la
medic (exclusiv stomatolog)populației)
capita)
A.1. Cadrul general

a. Obiectiv
b. Cadrul legal
Legea nr.226/2009 privind organizarea şi funcționarea statisticii oficiale în România; Legea 211/2010 privind modificarea şi
Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Ordinul Preşedintelui INS nr.691/2006
Cadrul legal european: Regulament al PE şi al CE nr.1338/2008
Cabinetele stomatologice furnizează servicii stomatologice de prevenire și/sau curative. Există cabinete stomatologice singulare,
dar şi ăcabinete stomatologice asociate sau grupate (care funcţionează conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.153/2003)
Modalitatea de calcul:
unde :
= Cabinete stomatologice (de medicina dentara) ce revin dentarăla 1.000 de locuitori

= Număr cabinete stomatologice/medicină dentară în funcţiune la sfârşitul anului într-o unitate teritorial
administrativă
P – Numărul populaţiei total, la 1 iulie al anului de referinţă
Reţeaua unităţilor sanitare - publice şi particulare
Unitatea sanitară=cabinetul stomatologic (de medicina dentară)
- Clasificarea Activităţilor din Economiea Naţionala (CAEN)
Chestionar pe suport de hârtie, Chestionar on-line-Chestionarul SAN
Autoînregistrare
121
Anul precedent
Naţional, macroregiune, regiune de dezvoltare, judeţ, medii de rezidenţă, forme de proprietate
Activitatea unităţilor sanitare
Tendinţe sociale
2.3.68. FIȘA INDICATORULUI: Accesul populației la servicii stomatologice/de medicină dentară
Denumire Accesul populației la servicii stomatologice/de medicină dentară

Simbol
Definiţia Numărul cabinetelor stomatologice ce revine în medie la 1.000 de locuitori

Cabinetele stomatologice furnizeaza servicii stomatologice de prevenţie și/
sau curative. Există cabinete stomatologice singulare, clinici de stomatologie,
dar şi cabinete stomatologice asociate sau grupate (care funcţionează
conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.153/2003)îî
Unitate de măsură Cabinete /1.000 de locuitori
unde :
= Cabinete stomatologice ce revin la 1.000 de locuitori

=Număr cabinete stomatologice în funcţiune la sfârşitul
anului într-o unitate teritorial administrativă
Nivelul de agregare: - National, NUTS 1, 2, 3, LAU2
Date necesare - Număr cabinete stomatologice (demedicina dentară) în funcţiune
la sfârşitul anului de referință în unitatea teritorial administrativă
analizată
- numărul populaţiei la 1 iulie.

Sursa de date Nu exista pentru indicatorul dat, dar exista pentru componentele acestuia.
Directiile de Sanatate Publica Judetene (DSPJ), Institutul National de Statistică
(cercetarea SAN)
Detalii privind cercetarea statistica - Indicator nou în statisticile INS, obtinut prin raportul a doi indicatori
existenti în statisticile INS/alte surse administrative.
Calitatea datelor :
122
indicatorului facilitarii accesului populatiei la serviciile de sanatate.
Relevanța: Serviciile medicale stomatologice fac parte din serviciile medicale
de baza pentru populatie. Accesul cetatenilor la serviciile medicale oferite
de cabinetele stomatologice este obligatoriu. Disponibilitatea cabinetelor
stomatologice este de un indicator de interes national, intrucat este relevant
pentru monitorizarea starii generale de sanatate a populatiei.
DSPJ sau în urma cercetării « Activitatea unităţilor sanitare”, organizata de
INS asigura exhaustivitatea.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp În 2010 în cercetarea statistică SAN s-a introdus un capitol nou pentru
a se colecta informaţii referitoare la numărul cabinetelor stomatologice
care funcţionează în structura altor unităţi sanitare: policlinici, centre de
diagnostic şi tratament, societăţi stomatologice civile medicale etc.
2.3.69. INDICATORUL: Prevalenţa bolilor cardiovasculare (bolnavi/1.000 de locuitori)

A. Date administrative –Ministerul Sănătății/Institutul Național de Sănătate Publică
B. Statistica demografică pentru măsurarea numărului populaţiei (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi )
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Determinarea unei componente privind starea de sănătate a populației
b. Cadrul legal
Legea nr.226/2009 privind organizarea şi funcționarea statisticii oficiale în România; Legea 211/2010 privind modificarea şi
Prevalenţa reprezintă în acest caz proporţia de persoane dintr-o populaţie care au boli cardiovasculare la un moment dat, şi
estimează probabilitatea ca un individ să aibă boli din această clasă la un moment dat.
unde :
-Prevalenta bolilor cardiovasculare;
-Numărul de persoane care au boli cardiovasculare

P – Numărul populaţieiPopulația legală - total, la 1 iulie al anului de referinţă
- persoana
- Clasificarea Internaţională a Maladiilor ed. 10-a (CIM-10)
123
Nu există un chestionar
Integrare pe baza nomenclatoarelor geografice (SIRUTA) a unor informaţii preluate în urma unor interogări a unor baze de date.
Prelucrarea datelor are loc la nivel judeţean şi central şi cuprinde următoarele activităţi:
- verificarea şi validarea logică (inclusiv istorică) a informaţiei statistice (atât la nivel central cât şi la nivel judeţean);
Datele statistice se diseminează intern şi internaţional în diverse forme (format electronic, suport hârtie – în diferite publicaţii, portal web, etc.).
2.3.70. FIȘA INDICATORULUI: Prevalenţa bolilor cardiovasculare (bolnavi/1.000 de locuitori)
Denumire Prevalenta bolilor cardiovasculare (bolnavi/1000 de locuitori)

Simbol
P BCV
Definiţia Prevalenţa reprezinta în acest caz proporţia de persoane dintr-o populaţie
care au boli cardiovasculare la un moment dat, şi estimează probabilitatea
ca un individ să aibă boli din această clasă la un moment dat.
Unitate de măsură Bolnavi/1000 de locuitori
unde :
P BCV -Prevalenta bolilor cardiovasculare;

N BCV
Numărul de persone care au boli cardiovasculare
-
Date necesare - Numărul de persoane care au boli cardiovasculare
- Numărul populaţiei la 1 iulie a anului de referinta
Sursa de date Evidentele medicilor de familie
Detalii privind cercetarea statistica - Indicator nou în statisticile INS
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanța Obiectivul: determinarea riscului de a dobandi o boală cardiovasculară la un
indicatorului moment dat
Relevanța: Prevalenta bolilor cardiovasculare este un indicator de importanta
maxima în evaluarea starii de sanatate a populatiei, în stabilirea politicilor de
sanatate şi economice. Romania are una din cele mai mari valori ale acestui
indicator la nivel UE.
124
medicul de familie asigura exhaustivitate datelor statistice rezultate.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: nu s-au inregistrat reproiectari metodologice frecvente.
2.3.71. INDICATORUL: Accesul populaţiei la servicii medicale de permanenţă

A. Pentru determinarea centrelor medicale de permanență se folosesc surse administrative - Ministerul Sănătății/DSP
B. Statistica demografică pentru măsurarea numărului populaţiei (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi per capita)
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Determinarea unei componente privind accesul la unităţile furnizoare de servicii de sănătate a populaţiei
b. Cadrul legal
Ordin 697/112.- Ordin al ministrului sănătătii şi al ministrului administratiei şi internelor pentru aprobarea Normelor metodologice
cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.
Centrele medicale de permanenţă sunt unităţi sanitare, fără personalitate juridică, care funcţionează în afara programului
normal de lucru al cabinetelor medicilor de familie şi care asigură continuitatea asistenţei medicale primare.
N
r Centre medicale de permanenta
Cper = x1000
P
unde :
Cper = Numărul de centre medicale de permanență din localitate, la 1000 de locuitori
Nr. centre medicale de permanenta = Numărul de centre medicale de permanență din localitate
Unităţile care asigură servicii medicale de permanenţă
- centrul medical de permanenţă
-Nomenclatorul unităţilor administrativ teritoriale (SIRUTA)
-Nomenclatorul formelor juridice
Preluarea datelor din alte surse de date statistice Surse administrative
125
La nivel national, regional şi pe diverse segmente particulare
Datele statistice se diseminează intern şi internaţional în diverse forme (format electronic, suport hârtie – în varii publicaţii,
portal web, TEMPO Online etc.).
2.3.72. FIȘA INDICATORULUI: Accesul populaţiei la servicii medicale de permanenţă
Denumire Număr de Centre de permanenţă la 1000 de locuitori (cabinete/1000 de

locuitori)
Simbol
Cper
Definiţia Număr de centre de permanenta la 1000 de locuitori (cabinete/1000 de
locuitori)
Centrele de permanență sunt unități sanitare, fără personalitate juridică, care
funcționează în afara programului normal de lucru al cabinetelor medicilor
de familie și care asigura continuitatea asistenței medicale primare.
Unitate de măsură unități /1000 de locuitori
unde :
Cper = Numărul de centre medicale de permanență din localitate, la 1000 de
locuitori
Nr. Centre de permanență = Numărul de centre medicale de permanență
din localitate
Date necesare - Numărul absolut de Centre medicale de permanență existent la un
moment dat într-o unitatea teritorial administrativă.
- Numărul populaţieiPopulația la 1 iulie
Sursa de date Înregistrari curente ale Direcțiilor de Sănătate Publică și respectiv ale
Ministerului Sănătății
Detalii privind cercetarea statistica -Indicator nou, obținut prin raportul a doi indicatori existenți în în
înregistrările curente ale Ministerului Sănătății (Centre de permanență) și BD
ale INS(Populația)
Calitatea datelor :
126
a. Obiectivul şi Relevanța Obiectivul: evaluează măsurile întreprinse de administraţia locală în vederea
indicatorului facilitării accesului populaţiei la servicii medicale.
Relevanța: Unitățile Primire Urgență, Centrele de Permanență și Cabinetele medicilor
de familie reprezinta în general prima veriga în lantul unitatilor sanitare. Accesul
cetatenilor la serviciile medicale oferite de medicii de familie prin intermediul centrelor
de permanență este o facilitate care poate salvati prin micsorarea distantei(timpului)
fata de prima unitate de primire urgenta. Disponibilitatea cabinetelor MF este în
concordanta şi cu Strategia Europa 2020 de reducere a volumului spitalizarii continue.
De asemenea prin dezvoltarea centrelor de permanenta la nivel local se diminueaza
fluxul de pacienti care ajung în UPU/CPU şi a caror stare nu necesita interventie de
urgenta. în acest mod se disponibileaza resurse pentru participarea la cazuri de strictă
urgenţă.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică
județene.
Cel de-al doilea indicator folosit “numărul populației” este, de asemenea,
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: nu s-au înregistrat reproiectari metodologice în ultima perioadă
Absentă în perioada anterioară anului 2010, când centrele de permanență
nu se înființaseră.
2.3.73. INDICATORUL: Cheltuieli pentru protecţia mediului pe locuitor

A. Cercetarea statistică «Cheltuieli pentru protecţia mediului - Cercetare statistică exhaustivă pentru unităţile de administraţie
publică»
capita)
A. Cercetarea statistică «Cheltuieli pentru protecţia mediului»
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Obţinerea şi analiza datelor statistice privind cheltuielile pentru protecţia mediului şi evidenţierea fluxurilor de finanţare la nivelul
unităţilor administraţiei publice locale de servicii de protecţia mediului.
b. Cadrul legal:
Ordinul Preşedintelui INS nr. 347/2002; HG nr. 1460/2008 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă –
Orizonturi 2013-2020-2030, Regulamentul CE nr. 295/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11.03.2008; Decizia PE
şi a CE nr.1600/2002/CE din 22/07/2002, cu modificările ulterioare; Decizia PE şi a CE nr.2179/98 din 24/09/1998
Protecţia mediului include toate activităţile direct legate de prevenirea, reducerea şi eliminarea poluării sau oricărei alte degradări
a mediului rezultate dintr-un proces de producţie sau din utilizarea de bunuri şi servicii. Scopul protecţiei mediului este definit
în concordanţă cu Clasificarea activităţilor pentru protecţia mediului (CEPA), care distinge 9 domenii de mediu. Activităţi cum ar
fi limitarea utilizării energiei sau a materiilor prime sunt incluse până la un anumit nivel doar acela de a avea ca scop protecţia
mediului. Un exemplu în acest sens îl reprezintă reciclarea care constituie un substitut pentru managementul mediului.â
Sunt excluse:
- Activităţi care, deşi sunt benefice pentru mediu, satisfac mai întâi necesităţile tehnice sau sănătatea şi securitatea în muncă;
- Cheltuieli legate de mobilizarea resurselor naturale (de exemplu, furnizarea apei);
- Indicatori de cost calculaţi cum ar fi amortizarea (consumul de capital fix) sau costul de capital deoarece prin aceasta
anchetă se înregistrează numai cheltuielile efective;
127
- Plăţile de interese, amenzile sau penalităţile pentru neconformarea cu reglementările de mediu sau cu datoriile către
terţi, deoarece nu sunt direct legate de activităţile de protecţia mediului.
Cheltuielile pentru protecţia mediului au referinţă la activităţile pentru protecţia mediului şi reprezintă o sumă a cheltuielilor
de capital şi a cheltuielilor curente. Pentru identificarea activităţilor pentru protecţia mediului se utilizează Classification
of Environmental Protection Activities – CEPA 2000), elaborată de Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite şi
recunoscută ca un standard internaţional.
CHELTUIELI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
Reflectă fluxurile financiare alocate de unitatea de administraţie publică locală pentru acţiuni care au ca scop: prevenirea,
reducerea sau combaterea pagubelor aduse mediului. Aceste acţiuni se referă la reducerea emisiilor de poluanţi în aer, protecţia
apei de suprafaţă şi a apei subterane, a solului, evitarea producerii deşeurilor, colectarea şi tratarea acestora, reducerea
zgomotului, protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii, cercetarea ştiinţifică în vederea obţinerii de produse,
materii prime sau realizarea de procese de producţie care nu deteriorează mediul, administrarea generală a mediului, alte
activităţi de protecţie a mediului.
DOMENII ŞI ACTIVITĂŢI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
AER (Protecţia aerului şi a climei): include măsuri destinate prevenirii poluării prin modificări de proces; activităţi pentru tratarea
gazelor evacuate şi ventilarea aerului; activităţi de măsurare, control, analize de laborator şi prelucrare date; precum şi activităţi
de cercetare şi dezvoltare.
APĂ (Managementul apelor): cuprinde măsuri şi activităţi care urmăresc prevenirea poluării prin modificări de proces;
administrarea reţelelor de canalizare; epurarea apelor uzate; tratarea şi eliminarea nămolurilor de la staţiile de epurare; tratarea
apelor de răcire; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare.
DEŞEURI (Managemetul deşeurilor): se referă la activităţi care urmăresc prevenirea generării deşeurilor; colectarea şi tratarea
deşeurilor; recuperarea deşeurilor; tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase; tratarea şi eliminarea deşeurilor menajere şi
asimilate acestora; tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase, altele decât cele menajere; măsurare, control, analize de
laborator şi prelucrare date; cercetare şi dezvoltare.
SOL ŞI APE SUBTERANE (Protecţia solului şi a apelor subterane): cuprinde activităţi de prevenire a infiltrării de poluanţi;
decontaminarea solurilor; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare.
ZGOMOT ŞI VIBRAŢII (Reducerea zgomotului şi a vibraţiilor): se referă la activităţile care urmăresc prevenirea prin modificări
de proces la sursă; construirea şi instalarea de mijloace tehnice antizgomot/vibraţii; măsurare, control, analize de laborator,
prelucrare date; cercetare şi dezvoltare.
RESURSE NATURALE ŞI BIODIVERSITATE (Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii): include activităţi ce au ca
scop protecţia speciilor; arii protejate; reconstrucţia ecologică; refacerea mediului acvatic; prevenirea ecologică a fenomenelor
naturale periculoase; măsurare, control, analize de laborator, prelucrare date; activităţi de cercetare şi dezvoltare.
ALTE DOMENII DE MEDIU
Protecţia împotriva radiaţiilor: se referă la activităţi de protecţie a mediului împotriva radiaţiilor ionizante; măsurare, control,
analize de laborator, prelucrare date; cercetare şi dezvoltare.
Administrarea generală a mediului – orice activitate care asigură suportul deciziilor luate în domeniul protecţiei mediului de
către organizaţii şi/sau instituţii guvernamentale sau neguvernamentale. Sunt incluse activităţi de monitoring, coordonare şi
management al acţiunilor şi măsurilor de protecţie generală a mediului sau care nu pot fi clasificate într-un singur domeniu.
Educaţie, instruire, informare – desemnează orice activitate ce are ca scop educaţia sau instruirea în domeniul protecţiei mediului
şi răspândirea informaţiilor de mediu. Activităţile din sistemul de învăţământ general sunt excluse.
Alte activităţi pentru protecţia mediului grupează toate acele activităţi pentru protecţia mediului care nu au fost incluse sau nu
pot fi incluse în nici o altă categorie din cele deja menţionate.
INVESTIŢII
Investiţiile reprezintă cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj, pentru achiziţionarea de utilaje,
mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor
128
existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate
cu plată de la alte unităţi (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de încărcare-descărcare etc.), cu scopul de protecţie
a mediului.
CHELTUIELI CURENTE
Cheltuielile curente reprezintă sumele plătite pentru: operarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor
pentru protecţia mediului, reprezentând consumurile de materii prime, combustibili, energie, apă şi alte materiale auxiliare,
lucrările şi serviciile executate de terţi, activităţi executate de personalul întreprinderii, cheltuielile cu personalul, executarea
unor obligaţii legale sau contractuale, precum şi cele care nu sunt legate de activitatea normală, curentă. Se includ şi cheltuielile
care nu sunt legate direct de procesul de producţie, dar care au ca scop furnizarea unor servicii de protecţia mediului (coordonare,
cercetare, managementul deşeurilor, apelor uzate etc.). Astfel, cheltuielile curente includ atât cheltuielile pentru producerea cât
şi pentru achiziţionarea unor servicii de protecţia mediului.
Cheltuieli curente interne - cuprind cheltuielile curente efectuate pentru activităţi proprii de protecţia mediului, executate de
către personalul unităţii de administraţie publică.
Compensarea salariaților – cuprinde atât salariile cât şi contribuția socială (remunerarea salariaţilor care exploatează, repară sau
întreţin echipamentele, utilajele sau instalaţiile pentru protecţia mediului)
Consum intermediar – consumurile de materii prime, combustibili, energie, apă şi alte materiale auxiliare
Alte cheltuieli curente interne - cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, instruire, informare, administrare legate de mediu,
executate în interiorul unităţii de către personalul propriu.
Cheltuieli curente externe - cuprind cheltuieli pentru servicii de protecţia mediului cumpărate de la terţi (studii de protecţia
mediului, analize de laborator etc.).
SUBVENŢII ACORDATE - sume asigurate de la bugetul local în scopul realizării activităţilor de protecţia mediului, alocaţii pentru
acţiuni de ecologizare, subvenţii pe produse şi activităţi.
ALTE CHELTUIELI - se includ transferurile interne (programe europene, investiţii ale Regiilor Autonome şi societăţilor comerciale
cu capital de stat, alte transferuri curente interne).
RESURSE pentru activităţi de protecţie a mediului reflectă modalităţile de finanţare a activităţilor de protecţia mediului:
Subvenţii de la bugetul de stat - suportul financiar primit de la bugetul de stat pentru realizarea activităţilor de protecţia mediului
sub forma subvenţiilor pentru investiţii sau pentru cheltuieli curente;
Finanţări de la Fondul de Mediu - finanţări ale proiectelor pentru protecţia mediului aprobate în conformitate cu: prevederile
OUG nr.196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006 şi de asemenea cu prevederile Ordinului nr. 578
din 6 iunie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu.
Finanţări externe - includ toate tipurile de transferuri pentru finanţarea externă a cheltuielilor pentru protecţia mediului în
România (inclusiv fonduri europene);
Venituri din servicii de protecţia mediului prestate la terţi - sumele încasate de la terţi pentru serviciile de protecţia mediului
dacă acestea sunt prestate (ex. colectarea deşeurilor, epurarea apelor uzate etc.);
Taxe de mediu încasate - taxe colectate de către autorităţile publice locale cum ar fi: taxa de evacuare efluenţi, taxa de canalizare,
taxa pentru deşeuri municipale, etc.
Fonduri proprii (inclusiv credite bancare şi împrumuturi) – totalul capitalurilor proprii şi suplimentare la nivelul unităţii disponibile
pentru realizarea activităţilor pentru protecţia mediului;
Instituţiile administraţiei publice care efectuează cheltuieli pentru protecţia mediului.
129
- CAEN Rev.2 - Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională.

Culegerea informaţiilor necesare elaborării indicatorilor de cheltuieli pentru protecţia mediului presupune adoptarea unei grile
de colectare a datelor de bază, care să asigure calitatea informaţiilor obţinute (relevanţă, acurateţe, comparabilitate, coerenţă,
claritate). Pentru colectarea datelor din unităţile de administraţie publică se utilizează evidenţa contabilă specifică acestei categorii
de unităţi. Pentru activităţile de protecţia mediului care sunt individualizate în evidenţa contabilă, se preiau sumele ca atare
(cheltuieli pentru salubritate, epurarea apelor, canalizare etc.). Pentru situaţiile în care aceste activităţi nu sunt nominalizate, se
face o estimare a ponderii activităţilor de protecţia mediului în totalul activităţii, pondere care se aplică cheltuielilor totale ale
unităţii. Un punct esenţial în tratarea datelor din administraţia publică îl reprezintă clasificarea producătorilor sau a finanţatorilor
şi identificarea acestora pentru determinarea colectivităţii statistice. Populaţia care face obiectul anchetei statistice privind
cheltuielile de protecţia mediului, la nivelul unităţilor de administraţie publică locală, o constituie totalitatea unităţilor teritoriale
de administraţie publică incluse la CAEN Rev 2. 84.11 “Servicii de administraţie publică generală” [primăriile orăşeneşti (municipii,
sectoare ale municipiului Bucureşti, oraşe) şi comunale, alte unităţi teritoriale]. La nivelul unităţilor de administraţie publică
locală se realizează cercetare statistică exhaustivă.
Prin chestionarul AS_CPM_CAP se urmăresc pe domeniile: aer, apă, deşeuri, sol şi ape subterane, zgomot şi vibraţii, resurse
natural şi biodiversitate, alte domenii de mediu următoarele variabilele statistic:
- Investiţii
- Cheltuieli curente
- Subvenţii acordate
- Alte cheltuieli
Auto-înregistrare pe chestionar pe suport de hârtie.
Datele se colectează pentru anul anterior, iar perioada de colectare a datelor este aprilie-mai anul curent
- transmiterea chestionarelor de la Institutul Naţional de Statistică, la direcţiile teritoriale de statistică;
- transmiterea chestionarelor la administraţiile locale;
- recepţionarea chestionarelor completate de administraţiile locale;
- verificarea şi codificarea datelor înscrise în chestionare;
- introducerea datelor în baza de date;
- controlul automat al datelor introduse cu ajutorul programului de prelucrare şi validare;
- rezolvarea corecţiilor în fişierele de date şi reluarea controlului automat
- validarea datelor;
- transmiterea fişierelor de date la INS ;
- verificarea fişierelor de date transmise de către direcţiile teritoriale de statistică;
- validarea fiecărui fişier şi rezolvarea eventualelor erori rămase;
- agregarea şi analiza primară a datelor;
130
- realizarea tabelelor finale ale lucrării;
- analiza finală a datelor;
- diseminarea datelor;
Condiţiile de control logic la nivel de chestionar au ca scop:
Comunicat de presă,
Raportul privind starea mediului editat de Ministerul Mediului şi Agenţia Naţională pentru protecţia Mediului,
Seria statistica Mediului - Cheltuielile, producţia de servicii şi finanţarea protecţiei mediului în anul...
Beneficiarii interni sunt: ANPM, MMSC, UNDT.
Beneficiar extern: EUROSTAT
Până în prezent, prelucrarea datelor s-a realizat în profil naţional, macroregiune, regiune de dezvoltare, activităţi ale economiei
naţionale – diviziuni CAEN Rev. 2.
Se urmăreşte diseminarea informaţiei statistice la nivel de localitate.
2.3.74. FIȘA INDICATORULUI: Cheltuieli pentru protecţia mediului pe locuitor
Denumire Cheltuieli pentru protecţia mediului pe locuitor

Simbol
Definiţia Cheltuielile pentru protecţia mediului pe locuitor includ cheltuielile

efectuate de administraţia publică locală pentru desfăşurarea activităţilor de
supraveghere şi protecţie a mediului ce revin în medie pe un locuitor, şi care se
referă la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.
Unitate de măsură lei/locuitor
unde:
- Cheltuieli pentru protecţia mediului ce revine în medie pe un
locuitor;
- Cheltuieli pentru protecţia mediului;
Nivelul de agregare: - Naţional, NUTS 1, 2, 3 şi LAU
Date necesare - Cheltuieli pentru protecţia mediului
- Numărul populaţiei – total, la 1 iulie
Sursa de date Cercetarea statistică «Cheltuieli pentru protecţia mediului - Cercetare statistică
exhaustivă pentru unităţile de administraţie publică »/Statistici demografice
131
Tipul de cercetare 1458 localităţi
Detalii privind cercetarea statistica Obţinerea şi analiza datelor statistice privind cheltuielile pentru protecţia
mediului şi evidenţierea fluxurilor de finanţare la nivelul unităţilor administraţiei
publice locale de servicii de protecţia mediului.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Determinarea cheltuielilor pentru protecţia mediului ce revin în
indicatorului medie pe locuitor.
Relevanta: Cheltuielile pentru protecţia mediului însumează cheltuielile
efectuate pentru operarea, repararea şi întreţinerea utilajelor pentru protecţia
mediului. Ele includ salariile şi impozitele aferente şi cheltuielile materiale
(materii prime, materiale, combustibili, energie, apă etc.). Acestea nu includ
cheltuielile pentru achiziţionarea de servicii de mediu de la terţi.
Reflectă fluxurile financiare alocate de unitatea de administraţie publică
locală pentru acţiuni care au ca scop: prevenirea, reducerea sau combaterea
pagubelor aduse mediului. Aceste acţiuni se referă la reducerea emisiilor
de poluanţi în aer, protecţia apei de suprafaţă şi a apei subterane, a solului,
evitarea producerii deşeurilor, colectarea şi tratarea acestora, reducerea
zgomotului, protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii,
cercetarea ştiinţifică în vederea obţinerii de produse, materii prime sau
realizarea de procese de producţie care nu deteriorează mediul, administrarea
generală a mediului, alte activităţi de protecţie a mediului.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin intermediul Cercetarea statistică «Cheltuieli
pentru protecţia mediului - Cercetare statistică exhaustivă pentru unităţile de
administraţie publică » asigură necesarul de date la nivelul a 1458 localităţi.
Cercetarea se extinde la nivelul tuturor localităţilor
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: nu s-au înregistrat reproiectări metodologice frecvente.
2.3.75. INDICATORUL: Investiţii pentru protecţia mediului pe locuitor

A. Cercetarea statistică «Cheltuieli pentru protecţia mediului - - Cercetare statistică exhaustivă pentru unităţile de administraţie
publică» (vezi INDICATORUL: Cheltuieli pentru protecţia mediului pe locuitor)
capita).
2.3.76. FIȘA INDICATORULUI: Investiţii pentru protecţia mediului pe locuitor
Denumire Investiţii pentru protecţia mediului pe locuitor

Simbol
132
Definiţia Reprezintă cheltuielile ce revin în medie pe un locuitor efectuate pentru
lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj, pentru achiziţionarea
de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi
mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor
existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate
al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la terţi
(taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de încărcare-descărcare
etc.), cu scopul de protecţie a mediului.
Unitate de măsură lei/locuitor
unde:
- Investiţii pentru protecţia mediului ce revine în medie pe un

locuitor;
- Investiţii pentru protecţia mediului;

Date necesare - Investiţii pentru protecţia mediului
Sursa de date Cercetarea statistică «Cheltuieli pentru protecţia mediului - Cercetare
statistică pentru unităţile de administraţie publică »/Statistici demografice
Tipul de cercetare 1458 localităţi
Detalii privind cercetarea statistica Obţinerea şi analiza datelor statistice privind cheltuielile pentru protecţia
mediului şi evidenţierea fluxurilor de finanţare la nivelul unităţilor
administraţiei publice locale de servicii de protecţia mediului.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa indicatorului Obiectivul: Determinarea investiţiilor pentru protecţia mediului ce revin în
medie pe locuitor.
Relevanţă:
Indicatorul urmăreşte obiectivele țintă şi modalitățile de acțiune la orizontul anilor: 2020,
2030, stabilite prin Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă şi este construit pe baza
informațiilor care sunt disponibile în Institutul National de Statistică, Ministerul Mediului şi
Pădurilor şi instituțiile în subordinea sau coordonarea acestuia şi a metodologiilor care sunt
armonizate cu cele ale Uniunii Europene.
Funcționalitatea indicatorului constă atât în înțelegerea coeziunii teritoriale prin măsurarea
implementării obiectivelor prezentate în strategie, cât şi în informarea şi sprijinirea elaborării
politicilor cu privire la dezvoltarea durabilă la nivel teritorial
b. Acurateţea generală Informațiile colectate prin intermediul Cercetarea statistică «Cheltuieli
pentru protecţia mediului - Cercetare statistică exhaustivă pentru unităţile
de administraţie publică » asigură necesarul de date la nivelul a 1458
localităţi. Cercetarea se extinde la nivelul tuturor localităţilor
judeţe/regiuni
133
2.3.77. INDICATORUL: Gradul de conectare a populației la sistemele de canalizare şi epurare a apelor
uzate

A. Cercetarea statistică «Locuitorii cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare - Anchetă statistică privind numărul total al
locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate»
capita)
A. Cercetarea statistică «Locuitorii cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare - Anchetă statistică privind numărul
total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a
apelor uzate»
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Obţinerea şi analiza datelor statistice privind locuitorii cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare şi de epurare a apelor
uzate.
b. Cadrul legal:
Ordinul Preşedintelui INS nr. 787/2004, Decizia PE şi a CE nr.1600/2002/CE din 22/07/2002, cu modificările ulterioare; Directiva
cadru privind apa a PE şi a CE nr. 2000/60/CE din 23.10.2000, cu modificările ulterioare; Directiva CE 91/271/CCE din 21 mai 1991,
cu modificările ulterioare.
Ape uzate - ape folosite în procese industriale de producţie sau în gospodăriile populaţiei, poluate cu diferite substanţe, evacuate
prin intermediul sistemul de canalizare în receptor (apă de suprafaţă) sau pe diferite terenuri, cu sau fără epurare prealabilă
Sistem de canalizare - sistem de canale şi conducte dintr-un oraş, comună sau sat care adună apele uzate din mai multe surse
pentru a le evacua împreună
Sistem independent de colectare a apelor uzate - instalaţii individuale private pentru colectarea şi evacuarea apelor uzate
menajere (pentru locuinţele care nu sunt conectate la sistemul de canalizare orăşenesc)
Sistem independent de epurare - instalaţie de epurare preliminară a apelor uzate menajere din locuinţele neconectate la sistemul
de canalizare orăşenesc; se includ sistemele de epurare independente din zonele rezidenţiale şi fosele septice.
Staţie de epurare - o instalaţie sau un grup de instalaţii construite sau adaptate pentru diminuarea cantităţii de poluanţi din apele
uzate
Treaptă primară (mecanică) - instalaţie de epurare care realizează diminuarea cantităţii de poluanţi prin procedee mecanice (de
regulă decantoare pentru sedimentare, deznisipatoare, separatoare de grăsimi etc.); condiţia pentru definirea treptei primare
este dată de eficienţa de îndepărtare a poluanţilor, respectiv: CBO5 > 20% şi materiile în suspensie > 50%
Treaptă secundară (biologică) - instalaţie de epurare în care are loc epurarea biologică a apelor uzate; condiţia pentru definirea
treptei secundare este dată de eficienţa de îndepărtare a poluanţilor, respectiv: CBO5 > 70% şi CCO > 75%.
Treaptă terţiară (chimică) - instalaţie de epurare în care se realizează îndepărtarea din apele uzate, pe cale biologică sau chimică,
a substanţelor care conţin azot şi/sau fosfor; condiţia pentru definirea treptei terţiare este dată de eficienţa de îndepărtare a
poluanţilor, respectiv: CBO5 > 95% şi CCO > 85%, Ntotal >70% sau Ptotal > 80%

Localităţile care au sisteme de canalizare.
134
- Clasificarea activităţilor din economia naţională
Chestionarul “Anchetă statistică privind numărul total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele conectate la
sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate” se completează de către primării. Acesta este destinat obţinerii unor
informaţii privind:
- numărul total al locuitorilor din localitatea respectivă,
- numărul locuitorilor ale căror imobile sunt conectate la staţiile de epurare, la alte sisteme de epurare, la sisteme de canalizare
cu sau fără epurare, la sisteme independente de colectare a apelor uzate,
- numărul staţiilor de epurare independente din localitatea respectivă.

Auto-înregistrare pe chestionar de hârtie.
Ancheta statistică are o sferă de cuprindere exhaustivă fiind înregistrate toate unităţile de colectare, epurare şi evacuare a apelor
uzate în receptori naturali, stabilite de către Ministerul Mediului. Cercetarea statistică se efectuează cu o periodicitate anuală,
de regulă în lunile aprilie - mai ale anului curent, având ca perioadă de referinţă anul calendaristic precedent (1 ianuarie – 31
decembrie).
Colectarea datelor privind epurarea apelor uzate trebuie privită ca o activitate integratoare a cerinţelor de reprezentare statistică
a protecţiei mediului şi a intereselor populaţiei în evaluarea performanţelor de protecţie a mediului. Succesul unei astfel de
activităţi decurge din modul în care se realizează colectarea datelor privind epurarea apelor uzate. În practică, chiar dacă
evaluarea mediului şi a efectelor politicilor de mediu este dificilă, utilizarea datelor privind epurarea apelor uzate poate oferi o
imagine semnificativă a protecţiei mediului şi a vieţii.
Culegerea informaţiilor necesare elaborării indicatorilor privind epurarea apelor uzate presupune adoptarea unei grile de
colectare a datelor de bază, care să asigure calitatea informaţiilor obţinute (relevanţă, acurateţe, comparabilitate, coerenţă,
claritate).
Pentru colectarea datelor din primării se utilizează evidenţa existentă la serviciile de protecţia mediului sau, în cazul în care
aceste servicii nu există, la serviciile tehnice care deţin aceste date.
Datele sunt colectate de către persoana responsabilă cu protecţia mediului sau de către secretarul primăriei în cazul în care nu
există o persoană cu o astfel de responsabilitate.
Variabilele statistice urmărite se referă la:
- numărul total al locuitorilor din localitatea respectivă, indiferent dacă imobilele acestora sunt sau nu conectate la sisteme de
colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate, iar din numărul acestora se evidenţiază:
- numărul locuitorilor din imobilele conectate la sisteme de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate, respectându-se
cerinţele înscrise în chestionar, referitoare la: diferite sisteme de epurare sau colectare a apelor uzate (staţia de epurare a apelor
uzate orăşeneşti care asigură epurarea primară, secundară şi terţiară, alte sisteme de epurare), la sisteme de canalizare a apelor
uzate orăşeneşti – cu sau fără epurare – precum şi la sisteme independente de colectare a apelor uzate.

Până în prezent, datele rezultate în urma anchetei statistice au fost prezentate în patru categorii de tabelele finale şi anume:
- centralizatoare indicatori pe ţară;
- centralizatoare indicatori pe bazine hidrografice;
- centralizatoare indicatori pe judeţe;
- situaţii multianual.
135
Se urmăreşte diseminarea informaţiei statistice şi la nivel de localitate.
Beneficiarii interni sunt: MMSC, UNDT.

Beneficiar extern: EUROSTAT
2.3.78. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de conectare a populației la sistemele de canalizare şi epurare a

apelor uzate
Denumire Gradul de conectare a populației la sistemele de canalizare şi epurare a

apelor uzate
Simbol
Definiţia Gradul de conectare a populației la sistemele de canalizare şi epurare a apelor

uzate reprezintă proporţia dintre numărul locuitorilo cu locuințele conectate
la sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate faţă de numărul populaţiei
localităţii.
Unitate de măsură adimensional
unde:
- Gradul de conectare a populației la sistemele de canalizare şi

epurare a apelor uzate;
- numărul locuitorilor cu locuințele conectate la sistemele de canalizare

și epurare a apelor uzate;

Date necesare - Numărul locuitorilor cu locuintele conectate la sistemele de canalizare
şi epurare a apelor uzate
Sursa de date Cercetarea statistică «Locuinţele conectate la sistemele de canalizare »/
Statistici demografice

Detalii privind cercetarea statistica Obţinerea şi analiza datelor statistice privind locuitorii cu locuinţele conectate
la sistemele de canalizare şi de epurare a apelor uzate.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Determinarea proporţiei dintre numărul locuitorilor din imobilele
indicatorului conectate la sisteme de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate faţă de
numărul populaţiei a localităţii.
Relevanta: permite monitorizarea stadiului de implementare a Directivei
Consiliului 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin Cercetarea statistică «Locuinţele conectate
la sistemele de canalizare» asigură exhaustivitate datelor statistice rezultate.
136
judeţe/regiuni
2.3.79. INDICATORUL: Gradul de acoperire cu păduri şi alte tipuri de vegetație forestieră

A. Cercetarea statistică privind «Fondul forestier naţional»
A. Cercetarea statistică privind «Fondul forestier naţional»
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Obţinerea şi analiza datelor statistice privind suprafaţa fondului forestier, suprafaţa pǎdurilor, suprafaţa terenurilor destinate
împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură silvică, de producţie şi de administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor
şi a terenurilor neproductive incluse în amenajamentele silvice.
b. Cadrul legal:
Ordinul Preşedintelui INS nr.1810/2010 pentru aprobarea “Metodologiei privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură”;
Legea nr.46/2008 privind Codul Silvic, Rezoluţia Consiliului din 15/12/1998 privind Strategia forestieră a UE; Programul Statistic
European 2011, tema 4.05 Statistici forestiere
Fondul forestier – reprezintă suprafaţa totală a pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de
cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive,
cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, indiferent de natura
dreptului de proprietate.
Suprafaţa pădurilor – reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren acoperite cu vegetaţie forestieră, constând din arbori şi arbuşti,
reproduşi natural sau artificial, care îşi creează un mediu specific de dezvoltarea biologică şi care constituie componenta direct
productivă a fondului forestier, având o suprafaţă individuală de cel puţin 0,25 ha; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă
de 5 m la maturitate în condiţii normale de vegetaţie. Termenul pădure include potrivit noului cod silvic: pădurile cuprinse
în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum şi cele incluse ulterior în acestea, în condiţiile legii; perdelele
forestiere de protecţie; jnepenişurile; păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru
suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră.
Răşinoase – specii de arbori care secretă răşină şi păstrează frunzele în timpul iernii (molid, brad, duglas, pin etc.).
Foioase – specii de arbori care nu-şi păstrează frunzele în timpul iernii (fag, stejar, salcâm, paltin, frasin, tei, salcie, plop etc.).
Diverse specii tari – salcâm, paltin, frasin, cireş, nuc etc.
Diverse specii moi – tei, salcie, plop etc.
Alte terenuri din cadrul fondului forestier – cuprind suprafeţe de terenuri neîmpădurite care servesc nevoilor de cultură,
producţie şi administraţie silvică.
Terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică – cuprind pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă.
Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică – cuprind culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali
şi fructiferi.
Terenuri care servesc nevoilor de administraţie silvică – cuprind terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de
furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic.
Terenuri ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora – cuprind sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării,
crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice
sectorului forestier.
Terenuri în clasa de regenerare – cuprind terenuri din fondul forestier destinate împăduririi; parchetele tăiate regenerate parţial
(până la 40% din suprafaţa unităţii amenajistice) şi plantaţiile calamitate în procent de peste 80%, destinate a fi împădurite.
Terenuri destinate împăduririi – cuprind terenuri degradate, terenuri neîmpădurite şi terenurile pe care s-au realizat tăieri rase,
stabilite în condiţiile legii a fi împădurite.
Terenuri degradate – sunt terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori antropici şi-au pierdut
definitive capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire.
137
Terenuri neproductive – terenurile în suprafaţă de cel puţin 0,1 ha. care nu prezintă condiţii staţionale care să permită instalarea
şi dezvoltarea unei vegetaţii forestiere.
„Fâşie frontieră” – reprezintă culoarul de frontieră şi fâşia de protecţie a frontierei de stat, precum şi terenurile destinate realizării
unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat.
Grupa I-a – cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional, păduri
pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi a ecofondului, precum şi pădurile din ariile naturale protejate de interes
naţional.
Grupa a II-a – cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie, în care se urmăresc realizarea masei lemnoase de calitate
superioară şi a altor produse ale pădurii, precum şi, concomitent, protecţia calităţii factorilor de mediu.
Ocoalele silvice care administrează suprafeţe din fondul forestier naţional şi/sau asigură servicii silvice
Ocolul silvic
- CAEN Rev.2 - Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională.

Pentru completarea chestionarului “Fondul forestier naţional” se solicită date de la: ocoalele silvice private pentru fondul forestier
pe care îl administrează/asigură servicii silvice şi ocoalele silvice de stat subordonate Direcţiilor Silvice ale Regiei Naţionale a
Pădurilor şi Subunităţi ale Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice pentru fondul forestier proprietate publică a statului şi
pentru fondul forestier altul decât al statului în administrare /servicii silvice; Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat
– R.A. (Unitatea Agrosilvică Scroviştea – Judeţul Ilfov) şi Administraţia Domeniului Public şi Privat - Consiliul Local Mangalia –
Judeţul Constanţa.
Variabilele statistice urmărite se referă la:

- suprafaţa fondului forestier,
- suprafaţa acoperită cu păduri, pe principalele specii forestiere (răşinoase şi foioase),
- suprafaţa altor terenuri incluse în fondul forestier, pe forme de proprietate publică şi privată.
Auto-înregistrare/surse administrative pe chestionar pe suport de hârtie.
Ancheta statistică are o sferă de cuprindere exhaustivă. Cercetarea statistică se efectuează cu o periodicitate anuală, în lunile
decembrie anul anterior – ianuarie anul curent, având ca perioadă de referinţă anul calendaristic precedent.
Datele recepţionate de la unităţile raportoare se verifică şi se validează la nivelul Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi de
Vânătoare, asigurându-se, în principal, completitudinea şi corectitudinea datelor înscrise în chestionarele cercetărilor statistice
editate pe suport de hârtie.
Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare centralizează chestionarele suport hârtie şi completează câte un
chestionar electronic pentru fiecare judeţ, pe fiecare categorie de unitate silvică, atât pentru unităţile private cât şi pentru cele
de stat şi le transmite la MMP şi INS.
La nivel central INS se procedează la verificarea, corectarea, validarea datelor şi obţinerea tabelelor cu ajutorul aplicaţiilor
informatice.

Profilul de prelucrare a datelor rezultate în urma anchetei statistice vizează nivelul naţional, macroregiuni, regiuni de dezvoltare
138
şi judeţe.
Beneficiarii interni sunt: ICAS, INL, MMSC, RNP, UNDT

Beneficiari externi: EUROSTAT, FAO
Indicatorul Suprafata cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (total – ha) este disponibil în BDL
B. Suprafaţa totală a localităţii – surse administrative
B.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Asigurarea informaţiilor privind suprafaţa totală a localităţilor
b. Cadrul legal
Legea nr.2 din 16 februarie 1968
Decretul nr.15 din 13 ianuarie 1981
Decretul Lege 38/1990
Legea nr.24/1996
Teritoriul României este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, municipiul, orașul, comuna şi satul.
Capitala României este municipiul București care este organizat pe sectoare.
Judeţul este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din municipii, orașe şi comune - unităţi de bază - administrativ teritoriale.
Organizarea judeţelor se face în funcție de condițiile geografice, economice şi social-politice. Județul asigură dezvoltarea social-
culturală şi edilitar-gospodărească a municipiilor, orașelor şi comunelor.
Municipiul este localitatea urbană care are un număr mai mare de locuitori, o industrie dezvoltată, o însemnătate deosebită în viața
economică, social-politică şi cultural-științifică a ţării, un important fond de locuințe şi dotări edilitar-gospodărești, o rețea complexă
de unităţi de învățământ, sănătate şi cultură. Municipiile în care îşi au sediul prefecturile sunt municipii-reședința de județ.
Orașul este centrul de populație mai dezvoltată din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc.
Comuna este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din unul sau mai multe sate care cuprind populația rurală, fiind organizată
în funcție de condițiile economice, social-culturale şi geografice.
Satele în care îşi au reședința primăriile (organele de conducere ale comunei) sunt reședința de comună. Satul este unitatea
administrativ-teritorială elementară.
B.2. Descrierea cercetării statistice bazată pe surse administrative
Teritoriul României
Localitatea
Legea nr.2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, lege prin care județele au
fost reînființate. Prin Decretul nr.15 din 13 ianuarie 1981, județul Ilfov a fost reorganizat ca Sectorul Agricol Ilfov (SAI), aflat
în subordinea municipiului București, cu sediul administrativ în comuna Balotești. Decretul Lege 38/1990 este cadru legal
de organizare administrativ-teritorială a României abrogă prevederile Legii 2/ 1989. Legea nr.24/1996 pentru modificarea şi
completarea Legii nr.66/1991, a administrației publice locale, prevede: Sectorul Agricol Ilfov se va numi Județul Ilfov. În anul 1992
datele privind suprafața ţării şi a județelor au fost modificate faţă de anii anteriori, conform măsurătorii efectuate de Ministerul
Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin organul său de specialitate OCOTA, în colaborare cu Direcția Topografică Militară. Noua
măsurătoare ia în considerație variațiile de relief faţă de cea anterioară care se efectua la nivelul mării.
139
a. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor statistice
Indicatorul foloseşte ca surse de date:
- Valorificarea rezultatelor cercetărilor statistice elaborate în cadrul sistemului statisticii oficiale
- Cercetări statistice bazate pe surse administrative
Profilul de prelucrare este la nivel de macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe disponibil la nivelul tuturor unităţilor
administrative.
Indicatorul Suprafaţa totală a localităţii (ha), este disponibil în:
- TEMPO - ADM101A - Organizarea administrativă a teritoriului, pe categorii de unităţi administrative, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare şi județe
- BDL
2.3.80. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de acoperire cu păduri şi alte tipuri de vegetație forestieră
Denumire Gradul de acoperire cu păduri şi alte tipuri de vegetație forestieră

Simbol GaPVF
Definiţia Gradul de acoperire cu păduri şi alte tipuri de vegetație forestieră
reprezintă proporţia dintre suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu
vegetaţie forestieră şi suprafaţa totală a localităţii.
Unitate de măsură adimensional
unde:
- Gradul de acoperire cu păduri şi alte tipuri de vegetație

forestieră;
- Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră;

Sl
– Suprafaţa totală a localităţii
Date necesare - Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră
- Suprafaţa totală a localităţii
Sursa de date Cercetarea statistică exhaustivă bazată pe surse administrative realizată
de MADR – Fondul funciar
Detalii privind cercetarea Obţinerea şi analiza datelor statistice privind suprafaţa fondului forestier,
statistica suprafaţa pǎdurilor, suprafaţa terenurilor destinate împăduririi, a celor
care servesc nevoilor de cultură silvică, de producţie şi de administraţie
silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor şi a terenurilor neproductive
incluse în amenajamentele silvice.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Determinarea gradului de acoperire cu păduri şi alte tipuri
indicatorului de vegetație forestieră la nivelul localităţii.
Relevanta: vezi definiţia
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin Cercetarea statistică privind «Fondul
forestier naţional» asigură exhaustivitatea datelor statistice rezultate.
140
c.Comparabilitatea între Mare: Se folosește aceeași metodologie la nivel teritorial.
2.3.81. INDICATORUL: Cantitatea de deșeuri municipale colectate pe locuitor

A. Surse administrative ANPM privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt
similare cu deşeurile menajere la nivelul municipiilor
Colectare date privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile
menajere la nivelul oraşelor şi în mediul rural
capita)
Colectare date privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu
deşeurile menajere la nivelul oraşelor şi în mediul rural
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Determinarea cantităţii medii de deșeuri colectate pe locuitor.

b. Cadrul legal
O.U nr. 78/2000, O.U. nr. 61 din 6 septembrie 2006, Regulamentul (UE) nr. 849/2010, Regulamentul (CE) nr. 2150/2002
Deșeurile menajere şi asimilabile includ: deșeuri menajere de la populație, în amestec; deșeuri menajere şi asimilabile din
unităţi economice, unităţi comerciale, birouri, instituții, unităţi sanitare; deșeuri menajere colectate separat (cu excepția celor
din construcții, demolări); deșeuri voluminoase colectate separat.
Deșeurile din construcții şi demolări sunt acele deșeuri provenite din demolarea sau construirea obiectivelor industriale sau
civile, cum ar fi: moloz şi alte materiale reziduale provenite din construcția, demolarea, renovarea sau reconstrucția clădirilor sau
a unor părţi din acestea, fie de suprafața, fie subterane. Ele constau în principal din materiale de construcție şi pământ, inclusiv
pământ excavat. Includ deșeuri de toate originile şi din toate sectoarele economice de activitate.
Deșeuri voluminoase: deșeuri, care datorită volumului lor, necesită condiții speciale pentru a fi gestionate. Exemple sunt mărfurile
de folosința îndelungat[ă de culoare albă, mobilă veche, saltele, etc. Sunt excluse deșeurile rezultate din construcții şi demolări.
Colectarea deșeurilor - Strângerea, sortarea şi/sau regruparea (depozitarea temporară) deșeurilor în vederea transportării lor.
Cantitatea medie de deșeuri colectate pe locuitor reprezintă cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau
compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere şi cuprind: deşeuri menajere şi asimilabile, deşeuri din servicii locale şi deşeuri
din construcţii şi demolări ce revine, în medie, unui locuitor.
Localităţi care au programe de colectare a deşeurilor
- unităţi economice generatoare de deşeuri,
- unităţi economice specializate în efectuarea de servicii de salubritate,
- unităţi ale administraţiei publice locale care au servicii proprii de colectare,
141
- unităţi care deţin instalaţii de tratare a deşeurilor.
- CAEN Rev.2 - Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională
Pentru cantităţile de deşeuri la nivel de municipiu datele se preiau din surse administrative - Agenţia Naţionalǎ pentru Protecţia
Mediului.
Cercetarea statistică privind generarea şi gestionarea deşeurilor a fost realizatǎ, până în anul 2008 de Institutul Naţional de
Statisticǎ şi Agenţia Naţionalǎ pentru Protecţia Mediului, pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional şi regional şi a
acoperit următoarele domenii:
- generarea deşeurilor industriale (periculoase şi nepericuloase) de către activităţile economice, valorificarea şi
eliminarea deşeurilor;
- colectarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor municipale;
- tratarea şi depozitarea deşeurilor municipale în instalaţii şi depozite specifice (de tip municipal).
Pentru cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere la
nivelul oraşelor şi în mediul rural datele se vor colecta pe baza Chestionarului privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte
deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere la nivelul oraşelor şi în mediul rural (vezi L10+L16_
ANEXA 5, document ataşat prezentului document).
Variabilele statistice urmărite:
- Deşeuri menajere de la populaţie;
- Deşeuri menajere şi asimilabile din unităţi economice, comerţ, instituţii, unităţi sanitare;
- Deşeuri menajere colectate separat (cu excepţia deşeurilor din construcţii şi demolări) pe categorii:hârtie-carton, sticlă,
plastic, metale, biodegradabile, altele;
- Deşeuri voluminoase colectate separat.
Auto-înregistrare pe chestionar de hârtie/electronic.
b. Perioada de referință şi de înregistrare a datelor
Anul anterior colectării datelor (T-1) iar înregistrarea datelor se va face în anul T.
Cantitatea medie de deșeuri colectate pe locuitor va fi calculată de către INS pe baza informaţiilor transmise de către ANMP/
colectate şi a numărului populaţiei la 1 iulie.
Indicatorul Cantitatea medie de deșeuri colectate pe locuitor se va disemina prin intermediul Baza de Date la nivel de localitate (BDL).
2.3.82. FIȘA INDICATORULUI: Cantitatea de deșeuri municipale colectate pe locuitor
Denumire Cantitatea medie de deșeuri colectate pe locuitor

Simbol
Dc / p
Definiţia îIndicatorul exprimă cantitatea de deşeuri municipale colectate din gospodării,
activităţi comerciale, instituţii, prin municipalităţi sau operatori economici
specializaţi, raportată la numărul de locuitori.
Deşeurile municipale includ următoarele categorii de deşeuri: hârtie, carton,
plastic, sticlî, metal, textile, deşeuri alimentare, deşeuri din parcuri şi grădini. Se
exclud deşeurile din construcţii şi demolări.
142
Unitate de măsură kg/locuitor
unde:
Dc / p
- Cantitatea de deşeuri municipale colectate pe locuitor;
Dc - Cantitatea de deseuri municipale colectate din gospodării, activităţi comerciale,
instituţii, prin municipalităţi sau operatori economici specializaţi;
Date necesare - Cantitatea de deseuri municipale colectate din gospodării, activităţi
comerciale, instituţii, prin municipalităţi sau operatori economici
specializaţi la nivel de localitate;
Sursa de date Surse administrative ANPM privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte
deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere la
nivelul municipiilor/Colectare date privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte
deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere la
nivelul oraşelor şi în mediul rural/Statistici demografice
Detalii privind cercetarea statistica O.U nr. 78/2000, O.U. nr. 61 din 6 septembrie 2006, Regulamentul (UE) nr.
849/2010, Regulamentul (CE) nr. 2150/2002
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Determinarea cantităţii medii de deșeuri menajere şi alte deşeuri,
indicatorului care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere colectate
pe locuitor.
Măsurarea gradului de colectare a cantităţii de deşeuri municipale şi
determinarea capacităţii administraţiei publice de a stimula creşterea gradului
de reciclare a deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri eliminate.
Relevanta: Evaluarea politicilor de mediu în domeniul deşeurilor, la nivel local
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile ce vor fi colectate vor asigura exhaustivitate datelor statistice
rezultate.
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se va folosi aceeași metodologie la nivel teritorial.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: nu se vor realiza reproiectări metodologice frecvente.
2.3.83. INDICATORUL: Rata de reciclare a deșeurilor municipale

Colectare date privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile
menajere la nivelul oraşelor şi în mediul rural
Colectare date privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu
143
deşeurile menajere la nivelul oraşelor şi în mediul rural
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Determinarea proporţiei dintre cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu
deşeurile menajere, reciclate şi cantitatea de deșeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu
deşeurile menajere, colectate.
b. Cadrul legal
O.U nr. 78/2000, O.U. nr. 61 din 6 septembrie 2006, Regulamentul (UE) nr. 849/2010, Regulamentul (CE) nr. 2150/2002
Deșeurile menajere şi asimilabile includ: deșeuri menajere de la populație, în amestec; deșeuri menajere şi asimilabile din
unităţi economice, unităţi comerciale, birouri, instituții, unităţi sanitare; deșeuri menajere colectate separat (cu excepția celor
din construcții, demolări); deșeuri voluminoase colectate separat.
Deșeurile din construcții şi demolări sunt acele deșeuri provenite din demolarea sau construirea obiectivelor industriale sau
civile, cum ar fi: moloz şi alte materiale reziduale provenite din construcția, demolarea, renovarea sau reconstrucția clădirilor sau
a unor părţi din acestea, fie de suprafața, fie subterane. Ele constau în principal din materiale de construcție şi pământ, inclusiv
pământ excavat. Includ deșeuri de toate originile şi din toate sectoarele economice de activitate.
Deșeuri voluminoase: deșeuri, care datorită volumului lor, necesită condiții speciale pentru a fi gestionate. Exemple sunt mărfurile
de folosința îndelungata de culoare albă, mobilă veche, saltele, etc. Sunt excluse deșeurile rezultate din construcții şi demolări.
Colectarea deșeurilor - Strângerea, sortarea şi/sau regruparea (depozitarea temporară) deșeurilor în vederea transportării lor.
Eliminarea deșeurilor - Orice operațiune prevăzuta în O.U. nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, anexa nr. II A, modificată şi
completată de O.U. nr. 61 din 6 septembrie 2006, dintre care: depozitarea pe sol; tratament biologic; stocare permanentă.
Rata de reciclare a deșeurilor reprezintă proporţia dintre cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau
compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere, reciclate şi cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau
compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere, colectate.
Localităţi care au programe de colectare a deşeurilor
- unităţi economice generatoare de deşeuri,
- unităţi economice specializate în efectuarea de servicii de salubritate,
- unităţi ale administraţiei publice locale care au servicii proprii de colectare,
- unităţi care deţin instalaţii de tratare a deşeurilor.
- CAEN Rev.2 - Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională
Pentru cantităţile de deşeuri la nivel de municipiu datele se preiau din surse administrative - Agenţia Naţionalǎ pentru Protecţia
Mediului.
Cercetarea statistică privind generarea şi gestionarea deşeurilor a fost realizatǎ, până în anul 2008 de Institutul Naţional de
Statisticǎ şi Agenţia Naţionalǎ pentru Protecţia Mediului, pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional şi regional şi a
acoperit următoarele domenii:
- generarea deşeurilor industriale (periculoase şi nepericuloase) de către activităţile economice, valorificarea şi
eliminarea deşeurilor;
- colectarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor municipale;
144
- tratarea şi depozitarea deşeurilor municipale în instalaţii şi depozite specifice (de tip municipal).
Pentru cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere la
nivelul oraşelor şi în mediul rural datele se vor colecta pe baza Chestionarului privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte
deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere la nivelul oraşelor şi în mediul rural (vezi L10+L16_
ANEXA 5, document ataşat prezentului document).
Variabilele statistice urmărite:
- Deşeuri menajere de la populaţie;
- Deşeuri menajere şi asimilabile din unităţi economice, comerţ, instituţii, unităţi sanitare;
- Deşeuri menajere colectate separat (cu excepţia deşeurilor din construcţii şi demolări) pe categorii: hârtie-carton, sticlă,
plastic, metale, biodegradabile, altele;
- Deşeuri voluminoase colectate separat.
Auto-înregistrare pe chestionar de hârtie/electronic.
b. Perioada de referința şi de înregistrare a datelor
Anul anterior colectării datelor (T-1) iar înregistrarea datelor se va face în anul T
Rata de reciclare a deșeurilor va fi calculată de către INS pe baza informaţiilor transmise de către ANMP/colectate.
Indicatorul Rata de reciclare a deșeurilor se va disemina prin intermediul Baza de Date la nivel de localitate (BDL)
2.3.84. FIȘA INDICATORULUI: Rata de reciclare a deșeurilor municipale
Denumire Rata de reciclare a deșeurilor municipale

Simbol
Definiţia Rata de reciclare a deșeurilor reprezintă ponderea de deşeuri municipale
reciclate din total cantitate de deşeuri municipale colectate
unde:
- Rata de reciclare a deșeurilor municipale;
- Cantitatea de deseuri municipale colectate;
– Cantitatea de deseuri municipale reciclate la nivel de localitate;

Date necesare - Cantitatea totală de deşeuri municipale reciclate (excluzând
deşeurile din construcţii şi demolări)
Cantitatea totală de deşeuri municipale colectate (excluzând deşeurile
din construcţii şi demolări)
145
Sursa de date Surse administrative ANPM privind cantitatea de deşeuri menajere şi
alte deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile
menajere la nivelul municipiilor/Colectare date privind cantitatea de
deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţie, sunt
similare cu deşeurile menajere la nivelul oraşelor şi în mediul rural
Detalii privind cercetarea statistica Informațiile ce vor fi colectate vor asigura exhaustivitate datelor statistice
rezultate.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Măsurarea gradului de reciclare a deşeurilor municipale şi
indicatorului determinarea capacităţii administraţiei publice de a stimula creşterea
gradului de reciclare a deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri
eliminate.
Relevanta: Evaluarea politicilor de mediu în domeniul deşeurilor, la nivel
localîîîî
b. Acurateţea generală Mare: cercetări statistice efectuate exhaustiv
judeţe/regiuni
2.3.85. INDICATORUL: Cheltuielile de protecţie socială socială pe locuitor

A. Statistica protecției sociale - ESSPROS
capita)
A. Statistica protecției sociale - ESSPROS
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Asigurarea informaţiilor statistice asupra veniturilor şi cheltuielilor anuale de protecţie socială practicate în sistemul naţional, în
conformitate cu regulile şi cu recomandările Uniunii Europene, prevăzute în metodologia ESSPROS.
b. Cadrul legal:
a) Regulamentul (CE) nr. 458/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 aprilie 2007 privind Sistemul european de
statistici integrate privind protecţia socială (ESSPROS);
b) Regulamentul (CE) nr. 1322/2007 al Comisiei din 12 noiembrie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 458/2007
al Parlamentului European şi al Consiliului privind Sistemul european de statistici integrate ale protecţiei sociale (ESSPROS) cu
privire la modurile adecvate de transmitere, rezultatele care trebuie transmise şi criteriile de măsurare a calităţii pentru sistemul
central ESSPROS şi modulul privind beneficiarii de pensie;
c) Regulamentul (CE) nr. 10/2008 al Comisiei din 8 ianuarie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 458/2007 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind Sistemul european de statistici integrate ale protecţiei sociale (ESSPROS), cu
privire la definiţiile, clasificările detaliate şi actualizarea regulilor de difuzare pentru sistemul central ESSPROS şi modulul privind
beneficiarii de pensie.
Funcția de protecție socială se definește în termenii scopului final pe care trebuie să îl atingă protecția socială, adică de protejare
a indivizilor şi familiilor/gospodăriilor împotriva riscului social major identificat.
Prestațiile de protecție socială se clasifică pe opt funcții de protecție socială, corespunzătoare celor opt riscuri sociale majore
identificate de ESSPROS.
Funcțiile de protecție socială sunt:
- boala/îngrijirea sănătății;
- invaliditate;
146
- limita de vârstă;
- urmaș;
- familie/copii;
- șomaj;
- locuință;
- excluziune socială (neclasificată în altă parte).
ESSPROS distinge patru mari categorii de cheltuieli.
- cheltuieli cu prestațiile sociale;
- costuri administrative;
- alte tipuri de cheltuieli (de exemplu: dobânzi bancare în conexiune cu fondurile sociale).
Cheltuieli cu prestațiile sociale reprezintă valoarea resurselor de protecție socială alocate beneficiatilor în numerar sau în natură
(bunuri și/sau servicii).
Costuri administrative reprezintă cheltuielile pe care le implică organizarea şi administrarea schemelor de protecție socială.
Prestațiile dependente de un prag al venitului sunt cele care se acordă condiționat, respectiv dacă nivelul venitului beneficiarului
se situează sub un prag prestabilit.
Prestațiile independente de un prag al venitului sunt cele care se acordă necondiționat de nivelul veniturilor beneficiarului.
Totalitatea intervenţiilor întreprinse de organismele publice sau private în scopul protejării gospodăriei.
Unităţi ale administraţiei publice centrale
nu este cazul
Date cantitative:
a) Venituri pe schemele de protecţie socială, stabilite conform legislaţiei naţionale în vigoare;
b) Cheltuieli pentru fiecare din schemele de protecţie socială şi pe cele 8 funcţii de protecţie socială: boală/îngrijirea sănătăţii,
invaliditate, bătrâneţe, urmaş, şomaj, familie/copii, locuinţă, excluziune socială;
c) Număr de beneficiari de pensie, pe funcţii şi scheme de protecţie socială.
Informaţii calitative pentru fiecare schemă de protecţie socială privind: denumire, surse de finanţare, scop, bază legală, istoric,
descriere a prestaţiilor sociale, tipuri de beneficiari.
Preluarea datelor din alte rezultate statistice
Surse administrative
Periodicitatea activităţii: Anual
Perioada de colectare/ înregistrare a datelor: Anual, după încheierea anului de referinţă
Perioada de referinţă: Anul calendaristic precedent
Naţional, pe scheme şi funcţii de protecţie socială.
147
Sursa datelor: Surse administrative - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice cu instituţiile din
subordine, Casa Naţională de Pensii Publice, Casa de asigurări a avocaţilor, Casa de Pensii a Ministerului Culturii, Casa de Pensii a
Ministerului Apărării Naţionale, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, Casa de Pensii a Serviciului Român de
Informaţii, statistici din Conturile Naţionale; statistica pieţei muncii - Ancheta costului forţei de muncă.
Publicaţii realizate: „Statistica protecţiei sociale - ESSPROS”
Alte publicaţii în care se regăsesc datele: Anuarul statistic al României
a) interni: Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Economiei,
Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, alţi utilizatori;
b) externi: EUROSTAT.
Modalităţi de diseminare: comunicat presă, prin Biroul de diseminare informaţii statistice de la INS - sediul central şi prin
compartimentele de diseminare ale DRS şi DJS.
2.3.86. FIȘA INDICATORULUI: Cheltuielile de protecţie socială socială pe locuitor
Denumire Cheltuielile de protecţie socială pe locuitor

Simbol CPSL
Definiţia Valoarea cheltuielilor de protecție socială raportata la Numărul de locuitori.
Unitate de măsură Milioane Lei / locuitor
CPS
CPSL =
P
unde:
CPS – cheltuieli de protecţie socială;
P – numărul populaţiei – total, la 1 iulie anul de referinta
- Functii de protectie sociala
- Categorii de cheltuieli
Date necesare - Cheltuielile de protectie sociala;
- Populatia – total, la 1 iulie
Sursa de date Statistica protectiei sociale – ESSPROS
Tipul de cercetare Cercetare statistică bazată pe utilizarea combinată a surselor statistice şi a
datelor administrative
Statistica demografică pentru determinarea numărului populaţiei
Detalii privind cercetarea statistica Cercetare statistică privind protectia sociala se organizeaza anual. Asigura
informaţii statistice asupra veniturilor şi cheltuielilor anuale de protecţie
socială.
Sfera de cuprindere: Totalitatea intervenţiilor întreprinse de organismele
publice sau private în scopul protejării gospodariei
Modul de colectare a datelor: Preluarea datelor din alte rezultate statistice;
Surse administrative
Calitatea datelor:
148
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Determinarea volumului cheltuielilor de protectie sociala pe
indicatorului locuitor
Relevanta: Evaluarea situatiei presiunii financiare exercitate de cheltuielile
de protectie sociala ce revine fiecarui individ reprezinta un aspect
important ce completeaza imaginea starii sociale.
b. Acurateţea generală Mare: Combinarea datelor exaustive cu cele administrative este de natura
sa asigure o buna acuratete asupra indicatorului „cheltuieli de protectie
sociala”.
Cel de-al doilea indicator folosit “numărul populaţiei la 1 iulie” este
rezultatul unei cercetari statistice exhaustive.
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseste aceeasi metodologie la nivel teritorial.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Medie: Reglemetarile legislative asupra acordarii ajutoarelor sociale se
modifica în timp relativ frecvent, pe tipuri de ajutoare sociale acordate
(atat modificarea plafoanelor de venit cat şi modificarea sumelor acordate
ca ajutor). De asemenea, intervine în timp şi o modificare a organizarii
institutiilor administrative, în competenta carora intra acesta atributie.
2.3.87. INDICATORUL: Numărul locuitorilor ce revin în medie la un salariat din administrația publică
locală
A. Propunere de cercetarea statistică privind numărul salariaţilor din administraţia locală
B Statistica demografica pentru măsurarea numărului populaţiei (vezi INDICATORUL: Suprafața acoperită cu spații verzi per
capita)
În prezent informaţii privind efectivul salariaţilor din administraţia publică se regăsesc sub formă exhaustivă la nivel de judet şi
bineînţeles la nivel de ţară, acestea fiind colectate prin intermediul cercetării statistice „Costul forţei de muncă” (vezi metodologia
Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă).
În cadrul cercetării, pentru unităţile administraţiei publice locale datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de
eşantion reprezentativ la nivel de judeţ.
În acest context, se prezintă mai jos o propunere de cercetare statistică care vine să completeze informaţia privind efectivul de
salariaţi din administraţia locală.
A. Cercetarea statistică privind numărul salariaţilor din administraţia locală
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Urmărirea evoluţiei numărului de salariaţi din administraţia locală
b. Concepte şi definitii
Efectivul salariatilor la sfarsitul perioadei de referinta reprezintă numărul de salariaţi angajaţi cu contract de muncă/raport
de serviciu, pe durată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parţial (inclusiv cei cu contract de muncă/
raport de serviciu suspendat) existenţi în evidenţele întreprinderii la sfârşitul perioadei de referinţă. Nu sunt cuprinşi salariaţii
detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare. Sunt excluse
cadrele militare şi personalul asimilat (M.A.N, M.A.I, S.R.I, etc). Pentru a evita dubla/multipla înregistrare se respectă definiţia
din Codul fiscal (cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la activitatea dependentă la funcţia de bază, respectiv
‘’orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată
angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul
este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază’’.
Indicatorul derivat “numărul locuitorilor ce revin în medie la un salariat din administraţia publica” reprezintă raportul între
populaţia totală şi numărul total al salariaţilor din administraţia publică
Totalitatea unităţilor din administraţia publică locale
149
b. Unitatea statistica utilizata
Unităţi ale adimistratiei publice locale se împart în mai multe categorii:
- Consiliile judeţene şi instituţiile subordonate (spitale, centre medicale, creşe, grădiniţe, şcoli, scoli post-liceale, grupuri
şcolare, colegii, institute, case de cultură, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre de plasament,
cantine de ajutor social, cămine pentru persoane vârstnice, direcţii de asistenţă şi protecţie socială, corpul gardienilor publici,
direcţii de evidenţă a persoanelor, direcţii de impozite şi taxe locale, administaţii ale fondului imobiliar al unităţilor sanitare
publice, administraţiiledomeniului public);
- Consiliul general al municipiului Bucureşti, Primăria municipiului Bucureşti, consiliile sectoarelor municipiului Bucureşti,
primăriile sectoarelor municipiului Bucureşti şi instituţiile subordonate (spitale, centre medicale, creşe, grădiniţe, şcoli, şcoli
postliceale, grupuri şcolare, colegii, institute, case de cultură, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre
de plasament, cantine de ajutor social, cămine pentru persoane vârstnice, direcţii de asistenţă şi protecţie socială, corpul
gardienilor publici, direcţii de evidenţă a persoanelor, direcţii de impozite şi taxe locale, administaţii ale fondului imobiliar al
unităţilor sanitare publice, administraţiile domeniului public)
- Consiliile locale ale municipiilor, primăriile municipiilor şi instituţiile subordonate (spitale, centre medicale, creşe, grădiniţe,
şcoli, şcoli post-liceale, grupuri şcolare, colegii, institute, case de cultură, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri,
muzee, centre de plasament, cantine de ajutor social, cămine pentru persoane vârstnice, direcţii de asistenţă şi protecţie
socială, corpul gardienilor publici, direcţii de evidenţă a persoanelor, direcţii de impozite şi taxe locale, administaţii ale fondului
imobiliar al unităţilor sanitare publice, administraţiile domeniului public);
- Consiliile locale ale oraşelor, primăriile oraşelor şi instituţiile subordonate (spitale, centre medicale, creşe, grădiniţe, şcoli,
şcoli post-liceale, grupuri şcolare, colegii, institute, case de cultură, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee,
centre de plasament, cantine de ajutor social, cămine pentru persoane vârstnice, direcţii de asistenţă şi protecţie socială,
corpul gardienilor publici, direcţii de evidenţă a persoanelor, de impozite şi taxe locale, administaţii ale fondului imobiliar al
unităţilor sanitare publice, administraţiile domeniului public);
- Consiliile locale ale comunelor şi primăriile comunelor, inclusiv instituţiile subordonate (spitale, centre medicale, creşe,
grădiniţe, şcoli, şcoli post-liceale, grupuri şcolare, colegii, institute, case de cultură, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice,
edituri, muzee, centre de plasament, cantine de ajutor social, cămine pentru persoane vârstnice, direcţii de asistenţă şi protecţie
socială, corpul gardienilor publici, direcţii de evidenţă a persoanelor, direcţii de impozite şi taxe locale, administaţii ale fondului
imobiliar al unităţilor sanitare publice, administraţiile domeniului public).
- Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN –rev2) – secţiunea O, diviziunea 84;
O. ADMINISTRATIE PUBLICA şi APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
84 Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public
841 Administraţie publică generală, economică şi socială
8411 Servicii de administraţie publică generală
8412 Reglementarea activităţilor organismelor care prestează servicii în domeniul ingrijirii sănătăţii,
învăţământului, culturii şi al altor activităţi sociale, exclusiv protecţia socială
8413 Reglementarea şi eficientizarea activităţilor economice
842 Activităţi de servicii pentru societate
8421 Activităţi de afaceri externe
8422 Activităţi de aparare naţională
8423 Activităţi de justiţie
8424 Activităţi de ordine publică şi de protecţie civilă
8425 Activităţi de luptă împotriva incendiilor şi de prevenire a acestora
843 Activitati de protecţie socială obligatorie
8430 Activităţi de protecţie socială obligatorie
150
Chestionarul cercetării (L10+L16_ANEXA 4, document ataşat prezentului document) cuprinde informaţii privind datele de
identificare ale unităţii din administraţia locală şi informaţii privind efectivul de salariaţi la 31 decembrie, pe total din care femei
şi pe fiecare activitate CAEN din secţiunea O, diviziunea 84, la nivel de grupă ( 3 cifre).
Chestionarul se va completa de către următoarele unităţi ale administraţiei locale:
- Consiliul general al municipiului Bucureşti;
- consiliile sectoarelor municipiului Bucureşti;
- Primăria municipiului Bucureşti;
- primăriile sectoarelor municipiului Bucureşti;
- Consiliile locale ale municipiilor;
- Primăriile municipiilor;
- Consiliile locale ale oraşelor;
- Primăriile oraşelor;
- Consiliile locale ale comunelor;
- Primăriile comunelor.
A.3. Organizarea culegerii şi prelucrarii
Datele se vor colecta pentru anul anterior, iar perioada de colectare date va fi în luna ianuarie a anului curent.
Fluxul de colectare a datelor este următorul: chestionarele se vor distribuii de către INS prin intermediul direcţiilor regionale/
judeţene de statistică (DRS/DJS), unităţilor administraţiei publice locale, conform nomenclatoarelor stabilite pentru fiecare
judeţ. Chestionarele se întorc completate la DRS/DJS, în termenele stabilite sau datele vor fi introduse on-line de către unităţile
respondente.
Prelucrarea datelor colectate se va desfăşura conform procedurilor ce vor fi stabilite de către INS.
Indicatorul „Numărul de locuitori ce revin la un salariat din administraţia publică”„ se va calcula de către INS şi se va posta în
baza de date la nivel de localitate.
2.3.88. FIȘA INDICATORULUI: Numărul locuitorilor ce revin în medie la un salariat din administrația
publică locală
Denumire Numărul locuitorilor ce revin în medie la un salariat din administrația

publică locală
Simbol Psal
Definiţia Numărul locuitorilor ce revin în medie la un salariat din administrația publică
reprezintă raportul între populaţia totală şi numărul total al salariaților din
administrația publică locală
Unitate de măsură Număr locuitori la un salariat din administrația publică locală
Metoda şi formula de calcul Se împarte Numărul populaţiei – total, la (1 iulie) la numărul total al
salariaților din administrația publică locală
Psal =P/Sadm
unde:
Psal - Numărul locuitorilor ce revin la un salariat din administrația publică
locală
Sadm - Numărul total al salariaților din administrația publică locală
151
Date necesare Numărul total al salariaților din administrația publică locală; Numărul
populaţiei - total, la 1 iulie
Sursa de date Unitățile administrației publice locale; Statistici demografice
Tipul de cercetare Combinat: exhaustiv
Detalii privind cercetarea statistica În cercetare trebuie să fie incluse toate unitățile administrației publice locale
(de la nivelul localităților). Culegerea datelor urmează să se facă pe baza unui
chestionar tipizat adresat tuturor unităților administrației publice locale.
Calitatea datelor:
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectiv: Urmărirea evoluţiei raportului Număr de locuitori la un salariat din
indicatorului administrația publică
Relevanța: Indicatorul poate monitoriza echilibrul între Număr de locuitori şi
Numărul salariaților din administrație, la nivel național şi local
b. Acurateţea generală Restricționată: în prezent nu există informații la nivel de localitate
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Cel mai mic nivel este localitatea ca unitate administrativă (comună,oraș
judeţe/regiuni şi municipiu).
2.3.89. INDICATORUL: Gradul de încredere al paginii web (daca există) evaluat de PageRank
A.1. Cadrul general

a. Obiectiv:
Obiectivul principal al acestei indicator este reprezentat de evaluarea calității, comprehensivității, actualității și relevanței
paginii web a entității administrative analizate.
b. Cadrul legal:
Pagina Web este un concept care aproape nu mai are nevoie de definiție. Pentru conformitate se poate preciza că pagina web
este o resursă (de obicei în format HTML) disponibilă în spațiul Internet și cu o adresă unică (de tipul www._____.???). În zona
evidențiată prin liniile subliniate se trece adresa efectivă iar în locul semnelor de întrebare apar așa numitele extensii (com, ro,
eu, org, edu etc.). Pentru România în mod curent se folosește extinsia .ro .
Algoritmul de calcul a PageRank11 este destul de complicat (este disponibil online, de exemplu, la adresa : ). În mod practic însă
pentru determinarea PageRank se va considera 0 daca pagina web nu există. Dacă însă aceasta există se vor utiliza site-urile
specializate în această problematică.
Sunt vizate, într-o manieră exhaustivă, toate administrațiile publice locale (primării/ consilii locale). În cazul în care există mai
multe site-uri se va include în analiză doar site-ul oficial (cel gestionat de entitatea administrative în cauză).
Unităţi ale administraţiei publice locale (3186 unităţi de observare).
- Clasificările (importanța acordată) de către Google paginilor web din întreaga lume și care pot fi asociate cu paginile web ale
entităților administrației publice locale în cauză.
Chestionarul în care este inclusă și întrebarea relative la PageRank este completat anual, pana la data de 15 noiembrie anul
curent, de către primării (municipale, respectiv ale sectoarelor din municipiul Bucureşti, orăşeneşti şi comunale).
11 Destul de surprinzător, sintagma Page din denumire nu provine de la idiomul englezesc pentru
“pagină”, ci de la Larry Page, unul dintre cofondatorii Google.
152
Auto-înregistrare pe chestionar on-line elaborat în mod special pentru această anchetă, pe portalul Web special dedicat.
În cadrul portalului se vor pune la dispoziție toate meta-datele necesare unei colectări unitare. În mod practic însă pentru
determinarea PageRank se va considera 0 daca pagina web nu există. Dacă însă aceasta există se vor utiliza site-urile
specializate în această problematică. O lista scurtă a acestora este:
http://www.prchecker.info/check_page_rank.php , http://www.checkpagerank.net/,
http://www.prchecker.net/ .
Datele se colectează pentru anul anterior, iar perioada de colectare a datelor este de la 15 noiembrie, până în data de 1
decembrie a anului curent. Editarea datelor (pentru rectificare unor eventuale erori) este permisă în urma unei solictări
fundamentate efectuată de către primăria în cauză. După un mesaj de reamintire a demersului (transmis către eventualele
primării care nu au completat încă formularul de colectare – chestionarul - fiecare DJS va lua legătura cu primăriile în cauză
pentru demersuri persuasive suplimentare. Având în vedere faptul că fiecare primărie va fi direct interesată în obținerea unei
poziții cât mai bune în cadrul ierarhizării, completarea cu celeritate a chestionarului va reprezenta o condiție sine qua non în
realizarea acestei poziționări.
Prelucrarea datelor are loc la nivel central și cuprinde următoarele activităţi:
-verificarea adresei paginii web completate de către primării;
- implementarea unui mic soft de tip crawler care să verifice automat valoarea PageRank a unui website dintr-o listă dată și s-o
înregistreze în baza de date ;
-diseminarea datelor pe portalul Web dedicate.
Fiind o cercetare statistică cu caracter exhaustiv, nu sunt aplicate asupra datelor primare proceduri de calibrare sau de
ponderare.
Indicatorul este unul numeric (cu valori în intervalul 0 – 10), pe cale de consecință poate fi ușor integrat într-un sistem de tip
benchmarking. Calificativul obținut este unul extrem de exigent, correct și aproape imposibil de eludat. Rezultatele la cautarile
cu ajutorul motorului de cautare Google sunt livrate (ierarhizate) în funcție de acest calificativ obținut. Din aceste considerente
orice administrator al unei pagini web își va propune o clasare cât mai sus în ierarhie.
Indicatorul urmărește să evidențieze calitatea informațiilor oferite publicului pe pagina web dedicată și gestionată de o entitate
adminsitrativă.
Indicatorul este unul care evaluează în mod obiectiv calitatea informațiilor oferite pe pagina web. Calificativul maxim (10) este
greu de atins. Spre exemplu site-ul www.google.com are calificativul 9, site-ul www.gov.ro are calificativul 8, site-ul http://www.
primaria-iasi.ro/ are calificativul 6 în timp ce site-ul http://www.primariaberceni.ro/ are calificativul 2.
2.3.90. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de încredere al paginii web (daca există) evaluat de PageRank
Denumire Gradul de încredere al paginii web (dacă există) evaluat de PageRank

Simbol PAGERANK
Definiţia Calitatea paginii web a entității administrative așa cum este evaluată de
către Google (PageRank). În caz că pagina web nu există se consideră implicit
valoarea zero.
Unitate de măsură Calificativ de la 0 (absență) până la 10 (încredere maximă).
Metoda şi formula de calcul Algoritmul de calcul a PageRank este destul de complicat (este disponibil
online, de exemplu, la adresa: . În mod practic însă pentru determinarea
PageRank se va considera 0 daca pagina web nu există. Dacă însă aceasta
există se vor utiliza site-urile specializate în această problematică. O listă
scurtă a acestora este:
http://www.prchecker.info/check_page_rank.php, http://www.
checkpagerank.net/,
http://www.prchecker.net/ .
Date necesare Denumirea paginii web a entității administrative.
153
Sursa de date Denumirea paginii web va fi furnizată de entitatea administrativă în cauză.
Valoarea efectivă a indicatorului va fi obținută prin utilizarea uneia dintre
variantele enumerate mai sus.
Detalii privind cercetarea statistica Această cercetare statistică se bazează pe surse administrative (terțe
instituții) de unde se pot obține, gratuit, informațiile dorite la nivelul tuturor
entităților teritoriale din spațiul național. Este posibilă din punct de vedere
tehnic implementarea unui mic soft de tip crawler care să verifice automat
valoarea PageRank a unui website dintr-o listă dată și s-o înregistreze în baza
de date.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul urmărește să evidențieze calitatea informațiilor oferite
indicatorului publicului pe pagina web dedicată și gestionată de o entitate adminsitrativă.
Relevanța: Indicatorul este unul care evaluează în mod obiectiv calitatea
informațiilor oferite pe pagina web. Calificativul maxim (10) este greu de
atins. Spre exemplu site-ul www.google.com are calificativul 9, site-ul www.
gov.ro are calificativul 8, site-ul http://www.primaria-iasi.ro/ are calificativul
6 în timp ce site-ul http://www.primariaberceni.ro/ are calificativul 2.
judeţe/regiuni
2.3.91. INDICATORUL: Numărul de sosiri în scopuri turistice care revine în medie la un locuitor
A. Cercetarea statistică « Frecventarea structurilor de cazare turistică – TURISM 1A »
capita)
A. Cercetarea statistică « Frecventarea structurilor de cazare turistică – TURISM 1A »
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Determinarea gradului de frecventare a structurilor de cazare turistică colectivă de către turiştii români şi străini
b. Cadrul legal
Ordinul Preşedintelui INS nr. 1228/2005, privind metodologia cercetării statistice
Turismul cuprinde activităţile desfăşurate de persoane în cursul călătoriilor şi şederilor lor, în afara mediului lor obişnuit (reşedinţei
obişnuite), pentru o perioadă consecutivă, care să nu depăşească un an, în scopuri de odihnă pentru afaceri, vizitarea prietenilor
şi rudelor, tratament medical, religie, pelerinaj.
Există 3 categorii de turism:
- turismul interior care regrupează turismul intern şi turismul receptor (nerezidenţii care călătoresc în ţara dată);
- turismul naţional care reprezintă turismul intern şi turismul emitor (rezidenţii unei ţări date care călătoresc în alte ţări);
- turismul internaţional care reprezintă turismul receptor şi turismul emitor
Vizitator internaţional desemnează orice persoană care se deplasează într-o ţară, alta decât aceea în care ea îşi are rezidenţa
obişnuită pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate
remunerată în ţara vizitată..
Vizitator intern desemnează orice persoană care se deplasează pentru o perioadă mai mică de 12 luni, într-un loc situat în ţara
sa de reşedinţă dar altul decât acela care corespunde mediului obşnuit al său şi al cărei motiv principal al vizitei este altul decât
154
acela de a exercita o activitate remunerată în locul vizitat.
Structura de primire turistică colectivă cu funcţiuni de cazare turistică este acea structură care pune la dispoziţia călătorilor
camere sau spaţii, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri
de persoane, mai numeroase decât o simplă familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administraţie
comercială comună, chiar dacă este o unitate non profit (cu scop nelucrativ).
De la structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se culeg date referitoare la:
- Sosirea unui turist se produce când o persoană se înscrie în registrul structurii de cazare turistică pentru a fi găzduită
una sau mai multe nopţi neîntrerupte. În fiecare structură de cazare se socoteşte o singură sosire pe turist, indiferent de numărul
de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. Turiştii rămaşi în structură din luna anterioară celei raportate nu sunt incluşi
la numărul de sosiri. Pentru familiile găzduite în structura de cazare turistică, la numărul de sosiri se include fiecare membru al
familiei pentru care s-a plătit cel puţin un loc de cazare.
- Înnoptarea este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa
spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere
efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite
de clienţi).
Sunt cuprinse în cercetarea statistică structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică cu capacitatea de cazare
existentă de minim 5 locuri-pat. Tipul de unitate “camere de închiriat în locuinţe familiale” se exclude din cercetările statistice,
indiferent de numărul de locuri-pat existente în aceste unități.
Cercetare statistică exhaustivă (circa 4000 unităţi).
Este unitatea turistică
- Clasificarea structurilor de primire turistică pe categorii de clasificare, stabilită de Autoritatea
Naţională de Turism;
- Clasificarea structurilor de primire turistică pe forme de proprietate;
- Clasificarea structurilor de primire turistică pe zone turistice, stabilită de Autoritatea Naţională
de Turism;
Formularul statistic “Turism 1A” se completează de către toţi agenţii economici sau persoanele fizice care administrează efectiv
structurile de primire turistică cu funcțţiuni de cazare turistică, pentru toate structurile care au fost deschise cel puțin o zi în luna
respectivă. Pentru fiecare structură de cazare se completează un formular; prin excepție, se admite ca un agent economic care
are mai multe vile, ăcăsuțe, bungalouri sau pensiuni cu o recepţie comună să completeze un singur formular statistic pentru mai
multe structuri de același tip și de aceeași categorie.
Formularul este structurat în următoarele capitole:
Capitolul “Date de identificare”:
• denumirea structurii de cazare;
• tipul structurii de cazare, conform clasificării Departamentului de Turism şi codificarea acestora
• adresa şi codul SIRUTA al structurii;
• zona turistică (staţiuni balneare; staţiuni din zona litorală exclusiv oraşul Constanţa; staţiuni din zona montană); zona
Delta Dunării, inclusiv orașul Tulcea; București și orașele reședinţă de județ alte localități și trasee turistice)
• codul SIRUES şi codul fiscal corespunzător agentului economic;adresa agentului, când diferă de cea a structurii;forma
de proprietate
155
Capitolul 1. Numărul mediu de camere şi locuri oferite turiştilor în luna cercetatănumărul mediu de camere
oferite turiştilor (exclusiv camerele din căsuţe);
• numărul mediu de camere permanente;
• numărul mediu de camere sezoniere;
• numărul mediu de locuri-pat din camerele oferite turiştilor;
• numărul mediu de locuri-pat din camerele permanente;
• numărul mediu de locuri-pat din camerele sezoniere;
• numărul mediu de locuri sezoniere oferite în căsuţe şi pe terenuri de campare;
• numărul mediu de locuri-pat în căsuţe turistice;
• numărul mediu de locuri pe terenuri de campare.
Capitolul 2. Numărul de sosiri şi înnoptări ale turiştilor în luna cercetată
În acest capitol se obţin informaţii cu privire la numărul de sosiri şi înnoptări ale turiştilor - total - (din care: turişti rezidenţi
în România şi turişti nerezidenţi); turiştii nerezidenţi sunt înregistraţi după ţara de reşedinţă (domiciliu).Sosirea unui turist se
produce când o persoană completează Fișa de anunțare a sosirii și plecării turiștilor, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi
neîntrerupte. În fiecare structură de cazare se socoteşte o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate
din șederea sa neîntreruptă. Turiștii rămași în structura de cazare din luna anterioară celei cercetate nu sunt incluși la numărul
de sosiri. Pentru familiile găzduite în structura de cazare, la numărul de sosiri se include fiecare membru al familiei pentru care
s-a plătit cel puţin un loc de cazare.
Înnoptarea este intervalul de 24 de ore pentru care turistul beneficiază de găzduire în structura turistică, indiferent de durata de
şedere efectivă. Ca perioadă de referință pentru sosiri şi plecări se ţine cont de ziua hotelieră. Se completează numărul total de
înnoptări înregistrate de structura de cazare în luna respectivă, pentru toţi turiştii găzduiţi de structura de cazare în lună (inclusiv
pentru turiştii rămaşi în structură din luna anterioară). La înnoptări se cuprind şi cele aferente paturilor instalate suplimentar,
plătite de către turişti.
Înscrierea numărului de sosiri şi de înnoptări ale turiştilor, pe ţări sau zone geografice de reşedință (domiciliu) a turiştilor, se face
pe rândurile corespunzătoare imprimate pe formular, pe baza datelor înscrise de turist în Fişa de anunţare a sosirii şi a plecării
turiştilor.
Capitolul 3. Funcţionarea structurii de cazare în luna cercetată şi schimbări intervenite privind denumirea şi categoria de
confort
- Funcţionarea structurii - se înregistrează numărul de zile pentru locurile-pat din camerele permanente, din camerele
sezoniere şi pentru locurile sezoniere oferite în căsuţe şi terenuri de campare, în care structura a fost deschisă.
- Schimbarea denumirii structurii - se înregistrează noua denumire a structurii.
- Schimbarea categoriei de confort - se înregistrează noua categorie de clasificare a structurii, atunci când se schimbă, conform
aprobării Departamentului de Turism.
Capitolul 4. Numărul persoanelor ocupate cu activitatea de cazare turistică, inclusiv restaurant, la sfârşitul trimestrului.
În acest capitol se înregistrează numărul total al persoanelor ocupate din care, numărul persoanelor ocupate pentru restaurant
(bar, cafenea, braserie, etc.), existent la sfârşitul trimestrului cercetat.
Auto-înregistrare pe chestionar de hârtie. Înregistrarea informaţiilor în chestionar se realizează de către persoanele desemnate
din partea unităţilor de turism. Chestionarele se completează conform precizărilor metodologice înscrise în instrumentarul
Perioada de referinţă pentru care se înregistrează datele statistice este luna calendaristică, cu excepţia personelor ocupate în
structurile de cazare turistică, pentru care datele se referă la situaţia existentă la sfârşitul trimestrului.
Perioada de înregistrare: formularele statistice “Turism 1A”, completate cu date, se depun de către agentul economic la sediul
direcţiei teritoriale de statistică din judeţul unde îşi are sediul structura de primire pentru care s-a completat formularul statistic,
până în a 5-a zi lucrătoare de la expirarea lunii cercetate.
156
La nivelul direcţiilor teritoriale de statistică: formularele statistice “Turism 1A” se distribuie la structurile de cazare turistică de
către direcţiile teritoriale de statistică, în vederea completării pe baza nomenclatorului structurilor de cazare turistică, furnizat
de către INS. Structurile de cazare turistică, care primesc certificat de clasificare, sunt preluate de INS de la Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului şi se comunică unităţilor teritoriale de statistică.
După recepţionarea formularelor statistice “Turism 1A” completate de structurile de cazare turistică, direcţiile teritoriale de
statistică procedează la introducerea şi validarea datelor, folosind programele informatice primite de la INS.
Datele validate se transmit la INS prin teletransmisie la nivel de structură de cazare turistică observată, conform programului de activitate anual stabilit de INS.
La nivel de INS, se validează datele primite de la direcţiile teritoriale de statistică, se realizează diseminarea datelor.
Principalele rezultate ale cercetării statistice de turism se includ în Buletinul Statistic Lunar, Informaţii Statistice Operative -
Seria turism (trimestrial), Sosiri şi înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (trimestrial), breviarul
statistic “Turismul României”, breviarul statistic “România în cifre”, capitolul “Turism” din Anuarul statistic al României.
localitate (BDL)
La cererea utilizatorilor se pot furniza date statistice pe anumite localităţi şi tipuri de structuri de cazare turistică, categorii de clasificare etc.
Principalii utilizatori interni ai datelor de turism sunt: Autoritatea Naţională pentru Turism; Banca Naţională a României, Preşedenţie,
Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism, Ministerul Afacerilor Interne, Parlament, Guvern etc.
2.3.92. FIȘA INDICATORULUI: Numărul de sosiri în scopuri turistice care revine în medie la un locuitor
Denumire Numărul de sosiri în scopuri turistice care revine în medie la un locuitor

Simbol Tsos
Definiţia Raportul dintre Numărul turiștilor români sosiți pentru cazare în unitățile de
cazare turistică şi numărul populaţiei
Unitate de măsură Număr
Metoda şi formula de calcul Se împarte Numărul turiștilor români sosiți pentru cazare în unități turistice
la numărul populaţiei la 1 iulie
Tsos =Nsos/P
unde:
Nsos - Numărul total al sosirilor turiştilor români pentru cazare în unitățile
turistice
Date necesare Numărul total al sosirilor în unitatile de cazare turistică; Numărul populaţiei-
total, la 1 iulie
Sursa de date Cercetarea statistică privind frecventarea structurilor de cazare turistică
(sosiri în scopuri turistice); statistici demografice
Tipul de cercetare Exhaustive
Detalii privind cercetarea statistica Cercetare statistică exhaustivă realizată lunar în toate unitățile care dețin
capacitate de cazare turistică de minim 10 locuri-pat. Colectarea informațiilor
se face prin auto-înregistrare sau chestionare completate on-line.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Determinarea gradului de frecventare a structurilor de
indicatorului cazare turistică colectivă de către turiştii români şi străini şi evidențierea
preocupărilor administrației publice locale pentru punerea în valoare a
obiectivelor turistice locale.
Relevanța: Creșterea turismului constituie o importantă sursă în
îmbunătățirea indicatorului PIB pe locuitor şi creșterea veniturilor populației.
157
b. Acurateţea generală Mare: Date colectate din surse administrative
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Metodologia şi formularistica sunt comune tuturor unităților cercetate
judeţe/regiuni
2.3.93. INDICATORUL: Densitatea întreprinderilor în localitate

A. Registrul statistic al întreprinderilor
capita)
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
a1.Determinarea unei măsuri privind starea economică locală și a ofertei potențiale de locuri de muncă
a2.Întreţinerea şi exploatarea registrului întreprinderilor din România
b. Cadrul legal
Ordinul Preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Statistică nr. 817/1994
Cadrul legal european: Regulamentul (CE) nr.177/2008
Întreprinderea este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o entitate operaţională de producţie de bunuri sau servicii
comerciale, sau servicii de interes social, ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales pentru asigurarea resurselor sale
curente.
Modul de calcul al indicatorului Densitatea întreprinderilor în localitate (Număr de intreprinderi active cu sediul social în
localitate la 1000 de locuitori)
unde :
= Nr întreprinderi la 1000 de locuitori
= Numărul absolut de întreprinderi existent la un moment dat într-o unitateteritorial administrativă.

Instituţii publice, societăţi comerciale, întreprinzători individuali, organizaţii neguvernamentale
Întreprinderea
- Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN)
- Nomenclatorul unităţilor administrativ teritoriale
- Registrul Fiscal
158
Preluarea datelor din alte rezultate statistice Surse administrative
Naţional, activităţi ale economiei naţionale, clase de mărime a întreprinderilor, forme de proprietate, forme juridice
Datele statistice se diseminează intern și internațional în diverse forme (format electronic, suport hârtie – în varii publicații, portal
web, TEMPO Online etc.).
2.3.94. FIȘA INDICATORULUI: Densitatea întreprinderilor în localitate
Denumire Densitatea întreprinderilor în localitate

Simbol
Definiţia Număr de întreprinderi active la 1000 de locuitori (întreprinderi/1000 loc)
Întreprinderea este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o entitate
operaţională de producţie de bunuri sau servicii comerciale, sau servicii de
interes social, ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales pentru
asigurarea resurselor sale curente.
Indicatorul reprezintă raportul între numărul de întreprinderi active în
perioada (anul) de raportare, care au sediul principal în localitatea de
raportare și numărul populaţiei - total, la 1 iulie.
Unitate de măsură Număr întreprinderi /1000 de locuitori
unde :
= Număr întreprinderi la 1000 de locuitori
= Numărul absolut de întreprinderi active existent la un
moment dat într-o unitatea teritorial administrativă.
P – Numărul populaţiei (de regulă la 1 iulie)
Nivelul de agregare: - Naţional, NUTS 1,2,3 şi LAU2
Date necesare Numărul de întreprinderi active în perioada (anul) de raportare, care au
sediul principal în localitatea de raportare
Sursa de date Registrul statistic al întreprinderilor + Statistici din evidenţa curentă a
populaţiei, pentru datele referitoare la numărul şi structura demografică a
populaţiei
Detalii privind cercetarea statistica Indicator nou, obținut prin raportul a doi indicatori existenți în BD ale INS
Calitatea datelor :
159
indicatorului dezvoltării economice locale precum și preocuparea acesteia în vederea
ocupării forței de muncă disponibile.
impuse de Strategia Europa 2020. Numărul întreprinderilor active măsoară
implicarea factorului local în dezvoltarea mediului economic local, în
perspectiva ocupării forței de muncă disponibile precum și în perspectiva
dezvoltării bugetului local prin obținerea de venituri suplimentare din
taxarea activităților economice.
b. Acurateţea generala Mare: Informațiile provin de la INS din Registrul statistic al întreprinderilor
Cel de-al doilea indicator folosit “Numărul populaţiei - total, la 1 iulie” este,
de asemenea, rezultatul unor cercetări statistice demografice exhaustive.
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseşte aceeași metodologie indiferent de raportor
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: pentru perioada de după 2009: nu s-au înregistrat reproiectări
metodologice în ultima perioadă
Scăzută/Dificilă: pentru perioada anterioară anului 2008 în cazul în care se
analizează acest indicator pe activități economice.
2.3.95. INDICATORUL: Densitatea întreprinderilor non-comerţ în localitate

A. Registrul statistic al întreprinderilor
capita)
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
Determinarea unei măsuri privind starea economică locală și a ofertei potențiale de locuri de muncă
b. Cadrul legal
Întreprinderea non comerț este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o entitate operaţională de producţie de bunuri,
sau servicii de interes social, ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales pentru asigurarea resurselor sale curente. Se
exclud din această categorie toate întreprinderile care au codul CAEN din grupa G (G4511-G4799)
Modul de calcul al indicatorului Număr de întreprinderi active non-comerț cu sediul social în localitate la 1000 de locuitori este:
unde :
Int_nonc= Număr întreprinderi la 1000 de locuitori, care NU au activitatea principală în domeniul comerțului
Nr întreprinderi non-comert = Numărul absolut de întreprinderi care NU au activitatea principală în domeniul comerțului,
existent la un moment dat într-o unitate teritorial administrativă.
160
P – numărul populaţiei la 1 iulie al anului de referinţă
Întreprinderea
- Registrul Fiscal
Perioada de referință Anul precedent
Perioada de înregistrare Până în data de 09 februarie anul curent
2.3.96. FIȘA INDICATORULUI: Densitatea întreprinderilor non-comerţ în localitate
Denumire Densitatea întreprinderilor non-comerţ în localitate

Simbol
Int _ nonc
Definiţia Nr. întreprinderi non-comerţ la 1000 de locuitori (întreprinderi/1000 de
locuitori)
Întreprinderea este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o entitate
asigurarea resurselor sale curente. Pentru indicatorul de față de exclud toate
întreprinderile care au cod CAEN cuprins intre G4511 şi G4799.
Indicatorul reprezintă raportul între numărul întreprinderilor non-comerț active
în perioada de raportare, care au sediul social în localitate și numărul populaţiei
– total, la 1 iulie
Unitate de măsură Număr întreprinderi /1000 de locuitori
161
unde :
= Număr întreprinderi non-comerţ la 1000 de locuitori
=Număr întreprinderi non-

comerț active în perioada de raportare, care au sediul social în localitate
P – Numărul populaţiei - total, 1 iulie
Date necesare Număr întreprinderi non-comerț active în perioada de raportare, care au
sediul social în localitate
Sursa de date Registrul statistic al întreprinderilor + Statistici din evidenţa curentă a populaţiei,
pentru datele referitoare la numărul și structura demografică a populaţiei
Detalii privind cercetarea statistica Indicator nou, obținut prin raportul a doi indicatori existenți în BD ale INS
Calitatea datelor :
indicatorului stimulării dezvoltării economice locale precum și preocuparea acesteia în
vederea ocupării forței de muncă disponibile.
de Strategia Europa 2020. Numărul întreprinderilor măsoară implicarea
factorului local în dezvoltarea mediului economic local, în perspectiva ocupării
forței de muncă disponibile precum și în perspectiva dezvoltării bugetului local
prin obținerea de venituri suplimentare din taxarea activităților economice.
Se analizează densitatea întreprinderilor din domeniul activităților economice
non comerț cu scopul evaluării sustenabilității, dezvoltării durabile a economiei
locale.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile provin de la INS din Registrul statistic al întreprinderilor
Cel de-al doilea indicator folosit “numărul populaţiei – total la 1 iulie” este, de
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseste aceeași metodologie indiferent de raportor
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: pentru perioada de după anul 2009: nu s-au înregistrat reproiectări
Scăzută/Dificilă: pentru perioada anterioară anului 2008 în cazul în care se
2.3.97. INDICATORUL: Număr mediu de salariaţi din întreprinderi non-agricole active, care au sediul
social în localitate, la 1.000 locuitori
A. Registrul statistic al întreprinderilor - pentru a determina întreprinderile non-agricole
capita) - pentru populație
C. Cercetarea statistică privind costul forței de muncă în unitățile economico-sociale-pentru salariații din întreprinderi
162
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
b. Cadrul legal
Întreprinderea non-agricolă este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o entitate operaţională de producţie de bunuri,
exclud din această categorie toate întreprinderile care au codul CAEN din grupa A (A0111-A0322)
Salariatul este persoana care-și exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială -
indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, în schimbul unei remunerații sub forma de salariu, platit în
bani sau natura, sub forma de comision etc.
Numărul mediu al salariaților reprezintă numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere
pentru o durata medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referință.
Se determină ca medie aritmetică simplă calculată prin împarțirea sumei efectivelor zilnice de salariați din perioada de referință,
inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare, la numărul total al zilelor calendaristice. Salariații
angajați cu program parțial sunt incluși proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă.
În efectivul zilnic de salariați sunt cuprinse persoanele cu contract de muncă pe perioada determinată sau nedeterminată (inclusiv
lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul). În efectivul zilnic al salariaților luat în calculul numărului mediu de salariați
nu se cuprind: salariații aflați în concediul fără plată, grevă, detașați la lucru în străinătate, şi cei care beneficiază de prevederile
Legii nr.78/1995, modificată prin Legea nr.22/1996, privind protecția personalului şi a patrimoniului din sectorul producției de
apărare.
Întreprinderea
- Registrul Fiscal
163
2.3.98. FIȘA INDICATORULUI: Număr mediu de salariaţi din întreprinderi non-agricole active, care au
sediul social în localitate, la 1.000 locuitori
Denumire Număr mediu de salariaţi din întreprinderi non-agricole active, care au sediul social
în localitate la 1.000 locuitori
Simbol
NSal
Definiţia Întreprinderea este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o entitate operaţională de
producţie de bunuri sau servicii comerciale, sau servicii de interes social, ce beneficiază de o
autonomie de decizie, mai ales pentru asigurarea resurselor sale curente. Pentru indicatorul
de față de exclud toate întreprinderile care au cod CAEN cuprins intre A0111 şi A0322.
Salariatul este persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de munca într-o
unitate economică sau socială - indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane
particulare, în schimbul unei remunerații sub formă de salariu, platit în bani sau natură, sub
formă de comision etc.
Numărul mediu de salariați din întreprinderi non-agricole active, reprezintă numărul de
salariati angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru o durata
medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referință.
Se determină ca medie aritmetică simplă calculată prin împărțirea sumei efectivelor zilnice
de salariați din perioada de referință, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbatori legale
şi alte zile nelucrătoare, la numărul total al zilelor calendaristice. Salariații angajați cu program
parțial sunt incluși proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă.
În efectivul zilnic de salariați sunt cuprinse persoanele cu contract de muncă pe perioada
determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul).
În efectivul zilnic al salariaților luat în calculul numărului mediu de salariați nu se cuprind:
salariații aflați în concediul fara plată, grevă, detașati la lucru în străinatate, şi cei care
beneficiază de prevederile Legii nr.78/1995, modificată prin Legea nr.22/1996, privind
protecția personalului şi a patrimoniului din sectorul producției de apărare.
Unitate de măsură salariați /1.000 de locuitori
Numar mediu salariati
NSal = x1000
P
unde :
NSal = Numărr mediu de salariati la 1.000 de locuitori
Număr mediu salariati=Număr salariati din întreprinderi non-agricole active, care au
Date necesare Număr salariați din întreprinderi non-agricole active, care au sediul social în localitate
Numărul populaţiei - total, la 1 iulie. De obicei perioada de referință este anul și atunci
se folosește populația la 1 iulie a anului de referinţă
Sursa de date Registrul statistic al întreprinderilor + Cercetarea statistică privind costul forței de
muncă în unitațile economico-sociale + Statistici din evidența curentă a populației,
pentru datele referitoare la numărul și structura demografică a populației
164
Detalii privind cercetarea Indicator nou, obținut prin raportul a doi indicatori existenți în BD ale INS
statistica
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi Relevanța Obiectivul: evaluează masurile întreprinse de administratia locală în vederea dezvoltării
indicatorului economice locale precum și a preocuparea acesteia în vederea ocupării oferței de
muncă disponibile.
Strategia Europa 2020. Astfel se evalueaza implicarea factorului local în dezvoltarea
mediului economic local, din perspectiva ocupării forței de muncă disponibile precum
și în perspectiva dezvoltării bugetului local prin obținerea de venituri suplimentare din
c.Comparabilitatea între Mare: Se folosește aceeași metodologie indiferent de raportor
d. Comparabilitatea în timp Mare pentru perioada de după 2009: nu s-au înregistrat reproiectări metodologice în
ultima perioadă
Scăzută/Dificilă: pentru perioada de dinainte de 2008 în cazul în care se analizează
acest indicator pe activități economice.
2.3.99. INDICATORUL: Număr mediu de salariaţi din întreprinderi non-comerț active, care au sediul
social în localitate, la 1.000 locuitori
A. Registrul statistic al întreprinderilor - pentru a determina întreprinderile non-comerț
capita) - pentru populație
C. Cercetarea statistică privind costul forței de muncă în unitățile economico-sociale-pentru salariații din întreprinderi
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
b. Cadrul legal
Întreprinderea non comerț este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o entitate operaţională de producţie de bunuri,
exclud din această categorie toate întreprinderile care au codul CAEN din grupa G (G4511-G4799).
Salariatul este persoana care-și exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială -
indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, în schimbul unei remunerații sub formă de salariu, platit în
bani sau natură, sub forma de comision etc.
165
Numărul mediu al salariaților reprezintă Numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere
pentru o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referință.
Se determina ca medie aritmetică simplă calculată prin împărțirea sumei efectivelor zilnice de salariați din perioada de referință,
inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare, la Numărul total al zilelor calendaristice.
Salariații angajați cu program parțial sunt incluși proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă.
În efectivul zilnic de salariați sunt cuprinse persoanele cu contract de muncă pe perioada determinată sau nedeterminată (inclusiv
lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul). În efectivul zilnic al salariaților luat în calculul Numărului mediu de salariați nu
se cuprind: salariații aflați în concediul fără plată, grevă, detașați la lucru în străinatate, şi cei care beneficiază de prevederile Legii
nr.78/1995, modificată prin Legea nr.22/1996, privind protecția personalului şi a patrimoniului din sectorul producției de apărare.
Întreprinderea
- Registrul Fiscal
2.3.100. FIȘA INDICATORULUI: Număr mediu de salariaţi din întreprinderi non-comerț active, care au
sediul social în localitate, la 1.000 locuitori
Denumire Număr mediu de salariati din întreprinderi non-comerț active, care au sediul social
în localitate, la 1.000 locuitori
Simbol NSal _ nonc
166
Definiţia Întreprinderea este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o entitate
operaţională de producţie de bunuri sau servicii comerciale, sau servicii de interes social,
ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales pentru asigurarea resurselor sale
curente. Pentru indicatorul de față de exclud toate întreprinderile care au cod CAEN
cuprins intre G4511 şi G4799.
Salariatul este persoana car îşi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o
unitate economică sau socială - indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane
particulare, în schimbul unei remuneratii sub forma de salariu, platit în bani sau natura,
sub forma de comision etc.
Numărul mediu de salariați din întreprinderi non-comerț active care au sediul social în
localitate, reprezintă Numărul de salariati angajați cu contracte individuale de muncă,
plătiți de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada
de referință.
Se determină ca medie aritmetică simplă calculată prin împarțirea sumei efectivelor
zilnice de salariați din perioada de referință, inclusiv din zilele de repaus săptamânal,
sarbatori legale şi alte zile nelucrătoare, la Numărul total al zilelor calendaristice.
Salariații angajați cu program parțial sunt incluși proporțional cu timpul de lucru prevăzut
în contractul individual de muncă.
În efectivul zilnic de salariați sunt cuprinse persoanele cu contract de muncă pe
perioadă determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau
administratorul). În efectivul zilnic al salariaților luat în calculul Numărului mediu de
salariați nu se cuprind: salariații aflați în concediul fără plată, grevă, detașați la lucru în
strainatate, şi cei care beneficiază de prevederile Legii nr.78/1995, modificată prin Legea
nr.22/1996, privind protecția personalului şi a patrimoniului din sectorul producției de
apărare.
Unitate de măsură Salariați /1000 de locuitori
Numar mediu salariati din întreprinderile non comert
NSal _ nonc = x1000
P
unde :
NSal_nonc = Număr mediu de salariați din întreprinderi non-comerț active, care au
sediul social în localitate, la 1.000 de locuitori
Nivelul de agregare: o Naţional, NUTS 1,2,3 şi LAU 2
Date necesare Număr salariați din toate întreprinderile non-comerț active, care au sediul social în
localitate
Numărul populaţiei - total, la 1 iulie. De obicei perioada de referință este anul și atunci
se folosește populația la 1 iulie a anului de referinţă
Sursa de date Registrul statistic al întreprinderilor + Cercetarea statistică privind costul forței de
muncă în unitățile economico-sociale + Statistici din evidența curentă a populației,
pentru datele referitoare la numărul și structura demografică a populației
Detalii privind cercetarea -Indicator nou, obținut prin raportul a doi indicatori existenți în BD ale INS
statistica
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi Relevanța Obiectivul: evaluează măsurile întreprinse de administrația locală în vederea dezvoltării
indicatorului economice locale precum și preocuparea acesteia în vederea ocupării forței de muncă
disponibile.
Strategia Europa 2020. Astfel se evaluează implicarea factorului local în dezvoltarea
mediului economic local, din perspectiva ocupării forței de muncă disponibile precum
și în perspectiva dezvoltării bugetului local prin obținerea de venituri suplimentare din
167
c. Comparabilitatea între Mare: Se foloseste aceeași metodologie indiferent de raportor
d. Comparabilitatea în timp Mare: pentru perioada 2009 și mai târziu: nu s-au înregistrat reproiectari metodologice
în ultima perioadă
Scăzută/Dificilă: pentru perioada 2008 și mai devreme în cazul în care se analizează
acest indicator pe activități economice.
2.3.101. INDICATORUL: Capacitatea antreprenorială

A. Registrul întreprinderilor (REGIS)
capita)
A.1. Cadrul general

a. Obiectiv:
Indicatorul măsoară într-o manieră sistemică intensitatea antreprenorială a populației care trăiește într-un anumit spațiu
geografic. Indicatorul măsoară într-o manieră cantitativă propensiunea (sau lipsa ei) antreprenorială dintr-un anumit spațiu
geografic. Abordarea poate fi considerată ușor grosieră urmare a faptului că atât la numitor cât și la numărotorul indicatorului
se include totalitatea populației și respectiv a firmelor nou înființate.
b. Cadrul legal:
Numărul total al firmelor nou create (în anul curent) la 1000 de locuitori.
REGIS are la bază informația pe care Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Baza de date cu toate persoanele
juridice existente în România este actualizată anual. Prin comparare cu anul precedent se pot evidenția firmele nou înființate.
Întreprinderea – concretizată într-o formă înregistrată juridic de organizare.
- Registrul întreprinderilor (REGIS)
Informația nu este colectată cu ajutorul unor chestionare ci privine din surse administrative (ONRC, Ministerul Finanțelor –
pentru datele provenite din ultimele bilanțuri depuse la ANAF). Principalele variabile colectate sunt: localizarea geografică a
firmei, obiectul principal de activitate, capitalul social, numărul salariaților, cifra de afaceri etc.
Integrare și actualizare a bazei de date.
Perioada de referință este anul calendaristic.
- realizarea unor analize descriptive și menținerea la un nivel de actualitate ridicat a informației;
- diseminarea datelor (interogări, clasificări, în baza de date TEMPO online etc.).
Baza de date având un caracter exhaustiv, nu trebuie aplicate proceduri de calibrare sau de ponderare. Cu toate acestea pot
168
exista erori inerente datorate complexității și volumului informației stocate, actualizate, analizate și diseminate.
Pot să apară distorsiuni urmare a faptului că inițiatorii unor companii noi tind să le înregistreze în localitatea în care aceștia
domiciliază chiar dacă activitatea propriu zisă va fi desfășurată în altă parte. Un alt element demn de menționat este legat
de lipsa de acuratețe generată de agregarea brută (număr firme nou înfințate) fără să se țină cont de eventuale diferențieri
calitative (de ex. mărimea capitalului social).
2.3.102. FIȘA INDICATORULUI: Capacitatea antreprenorială
Denumire Capacitatea antreprenorială

Simbol ANTREP
Definiţia Numărul total al întreprinderilor nou create (în anul de raportare) la 1000 de
locuitori.
Unitate de măsură ‰
Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul total al întreprinderilor nou create (înregistrate pentru
în perioada (anul) de raportare care au sediul social în localitate) la numărul
populaţiei – total, la 1 iulie din respectiva entitate teritorială și se înmulțește
cu 1000.
ANTREP = (Fnoi / P)*1000
unde:
ANTREP – capacitatea antreprenorială;
Fnoi – numărul total al întreprinderilor nou create (înregistrate în perioada (anul)
de raportare) care au sediul social în localitate, în cadrul entității teritoriale
analizate;
P – Numărul populaţiei – total, la 1 iulie, a respectivei entități teritoriale.
Date necesare Numărul total al întreprinderilor nou create (înregistrate pentru prima oară în
anul curent în perioada (anul) de raportare) care au sediul social în localitate)
în cadrul entității teritoriale analizate
Sursa de date Registrul Statistic (REGIS) reprezintă un instrument statistic de evidenţă a
datelor de identificare şi a unor indicatori economici principali pentru toate
unităţile legale, care desfăşoară o activitate economică sau socială. Registrul
este actualizat pe baza următoarelor surse:
– Registrul Contribuabililor;
– Registrul Comerţului;
– Bilanţul contabil al operatorilor economici;
– Bilanţul contabil al organizaţiilor neguvernamentale;
– Date şi informaţii furnizate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului şi de Banca Naţională a României;
– Cercetări statistice organizate de Institutul Naţional de Statistică.
îPentru Numărul populaţiei – total, la 1 iulie: Cercetarea statistică exhaustivă
relativ la populație bazată pe surse administrative (registrele stării civile –
decese și nașteri și serviciul de evidență a populației – pentru migrația externă
și internă) și pe date de la recensământ.
Detalii privind cercetarea statistica Indicator obţinut din bazele de date ale INS.
îîîInformația relativ la volumul populației se calculează pornind de la datele
obținute cu ocazia recensămintelor corectate constant (lunar) cu informațiile
din surse administrative (registrele stării civile – decese și nașteri) și serviciile
de evidență a populației. Alte metodologii utilizate în unele țări (în special cele
nordice) presupun crearea unor registre ale populației extrem de performante
și utilizarea (triangularea) acestora în locul clasicului recensământ.
Calitatea datelor :
169
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul măsoară într-o manieră sistemică intensitatea
indicatorului antreprenorială a populației care trăiește într-un anumit spațiu geografic;
Relevanta: Indicatorul măsoară într-o manieră cantitativă propensiunea
(sau lipsa ei) antreprenorială dintr-un anumit spațiu geografic. Abordarea
poate fi considerată ușor grosieră urmare a faptului că atât la numitor cât și
la numărătorul indicatorului se include totalitatea populației și respectiv a
întreprinderilor nou înființate.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin intermediul cercetărilor statistice asigura
judeţe/regiuni Pentru indicatorul care se referă la populație pot apărea distorsiuni cauzate
de faptul că România este, în general, țară de origine a migrației externe cu
consecințe directe în stabilirea corectă a numărului populației din țară.
De asemenea alte distorsiuni pot să apară urmare a faptului că inițiatorii unor
companii noi tind să le înregistreze în localitatea în care aceștia domiciliază
chiar dacă activitatea propriu zisă va fi desfășurată în altă parte. Un alt element
demn de menționat este legat de lipsa de acuratețe generată de agregarea
brută (număr întreprinderi nou înfințate) fără să se țină cont de eventuale
diferențieri calitative (de ex. mărimea capitalului social).
2.3.103. INDICATORUL: Sporul natural al întreprinderilor

Registrul statistic al întreprinderilor
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
b. Cadrul legal
Întreprinderea este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o entitate operaţională de producţie de bunuri sau servicii
comerciale, sau servicii de interes social, ce beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales pentru asigurarea resurselor sale
curente.
Sporul natural al întreprinderilor reprezintă ponderea modificării numărului absolut de întreprinderi în total număr
întreprinderi existente la un moment dat.
Modul de calcul al indicatorului
I înf − I dec
D IMM = x1000
I exist
unde :
DIMM = Sporul natural al întreprinderilor din UAT de analiză/raportare
Iinf=Nr de întreprinderi înființate în perioada (anul) de raportare care au sediul principal în localitatea de raportare
Idec=Nr de întreprinderi închise(decedate) în perioada (anul) de raportare care aveau sediul principal în localitate
170
Iexist=Nr de întreprinderi active în perioada (anul) de raportare (care au sediul social în localitate)
Întreprinderea
- Clasificarea Activităților din Economiea Naționala (CAEN)
- Registrul Fiscal
Anul precedent
- realizarea unor analize descriptive a stării de fapt, tendințe, comparații:
web, TEMPO Online etc.)
2.3.104. FIȘA INDICATORULUI: Sporul natural al întreprinderilor
Denumire Sporul natural al întreprinderilor

Simbol
Definiţia Întreprinderea este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o entitate

asigurarea resurselor sale curente.
Sporul natural al întreprinderilor reprezintă ponderea modificării numărului
absolut de întreprinderi în total număr întreprinderi existente la un moment dat.
Unitate de măsură %0
I înf − I dec
DIMM x1000
I exist
unde :
DIMM = Sporul natural al întreprinderilor din UAT de analiză/raportare
Iinf = Număr de întreprinderi nou create (înregistrate în perioada (anul) de
raportare) care au sediul social în localitate
Idec = Număr de întreprinderi închise (decedate) în perioada (anul) de
raportare care aveau sediul principal în localitate
Iexist = Număr de întreprinderi active în perioada (anul) de raportare, care au
171
Date necesare Număr de întreprinderi nou create (înregistrate în perioada (anul) de
raportare) care au sediul social în localitate
Număr de întreprinderi închise (decedate) în perioada (anul) de raportare
care aveau sediul principal în localitate
Număr de întreprinderi active în perioada (anul) de raportare, care au sediul
social în localitate
Detalii privind cercetarea statistica - Indicator nou, obținut în urma prelucrării a trei indicatori existenți în BD
ale INS
Calitatea datelor :
indicatorului dezvoltării economice locale precum și preocuparea acesteia în vederea
ocupării forței de muncă disponibile.
impuse de Strategia Europa 2020. Sporul natural al întreprinderilor măsoară
implicarea factorului local în dezvoltarea mediului economic local, în
perspectiva ocupării forței de muncă disponibile precum și în perspectiva
dezvoltării bugetului local prin obținerea de venituri suplimentare din
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseşte aceeași metodologie indiferent de raportor
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: pentru perioada 2009 și mai târziu: nu s-au înregistrat reproiectări
Scăzută/Dificilă pentru perioada 2008 și mai devreme în cazul în care se
2.3.105. INDICATORUL: Ponderea întreprinderilor decedate în totalul întreprinderilor existente

A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Indicatorul oferă informații despre contextul în care operează agenții economici putând fi un proxy al specificităților locale și/
sau altor factori care pot avea un impact (mersul economiei – la nivel mondial și/ sau național, suportul oferit de autoritățile
locale, specificități sectoriale etc.). Indicatorul oferă indicii importante relativ la mediul economic din cadrul respectivei entități
geografice.
172
b. Cadrul legal:
Numărul total al firmelor decedate (în anul curent) la 100 de firme existente.
REGIS are la bază informația pe care Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Baza de date cu toate persoanele juridice
existente în România este actualizată anual. Prin comparare cu anul precedent se pot evidenția firmele decedate.
Intreprinderea – concretizată într-o formă înregistrată juridic de organizare.
Pot să apară distorsiuni urmare a faptului că inițiatorii unor companii noi tind să le înregistreze în localitatea în care aceștia
domiciliază chiar dacă activitatea propriu zisă va fi desfășurată în altă parte. Pe cale de consecință închiderea unei firme (ștergerea
din REGIS) poate să fie localizată în cu totul alt areal geografic și nu cel în care se află domiciliul administratorului. Un alt element
demn de menționat este legat de lipsa de acuratețe generată de agregarea brută (număr firme decedate) fără să se țină cont de
eventuale diferențieri calitative (de ex. mărimea capitalului social).
2.3.106. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea întreprinderilor decedate în totalul întreprinderilor existente
Denumire Ponderea întreprinderilor decedate în totalul întreprinderilor existente (Rata

de mortalitate a întreprinderilor)
Simbol PFDECED
173
Definiţia Numărul total al întreprinderilor decedate (în anul curent) la 100 de
întreprinderi existente.
Metoda şi formula de calcul Se împarte numărul total al întreprinderilor decedate (calculate conform
metodologiei Eurostat) care aveau sediul social în localitate la numărul de
întreprinderi active care au sediul social în localitate și se înmulțește cu 100.
PFDECED = (Fdeced / F)*100
unde:
PFDECED – rata de mortalitate a întreprinderilor;
Fdeced – Număr de întreprinderi închise (decedate) în perioada (anul) de raportare
care aveau sediul social în localitate
F – Număr de întreprinderi active în perioada (anul) de raportare, care au sediul
social în localitate
- Domenii de activitate economică (CAEN Rev.2).
Date necesare Pentru numărul total de întreprinderi și numărul de întreprinderi decedate: se
va folosi metodologia Eurostat
Detalii privind cercetarea statistica Indicator obţinut în urma prelucrării bazelor de date ale INS.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul oferă informații despre contextul în care operează
indicatorului agenții economici putând fi un proxy al specificităților locale și/sau al altor
factori care pot avea un impact (mersul economiei – la nivel mondial și/sau
național, suportul oferit de autoritățile locale, specificități sectoriale etc.);
Relevanța: Indicatorul oferă indicii importante relativ la mediul economic din
cadrul respectivei entități geografice.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile colectate prin intermediul cercetărilor statistice asigura
Pot să apară distorsiuni urmare a faptului că inițiatorii unor companii noi tind
să le înregistreze în localitatea în care aceștia domiciliază chiar dacă activitatea
propriu zisă va fi desfășurată în altă parte. Pe cale de consecință închiderea
unei întreprinderi poate să fie localizată în cu totul alt areal geografic și
nu cel în care se află domiciliul administratorului. Un alt element demn de
menționat este legat de lipsa de acuratețe generată de agregarea brută (număr
întreprinderi decedate) fără să se țină cont de eventuale diferențieri calitative
(de ex. mărimea capitalului social).
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseste aceeași metodologie la nivel teritorial
judeţe/regiuni
174
2.3.107. INDICATORUL: Cifra de afaceri per capita

A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Indicatorul este unul de eficiență (se compară rezultatele obținute cu efortul necesar pentru obținerea acestora) și încearcă să
estimeze productivitatea medie (din punct de vedere al cifrei de afaceri) a salariaților. Indicatorul oferă indicii importante relativ
la eficiența resurselor umane existente în cadrul firmelor.
b. Cadrul legal:
Volumul bănesc încasat de firmele existente într-un anumit spațiu geografic care revine în medie unui salariat din același areal
geografic.
existente în România este actualizată anual. Prin comparare cu anul precedent se pot evidenția firmele decedate.
Intreprinderea – concretizată într-o formă înregistrată juridic de organizare.
175
Distorsiunile acestui indicator apar din două direcții. Prima dintre acestea se referă la o deficiență a tuturor indicatorilor de
eficiență: se compară întreg rezultatul (output-ul) la un singur (de obicei) factor de producție (în cazul de față – munca). Cu
siguranță că neincluderea în analiză a celorlalți factori de producție coroborat cu existența substituției între aceștia pot conduce
la distorsiuni importante (dacă avem o firmă care utilizează pentru prășit un utilaj agricol și alta care utilizează pentru aceeași
operație salariați va rezulta o eficiență a forței de muncă mult mai ridicată în cazul primei firme). A doua direcție din care pot
proveni distorsiuni se referă la utilizarea cifrei de afaceri ca proxy al rezultatelor obținute de către o companie. Vor apare astfel
duble/ triple/ cvadruple etc. înregistrări. Mult mai relevantă ar fi fost luarea în considerare strict a valorii adăugate pentru a
măsura output-ul. Din păcate însă această variantă nu se poate utiliza urmare a indisponibilității datelor statistice.
2.3.108. FIȘA INDICATORULUI: Cifra de afaceri per capita
Denumire Cifra de afaceri per capita

Simbol CAPC
Definiţia Volumul bănesc încasat de întreprinderile existente într-un anumit spațiu
geografic care revine în medie unui salariat din același areal geografic.
Unitate de măsură Lei/ persoană
Metoda şi formula de calcul Se împarte volumul total al încasărilor (cifra de afaceri) obținute de
întreprinderile înregistrate într-un anumit spațiu geografic la numărul total al
salariaților întreprinderilor active din respectiva entitate teritorială. Opțional
(pentru o interpretare mai facilă a rezultatelor) totul se poate împărți la un
multiplicator (de ex. 1000) caz în care unitatea de măsură devine mii lei per
capita.
CAPC = (CA/ S)*[1/1000]
unde:
CAPC – cifra de afaceri per capita;
CA – Cifra de afaceri a întreprinderilor active, care au sediul social în localitate;
S – Numărul total al salariaţilor întreprinderilor active care au sediul social în
localitate.
- Domenii de activitate economică (CAEN Rev.2).
Date necesare Pentru cifra de afaceri și numărul de salariați: REGIS – INS (via Registrul
Comerțului).
Detalii privind cercetarea statistica Indicator obţinut în urma prelucrării bazelor de date ale INS.
Calitatea datelor :
176
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul este unul de eficiență (se compară rezultatele obținute
indicatorului cu efortul necesar pentru obținerea acestora) și încearcă să estimeze
productivitatea medie (din punct de vedere al cifrei de afaceri) a salariaților.
Relevanța: Indicatorul oferă indicii importante relativ la eficiența resurselor
umane existente în cadrul întreprinderilor.
Distorsiunile acestui indicator apar din două direcții. Prima dintre acestea se
referă la o deficiență a tuturor indicatorilor de eficiență: se compară întreg
rezultatul (output-ul) la un singur (de obicei) factor de producție (în cazul
de față – munca). Cu siguranță că neincluderea în analiză a celorlalți factori
de producție coroborat cu existența substituției între aceștia pot conduce la
distorsiuni importante (dacă avem o firmă care utilizează pentru prășit un
utilaj agricol și alta care utilizează pentru aceeași operație salariați va rezulta
o eficiență a forței de muncă mult mai ridicată în cazul primei întreprinderi).
A doua direcție din care pot proveni distorsiuni se referă la utilizarea cifrei
de afaceri ca proxy al rezultatelor obținute de către o companie. Vor apare
astfel duble/ triple/ cvadruple etc. înregistrări. Mult mai relevantă ar fi fost
luarea în considerare strict a valorii adăugate pentru a măsura output-ul. Din
păcate însă această variantă nu se poate utiliza urmare a indisponibilității
datelor statistice.
c. Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseste aceeași metodologie la nivel teritorial
judeţe/regiuni
2.3.109. INDICATORUL: Cifra de afaceri per capita în întreprinderile din domeniile de activitate non-
comerț
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv:
Indicatorul este unul de eficiență (se compară rezultatele obținute cu efortul necesar pentru obținerea acestora) și încearcă să
estimeze productivitatea medie (din punct de vedere al cifrei de afaceri) a salariaților. Indicatorul oferă indicii importante relativ
la eficiența resurselor umane existente în cadrul firmelor.
b. Cadrul legal:
Volumul bănesc încasat de firmele cu activitate non-comerț existente într-un anumit spațiu geografic care revine în medie unui
salariat din aceleași domenii de activitate și areal geografic.
existente în România este actualizată anual. Prin comparare cu anul precedent se pot evidenția firmele decedate. Din punct de
vedere al domeniului de activitate se evidențiază cu eticheta non-comerț orice întreprindere care nu are ca obiect principal de
activitate, unul dintre următoarele coduri CAEN Rev 2 (la 3 cifre – nivel de grupă): 451, 453, 454, 461, 462, 463, 464, 465, 466,
467, 469, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479.
Întreprinderea – concretizată într-o formă înregistrată juridic de organizare.
177
Informația nu este colectată cu ajutorul unor chestionare ci provine din surse administrative (ONRC, Ministerul Finanțelor –
Distorsiunile acestui indicator apar din două direcții. Prima dintre acestea se referă la o deficiență a tuturor indicatorilor de
eficiență: se compară întreg rezultatul (output-ul) la un singur (de obicei) factor de producție (în cazul de față – munca). Cu
siguranță că neincluderea în analiză a celorlalți factori de producție coroborat cu existența substituției între aceștia pot conduce
la distorsiuni importante (dacă avem o firmă care utilizează pentru prășit un utilaj agricol și alta care utilizează pentru aceeași
operație salariați va rezulta o eficiență a forței de muncă mult mai ridicată în cazul primei firme). A doua direcție din care pot
proveni distorsiuni se referă la utilizarea cifrei de afaceri ca proxy al rezultatelor obținute de către o companie. Vor apare astfel
duble/ triple/cvadruple etc. înregistrări. Mult mai relevantă ar fi fost luarea în considerare strict a valorii adăugate pentru a
măsura output-ul. Din păcate însă această variantă nu se poate utiliza urmare a indisponibilității datelor statistice.
2.3.110. FIȘA INDICATORULUI: Cifra de afaceri per capita în întreprinderile din domeniile de activitate
non-comerț
Denumire Cifra de afaceri per capita în întreprinderile din domeniile de activitate

non-comerț
Simbol CAPCNC
Definiţia Volumul bănesc încasat de întreprinderile active cu activitate non-comerț
existente într-un anumit spațiu geografic care revine în medie unui salariat
din aceleași domenii de activitate și areal geografic.
Unitate de măsură Lei/ persoană
Metoda şi formula de calcul Se împarte volumul total al încasărilor (cifra de afaceri) obținute de întreprinderile
active cu domeniu de activitate non-comerț, înregistrate într-un anumit spațiu
geografic, la numărul total al salariaților întreprinderilor active din aceleași
domenii de activitate existente în respectiva entitate teritorială. Opțional (pentru
o interpretare mai facilă a rezultatelor) totul se poate împărți la un multiplicator
(de ex. 1000) caz în care unitatea de măsură devine mii lei per capita.
Pentru indicatorul de față de exclud toate întreprinderile care au cod CAEN
cuprins intre G4511 şi G4799.
CAPCNC = (CA/ S)*[1/1000]
unde:
CAPCNC – cifra de afaceri per capita în întreprinderile din domeniile de activitate non-comerț;
CAnc – Cifra de afaceri a întreprinderilor non-comerț active cu sediul social în localitate
Snc –Numărul total al salariaţilor întreprinderilor active din localitate
178
Date necesare Pentru cifra de afaceri și numărul de salariați: REGIS – INS (via Registrul
Comerțului).
Sursa de date Registrul Statistic (REGIS) reprezintă un instrument statistic de evidenţă
a datelor de identificare şi a unor indicatori economici principali pentru
toate unităţile legale, care desfăşoară o activitate economică sau socială.
Registrul este actualizat pe baza următoarelor surse:

Detalii privind cercetarea statistica Indicator obţinut în urma prelucrării indicatorilor existenţi in bazele de date
INS.
Calitatea datelor :
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Indicatorul este unul de eficiență (se compară rezultatele
indicatorului obținute cu efortul necesar pentru obținerea acestora) și încearcă să
estimeze productivitatea medie (din punct de vedere al cifrei de afaceri)
a salariaților.
Relevanta: Indicatorul oferă indicii importante relativ la eficiența resurselor
umane existente în cadrul întreprinderilor.
Distorsiunile acestui indicator apar din două direcții. Prima dintre acestea
se referă la o deficiență a tuturor indicatorilor de eficiență: se compară
întreg rezultatul (output-ul) la un singur (de obicei) factor de producție (în
cazul de față – munca). Cu siguranță că neincluderea în analiză a celorlalți
factori de producție coroborat cu existența substituției între aceștia pot
conduce la distorsiuni importante (dacă avem o firmă care utilizează
pentru prășit un utilaj agricol și alta care utilizează pentru aceeași operație
salariați va rezulta o eficiență a forței de muncă mult mai ridicată în cazul
primei întreprinderi). A doua direcție din care pot proveni distorsiuni se
referă la utilizarea cifrei de afaceri ca proxy al rezultatelor obținute de către
o companie. Vor apare astfel duble/ triple/ cvadruple etc. înregistrări. Mult
mai relevantă ar fi fost luarea în considerare strict a valorii adăugate pentru
a măsura output-ul. Din păcate însă această variantă nu se poate utiliza
urmare a indisponibilității datelor statistice.
c. Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se foloseste aceeași metodologie la nivel teritorial
judeţe/regiuni
179
2.3.111. INDICATORUL: Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune
A. Cercetarea statistica privind Frecventarea structurilor de cazare turistică
A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
b. Cadrul legal
Înnoptarea este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului
de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este
inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienţi).
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile
de cazare turistică, ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exprimă în locuri-zile
(număr de locuri x număr de zile). Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turişti, pentru
reparaţii sau pentru alte motive.
Formula de calcul:
Cf = ( L P x DP ) + ( L S x DS ) + ( L C x DC )
unde: - Cf este capacitatea de cazare turistică în funcţiune;
- LP este numărul mediu de locuri-pat din camerele permanente;
- LS este numărul mediu de locuri-pat din camerele sezoniere;
- LC este numărul mediu de locuri sezoniere oferite în căsuţe şi terenuri de campare;
- DP este numărul de zile din lună în care structura a fost deschisă pentru locurile-pat din camerele permanente;
- DS este numărul de zile din lună în care structura a fost deschisă pentru locurile-pat din camerele sezoniere;
- DC este numărul de zile din lună în care structura a fost deschisă pentru locurile sezoniere oferite în căsuţe şi terenuri de
campare.
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune exprimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi
utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărţirea numărului total de
înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă. El se calculează pe tipuri de structuri,
pe categorii de clasificare, pe judeţe, pe forme de proprietate şi pe zone turistice.
Formula de calcul:
In = ( N / Cf ) x 100
unde:- In este indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune;
- N este numărul de înnoptări înregistrate într-o anumită perioadă;
- Cf este capacitatea de cazare turistică în funcţiune.
Sunt cuprinse în cercetarea statistică structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică cu capacitatea de cazare
indiferent de numărul de locuri-pat existente în aceste unităţi.
180
Unitate cazare
- Clasificarea structurilor de primire turistică pe tipuri de structuri, stabilită de
Autoritatea Naţională de Turism;
- Clasificarea structurilor de primire turistică pe categorii de clasificare, stabilită
de Autoritatea Naţională de Turism;
- Clasificarea structurilor de primire turistică pe zone turistice, stabilită de
Formularul statistic “Turism1A” se completează de către toţi agenţii economici sau persoanele fizice care administrează efectiv
structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pentru toate structurile care au fost deschise cel puţin o zi în luna
respectivă. Pentru fiecare structură de cazare se completează un formular; prin excepţie, se admite ca un agent economic care
are mai multe vile, căsuţe, bungalouri sau pensiuni cu o recepţie comună să completeze un singur formular statistic pentru mai
multe structuri de acelaşi tip şi de aceeaşi categorie.
- denumirea structurii de cazare;
- tipul structurii de cazare, conform clasificării Departamentului de Turism şi codificarea acestora
- adresa şi codul SIRUTA al structurii;
- zona turistică (staţiuni balneare; staţiuni din zona litorală exclusiv oraşul Constanţa; staţiuni din zona montană ); zona
Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea; Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ; alte localităţi şi trasee turistice)
- codul SIRUES şi codul fiscal corespunzător agentului economic;
- adresa agentului, când diferă de cea a structurii;
- forma de proprietate:
Capitolul 1. Numărul mediu de camere şi locuri oferite turiştilor în luna cercetată
- numărul mediu de camere oferite turiştilor (exclusiv camerele din căsuţe) ;
- numărul mediu de camere permanente;
- numărul mediu de camere sezoniere;
- numărul mediu de locuri-pat din camerele oferite turiştilor;
- numărul mediu de locuri-pat din camerele permanente;
- numărul mediu de locuri-pat din camerele sezoniere;
- numărul mediu de locuri sezoniere oferite în căsuţe şi pe terenuri de campare;
- numărul mediu de locuri-pat în căsuţe turistice;
- numărul mediu de locuri pe terenuri de campare.
În acest capitol se obţin informaţii cu privire la numărul de sosiri şi înnoptări ale turiştilor - total - (din care: turişti rezidenţi în
România şi turişti nerezidenţi); turiştii nerezidenţi sunt înregistraţi după ţara de reşedinţă (domiciliu).
Sosirea unui turist se produce când o persoană completează Fişa de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor, pentru a fi găzduită una
sau mai multe nopţi neîntrerupte. În fiecare structură de cazare se socoteşte o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de
înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. Turiştii rămaşi în structura de cazare din luna anterioară celei cercetate nu sunt
incluşi la numărul de sosiri. Pentru familiile găzduite în structura de cazare, la numărul de sosiri se include fiecare membru al
181
şedere efectivă. Ca perioadă de referinţă pentru sosiri şi plecări se ţine cont de ziua hotelieră. Se completează numărul total de
Înscrierea numărului de sosiri şi de înnoptări ale turiştilor, pe ţări sau zone geografice de reşedinţă (domiciliu) a turiştilor, se face
turiştilor.
confort
Datele validate se transmit la INS prin teletransmisie la nivel de structură de cazare turistică observată, conform programului de
activitate anual stabilit de INS.
localitate (BDL)
La cererea utilizatorilor se pot furniza date statistice pe anumite localităţi şi tipuri de structuri de cazare turistică, categorii de
clasificare etc.
182
Principalii utilizatori interni ai datelor de turism sunt: Autoritatea Naţională pentru Turism; Banca Naţională a României,
Preşedenţie, Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism, Ministerul Afacerilor
Interne, Parlament, Guvern etc.
2.3.112. FIȘA INDICATORULUI: Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune
Denumire Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune

Simbol IUCC
Definiţia Exprimă relația între capacitatea de cazare turistică în funcțiune şi utilizarea
efectivă a acesteia de către turiști, într-o perioadă determinată.
Se determină prin raportarea Numărului total de înnoptări realizate la
capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din perioada respectivă.
Unitate de măsură Procente (%)
IUCC =
∑ NI ⋅ 100
∑ NL
unde:
NI – Număr total de înnoptări
NL – Locuri în unități de cazare (total)
- Tipuri de structuri de cazare
- Categorii de confort
- Zone turistice
Date necesare - Locuri în unități de cazare (total)
- Număr total de înnoptări
Sursa de date Cercetarea statistică privind Frecventarea structurilor de cazare turistică
Detalii privind cercetarea statistica Cercetarea statistică Frecventarea structurilor de cazare turistică, se realizează
lunar (perioada de colectare înregistrare a datelor: până la data de 5 a lunii ce
urmează perioadei de referință) pentru circa 4000 de întreprinderi care deţin
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
Modul de colectare a datelor: auto-înregistrare; chestionare completate on-
line.
Suportul pentru colectarea datelor: chestionar pe suport de hârtie; chestionar
electronic.
Calitatea datelor:
a. Obiectivul şi Relevanta Obiectivul: Determinarea utilizării capacității de cazare turistică, pe tipuri de
indicatorului structuri de primire turistică.
Relevanța: Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune,
corespunzător unui anumit tip de structura de primire turistică, reprezintă un
indicator important al eficienței utilizării potențialului turistic existent într-o
anumită zonă /localitate, fiind şi o informație necesară în cadrul strategiilor
locale de dezvoltare turistică.
183
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile referitoare la „Locuri în unități de cazare (total)”, colectate
prin intermediul formularelor statistice privind frecventarea structurilor de
primire turistică, asigură exhaustivitate datelor statistice rezultate.
Cel de-al doilea indicator folosit “Număr total de înnoptări” pe tipuri de
structuri de primire turistică este, de asemenea, rezultatul unor cercetări
statistice exhaustive.
judeţe/regiuni
d. Comparabilitatea în timp Mare: Nu s-au înregistrat reproiectări metodologice frecvente.
2.3.113. INDICATORUL: Durata medie a șederii

A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
b. Cadrul legal
obişnuite), pentru o perioadă consecutivă, care să nu depăşească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor
- turismul interior care regrupează turismul intern şi turismul receptor (nerezidenţii care călătoresc în ţara dată)
Înnoptarea este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului
de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este
inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienţi).
Sosirea unui turist se produce cnd o persoană se înscrie în registrul structurii de cazare turistice pentru a fi găzduită una sau mai
multe nopţi neîntrerupte. În fiecare structură de cazare se socoteşte o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări
rezultate din şederea sa neîntreruptă. Turiştii rămaşi în structură din luna anterioară celei raportate nu sunt incluşi la numărul de
sosiri. Pentru familiile găzduite în structura de cazare turistică, la numărul de sosiri se include fiecare membru al familiei pentru
care s-a plătit cel puţin un loc de cazare.
Durata medie a şederii se calculează prin împărţirea numărului de înnoptări realizate la numărul de sosiri ale turiştilor.
Ea se calculează pe tipuri de structuri, pe categorii de clasificare, pe forme de proprietate şi pe zone turistice.
Sunt cuprinse în cercetarea statistică structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, cu capacitatea de cazare
Unitate cazare
184
are mai multe vile, căsuţe, bungalouri sau pensiuni cu o recepţie comună, să completeze un singur formular statistic pentru mai
- zona turistică (staţiuni balneare; staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa; staţiuni din zona montană); zona
Sosirea unui turist se produce cānd o persoană completează Fişa de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor, pentru a fi găzduită una
185
pe rāndurile corespunzătoare imprimate pe formular, pe baza datelor înscrise de turist în Fişa de anunţare a sosirii şi a plecării
turiştilor.
confort
localitate (BDL)
clasificare etc.
Preşedenţie, Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism, Ministerul Afacerilor Interne,
Parlament, Guvern etc.
186
2.3.114. FIȘA INDICATORULUI: Durata medie a șederii
Denumire Durata medie a șederii

Simbol DMS
Definiţia Se determină prin împarțirea Numărului de înnoptări realizate la Numărul
de sosiri ale turiștilor. Se calculează pe tipuri de structuri, pe categorii de
clasificare, pe forme de proprietate şi pe zone turistice.
Înnoptarea este intervalul de 24 de ore, începānd cu ora hotelieră pentru

care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică şi
beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă
durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute
în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de
clienţi).
Sosirea unui turist se produce când o persoană se înscrie în registrul structurii

de cazare turistică pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți neîntrerupte.
În fiecare structură de cazare se socotește o singură sosire pe turist, indiferent
de numărul de înnoptări rezultate din șederea sa neîntreruptă.
Unitate de măsură Zile/ persoană
DMS =
∑ NI
∑ NS
unde:
NI – Număr total de înnoptări;
NS – Sosiri.
- Zone turistice
Date necesare - Înnoptări înregistrate într-o anumită perioadă
- Sosiri ale turiștilor
Sursa de date Cercetarea statistică privind Frecventarea structurilor de cazare turistică
Detalii privind cercetarea statistica Cercetarea statistică Frecventarea structurilor de cazare turistică se realizează
lunar (perioada de colectare/înregistrare a datelor: până la data de 5 a
lunii ce urmează perioadei de referință) pentru circa 4000 de întreprinderi
care deţin structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică cu o
capacitate de minim 10 locuri-pat.
Modul de colectare a datelor: auto-înregistrare; chestionare completate on-
line.
Suportul pentru colectarea datelor: chestionar pe suport de hârtie;
chestionar electronic.
Calitatea datelor:
a. Obiectivul şi relevanţa Obiectivul: Determinarea nivelului mediu de utilizarea capacității de cazare
indicatorului turistică colectivă de către turişti.
Relevanța: Durata medie de ședere reprezinta un indicator important
al eficienței utilizării potențialului turistic existent într-o anumita zonă/
localitate, fiind şi o informație necesară în cadrul strategiilor locale de
dezvoltare turistică.
187
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile referitoare la “Numărul de înnoptari” şi la „Numărul de
sosiri la turiștilor”, colectate prin intermediul formularelor statistice privind
frecventarea structurilor de primire turistică, asigură exhaustivitate datelor
statistice rezultate.
c.Comparabilitatea între localităţi/ Mare: Se folosește aceeasi metodologie la nivel teritorial.
judeţe/regiuni
2.3.115. INDICATORUL: Mărimea medie a unităților de cazare

A.1. Cadrul general
a. Obiectiv
b. Cadrul legal
- turismul interior care regrupează turismul intern şi turismul receptor (nerezidenţii care călătoresc în ţara dată
Structura de primire turistică colectivă cu funcţiuni de cazare turistică este acea structură care pune la dispoziţia călătorilor
camere sau spaţii, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri
de persoane, mai numeroase decât o simplă familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administraţie
comercială comună, chiar dacă este o unitate non profit (cu scop nelucrativ).
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile
de cazare turistică, ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exprimă în locuri-zile
( număr de locuri x număr de zile ). Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turişti, pentru
reparaţii sau pentru alte motive.
Formula de calcul:
Cf = ( L P x DP ) + ( L S x DS ) + ( L C x DC )
unde: - Cf este capacitatea de cazare turistică în funcţiune;
- LP este numărul mediu de locuri-pat din camerele permanente;
- LS este numărul mediu de locuri-pat din camerele sezoniere;
- LC este numărul mediu de locuri sezoniere oferite în căsuţe şi terenuri de campare;
- DP este numărul de zile din lună în care structura a fost deschisă pentru locurile-pat din camerele permanente;
- DS este numărul de zile din lună în care structura a fost deschisă pentru locurile-pat din camerele sezoniere;
- DC este numărul de zile din lună în care structura a fost deschisă pentru locurile sezoniere oferite în căsuţe şi terenuri de
campare.
Sunt cuprinse în cercetarea statistică structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, cu capacitatea de cazare
188
Unitate cazare
are mai multe vile, căsuţe, bungalouri sau pensiuni cu o recepţie comună, să completeze un singur formular statistic pentru mai
- zona turistică (staţiuni balneare; staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa; staţiuni din zona montană ); zona
Sosirea unui turist se produce când o persoană completează Fişa de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor, pentru a fi găzduită una
189
turiştilor.
confort
localitate (BDL)
190
clasificare etc.
Preşedenţie, Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism, Ministerul Afacerilor Interne,
Parlament, Guvern etc.
2.3.116. FIȘA INDICATORULUI: Mărimea medie a unităților de cazare
Denumire Mărimea medie a unităților de cazare

Simbol MMUC
Definiţia Capacitatea de cazare turistică în functiune reprezintă numărul de locuri de cazare
de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare sau clasificare
al unităţii, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.
Numărul de locuri a fost determinat pentru unităţile existente la 31 iulie.
Unitate de măsură Locuri-pat / unitate cazare
MMUC =
∑ NL
∑UC
unde:
NL – Numărul total de locuri-pat de cazare corespunzător unei categorii de
cazare;
UC – Numărul de unități de cazare dintr-o categorie de cazare.
- Zone turistice
Date necesare - Numărul total de locuri de cazare corespunzător unei categorii de cazare
- Numărul de unităţi de cazare dintr-o categorie de cazare
Sursa de date Cercetarea statistică privind Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 iulie
Detalii privind cercetarea statistica Cercetarea statistică Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 iulie se realizează
anual, pentru circa 6000 de întreprinderi care deţin structuri de cazare turistică.
Modul de colectare a datelor: auto-înregistrare; chestionare completate on-line.
Suportul pentru colectarea datelor: chestionar pe suport de hârtie; chestionar electronic.
Calitatea datelor:
a. Obiectivul şi Relevanţa Obiectivul: Determinarea capacității de cazare turistică pe tipuri de structuri de primire
indicatorului turistică.
Relevanta: Marimea medie a unei unități de cazare, corespunzător unui anumit tip de
structura de primire turistică, reprezintă un indicator important al potențialului turistic
existent într-o anumită zonă/localitate, fiind şi o informație necesară în cadrul strategiilor
locale de dezvoltare turistică.
b. Acurateţea generală Mare: Informațiile referitoare la „Numărul total de locuri de cazare
corespunzător unei categorii de cazare”, colectate prin intermediul formularelor
statistice privind capacitatea de cazare turistică existentă la 31 iulie, asigură
Cel de-al doilea indicator folosit “Numărul de unităţi de cazare dintr-o categorie
de cazare” pe tipuri de structuri de primire turistică este, de asemenea, rezultatul
unor cercetări statistice exhaustive.
judeţe/regiuni
191
2.4. SURSE DE DATE
Pornind de la lista indicatorilor de bază şi adiţionali necesari şi disponibili, s-au identificat sursele de date existente,
de tipul cercetărilor statistice pe care INS le efectuează deja. Apoi, pentru fiecare dintre ele, s-au determinat care sunt bazele
de date/fişierele în care INS stochează datele referitoare la ele, s-au analizat metadatele indicatorilor statistici și structura şi
periodicitatea de obţinere/încărcare.
Detaliile tehnice privind sursele de date şi structurile acestora se regăsesc în documentul de specificaţii de implementare Sistem
Informatic.
Denumirea indicatorului Descrierea sursei de date

Domeniu Statistic: Populație
1. Rata mortalităţii infantile Cercetări statistică demografice exhaustive privind naşterile şi decesele
- Prin aceste cercetări se produc indicatori statistici privind natalitatea şi mortalitatea, inclusiv
indicatori privind mortalitatea infantilă
- Sunt cuprinși toţi copiii sub un an decedaţi
2. Sporul natural al populatiei Cercetarea statistică privind natalitatea
- Prin această cercetare se realizează producerea de indicatori statistici privind natalitatea
- Sunt cuprinși născuții vii
Cercetarea statistică privind mortalitatea
- Prin această cercetare se realizează producerea de indicatori statistici privind mortalitatea şi
mortinatalitatea.
- Sunt cuprinse persoanele care au decedat
Domeniu Statistic: Forța de muncă

3. Numărul şomerilor Colectare date privind numărul şomerilor înregistraţi din surse administrative (ANOFM)
înregistraţi care revine în - Prin această cercetare se asigură informaţii privind numărul şomerilor şi rata şomajului înregistrat
medie la 100 de salariaţi - Sunt cuprinși toți şomerii înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă
Costul forţei de muncă (număr salariaţi)
- Prin această cercetare se urmărește evoluţia salariilor, câştigurilor salariale medii, a nivelului şi
structurii costului forţei de muncă şi a numărului mediu de salariaţi
- Sunt cuprinse totalitatea unităţilor active cu personalitate juridică, a căror activitate principală
face parte din diviziunile CAEN Rev.2, cod 01–99. În anchetă sunt cercetate exhaustiv unităţile
economice cu 50 salariaţi şi peste. Unităţile din sectorul bugetar (administraţie publică,
învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, activităţi de spectacole, culturale şi recreative) sunt
cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale, pentru
care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel
de judeţ. Pentru sectorul economic, unităţile din clasa de mărime 1-49 salariaţi sunt cuprinse în
cercetare selectiv, pe bază de eşantion.
Domeniu Statistic: Calitatea vieții și Asistență Socială
192
4. Cheltuielile de protectie Statistica protectiei sociale – ESSPROS
sociala pe locuitor - Prin această cercetare se asigură informaţiie statistice asupra veniturilor şi cheltuielilor anuale
de protecţie socială practicate în sistemul naţional, în conformitate cu regulile şi cu recomandările
Uniunii Europene, prevăzute în metodologia ESSPROS
- Sunt cuprinse totalitatea intervenţiilor întreprinse de organismele publice sau private în scopul
protejării gospodăriei.
Statistica demografică pentru determinarea populaţiei
- Prin această cercetare s-a măsurat numărul populaţiei în perioada 2002-2011.
- Sunt cuprinse în această cercetare toate persoanele care au domililiul/reşedinţa pe teritoriul
ţării în anul de referinţă t.
Domeniu Statistic: Ocrotirea Sănătăţii

5. Accesul populaţiei la medic Cercetarea statistică «Activitatea unităţilor sanitare –SAN»
(exclusiv stomatolog) - Prin această cercetare se evaluează activitatea sanitară pe diferite tipuri de unităţi sanitare
publice şi particulare şi producerea de statistici comparabile privind îngrijirea sănătăţii
- Sunt cuprinse toate unităţile cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate, care
conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev1.), desfăşoară activitatea 851
„Activităţi referitoare la sănătatea umană” - ca activitate principală
6. Accesul populaţiei la Cercetarea statistică «Activitatea unităţilor sanitare –SAN»
stomatolog - Prin această cercetare se evaluează activitatea sanitară pe diferite tipuri de unităţi sanitare
publice şi particulare şi producerea de statistici comparabile privind îngrijirea sănătăţii
conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev1.), desfăşoară activitatea 851
„Activităţi referitoare la sănătatea umană” - ca activitate principală
7. Accesul populatiei la Cercetarea statistică privind activitatea unităților sanitare
medicina de familie - Prin această cercetare statistică se evaluează activitatea sanitară pe diferite tipuri de unităţi
(cabinete/1.000 de locuitori) sanitare publice şi particulare şi producerea de statistici comparabile privind îngrijirea sănătăţii
- Este cuprinsă reţeaua unităţilor sanitare - publice şi particulare
8. Accesul populatiei la servicii Cercetarea statistică privind activitatea unităților sanitare
medicale stomatologice/de - Prin această cercetare statistică se evaluează activitatea sanitară pe diferite tipuri de unităţi
medicină dentară sanitare publice şi particulare şi producerea de statistici comparabile privind îngrijirea sănătăţii
- Este cuprinsă reţeaua unităţilor sanitare - publice şi particulare
9. Prevalenta bolilor Formular online
cardiovasculare - Prin această sursă de date se determină o componentă privind starea de sănătate a populației
(bolnavi/1.000 de locuitori)
193
10. Acesul populaţiei la servicii Formular online
medicale de permanenţă - Prin această sursă de date se determină o componente privind accesul la unități furnizoare de
servicii de sănătate a populației
- Sunt cuprinse unitățile care asigură servicii medicale de permanență
Domeniu Statistic: Învățământ

11. Numărul elevilor din Cercetarea statistică “Învăţământul PRIMAR (nivelul 1 ISCED) şi GIMNAZIAL (secundar inferior –
învăţământul primar şi nivelul 2 ISCED) la începutul anului şcolar” (SC 2.1)
gimnazial care revine în - Prin această cercetare se evaluează participarea populaţiei şcolare în vârstă de 6/7-14 ani
medie la un cadru didactic la procesul de instruire în cadrul organizat al instituţiilor abilitate prin legea învăţământului să
organizeze şi să desfăşoare programe de învăţământ primar şi gimnazial şi a rezultatelor finale ale
anului şcolar anterior
desfăşoară activitatea 80 „Învăţământ” (primar şi gimnazial) - ca activitate principală, conform
Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.2)
12. Ponderea populației de 10 Recensământul
ani şi peste fără educație (0 - Prin această cercetare exhausitivă, pe lângă alte informaţii privind numărul şi structura
clase absolvite) demografică, etnică, confesională şi economică a populaţiei, se obțin informații despre potențialul
capital intelectual pierdut ca urmare a neaccesării celor mai elementare forme educaționale.
Indicatorul oferă indicii importante relativ la pierderile de capital intelectual precum și în ceea ce
privește mărimea grupurilor predilecte să devină vulnerabile social.
- Informația relativ la volumul populației se calculează pornind de la datele obținute cu ocazia
recensămintelor corectate constant (lunar) cu informațiile din surse administrative (registrele
stării civile – decese și nașteri) și serviciile de evidență a populației. Alte metodologii utilizate
în unele țări (în special cele nordice) presupun crearea unor registre ale populației extrem de
performante și utilizarea (triangularea) acestora în locul clasicului recensământ.
Numărul persoanelor de 10 ani și peste fără nici o formă elementară de învățământ absolvită se
măsoară cu ocazia interviurilor de la recensământ.
13. Gradul de încărcare al unei Cercetari statistice realizate la începutul anului școlar (universitar) în unitățile de învățământ:
educatoare Învățământul preșcolar (nivel 0 ISCED)
- Prin această cercetare se realizează evaluarea participării copiilor în vârstă de 3-6/7 ani la
procesul de educaţie, în cadrul organizat al instituţiilor abilitate prin legea învăţământului să
organizeze şi să desfăşoare programe de învăţământ preşcolar; stabilirea gradului de cuprindere,
numărul de copii ce revine la o educatoare, gradul de încărcare în grădiniţe
14. Rata brută de cuprindere Cercetarea: Învăţământul preşcolar (nivel 0 ISCED)
şcolară a copiilor în - Prin această cercetare se măsoară nivelul general de participare la educaţia pre-primară. Acesta
învăţământul preşcolar reflectă, în acelaşi timp, capacitatea sistemului de educaţie de a pregăti copiii pentru educaţia
primară
- Cercetarea în cadrul unităților școlare este una exhaustivă. Fiecare școală completează
bianual (la începutul și la sfârșitul anului școlar) o serie de chestionare relativ la anul școlar în
curs. Informațiile se transmit INS care le agregă și publică rapoarte specifice fiecărui nivel de
învățământ. În paralel informația similară este raportată și către MEN prin BDNE pe portalul web
special dedicat
194
15. Ponderea cheltuielilor Colectare de date din bugetele locale
pentru educaţie alocate - Prin această cercetare se evidenţiează efortul administraţiei publice locale, orientat spre
de la bugetele locale, în soluţionarea unor probleme sociale ale locuitorilor
cheltuielile totale pentru - Sunt cuprinse Direcţiile generale ale finanţelor publice (judeţene)
educaţie Statistica demografică pentru determinarea populaţiei
Domeniu Statistic: Cultură şi Artă

16. Dotarea comunităților Cercetarea statistică «Activitatea bibliotecilor –CULT1 »
locale cu volume disponibile - Prin această cercetare se evaluează activitatea bibliotecilor naţionale, universitare, publice,
publicului larg specializate şi şcolare prin prisma dotărilor, resurselor umane de care dispun şi a rezultatelor
activităţilor specifice
- Sunt cuprinse unităţile cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate, care,
conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională, desfăşoară ca activitate principală
sau secundară: 910 ”Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităti culturale”
subactivitatea 9101 "Activităţi ale arhivelor şi bibliotecilor".
17. Numărul de vizitatori Cercetarea statistică privind Activitatea muzeelor şi colecţiilor publice
ai muzeelor la 1.000 de - Prin această cercetare statistică se evaluează activitatea muzeelor şi colecţiilor publice
locuitori - Cercetarea statistică se realizează anual în domeniul statisticii culturii şi acoperă unităţile
cu şi fără personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate, care conform Clasificării
Activităţilor din Economia Naţională are ca activitate principală sau secundară: 910 ”Activităţi ale
bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităti culturale" (subactivităţile: 9102 – "Activităţi ale
muzeelor", 9103 – "Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice şi a altor obiective de interes
turistic"; 9104 –"Activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale")
18. Gradul de acces al Cercetarea statistică privind activitatea bibliotecilor
populatiei la mijloace - Prin această cercetare statistică se asigură evaluarea activităţii bibliotecilor naţionale,
de informare şi cultura universitare, publice, specializate şi şcolare prin prisma dotărilor, resurselor umane de care
(biblioteci/1.000 de dispun şi a rezultatelor activităţilor specifice
locuitori) - Sunt cuprinse bibliotecile (naţionale, universitare, publice, şcolare şi specializate) care
funcţionează pe teritoriul României
195
19. Numărul de cititori activi la Cercetarea statistică privind activitatea bibliotecilor
1.000 de locuitori - Prin această cercetare statistică se asigură evaluarea activităţii bibliotecilor naţionale,
universitare, publice, specializate şi şcolare prin prisma dotărilor, resurselor umane de care
dispun şi a rezultatelor activităţilor specifice
- Sunt cuprinse bibliotecile (naţionale, universitare, publice, şcolare şi specializate) care
funcţionează pe teritoriul României şi au avut activitate în anul de referinţă
20. Cheltuielile social-culturale Colectare de date din bugetele locale
per capita - Prin această cercetare se evidenţiează efortul administraţiei publice locale, orientat spre
soluţionarea unor probleme sociale ale locuitorilor
- Sunt cuprinse Direcţiile generale ale finanţelor publice (judeţene)
Domeniu Statistic: Agricultura, Silvicultură și Mediu
21. Gradul de conectare a Cercetarea statistică «Locuitorii cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare - Anchetă
populației la sistemele statistică privind numărul total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din locuinţele conectate
de canalizare şi epurare a la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate»
apelor uzate - Prin această cercetare se obţin şi analizează date statistice privind locuitorii cu locuinţele
conectate la sistemele de canalizare şi de epurare a apelor uzate
- Sunt cuprinse localităţile care au sisteme de canalizare
22. Gradul de acoperire cu Cercetarea statistică privind Fondul forestier naţional
păduri şi alte tipuri de - Prin această cercetare se obţin şi analizează datele statistice privind suprafaţa fondului forestier,
vegetație forestieră suprafaţa pǎdurilor, suprafaţa terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de
cultură silvică, de producţie şi de administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pârâielor şi a terenurilor
neproductive incluse în amenajamentele silvice
- Sunt cuprinse Ocoalele silvice care administrează suprafeţe din fondul forestier naţional şi/sau
asigură servicii silvice
Suprafaţa totală a localităţii - Surse administrative
- Prin această cercetare se asigură informaţiile privind suprafaţa totală a localităţilor
- Este cuprins teritoriul României
23. Cheltuieli pentru protecţia Cercetarea statistică «Cheltuieli pentru protecţia mediului - Cercetare statistică exhaustivă
mediului pe locuitor pentru unităţile de administraţie publică»
- Prin această cercetare se obţin şi analizează datele statistice privind cheltuielile pentru protecţia
mediului şi evidenţierea fluxurilor de finanţare la nivelul unităţilor administraţiei publice locale de
servicii de protecţia mediului.
- Sunt cuprinse instituţiile administraţiei publice care efectuează cheltuieli pentru protecţia mediului
196
24. Investiţii pentru protecţia Cercetarea statistică «Cheltuieli pentru protecţia mediului - Cercetare statistică exhaustivă
mediului pe locuitor pentru unităţile de administraţie publică»
- Prin această cercetare se obţin şi analizează datele statistice privind cheltuielile pentru protecţia
mediului şi evidenţierea fluxurilor de finanţare la nivelul unităţilor administraţiei publice locale de
servicii de protecţia mediului.
- Sunt cuprinse instituţiile administraţiei publice care efectuează cheltuieli pentru protecţia mediului
25. Cantitatea de deșeuri Surse administrative ANPM privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin
municipale colectate pe natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere la nivelul municipiilor
locuitor Colectare date privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau
compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere la nivelul oraşelor şi în mediul rural
- Prin această cercetare se determină cantitatea medie de deșeuri colectate pe locuitor
- Sunt cuprinse localităţi care au programe de colectare a deşeurilor
26. Rata de reciclare a deșeurilor Surse administrative ANPM privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin
municipale natura sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere la nivelul municipiilor
Colectare date privind cantitatea de deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau
compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere la nivelul oraşelor şi în mediul rural
- Prin această cercetare se determină cantitatea medie de deșeuri colectate pe locuitor
- Sunt cuprinse localităţi care au programe de colectare a deşeurilor
Domeniu Statistic: Dezvoltare Economică
27. Sporul natural al Registrul statistic al intreprinderilor

întreprinderilor - Prin întreţinerea şi exploatarea registrului întreprinderilor din România se determină starea
economică locală și oferta potențială de locuri de muncă
- Sunt cuprinse instituţii publice, societăţi comerciale, întreprinzători individuali, organizaţii
neguvernamentale
28. Densitatea întreprinderilor Registrul statistic al intreprinderilor
în localitate - Prin întreţinerea şi exploatarea registrului întreprinderilor din România se determină starea
neguvernamentale
29. Densitatea întreprinderilor Registrul statistic al intreprinderilor
non-comerţ în localitate - Prin întreţinerea şi exploatarea registrului întreprinderilor din România se determină starea
neguvernamentale
197
30. Număr mediu de salariati din Registrul statistic al întreprinderilor
întreprinderi non-agricole - Prin întreţinerea şi exploatarea registrului întreprinderilor din România se determină starea
active, care au sediul economică locală și oferta potențială de locuri de muncă
social în localitate, la 1.000 - Sunt cuprinse instituţii publice, societăţi comerciale, întreprinzători individuali, organizaţii
locuitori neguvernamentale
31. Număr de salariați din Registrul statistic al întreprinderilor
întreprinderi non-comerț - Prin întreţinerea şi exploatarea registrului întreprinderilor din România se determină starea
active, care au sediul economică locală și oferta potențială de locuri de muncă
social în localitate, la 1.000 - Sunt cuprinse instituţii publice, societăţi comerciale, întreprinzători individuali, organizaţii
locuitori neguvernamentale
Cercetarea statistica privind costul fortei de munca în unitatile economico-sociale
32. Capacitatea antreprenoriala Registrul statistic al intreprinderilor
- Prin întreţinerea şi exploatarea registrului întreprinderilor din România se determină starea
neguvernamentale
33. Ponderea întreprinderilor Registrul statistic al întreprinderilor
decedate în totalul - Prin întreţinerea şi exploatarea registrului întreprinderilor din România se determină starea
întreprinderilor existente economică locală și oferta potențială de locuri de muncă
neguvernamentale
34. Cifra de afaceri per capita Registrul statistic al întreprinderilor
- Prin întreţinerea şi exploatarea registrului întreprinderilor din România se determină starea
neguvernamentale
35. Cifra de afaceri non-comert Registrul statistic al intreprinderilor
per capita - Prin întreţinerea şi exploatarea registrului întreprinderilor din România se determină starea
neguvernamentale
36. Numărul de sosiri în scopuri Cercetarea statistică «Frecventarea structurilor de cazare turistică – TURISM 1A»
turistice care revine în medie - Prin această cercetare se determină gradul de frecventare a structurilor de cazare turistică
la un locuitor colectivă de către turiştii români şi străini
- Sunt cuprinse în cercetarea statistică structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică, cu capacitatea de cazare existentă de minim 5 locuri-pat. Tipul de unitate “camere de
închiriat în locuinţe familiale” se exclude din cercetările statistice, indiferent de numărul de locuri-
pat existente în aceste unități
198
37. Marimea medie a unităților Cercetarea statistică privind Frecventarea structurilor de cazare turistică
de cazare - Prin această cercetare statistică se determină gradul de frecventare a structurilor de cazare
turistică colectivă de către turiştii români şi străini
38. Indicele de utilizare netă a Cercetarea statistica privind Frecventarea structurilor de cazare turistică
capacității de cazare turistică - Prin această cercetare statistică se determină gradul de frecventare a structurilor de cazare
în funcțiune turistică colectivă de către turiştii români şi străini
39. Durata medie a sederii Cercetarea statistica privind Frecventarea structurilor de cazare turistică
- Prin această cercetare statistică se determină gradul de frecventare a structurilor de cazare
turistică colectivă de către turiştii români şi străini
Domeniu Statistic: Echiparea Teritoriului
40. Gradul de înnoire a fondului Cercetarea statistică privind Locuințele terminate

locativ - Prin această cercetare statistică se determină principalii indicatori privind: locuinţele existente,
numărul de camere şi suprafaţa locuibilă a locuinţelor din fondul de locuinţe
- Sunt cuprinse în această cercetare statistică unităţile specializate în contractarea, construirea şi
vânzarea locuinţelor către populaţie, unităţile administraţiei publice care au finanţat construcţiile
de locuinţe din surse proprii sau atrase, consiliile judeţene şi locale - municipale, orăşeneşti,
comunale, care raportează şi locuinţele terminate, executate de populaţie în regie proprie,
precum şi organizaţiile obşteşti şi cooperatiste, subvenţii bugetare pentru locuinţe sinistraţi,
donaţii surse bugetare etc.
Cercetarea statistica privind Modificari ale fondului de locuinte
- Prin această cercetare statistică se determină principalii indicatori privind statistica locuinţelor
vânzarea locuinţelor către populaţie, unităţile administraţiei publice care au finanţat construcţiile
de locuinţe din surse proprii sau atrase, consiliile judeţene şi locale - municipale, orăşeneşti,
comunale, care raportează şi locuinţele terminate, executate de populaţie în regie proprie,
precum şi organizaţiile obşteşti şi cooperatiste, subvenţii bugetare pentru locuinţe sinistraţi,
donaţii surse bugetare etc.
41. Ponderea drumurilor Cercetarea statistica privind lungimea drumurilor publice
orășenesti/comunale - Prin această cercetare statistică se determină măsura stării economiei locale și a ofertei
modernizate potențiale de locuri de muncă. De asemenea, se asigură întreţinerea şi exploatarea registrului
întreprinderilor din România
42. Ponderea drumurilor Cercetarea statistică privind lungimea drumurilor publice
orășenesti/ comunale cu Cercetarea statistică privind alimentarea cu apa, canalizarea, salubritatea şi distribuirea energiei termice
rețea de apa
199
43. Ponderea drumurilor Cercetarea statistică privind lungimea drumurilor publice
orasenesti/comunale cu - Prin această cercetare statistică se caracterizează activităţile privind alimentarea cu apă,
retea de canalizare canalizarea publică, distribuirea energiei termice şi salubritatea
- Sunt cuprinse întreprinderile cu activităţi de utilitate publică de interes local
Cercetarea statistica privind alimentarea cu apa, canalizarea, salubritatea şi distribuirea energiei
termice
44. Ponderea drumurilor Cercetarea statistica privind lungimea drumurilor publice
orasenesti/comunale cu - Prin această cercetare statistică se asigură caracterizarea activităţii privind distribuirea gazelor
retea de gaze naturale pe localităţi şi structura categoriilor de consumatori ai gazelor naturale
- Sunt cuprinse întreprinderile de distribuire a gazelor naturale şi de exploatare a conductelor
magistrale
45. Suprafaţa acoperită cu spaţii Cercetarea privind străzile orășenești
verzi per capita - Cercetarea relativ la caracterizarea străzilor orășenești este una exhaustivă. Fiecare entitate
administrativă completează (în luna februarie a fiecărui an) un chestionar dedicat.
46. Suprafaţa locuibilă ce revine Cercetarea statistică « Locuinţe terminate »
în medie pe un locuitor - Prin această cercetare se determină principalii indicatori privind locuinţele existente, numărul
de camere şi suprafaţa locuibilă a locuinţelor din fondul de locuinţe.
vânzarea locuinţelor către populaţie, unităţile administraţiei publice care au finanţat construcţiile de
locuinţe din surse proprii sau atrase, consiliile judeţene şi locale - municipale, orăşeneşti, comunale,
care raportează şi locuinţele terminate, executate de populaţie în regie proprie, precum şi organizaţiile
obşteşti şi cooperatiste, subvenţii bugetare pentru locuinţe sinistraţi, donaţii surse bugetare etc.
47. Cantitatea de apă potabilă Cercetare statistică privind alimentarea cu apă, canalizarea, salubritatea şi distribuţia energiei
distribuită consumatorilor termice (AC)
pentru uz casnic, care revine - Prin această cercetare se caracterizează activităţile privind alimentarea cu apă, canalizarea
în medie pe un locuitor publică, distribuirea energiei termice şi salubritatea
- Sunt cuprinse în această cercetare întreprinderile cu activităţi de utilitate publică de interes local
48. Cantitatea de gaze naturale Cercetare statistică privind distribuirea gazelor naturale (GN)
distribuite pentru uz casnic, - Prin această cercetare se caracterizează activitatea privind distribuirea gazelor naturale pe
care revine în medie pe un localităţi şi structura categoriilor de consumatori ai gazelor naturale
locuitor - Sunt cuprinse întreprinderile de distribuire a gazelor naturale şi de exploatare a conductelor magistrale
200
49. Capacitatea instalatiilor de Cercetarea statistica privind alimentarea cu apa, canalizarea, salubritatea si distribuirea energiei
producere a apei potabile pe termice
locuitor - Prin această cercetare se obţin date statistice privind alimentarea cu apă, canalizarea publică,
distribuţia energiei termice, a gazelor naturale, amenajările urbanistice, salubritatea.
- Sunt cuprinse toate unitățile din domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală din
întreaga ţară, atât la nivel urban, cât şi rural.
50. Număr autoturisme Formular online
înmatriculate la 1.000 - Se caracterizează nivelul de trai al populatiei
locuitori - Sunt cuprinse persoanele din localitatea de referință
Domeniu Statistic: Siguranţă şi Ordine Publică
51. Rata criminalităţii Colectare de date privind numărul condamnărilor definitive din surse administrative
- Estimarea numărului de persoane condamnate definitiv la nivel local în vederea măsurării
fenomenului de criminalitate
- Sunt cuprinse instanţele judecătoreşti
52. Rata infracţionalităţii Colectare de date privind numărul infracţiunilor din surse administrative
- Prin această cercetare se estimează numărul infracţiunilor cercetate şi soluţionările la nivel local
în vederea măsurării fenomenului de infracţionalitate
- Sunt cuprinse inspectoratele judeţene de poliţie
Domeniu statistic: Finanţe locale
53. Deficit/Excedent buget de Formular online
stat (%) - Prin execuția bugetului de stat se reflectă calitatea cu care se gestionează resursele bugetare
ale unei anumite entități administrative. De cele mai multe ori indicatorul înregistrează o valoare
negativă (deficit bugetar). Există discuții majore între diferitele curente de gândire economică
relativ la necesitatea utilizării acestui instrument (deficitul bugetar) pentru dezvoltare economică.
Astfel unul dintre aceste curente clamează că atâta vreme cât deficitele sunt direcționate în
întregime către investiții efectul asupra mediului economic va fi unul pozitiv
- Această cercetare statistică se bazează pe surse administrative (MF) de unde se pot obține
informațiile dorite la nivelul tuturor entităților teritoriale din spațiul național
54. Ponderea cheltuielilor din Formular online
venituri obținute la nivel - Prin execuția bugetului de stat se măsoară, practic, gradul de independență financiară a
local în total cheltuieli în unei entități administrative. Indicatorul este unul extrem de important în ceea ce privește
execuția bugetului de stat sustenabilitatea diverselor entități administrative știut fiind că, de exemplu, o mare parte a
comunelor din România n-ar rezista financiar dacă n-ar exista sprijin de la nivelul bugetului
central de stat. Există voci care clamează că entitățile administrative ar trebui reorganizate total
astfel încât să se minimizeze numărul comunelor neviabile din punct de vedere financiar
201
55. Ponderea cheltuielilor cu Formular online
investițiile în total cheltuieli - Prin execuția bugetului de stat se urmărește să evidențieze eforturile (măsurate financiar)
în execuția bugetului de stat pentru dezvoltarea infrastructurii (și nu numai) unei entități administrative. Indicatorul este unul
extrem de important pentru că măsoară în mod concret anvergura proiectelor edilitar utilitare
dezvoltate într-o anumită entitate administrativă precum și bunurile de capital cu care aceasta
se înzestrează. Toate acestea se constituie în elemente importante în dezvoltarea economico-
socială a respectivei entități administrative. De cele mai multe ori proiectele de anvergură nu pot
fi susținute doar de la bugetul local și prezentul indicator oferă indicii importante asupra eficienței
cu care decidenții de la nivel local reușesc să convingă autoritățile centrale pentru acordarea unui
sprijin financiar. De o importanță deosebită sunt și fondurile nerambursabile (UE, Phare etc.)
pe care entitățile administrative le-au putut și le pot accesa pentru realizarea unor obiective
investiționale
56. Gradul de colectare a Formular online
sumelor la bugetul local - Prin execuția bugetului de stat se urmărește să evidențieze performanțele administrației
financiare locale pentru o anumită entitate administrativă într-o anumită perioadă de timp (de
obicei un an). Indicatorul include toate taxele și impozitele existente la nivel local. Pe lângă cele
clasice (impozite pe proprietățile imobiliare și autovehicule) există o diversitate mare de astfel
de taxe (de exemplu: impozitul pentru panotaj publicitar stradal, impozitul pentru spectacole,
impozitul pentru divorț pe cale administrativă etc). De cele mai multe ori bugetarea inițială
se face ținând cont de realitățile istorice. Unele taxe sunt însă destul de volatile (de exemplu:
amenzile) și includerea lor ca prevedere bugetată poate conduce la nerealizarea unui grad de
colectare extrem de consistent
Domeniu statistic: Controlul activităţii administrative
57. Gradul de încredere al Formular online

paginii web (dacă există) - Se evaluează calitatea, comprehensivitatea, actualității și relevanței paginii web a entității
evaluat de PageRank administrative analizate
- Sunt vizate, într-o manieră exhaustivă, toate administrațiile publice locale (primării/ consilii
locale). În cazul în care există mai multe site-uri se va include în analiză doar site-ul oficial (cel
gestionat de entitatea administrative în cauză).
58. Numărul locuitorilor ce revin Cercetarea statistică privind numărul salariaţilor din administraţia locală
în medie la un salariat din - Prin această cercetare se urmărește evoluţia numărului de salariaţi din administraţia locală
administraţia publică - Sunt cuprinse toate unităţile din administraţia publică locală
3. CAPITOLUL III. ASPECTE TEHNICE DE UTILIZARE A APLICAȚIILOR IT
3.1. DETALII TEHNICE DE UTILIZARE A APLICAȚIILOR IT

Accesarea aplicațiilor IT se va face folosind un browser de Internet. Aplicațiile sunt compatibile cu următoarele versiuni de
browser:
• Internet Explorer 9+
• Firefox 3+
• Chrome 21+
• Safari 4+
202
Pentru accesarea rapoartelor este necesară instalarea plugin-ului de Adobe Flash Player in browser.
3.2. MODUL DE ACCESARE ȘI FUNCȚIONARE A PLATFORMEI DE PORTAL

Platforma de Portal a Sistemului Informațional Statistic (eDemos) reprezintă punctul de acces al utilizatorilor publici sau
autorizați în cadrul sistemului și este disponibilă la adresa http://eDemos.insse.ro
Platforma cuprinde o componentă dedicată utilizatorilor publici, anonimi, pentru care nu sunt necesare informații de
autentificare precum și o componentă dedicată utilizatorilor autorizați, ce include o serie de funcționalități, disponibile în
funcție de rolul pe care aceștia îl au asociat în cadrul sistemului.
3.2.1. Modulul public

La accesul Platformei de Portal se încarcă următoarea pagină:
Acțiunile disponibile sunt:
• Harta – permite afișarea, într-o nouă pagină, a modulului GIS de interogare și afișare a datelor pe harta României;
• Acces Rapoarte – permite selectarea rapoartelor disponibile pentru publicul larg, pe baza domeniului și tipului de
indicator (primar sau de performanță).
• Autentificare în sistem – prin specificarea contului de utilizator și a parolei. Pentru anumite categorii de utilizatori
(respectiv AdministratorPortal, ResponsabilDJS și ResponsabilINS) vor fi solicitate elemente suplimentare de
autentificare (respectiv semnătură olografă și one-time-password-OTP).
203
Harta
Afișarea hărții se face în ecranul prezentat în continuare.
Facilitățile de utilizare a acestei componente sunt descrise în secțiunea 3.7.

Acces Rapoarte
Prin accesarea meniului ”Acces Rapoarte” se deschide ecranul următor din care utilizatorul public va putea vizualiza indicatorii
din cadrul sistemului grupați pe categorii (primari sau de performanță) și pe domenii de interes.
204
În urma selecției domeniului și a tipului de indicator se activează butonul ”Accesare raport asociat domeniului selectat”,
utilizatorul putând astfel deshide raportul definit deja pe domeniului și tipul de indicator selectat pentru a putea vizualiza și
interoga suplimentar datele. Dacă nu există raport definit, butonul nu se activează.
Dacă tipul indicatorului nu este selectat, atunci acesta se stabilește pe baza indicatorului selectat în ultima listă.
La selectarea unui indicator se afișează descrierea sa în ultima coloană a ecranului (dacă aceasta există). În plus, toate
informațiile despre indicatorul selectat sunt disponibile prin link-ul Fișa indicatorului.
În cazul indicatorilor de performanță, utilizatorul poate accesa suplimentar și metodologia de calcul a acestora.
Autentificare
Autentificarea se realizează din oricare din ecranele modulului public, completând numele utilizatorului și parola în secțiunea
definiță în partea de sus a ecranului.
Dacă utilizatorul specificat este Responsabil DTS sau INS atunci utilizatorului i se va solicita suplimentar parola generată de
dispozitivul token asociat, ca în ecranul următor.
Dacă utilizatorul este Administrator Portal, atunci sistemul i se va solicita suplimentar și semnătura olografă, ca în ecranul
următor.
205
Semnătura olografă va fi furnizată folosind dispozitivul de semnătură olografă iar preluarea semnăturii precum și utilizarea ei
va fi posibilă doar pe browserele Internet Explorer.
3.2.2. Gestiunea profilului de utilizator

Fiecare utilizator poate să își gestioneze informațiile ce aparțin propriul profil, inclusiv să își schimbe parola.
Astfel, oricând după autentificare,utilizatorul poate acționa link-ul cu numele său din partea dreapta-sus a ecranului, moment
în care următorul ecran este afișat.
Utilizatorul va putea modifica/corecta denumirea, adresa de e-mail, sau telefonul însă nu va putea modifica contul de utilizator
deja creat.
Fiecare valoare va fi validată conform cu tipul și formatul așteptat, iar introducerea de valori incorecte va fi semnalată
corespunzător.
Pentru modificarea/resetarea parolei se accesează al doilea panel din ecranul respectiv, prezentat în imaginea următoare.
206
Utilizatorul va introduce parola curentă, parola nouă și din nou parola nouă pentru confirmare. Parolele trebuie să respecte
următoarele reguli:
• Să aibă minim 8 caractere;

• Să conțină cel puțin 3 din următoarele 4 tipuri de caractere: litere mari, litere mici, cifre, alte caractere printabile.
3.2.3. Modul introducere date on-line

Completare, corectare indicatori
După autentificarea în sistem, utilizatorii externi, asociați Autorităților Publice Locale vor putea accesa interfața de introducere
și corectare valori indicatori din meniul Gestiune Colectare  Completare Formular.
207
Interfața de completare este proiectată astfel:
• Pentru fiecare domeniu statistic a fost creat un panel separat (Cultură, Echiparea teritoriului, Învățământ, etc.);
• Indicatorii primari sunt afișați pe panel-ul corespunzător domeniului de care aparține;
• Dacă, pentru sesiunea de colectare curentă, anumiți indicatori nu au fost selectați pentru colectare, aceștia vor apărea
dezactivați pe interfața vizuală;
• Dacă indicatorul conține, în macheta de completare, câmpuri care se calculează (de exemplu, în cazul prezentat în
imaginea anterioară, valoarea pentru Servicii de cultură, recreere, religie este calculată ca sumă a valorilor introduse
pentru Cultură, Recreere și Sport, respectiv Religie) aceste câmpuri vor fi dezactivate,valoarea lor fiind automat
determinată în baza formulei definite;
• La navigarea dintr-un panel in altul, datele sunt salvate automat. De asemenea, datele sunt salvate prin acționarea
butonului ”SALVEAZA”;
• Pentru fiecare indicator, este afișată o imagine cu semnul întrebării, care permite afișarea fișei indicatorului
respectiv, ce conține mai multe informații despre acesta.
În cazul în care sesiunea de colectare este definită în sistem dar nu este încă activă, utilizatorului i se va afișa interfața de
completare dar cu toate câmpurile dezactivate.
208
În cazul în care nu există nici o sesiune de colectare definită în prezent (activă sau inactivă) utilizatorului i se va afișa un mesaj
prin care i se va comunica acest lucru.
Accesarea datelor istorice

Autoritățile Publice Locale pot accesa datele raportate pe sesiunile de colectare deja încheiate prin meniul Gestiune Colectare
 Access Date Istorice.
209
Sunt afișate toate sesiunile de colectare încheiate, perioadele în care s-a facut raportarea datelor, starea formularului precum și
posibilitatea de a deschide formularul completat spre consultare. Toate câmpurile vor fi dezactivate.
3.2.4. Modul Administrare
Administrarea utilizatorilor externi

Administrarea utilizatorilor externi este realizată de utilizatorii cu rol de Administrator sau AdministratorPortal. După autentificare,
ecranul este disponibil prin opțiunea din meniu Administrare  Administrare Utilizatori Externi.
210
Este afișată lista de utilizatori externi, asociați Autorităților Publice Locale, filtrată conform cu criteriile specificate (Nume și/sau
Județ).
Pentru fiecare înregistrare sunt posibile următoarele acțiuni:
• Editare informații utilizator (doar dacă utilizatorul este activ)

• Dezactivare (doar dacă utilizatorul este activ)
• Activare (doar dacă utilizatorul este inactiv)
Pentru adăugarea unui nou utilizator se acționează butonul ”ADAUGA”, încărcându-se următorul ecran (același ecran se va afișa
și când se vor edita datele unui utilizator, având însă deja câmpurile completate cu informațiile acestuia.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Pentru fiecare câmp se realizează o serie de validări de lungime, format sau de tip.
211
Dacă se acționează butonul ”SALVEAZA” un nou cont de utilizator se va crea în sistem inactiv (vezi ecranul urmator). In urma
activării, Autoritatea Publică Locală va fi informată printr-un e-mail trimis la adresa de e-mail indicată, cu privire la detaliile de
conectare (Adresa site, cont utilizator, parola).
Dacă se dorește importul unei liste de utilizatori definite într-un fișier extern (structură CSV) se va acționa butonul ”IMPORTA”,
următorul ecran fiind afișat.
După selectarea unui fișier pentru import, sunt afișate rezultatele procesării ca în ecranul de mai jos.
Înregistrările din fișier valide au fost salvate cu succes, iar cele invalide sunt indicate in tabelul din ecranul anterior.
Administrarea utilizatorilor interni

Similar utilizatorilor externi, există o intefață disponibilă Administratorilor și Administratorilor de Portal pentru gestiunea
utilizatorilor interni. După autentificare, ecranul este disponibil prin opțiunea din meniu Administrare  Administrare Utilizatori
Interni.
212
Tabelul afișează utilizatorii din rolul specificat ca și criteriu de filtrare. Similar utilizatorilor externi, utilizatorii interni pot fi adăugați
(butonul ”ADAUGA”) editați, activați sau dezactivați.
Pentru adăugarea unui utilizator nou sau pentru editarea datelor unuia existent, se va folosi următorul ecran.
Pentru utilizatorii cu rolurile de Responsabil DTS și Responsabil INS, ecranul adăugare/editare este puțin diferit, în sensul că se
solicită și introducerea serialului de la token-ul cu care genereaza parola. Pentru acest lucru se specifica numele utilizatorului si
se actioneaza link-ul ”Token”, din ecranul urmator.
213
La acționarea acestui link, se va afișa o listă de selecție a token-ului, din cele disponibile (neasociate încă).
În cazul utilizatorilor cu rol de Administrator Portal există un mecanism similar pentru preluarea semnăturii olografe. Din nou
administratorul trebuie să indice numele utilizatorului și va acționa link-ul ”Semnătura olografă” ca în ecranul de mai jos.
Prin acționarea acestui link se va deschide un eran pentru preluarea semnăturii olografe, ca cel de mai jos.
214
Semnătura olografă va fi furnizată folosind dispozitivul de semnătură olografă iar preluarea semnăturii precum și utilizarea ei va
fi posibilă doar pe browserele Internet Explorer.
Utilizatorii interni pot fi de asemenea creați folosind procedura de import similar cu cei externi.
Mecanismul de import și validare precum și de afișare a erorilor este similar.
3.3. SISTEMUL DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE
Sistemul stocheaza indicatorii si valorile acestora introduse de catre utilizatorii din administratia publica prin aplicatia web
precum si cele importate din alte surse de date cu ajutorul modulului de Extragere,Transformare,Incarcare a datelor intr-o baza
de date relationala Oracle 11g Release2 Real Applcation Clusters.
Sistemul de gestiune a bazelor de date Oracle Real Application clusters ofera inalta disponibilitate precum si posibilitatea de a
recupera date in caz de evenimente neprevazute.
Un backup al datelor este efectuat in fiecare noapte .
Activitatile de administrare a bazelor de date sunt efectuate de catre administratorii sistemului.
3.4. MODUL DE EXTRAGERE, TRANSFORMARE ȘI ÎNCARCARE A DATELOR

Modulul de Extragere,Transformare,Incarcare a datelor este implementat pe o platforma Oracle Data Integrator 11 g.
Aceasta solutie permite definirea grafica a unor job-uri de tip extragere,transformare si incarcare a datelor precum si executia
periodica a acestora in functie de cerinte .
Modulul de Extragere,Transformare,Incarcare a datelor este gestionat,administrat de catre administratorii sistemului .
215
3.5. MODUL DE PREZENTARE, ANALIZĂ ȘI RAPORTARE
Modulul de prezentare ,analiza si raportare a fost implementat pe o platforma Oracle Bussiness Inteligence Enterprise Edition
11 g.
Aceasta platforma expune doua componente care permit executia de analize si raporte ad-hoc: BI Publisher si Dashboards.
Utilizatorii publici ai sistemului precum si utilizatorii din Administratia Publica Locala vor putea folosi componenta Oracle BI
Publisher pentru executia de analize si rapoarte .
Asa cum a fost descris in Cap. 3.1.1 ,modulul public permite lansarea de rapoarte .Dupa selectarea tipului de raport dorit
(domeniu statistic,tip de indicatori) portalul va deschide o pagina web catre raportul selectat.
Fiecare din rapoarte contine doua tab-uri:in unul din ele vor fi generate date doar in forma tabelara conform criteriilor de
intergare selectate.
In cel de-al doilea tab,vor aparea si grafice pentru datele din tabel.
In pagina web generata de catre Oracle BI Publisher vor trebui selectate valori pentru parametri de intrare din listele de valori
de pe partea stanga a ecranului.Aceste valori vor trebui selectate in ordinea numerotarii .
Dupa introducerea valorilor dorite,se va executa raportul apasand butonul ’Aplica’.
216
Datele din raport pot fi exportate in diverse formate (xls,csv,rtf,html,ppt) pentru a putea fi prelucrate/folosite in diverse alte
analize ,folosind bara de instrumente din partea sus-dreapta a ecranului (dupa cum este ilustrat in figura de mai jos ).
3.6. MODUL DE CREARE ȘI MODIFICARE A RAPOARTELOR

Modulul de creare si modificare a rapoartelor are doua componente :BI Publisher si Dashboards.
Acest modul va fi accesibil doar specialistilor INS care vor fi asignati spre a construi sau modifica rapoarte. Ca urmare, acest
subiect va fi detaliat in modului de training pentru cei 100 de utilizatori interni INS .
Dupa constructie rapoarte,acestea vor fi publicate in portal de catre administratorii de aplicatie .
217
3.7. SISTEMUL GIS
3.7.1. Prezentare interfață utilizator

Componenta de raportare cu suport de tip hartă asigură vizualizarea indicatorilor statistici având ca fundal harta administrativă
a României.
În cadrul interfeței se diferențiază următoarele secțiuni:
3.7.2. Zona de hartă

Asigură vizualizarea indicatorilor statistici conform criteriilor de selecție și metodelor de afișare specificate prin intermediul
secțiunilor dedicate.
3.7.3. Bara de evoluție temporală

În mod implicit componenta de raportare de tip hartă asigură vizualizarea indicatorilor pentru cel mai recent an disponibil. În
cazul în care indicatorul selectat dispune de valori pentru serii de timp extinse atunci bara se ca completa și dimensiona în funcție
de cel mai mic și cel mai mare an existent la nivelul bazei de date.
Prin intermediul acestui control utilizatorul poate selecta un anumit an, aplicația generând harta corespunzătoare
3.7.4. Panoul de control

Prin intermediul acestuia utilizatorii pot selecta și configura indicatorii vizualizați, având la dispoziție următoarele secțiuni:
1. Selecția indicatorilor
2. Selecția nivelului teritorial
3. Selecția modului reprezentare
4. Legenda
5. Zona de setări avansate
218
3.7.5. Selecția indicatorilor
La deschidere aplicația afișează în mod implicit un indicator având ca nivel de raportare județele României. Utilizatorii pot
schimba indicatorul vizualizat prin folosirea butonului de mai jos:
Butonul de selectare a indicatorilor
După apăsarea acestui buton aplicația deschide interfața de selecție a indicatorilor, interfață din care utilizatorul poate alege:
1. Domeniul
2. Indicatorul
3. Dimensiunea
4. Nivelul de dezagregare
Interfața de selecție a indicatorului
Aplicația permite vizualizarea datelor folosind următoarele combinații:
Mod selecție Rezultat obținut

Selecție Indicator + Afișează în hartă Se afișează valorile totale pentru indicatorul
respectiv folosind plaje de culori sau cercuri
dimensionate
Selecție Dimensiune+Afișează în hartă Se afișează valorile distribuite pe dimensiune
folosind metoda graficelor
Selecție Dezagregare+Afișează în hartă Se afișează datele dezagregate folosind cercuri
dimensionate sau plaje de culori
3.7.6. Selecția nivelului teritorial

În mod implicit aplicația afișează datele folosind decupajul teritorial al județelor. Utilizatorul poate opta pentru alt nivel teritorial
de referință folosind secțiunea dedicată.
219
Selecția nivelului teritorial
Sunt disponibile următoarele decupaje teritoriale:
1. Macroregiune
2. Regiune de dezvoltare
3. Județ
4. U.A.T.(Unități teritoriale de tipul Municipiilor, Orașelor și Comunelor)
Notă*
La selecția nivelului teritorial de tip U.A.T. utilizatorul va trebui să selecteze județul la nivelul căruia vor fi afișate datele.
Selectarea județului în care vor fi afișate datele
3.7.7. Selecția modului reprezentare

În cadrul aplicației sunt disponibile mai multe tipuri de vizualizări, pe care utilizatorul le poate selecta din cadrul secțiunii.
• Plajă de culori
• Cercuri dimensionate
• Grafice
o De tip Pie
o De tip bare verticale
o De tip bare orizontale
Selectarea modurilor de reprezentare
3.7.8. Legenda
În cadrul zonei de legendă sunt detaliate modurile de reprezentare cartografică a indicatorilor statistici afișați. Această secțiune
se actualizează în mod automat la selectarea altor indicatori/ moduri de reprezentare
Mod reprezentare Legenda aferentă Descriere
220
Plajă de culori Intensitatea culorii(de la verde deschis spre verde
închis) reflectă valoarea indicatorului.
Cercuri dimensionate Dimensiunea cercului este proporțională cu

valoarea indicatorului
Grafice Clasele prezente în legendă reflectă componența

graficelor din hartă. Utilizatorul poate folosi
butonul de selecție de mai jos pentru a exclude/
include una sau mai multe categorii din
componența graficului.
3.7.9. Secțiunea de setări avansate

În cadrul aceste secțiuni utilizatorii pot efectua configurări avansate asupra modului de afișare în hartă a indicatorilor. Pentru
fiecare mod de reprezentare utilizatorii au la dispoziție funcționalitățile descrise în tabelul următor:
Mod reprezentare Setări avansate aferente Acțiuni permise
221
Plajă de culori • Selectarea paletei de culori din lista
pusă la dispoziție de către aplicație
• Inversarea paletei de culori
• Definirea contextului de împărțire
pe clase (Global/Anual)
C e r c u r i • Selectarea culorii cercului

dimensionate dimensionat.
• Inversarea paletei de culori
• Definirea contextului de împărțire
pe clase (Global/Anual)
Grafice • Proporționarea chart-ului în funcție

de valoarea totală a indicatorilor
reprezentați
3.7.10. Instrumente
Zona de instrumente asigură accesul la funcționalități suplimentare ale aplicației.
Zona de instrumente
Denumire Buton Descriere

Butoane de mărire Prin intermediul acestor butoane se asigură funcționalități
micșorare în hartă de mărire și micșorare.
Descărcare a hărții La apăsarea acestui buton harta curentă este descărcată sub
sub formă de fișier formă de imagine
PNG
222
Accesarea modului Prin apăsarea acestui buton poate fi accesată secțiunea de
HELP Help. În cazul în care utilizatorul se află cu mouse-ul deasupra
acestui buton atunci în interfața utilizator sunt afișate un set
minimal de instrucțiuni de folosire a aplicației.
Schimbarea La apăsarea acestui buton utilizatorul are la dispoziție mai

fundalului de hartă multe surse de date pe care le poate alege ca fundal pentru
harta interactivă.
3.7.11. Exemplificare flux lucru

1. Deschidere aplicație
223
2. Selecție indicator
3. Selecție nivel teritorial UAT-(selectarea județului Bacau)
224
4. Selecție paleta de culori
5. Printare
225
4. CAPITOLUL IV. ANEXĂ – CHESTIONAR DE EVALUARE STANDARD
4.1. Feedback cu privire la implementarea proiectului și utilizarea acestuia

1. În ce măsură considerați utilă implementarea acestui proiect?
a) În foarte mare măsură b) În mare măsură c) În mică măsură d) În foarte mică măsură
2. În ce măsură sunt utile în activitatea dumneavoastră datele puse la dispoziție prin acest proiect?
3. În ce măsură considerați că veți utiliza rezultatele specifice ale Sistemului informational national de indicatori statistici
dezvoltat si implementat prin acest proiect?
4.2. Feedback asupra materialelor de curs

1. Cum considerați modul de prezentare a cunoștințelor în cadrul materialelor puse la dispoziție în cadrul sesiunii de
autoinstruire?
a) Foarte bun b) Bun c) Satisfăcător d) Nesatisfăcător
4.3. Autoevaluarea gradului de învățare a conținutului manualului
1. În ce măsură apreciați că v-ați însușit cunoștințele prezentate în manualul de autoinstruire?
4.4. Verificarea gradului de asimilare a informațiilor din manualul de utilizare
1. Care dintre următoarele caracteristici ale observării statistice este falsă?
a) se poate realiza prin metode selective;
b) nu se poate realiza daca scopul cercetării este unul pur electoral;
c) se poate realiza prin metode exhaustive;
d) se poate realiza atât în mod direct, cât şi indirect;
e) se poate realiza în mod curent sau ocazional.
2. Dacă, în anul 2002, producţia minimă de struguri la hectar a fost înregistrată în judeţul Caraş Severin şi a fost de 1.250 kg/
ha, iar cea maximă s-a înregistrat în judeţul Vrancea şi a fost de 5.550 kg/ha, despre producţia medie naţională de struguri la
hectar se poate afirma că:
a) este normal distribuită;
b) a fost de 3.400 kg/ha;
c) a fost afectată de secetă;
d) se calculează ca o medie cronologică ponderată;
e) este cuprinsă între 1.250 şi 5.550 kg/ha.
3. La o ipotetică şedinţă participă 6 personalităţi având următoarele vârste: Ion Iliescu 82 ani, Adrian Năstase 63 ani, Theodor
Stolojan 70 ani, Mihai I 92 ani, Emil Constantinescu 70 ani şi Metusalah, vestitul patriarh biblic, 969 ani. Indicatorul tendinţei
centrale, cel mai potrivit în acest caz, referitor la vârstă, este:
a) media aritmetică;
b) valoarea modală (dominanta);
c) cuartila întâi;
d) mediana;
e) media geometrică.
4. S-a realizat un studiu cu privire la numărul mediu de apeluri pe oră realizate la 11 oficii Romtelecom, din diferite zone
bucureştene. Rezultatele sunt prezentate în continuare:
Nr. Zona Număr mediu apeluri/ oră 6 Progresul 7,2
1 Crângaşi 7,85 7 Obor 7,1
2 Amzei 10,5 8 Matache 8,3
3 Sudului 8,1 9 Reşiţa 7,5
4 Rahova 6,9 10 Domenii 10,2
5 Dorobanţi 12 11 1 Mai 9,5
226
Numărul mediu de apeluri pe oră efectuate de cele 11 oficii Romtelecom a fost de:
a) 8,65 apeluri/h;
b) 9 apeluri/h;
c) 8 apeluri/h;
d) 8,39 apeluri/ h;
e) 10,5 apeluri/h.
5. Pentru informaţiile prezentate în tabelul de la întrebarea 8, valoarea mediană a numărului de apeluri pe oră a fost de:
a) 7,2 apeluri/h;
b) 7,9 apeluri/h;
c) 8 apeluri/h;
d) 8,39 apeluri/h;
e) 8,1 apeluri/h.
6. Care dintre următoarele afirmaţii despre rata generală de mortalitate este adevărată?
a) este întotdeauna mai mare decât rata generală a natalităţii;
b) se calculează prin raportare a numărului decedaţilor, într-o perioadă, la populaţia medie din respectiva perioadă;
c) a fost introdusă în practica statistică de către Isaac Newton;
d) a fost introdusă în practica statistică în urma apariţiei fenomenului de „supramortalitate masculină”;
e) se calculează doar la recensământ.
7. În contextul descentralizării administrative, în condițiile în care în alte țări discutăm despre falimentul unor administrații
publice locale, care dintre următorii indicatori considerați că ar putea fi relevant pentru evaluarea fezabilității și sustenabilității
financiare a unei administrații publice locale?
a) număr de autoturisme la 100 de locuitori;
b) distanța până la cea mai apropiată autostradă;
c) ponderea străzilor având iluminat public asigurat;
d) deficitul/excedentul bugetar al administrației publice locale;
e) suprafața spațiilor verzi per locuitor.
8. La ce credeți că se referă indicatorul “Sporul natural al întreprinderilor”?
a) fertilitatea femeilor de 15-45 de ani angajate într-o întreprindere;
b) numărul salariatelor dintr-o întreprindere care au solicitat concediu pentru îngrijirea copilului;
c) modificarea numărului de entități economice (întreprinderi) ținând cont de cele decedate (faliment sau desființare voluntară)
și de cele nou înființate;
d) ponderea întreprinderilor care au înregistrat profit într-o anumită perioadă de timp;
e) ponderea întreprinderilor care au înregistrat creștere economică cel puțin 9 luni de zile dintr-un anumit an.
9. Care dintre următorii indicatori statistici credeți ca este relevant pentru evaluarea accesului populației dintr-o anumită entitate
administrativă la serviciile de sănătate?
a) existența unui computer tomograf în respectiva locație;
b) nivelul mortalității infantile;
c) numărul persoanelor care plătesc asigurări sociale de sănătate;
d) ponderea populației cu studii superioare;
e) calitatea aerului măsurată prin absența factorilor poluatori.
10. Cultura și indicatorii ce țin de acest domeniu reprezintă un bun indiciu pentru a măsura gradul de satisfacere a nevoilor unei
comunități. Care dintre următorii indicatori credeți că nu este relevant din acest punct de vedere?
a) Numărul de volume existente în biblioteci ce revine la 1.000 de locuitori;
b) Numărul de vizitatori ai muzeelor la 1.000 de locuitori;
c) Număr de cititori activi la 1.000 de locuitori;
d) Număr de biblioteci la 1.000 de locuitori;
e) Existența unui viceprimar dedicat activităților culturale dintr-o anumită entitate administrativă.
227
Titlul proiectului:
Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice de măsurare a performanţelor administrative
– baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi standardizare a tehnicilor de raportare
statistică şi de caracterizare a performanţelor administraţiei publice
Proiect cofinanţat din Fondul Social European

Editor: Institutul Național de Statistică
Data publicării: Ianuarie 2014
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Manual Preview 8 Metodologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Preview 8 Metodologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROMOVAREA DREPTULUI LA EGALITATE ȘI A PROTECȚIEI ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII

Proiectul „Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice de măsurare a performanţelor administrative – baze de

1. Capitolul I. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI 7

1.1. INFORMAȚII GENERALE 7

2. CAPITOLUL II. METODOLOGII ȘI PROCEDURI DE CULEGERE, ANALIZĂ, AGREGARE

2.1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE DE STATISTICĂ 11

3. CAPITOLUL III. ASPECTE TEHNICE DE UTILIZARE A APLICAȚIILOR IT 202

3.1. DETALII TEHNICE DE UTILIZARE A APLICAȚIILOR IT 202

4. CAPITOLUL IV. ANEXĂ – CHESTIONAR DE EVALUARE STANDARD 224

4.1. Feedback cu privire la implementarea proiectului și utilizarea acestuia 224

1.1. INFORMAȚII GENERALE

1.2. GRUPUL ȚINTĂ DE UTILIZATORI AI SISTEMULUI

Astfel, prin implementarea proiectului, se vor înregistra următoarele beneficii:

2. CAPITOLUL II. METODOLOGII ȘI PROCEDURI DE CULEGERE, ANALIZĂ, AGREGARE ȘI INTERPRETARE A DATELOR

2.1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE DE STATISTICĂ

2.1.1. Indicatorul statistic

şi de către Johnstone (1985)2 conform căruia

„indicatorul este o descriere operaţională a unei stări”.

2.1.3. Măsurarea performanțelor administrative

2.1.4. Sistemul de indicatori statistici

2.1.5. Clasificarea indicatorilor statistici

6 În limba engleză: Human Development Index.

2.2. TIPURI DE INDICATORI STATISTICI

2.2.1. ECHIPAREA TERITORIULUI

2.2.2. FINANȚE LOCALE

2.2.3. SIGURANȚĂ ȘI ORDINE PUBLICĂ

NR. CRT. DENUMIRE INDICATOR

NR. CRT. DENUMIRE INDICATOR

2.2.5. FORȚA DE MUNCĂ

NR. CRT. DENUMIRE INDICATOR

NR. CRT. DENUMIRE INDICATOR

2.2.7. CULTURĂ ȘI ARTĂ

NR. DENUMIRE INDICATOR

2.2.8. OCROTIREA SĂNATĂȚII

2.2.9. AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI MEDIU

NR. CRT. DENUMIRE INDICATOR

2.2.10. CALITATEA VIEȚII ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

NR. CRT. DENUMIRE INDICATOR

2.2.11. CONTROLUL ACTIVITĂȚII ADMINISTRATIVE

2.2.12. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

2.3. STUCTURA METODOLOGIILOR/PROCEDURILOR

Structura folosită pentru descrierea metodologiei este următoarea:

2.3.1. INDICATORUL: Gradul de înnoire a fondului locativ

A. Cercetarea statistică Locuinţe terminate

2.3.2. FIȘA INDICATORULUI: Gradul de înnoire a fondului locativ

Denumire Gradul de înnoire a fondului locativ

Nivelul de agregare: - Naţional, NUTS 1, 2, 3 şi LAU 2

2.3.3. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenesti/comunale modernizate

A.3. Organizarea culegerii şi prelucrării

2.3.4. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea drumurilor orășenești/comunale modernizate

Denumire Ponderea drumurilor orășenesti/comunale modernizate(%)

Drum _ mod(%) = Ponderea drumurilor orășenești/comunale modernizate

2.3.5. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de apă

A.1. Cadrul general

A.2. Descrierea cercetării statistice

2.3.6. FIȘA INDICATORULUI: Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de apă

Denumire Ponderea drumurilor orășenesti/comunale cu rețea de apă (%)

2.3.7. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenești /comunale cu rețea de canalizare

Sursa de date folosita la calculul indicatorului este :

Denumire Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de canalizare(%)

Ponderea drumurilor care au rețea de canalizare în total

Cercetarea statistică privind străzile orășenești

2.3.9. INDICATORUL: Ponderea drumurilor orășenești/comunale cu rețea de gaz