4.9.

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA EFECTUAREA

TRATAMENTULUI

DEFINIŢIE : Medicamentele sunt substanţe extrase sau sintetizate din produse de

origine minerală , vegetală sau animală cu scopul de :
- profilaxia îmbolnăvirilor ;
- ameliorarea bolilor ;
- vindecarea bolilor .
În funcţie de doza administrată acelaşi produs poate acţiona ca aliment ,
medicament sau toxic . Astfel se pot difernţia :
- doza terapeutică – doza administrată în scop terapeutic fără efect toxic ;
- doza maximă – doza administrată în cantitatea cea mai mare fără acţiune toxică
asupra organismului ;
- doza toxică – doza administrată care provoacă fenomene toxice grave pentru
organism ;
-doza letală – doza care duce la decesul pacientului .
Medicamentele sunt prescrise de medic şi notate în foaia de observaţie a
pacientului internat sau pe reţete în cazul pacientului ambulator .
Asistenta medicală trebuie să cunoască şi să controleze :
- medicamentul prescris de medic să fie administrat pacientului respectiv ;
- doza corectă de administrare ;
- timpii de execuţie ;
- acţiunea farmacologică a medicamentelor ;
- frecvenţa de administrare şi intervalul de dozare ;
- efectul ce trebuie obţinut ;
- contraindicaţiile şi efectele secundare ;
- interacţiunea între medicamente .
Înainte de administrare , asistenta medicală verifică şi identifică următoarele :
- calitatea medicamentelor ;
- integritatea medicamentelor ;
 - culoarea, decolorarea sau supracolorarea medicamentelor ;
- sedimentarea , precipitarea sau existenţa flocoanelor în soluţii ;
- lichefierea medicamentelor solide ;
- opalescenţa soluţiilor .
La administrarea medicamentelor trebuie respectat :
- calea de administrare prescrisă de medic ;
- dozajul prescris , orarul de administrare şi somnul pacientului ;
- incompatibilitatea de medicamente ;
- administrarea rapidă a medicamentelor deschise ;
- oridinea de administrare a medicamentelor ( tablete , soluţii , picături ,injecţii ,
supozitoare , ovule vaginale ) ;
Asistenta medicală efectuează administrarea medicamentelor în condiţii de igienă
, asepsie , dezinfecţie , sterilizare şi menţinere a măsurilor de supraveghere şi control a
infecţiilor nozocomiale sau intraspitaliceşti .
Medicamentele se pot administra pe mai multe căi :
- calea orală ;
- calea respiratorie ;
-calea percutanată ;
-calea parenterală .
În pneumonia pneumococică se folosesc prioritar următoarele căi de administrare
:
I. Calea respiratorie ;
II. Calea orală ;
III. Calea parenterală ;

I. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie :

Pe cale respiratorie se administrează medicamente având în vedere suprafaţa mare
a alveolelor pulmonare şi vascularizarea lor bogată .
Se administrează :
- gaze sau substanţe gazeificate ;
- lichide fine pulverizate sau sub formă de vapori ;

1
 Scopul administrării pe cale respiratorie este :
- dezinfecţia ,decongestionarea mucoasei căilor respiratorii ;
- îmbogăţirea aerului inspirit în oxygen , pentru combaterea hipoxiei ;
- fluidificarea sputei , expectoraţie .
În cazul pneumoniei pneumococice se administrează oxigen opţional , în cazurile
foarte grave , pentru combaterea hipoxiei determinată de scăderea oxigenului alveolar .
Sursele de oxigen sunt :
- staţia centrală de oxgen ;
- microstaţie de oxigen ;
- butelie de oxigen .
Precauţii în utilizarea surselor de oxigen :
- pacienţii şi vizitatori vor fi atenţionaţi asupra pericolului reprezentat de fumatul
în preajma sursei de oxigen ;
- se vor verifica echipamentele electrice din încăpere , evitându-se utilizarea
materialelor generatoare de electricitate statică şi a materialelor inflamabile ;
- aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate în partea opusă sursei de
oxigen;
- buteliile de oxigen vor fi aşezate în poziţie verticală , pe un suport şi fixate de
perete cu inele metalice ;
- cunoaşterea de către personalul ce manevrează oxigenul a locului de plasare a
extinctoarelor şi a modului de utilizare a acestora .

● Metode de administrare a oxigenului :

1. Administrarea oxigenului prin sondă nazală :

- este metoda cea mai frecvent utilizată ;
- permite administrarea oxigenului în concentraţie de 25-45 % ;
- poate fi utilizată pentru o terapie pe termen lung ;
- nu poate fi utilizată la pacienţii cu afecţiuni ale mucoasei nazale .
2. Administrarea oxigenului prin mască :
- permite administrarea oxigenului în concentraţie de 40-60 % ;
- este incomodă datorită sistemului de prindere şi etanşeizare ;

2
 - accentuează starea de anxietate , mai ales la copii ;
- poate cauza iritaţia tegumentelor feţei ;
- nu se va utilize la pacienţii cu arsuri la nivelul feţei .
3. Administrarea oxigenului prin ochelari pentru oxigen :
- sunt prevăzuţi cu 2 sonde ce se introduce în ambele nări ;
- se utilizează la copii şi la pacienţii agitaţi ;
- sunt mai bine toleraţi de pacient .
4. Administarea oxigenului prin cort de oxigen :
- se utilizează frecvent la copii ;
- concentraţia oxigenului nu poate depăşi 50 % ;
- are dezavantajul că atmosfera de support se încălzeşte şi se supraîncarcă cu
vapori datorită aerului expirat de pacient în acelaşi mediu cu aerul inspirit ;
- oxigenul introdus în cort nu va fi modificat , ci trecut prin instalaţii de răcire.

● Pregătirea fizică şi psihică a pacientului :

- va fi liniştit , asigurându-l că s-au luat toate măsurile de precauţie;

- va fi aşezat într-o poziţie corespunzătoare , decubit dorsal sau preferabil în
poziţie semişezândă pentru favorizarea expansiunii pulmonare ;
- dezobstruarea căilor respiratorii .

4.10.EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROFILAXIA BOLII

Profilaxia bolii cuprinde ansamblul măsurilor ce urmăresc prevenirea bolilor ,
agravărilor, cronicizărilor şi evitarea complicaţiilor .
In cazul pneumoniei pneumococice , rolul cel mai important în profilaxie îl
constituie :
I. Educaţia sanitară a populaţiei , în special la persoanele expuse riscului
îmbolnăvirilor: bătrâni , copii imunodeprimaţi , bolnavii cronici . Asistenta de circă are
obigaţia ca în cursul vizitelor medicale la domiciliu sau a prezentării pacientului la
dispensar , să-l sfatuiască despre necesitatea conservării stării de sănătate :
- Să lamurească bolnavul asupra efectului dăunător al fumatului ;
- Să evite aglomeraţia în anotimpurile reci ;
- Să trateze cu seriozitate infecţiile căilor aeriene superioare ;

3
 - Să aibă o alimentaţie echilibrată , bogată în vitamine , cu un aport crescut de
vitamina C;
II. Creşterea imunităţii organismului prin administrarea de imunoglobuline umane
specifice (standard) .
O alta măsură profilactică este vaccinarea profilactică folosind vaccinul Pneumo-
23 . Se administrează în special vârstnicilor , pacienţilor cu boli cronice (boli cardio-
vasculare , pulmonare , ciroză) , pacienţilor imunodeprimaţi , persoanelor
instituţionalizate . Imunitatea se instalează în 10-15 zile după vaccinare şi durează
aproximativ 5 ani .
Asistenta medicală trebuie să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile administrării
vaccinului şi îl va inocula conform prescripţiilor medicale .

4.11. EXTERNAREA BOLNAVULUI

Momentul si ziua externarii vor fi anuntate cu o zi inainte de medicul curant.

Solicitati biletul de externare in dublu exemplar, din care o copie o prezentati la
medicul de familie pentru inregistrare si eliberarea de retete medicale

CAZURI CLINICE

Cazul 1.
Spitalul Județean Alba Iulia
Secția interne

DOSAR DE ÎNGRIJIRE
DATE PERSONALE:
NUME: B.V
SEX: masculin

4
VÂRSTRA: 64 de ani, 08 AUGUST 1947
DOMICILIUL: Alba-Iulia
MEDIUL: urban
DATA INTERNĂRII: 22.03.2011
DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: Pneuminie acută stângă BPOC silicoză, gr.II
DIAGNOSTIC DE INTERNARE: Pneumonie acută stângă BPOC, HTA sd. Moderată
DATA EXTERNĂRI: 31.03.2011
DIAGNOSTIC PRINCIPAL LA EXTERNARE: Pneumonie stângă, Bronșită cronică
obstructivă.
BOLI CONCOMITENTE: HTA sd. Moderată
DIAGNOSTIC SECUNDAR LA EXTERNARE: Pneumonie stângă BPOC.SILICOZĂ
Gr.II.
STARE LA EXTERNARE: ameliorat
MOTIVELE INTERNĂRII: febră, junghi toracic stâng, tuse frecventă, astenie.
Rx:

5
ANAMNEZĂ:
La internare bolnavul acuză; junghi toracic stâng, febră
- Antecedente HEREDO-COLATERALE: fără importanță
- Antecedente PERSONALE: SILICOZĂ Gr.II. BPOC,
- Condiți de viață și de muncă bune
- Comportarea față de mediu; bună
ISTORICUL BOLII: bolnavul se prezintă la secția Urgențe pentru junghi toracic stâng,
tuse frecventă cu expectorație mucopurulentă, delir, astenie moderată. În antecedente
bolnavul prezintă BPOC, Silicoză gr. II. Simptomatologia a debutat în urmă cu 7 zile
făcând tratament ambulator cu AMOXICLAV, MIOFILIN,CODEINĂ, dar
simptomatologia nu cedează. Se internează pentru tratament de specialitate.

EXAMENUL OBIECTIV:
TA=180/100 mmHg
P= 73 pulsații/minut
R= 17 r/minut
TºC= 37,7ºC

ASPECTE SOCIALE
MOD DE VIAȚĂ: de familie
MEDIU: urban
PROBLEME SOCIALE: nu are

6
 EXAMEN CLINIC GENERAL
Starea generală: influențată
Strarea de nutriție: corespunzătoare
Strarea de conștiență: prezentă
Facies: normal
Tegumente și mucoase: normal colorate
Fanere: normale
Țesut conjunctiv- adipos: slab reprezentat
Sistem ganglionar: nu se palpează
Sistem muscular: normoton, normokinetic.
Sistem osteoarticular: intergu, mobil
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară, MV cu expirație
prelungită.
Raluri ronflante rare diseminate, raluri subcrepitante la baza plămânului stâng.
Aparat cardiovascular: TA= 180/100 mmHg, AV= 80/ min, zgomote cardiace ritmice,
pulsuri periferice prezente.
Aparat digestiv: abdomen liber fără sensibilitate la palpare profundă; tranzit intestinal
prezent.
Ficat, căi biliare, splină: ficat la 2 cm subrebord, splina nu se palpează.
Aparat uro-genital: loje renale libere, Giordano negativ bilateral, micțiouni fiziologice.
SNC, endocrin, oranul de simț: orientat temporo- spațial, ROT prezent bilateral

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
- Urmărirea TA, temperaturii, respirației și a pulsului respectarea regimului
hipsodat
- Alimentarea și hidratarea corespunzător
- Evitarea eforturilor prelungite, a frigului, umezelii și a mediului poluat
- și renunțarea la unele vicii cum este fumatul
- se efectuează tratamentul medicamentos pentru afecțiunea pulmonară și cardiacă
EVALUARE EXAMEN DE TRATAMENT
LABORATOR

7
 22.03.2011 22.03.2011 22.03.2011
- la internare bolnavul prezintă: - uree=28,8 - Miofilin 2x1/2 f
- TºC= 37,5ºC - glicemia= 80 mg% EKG -Ampicilină 1g/12 h
- TA= 160/90 mmHg - Enap 5 mg 2x1
- raluri bronșice,subcrepitante Radiografia pulmonară - Vit C 200 3x 1
bazal stânga, ficat la rebord - pneumonie stângă -Paracetamol 3x1
- cord ritmic pe fond de bronșită
- AV= 80/ min acută
- hemoleucograma
23.03.2011 23.03.2011 23.03.2011
- afebril - VSH=18-50 mm - Miofilin 2x5
- TA= 180/100 mmHg - probe hepatice - Paracetamol 1-1-1
-tuse purulentă, junghi toracic -colesterol - Ampicilină 1g/8 h
stâng, raluri crepitante bazal -TG - Gentamicină 80 mg 1 fl/24 h
stâng -examen urină- rara floră - Enap 5mg 1-0-1
microbiană - Diazepam 1 tb seara

8
24.03.2011 24,25.03.2011 23, 24,25.03.2011
- TA= 180/105 mmHg
- se crește doza de hipotensor - EKG -Miofilin 2x5 ml=6
- pulmonar- ameliorat raluri - glicemia 80 mg% -Paracetamol 3x1=9
crepitante mai rare bazal stâng - Tusin forte tb 0-0-1=3
-Ampicilină 1g/8h=9
-Gentamicină 80 mg tb 12 h=6
- Enap5 mg 1-0-1
-Diazepam 1 tb seara

25.03.2011 24,25.03.2011
- afebril - Miofilin 2x5 ml
-TA=125/80 - Paracetamol 1-0-1
- cord ritmic - Ampicilină 1 g/8h=6
- stare generală bună,continuă -Gentamicină 80 mg 1 fl 24 h
tratamentul -Enap 5 mg 1-0-1=4
- Diazepam 1 tb seara=2

26.03.2011 26,27,28,29,30.03.2011
- bolnavul nu mai prezintă tuse, - Miofilin 3xl tb=3
dispnee sau dureri toracice - Gentamicină 80 l fl/24 h=2
- Enap 5 mg 1-0-1=2
- Diazepam 1 tb seara

31.03.2011
EXTERNARE: bolnavul se externează starea lui generală fiind ameliorată

REGIMUL ALIMENTAR
-regimul alimentar este hipsodat
CONCLUZII GENERALE
1.NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE

9
 - frecvența mișcărilor respiratorii este de 19 r/ min.
2.NEVOIA DE A BEA ȘI A MÂNCA
- regimul hipsodat,bolnavul se alimentează singur
3. NEVOIA DE A ELIMINA - bolnavul după tratamentul cu expectorante nu mai
prezintă tuse productivă mucopurulentă
- frecvența micțiunilor și a scaunelor este fiziologică
4.NEVOIA DE A SE MIȘCA ȘI DE A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
- mersul este integru face plimbări scurte
5. NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI
- se odihnește normal 7-8 ore/zi
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ȘI A SE DEZBRĂCA
-bolnavul se îmbracă și se dezbracă singur
7. NEVOIA DE A MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
- temperatura este normală de 36,5ºC
8.NEVOIA DE A FI CURAT,ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE ȘI
MUCOASELE
- bolnavul își efectuează singur toaleta pielii și a mucoaselor
9. NEVOIA DE A EVITAA PERICOLELE
- bolnavul este mult mai liniștit
10. NEVOIA DE A COMUNICA
- bolnavul comunică cu prietenii
11.NEVOIA DE A ACȚIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ȘI
VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA
- își practică religia orttodoxă
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRI
- este mult mai încrezător în forțele proprii
13. NEVOIA DE A SE RECREA
- citește reviste și ziare
14. NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SA-ȚI PĂSTREZI SĂNĂTATEA
-bolnavul este interesat de boala de care suferă

10
 PLANUL DE INGRIJIRE

A.1.PROBLEME 2.OBIECTIVE 3. INTERVENȚIILE ASISTENTEI

MEDICALE

-tuse - pacientul să prezinte

căi respiratorii - învață pacientul sa întrerupă
permeabili și o bună consumul de tutun
respirație - să aibă alimentație bogată în fructe,
zarzavaturi
- să reducă grăsimile și clorura de sodiu
din alimente
- administrează medicația prescrisă:
tonicardiace,hipotensoare,antiangmoase
hipertensiune pacientul să prezinte -- învață pacientul sa întrerupă
circulație adecvată consumul de tutun
- să aibă alimentație bogată în fructe,
zarzavaturi
- să reducă grăsimile și clorura de sodiu
din alimente
- administrează medicația prescrisă:
tonicardiace,hipotensoare,antiangmoase

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
Bolnav de 64 de ani cu HTA, bronșită cronică în antecedente se internează pentru junghi
toracic stâng, febră frisoane, tuse productivă, T.A.= 169/90 mmHg, cord ritmic, raluri
bronșice și subcrepitante bazal stâng. Clinic și paraclinic sublim diagnosticul următor:
Pneumonie acută stângă
- BPOC
- Silicoză gr II

11
 - HTA Se instituie tratament cu:
- Antibiotice
- Expectorante antitusive
- Hipotensoare
Evoluția este favorabilă, bolnavul este afebril. Se recomandă:
- regimul hipsodat
- evitarea stresului, frigului,-
- tratament medicamentos cu :
EUCIPRIN 250 mg 1-0-1 ( timp de 5 zile)
ACC 200 3xl tb/zi
ENAP 5mg 1-0-1
FUROSEMID 1 tb la 3- 4 zile
POLIVITAMINE 3x1 drajeu/zi

CAZUL 2
SPITALUL JUDEȚEAN ALBA
SECȚIA INTERNE
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
DATE PERSONALE
NUME:D.I
SEX: masculin
VÂRSTRA:47 de ani,1964
DOMICILIUL: Mihalț
MEDIUL: rural
DATA INTERNĂRII: 21.02.2011
DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: Pneuminie interstițială
DIAGNOSTIC DE INTERNARE: Pneumonie interstițială, traheo-bronșică spastică
DATA EXTERNĂRI: 01.02.2011
DIAGNOSTIC PRINCIPAL LA EXTERNARE: Pneumonie interstițială
DIAGNOSTIC SECUNDAR LA EXTERNARE: Traheo-bronsita spastică.
Supraponderal.

12
STARE LA EXTERNARE: vindecat
MOTIVELE INTERNĂRII: febră, junghi toracic stâng, tuse seacă,frisoane,hiperhidroză.
Rx

ANAMNEZĂ:
- Antecedente HEREDO-COLATERALE: fără importanță pentru boala actuală
- Antecedente PERSONALE:APP,coxatroză,lombopșciatică dreaptă.
- Condiți de viață și de muncă bune,lovuința corespunzătoare,neagă consum de
toxice(tutun,alcool,droguri)
- Comportarea față de mediu; cooperează
ISTORICUL BOLII: Simptomatologia actuală a debutat de aproximativ 10 zile prin
tuse seacă chinuitoare. De aproximativ 5 zile se adaugă frisoane, hiperhidroză, junghi
toracic. Radiografia pulmonară relevă hipertransparența câmpului pulmonar superior
stâng.Ambulator se instituie tratament antibiotic cu AMPICILINĂ+GENTAMICINĂ sub
care persistă tusea și febra. Se internează pentru investigații suplimentare și tratament de
specialitate.
OBSERVAȚIE INIȚIALĂ
T.A.=140/80 mmHg
P=70 pulsații/minut
R=17 r/minut

13
T°C=37,7°C
ASPECTE SOCIALE
MOD DE VIAȚĂ: de familie
MEDIU: urban
PROBLEME SOCIALE: nu are
EXAMEN CLINIC GENERAL
Starea generală: bună
Strarea de nutriție: corespunzătoare
Strarea de conștiență: prezentă
Facies: normal
Tegumente și mucoase: normal colorate
Fanere: normale
Țesut conjunctiv- adipos: bine reprezentat
Sistem ganglionar: nu se palpează
Sistem muscular: normoton, normokinetic.
Sistem osteoarticular: intergu, mobil
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară, MV cu un focar de
raluri subcrepitante medio pulmonar drept
Aparat cardiovascular: șoc apexian sp V intercostal stâng,TA= 140/80 mmHg, AV=
70/ min, zgomote cardiace ritmice bine bătute , pulsuri periferice prezente.
Aparat digestiv: abdomen liber fără sensibilitate la palpare profundă; tranzit intestinal
prezent.
Ficat ,căi biliare, splină: splina nu se palpează,ficat la rebord
Aparat uro-genital: loje renale Hbere,Giordano negativ bilateral,mictiuni fiziologice.
SNC, endocrin, organe de simț: oriemtat temporo-spațial,ROT prezent bilateral.
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
-urmărirea temperaturii,respirației,pulsului și a tensiunii arteriale.
- alimentarea și hidratarea conform regimului hipolipidic
- repaus la pat pe timpul boliiâ
- evitarea frigului, umezelii și a băuturilor prea reci sau prea calde

14
 EVALUARE EXAMEN DE TRATAMENT
LABORATOR
21.02.2011 21.02.2011 21,22.02.2011
- bolnavul se internează pentru - EKG -Ciproflixacin 100 mg/2h cu
tuse seacă,febră, frisoane. -VSH microperfuzie=4
- TA= 140/80 mmHg Radiografia pulmonară - Gentamicină 80 mg 1 fl=12 h
-pulmon: mic focar de raluri Hili măriți vascular cu - Paracetamol 1-0-1
subcrepitante hipertransparența - HHC 2xl f
- se întocmește F.Q. și se câmpului pulmonar - Diazepam 1 tb seara= 2
instituie terapia stâng superior; - Piafen 1 tb. 12 h
- cord orizontalizat cu
arcul inferior stâng
alungit
- hemoleucograma
23.02.2011 23.02.2011
- afebril,ameliorat - VSH
- probele biochimice relevă un - fibrinogen
focar drept inflamator și -hemoleucograma
dislipidemie -glicemie,azot
- bolnavul continuă tratamentul -pobre hepatice
-HDL-C
-examen
urină(bacteriologic) nu sa
dezvoltat

15
 Flora microbiană

24.02.2011 24.03.2011
- TA= 180/105 mmHg - VSH
- se crește doza de hipotensor - EKG
- pulmonar- ameliorat raluri - glicemie
crepitante mai rare bazal stâng

25.26.02.2011 25.26.02.2011 25,26.02.2011

- afebril - glicemie 94mg% - Ciprofloxacină 100 mg 2x1
-TA=125/80 - fibrinogen f/zi=4=/24 h
- cord ritmic - VSH=62-107 mm - Gentamicină 80 mg 1 fl/24=h
- stare generală bună,continuă - examen bacteriologic - Paracetamol 1-0-1=4
tratamentul Nu sa dezvoltat flora -Debridat 3x1 tb/zi=6
microbiană -Algocalmin 1 fl, la nevoie
- creatinină -NO-SPA 1 fl, la nevoie
- probe hepatice - Diazepam 1 tb seara= 2
27.02.2011 28.02.2011 27,28.02.2011
- T.A.=120/80 mmHg Ex.Pneumologic - Ciprofloxacină 100 mg 1 fl
-afebril -pneumonie interstițială - Paracetamol 1-0-1
-fără acuze subiective-continnuă -traheonronșită spasmică - Debridat 3x1=6
tratamentul -Algocalmin 1 f la nevoie
-P=60 p/min. T°=36,2°C NO-SPA 1 fl la nevoie

16
01.03.2011
EXTERNARE: bolnavul se externează starea lui generală fiind vindecat.
REGIMUL ALIMENTAR:
- regimul alimentar este hipolipidic.
CONCLUZII GENERALE
1. NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE
- frecvența mișcărilor respiratorii este de 18 r/ min.
- Bolnavul nu mai prezintă tuse
2. NEVOIA DE A BEA ȘI A MÂNCA
- bolnavul urmează în continuare regimul hipolipidic
3. NEVOIA DE A ELIMINA
- bolnavul nu mai prezintă transpirații
4.NEVOIA DE A SE MIȘCA ȘI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
- bolnavul face plimbări scurte
5. NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI
- somnul este normal
6.NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ȘI A SE DEZBRĂCA
- bolnavul se îmbracă și se dezbracă singur
7.NEVOIA DE A MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
- temperatura este normală 36,5ºC
8. NEVOIA DE A FI CURAT , ÎNGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE
ȘI MUCOASELE
- bolnavul î-și efectuează singur toaleta
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
- bolnavul este liniștit, calm
10. NEVOIA DE A COMUNICA
- bolnavul comunică cu personalul și cu colegii de salon
11. NEVOIA DE A ACȚIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ȘI
VALORI, ȘI A PRACTICA RELIGIA
- î-și practică religia

17
 12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII
- bolnavul este ambițios
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
- citește reviste și ziare
14. NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SA-ȚI PĂSTREZI SĂNĂTATEA
- bolnavul este interesat de boala sa.

PLANUL DE INGRIJIRE

A.1.PROBLEME 2. OBIECTIVE 3. INTERVENȚILE

ASISTENTEI
MEDICALE

- tuse -pacientul să prezinte căi - învață pacientul sa

respiratorii libere și tusească să expectoreze și
permeabile să colecteze sputa

- supraponderabilitate - pacientul să aibă greutate - alcătuiește un regim

corporală în funcție de
înălțime, vârstră și sex
alimentar hipocaloric
- urmărește periodic
greutatea corporală
-urmărește bolnavul să
consume numai alimente
cuprinse în regim și să
efectueze exerciții fizice.

-RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
01.03.2011

18
Bolnavul de 47 de ani fără antecedente patologice deosebite, se internează pentru tuse
seacă, dureri toracice, febră, TA fără cord aritmic.
Clinic și paraclinic se stabilesc următoarele diagnostice de:
-PNEUMONIE INTERSTIȚIALĂ
- TRAHEOBRONȘITĂ SPASTICĂ
- SUPRAPOMDERABILITATE
Recomandări la evaluare:
-se externeă vindecat cu următoarele recomandări
- evitarea frigului
-regim alimentar adaptat toleranței digestive hipolipidic.
Tratament medicamentos cu:
-AMPICILINĂ 3X1/zi 6h
-EUCIPRIN 250 mg 1-0-1 5 zile
-DEBRIDAT 3X1 tb. Intre mese
-NO-SPA 1 f. La nevoie
-NITROMINT 5 mg 1 cp zi

CAZUL 3

SPITALUL JUDEȚEAN ALBA

SECȚIA INTERNE
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
DATE PERSONALE
NUME:M.M
SEXUL: feminin
VÂRSTRA:67 de ani 18.10.1944
DOMICILIU: Sântimbru
MEDIUL: rural
DATA INTERNĂRII:07.01.2011
DIAGNOSTIC DE TRIMITERE:FIA cr. Cu alură rapidă CIC. ICC NYHA III/IV
DIAGNOSTIC DE INTERNARE: PNEUMONIE DREAPTĂ

19
DATA EXTERNĂRII:17.01.2011
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: CIC.FIA cr cu alură rapidă ICC, NYHA III
DIAGNOSTIC SECUNDAR LA EXTERNARE: pneumonie dreaptă, varice ale
membrelor inferioare, insuficiență venoasă cronică.
STAREA LA EXTERNARE: ameliorat.
MOTIVELE INTERNĂRII: dureri precordiale,palpitații, dispnee cu ortopnee, dureri
toracice în dreapta, tuse productivă.
Rx:

ANAMNEZĂ:
- Antecedente HEREDO-COLATERALE: fără importanță pentru boala actuală
- Antecedente PERSONALE:CIC,FIA cr., ICC.
- Condiți de viață și de muncă: bune
- Comportarea față de mediu: bună
ISTORICUL BOLI: bolnava în vârstră de 67 de ani cu CIC,FIA cr în antecedente se
inernează pentru dispnee respiratorie la eforturi mici,dispnee nocturnă cu ortopnee,
palpitații și jenă retrosternală de efort. Se internează pentru investigații și tratament de
specialitate
OBSERVAȚIE INIȚIALĂ
T.A.=140/90 mmHg

20
P=75 pulsații/minut
R=15 r/minut
TºC= 37,7ºC
ASPECTE SOCIALE
MOD DE VIAȚĂ: de familie
MEDIU: rural
PROBLEME SOCIALE: nu are
EXAMEN CLINIC GENERAL
Stare generală:bună
Stare de nutriție: corespunzătoare
Stare de conștiență:prezentă
Facies:normal
Tegumente și mucoase ușor palide
Fanere: normale
Țesut conjunctiv-adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar: nu se palpează
Sistem muscular:nonnoton,normokinetic.
Sistem osteoarticular: integru, mobil
Aparat respirator: torace normal conformat, zgomote respiratori prezente, raluri bazale de
stază și subcrepitante bazal dreapta.
Aparat cardiovascular AMC în limite normale. SA în spațiul V intercostal pe linie
medială
T.A 140/90 mmHg, zgomote cardiace aritmice bine bătute fără sufluri supraadăugate,
pulsurile periferice prezente, varice ale membrelor inferioare.
Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic,participă la mimșcările respiratorii, tranzitul
intestinal prezent.
Ficat,căi biliare, splină: splina nu se palpează, ficat la aproximativ 2 cm subrebordul
costal.
Aparat uro-genital: loje renale libere, Giordano negativ bilateral, micțiuni fizioligice.
SNC, endocrin, organe de simț: orientat temporo-spațial,ROT prezent bilateral.
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE

21
 - urmărirea TA, temperatirii, respirației și a pulsului.
- Alimentarea și hidratarea conform regimului hipsodat și evitarea eforturilor
prelungite se efectuează tratament medicamentos pentru afecțiunea pulmonară și
cardiacă
- Explicarea bolnavei ca boala este o deficiență care poate trece neobservată dacă se
respectă normele impuse și insușite.
- Vegherea și educarea bolnavei la o riguroasă igienă bucală,a picioarelor și
gambelor
- Convingerea bolnavei să evite frigul umezeala și emoțiile.
EVALUARE EXAMEN DE TRATAMENT
LABORATOR
07.11.2011 7.01.2011 7.01.2011
- dispnee la eforturi mici, - ionograma - Digoxin 2 fl x 1
dispnee nocturnă cu - glicerină 124 mg - Rytmonorm 150 mg
ortopnee; - hemoleucograma - Furosemid 1 f zi
- palpitații, astenie tuse - uree – 56,3 - Spironolactona 50 mg
productivă; - creatinită – 0,65 - Nitromint R
TA-140/90 mmHg - Na- 142 - Aspenter 75 mg
Cord aritmic - K+ - 4,2 - ACC200 3x1tb
-hepatomegalie
- edeme ale membrelor
inferioare la nivelul gambei
stângi
- T=37,7ºC
8,9.01.2011 8.01.2011 8,9.01.2011
- T= 36,2ºC VSH 13/40 -Digoxin 4f 2x1
- TA= 130/90 mmHg - probe hepatice -Rytmonorm 150 mg
- dispnee nocturnă cu - TG.HDL - Fureosemid 1 f/ zi
ortopnee - Examen urină - Spironolactona 50 mg
- bolnava continuă - Tymol -Nitromint R
tratamentul - Aspenter f5

22

10.01.2011
- TA- 130/80 mmHg
Cord în FIA medie
- edeme cu tulburări
atrofice tegumentare
a gambei stângi pe
fobd de insuficiență
venoasă cronică.
- Zgomote precordiale
dimiinuate
13.01.2011
-afebrilă
-TA- 120/80 mmHg
- FIA medie
- dispnee
- edeme gambiere
15.01.2011
- afebrilă
- FIA medie
13.01.2011
- ionograma Na- 141
K±4,3
14.01.2011
Radiografie
cardiopulmonară
- cord cu V. Stâng mărit;
hili măriți vascular.
Condensare pneumonică
perihilară dreaptă; scizură
orizontală dreaptă
15.01.2011
- glicemie 75 mg%
- examen radiologic
- Ampicilină 1g/12h
NTG 1tb la nevoie
10,11,12.01.2011
- Digoxin 2x1
- Miofilin 2x5 m 1 f/4
- Furosemid
- Spironolactona
- Nitromint R
- Aspenter
-Ampicilină 1g/12h
- NTG la nevoie
- Metroclopramid 2X 1 tb/
la nevoie
13,14.01.2011
- Digoxin
- Miofilin
- Euciprin
- Furosemid 1 f 7/zi
-Spironolactona 50 mg
- Nitromint R
- Aspenter 75 mg
- Metoclopramid
- Venoton 3x1 tb 6
- ung. Heparinat
15,16.01.2011
- Digoxin 1 tb la nevoie
- Euciprin
- Furosemid
-Spironolactonă 1 f / zi
- Nitromint R

23
 - Aspenter 75 mg
- NTG tb 4
- Metroclopramid tb 6

17.01.2011. Bolnava se externează starea ei fiind în general ameliorată.

REGIMUL ALIMENTAR
- regimul alimentar este hipsodat
CONCLUZII GENERALE
1.NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE
- respirația este normală de 17 r/min, cu mișcări respiratorii simetrice și regulate
- TA= 140/90 mmHg, P= 74 p/min
2.NEVOIA DE A BEA ȘI A MÂNCA
- bolnava urmează în continuare regimul hipsodat
- se alimentează și se tratează singură
3. NEVOIA DE A ELIMINA
- bolnava nu mai prezintă transpirații și tuse productivă
- mictiunile sunt spontane
4.NEVOIA DE A SE MIȘCA ȘI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ
- bolnavul face plimbări scurte și tot mai dese
5. NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI
- se odihnește mai bine spre sfârșitul perioadei de spitalizare
6.NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ȘI A SE DEZBRĂCA
- bolnava se îmbracă și se dezbracă singură
7.NEVOIA DE A MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE
NORMALE
- temperatura este normală 36,5ºC, nu mai prezintă transpirații
8. NEVOIA DE A FI CURAT , ÎNGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE
ȘI MUCOASELE
- bolnava își efectuează singură toaleta
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

24
 - bolnava este liniștită, mai calmă
10. NEVOIA DE A COMUNICA
- bolnava comunică cu personalul și cu colegii de salon
11. NEVOIA DE A ACȚIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ȘI
VALORI, ȘI A PRACTICA RELIGIA
- citește cărți religioase
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII
- învată pe alții despre meseria practicată înaintea pensionării
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
- participă la activității recreative ușoare
14. NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SA-ȚI PĂSTREZI SĂNĂTATEA
- bolnava este interesată de boala de care suferă.

PLANUL DE ÎNGRIJIRE

A.1. PROBLEME 2.OBIECTIVE 3.INTERVENȚILE

ASISTENTEI
MEDICALE

- dispnee la eforturi mici pacienta să prezinte căi - învață pacientul să

- dispnee nocturnă cu respiratorii permeabile și o tușească, să expectoreze și
ortopnee bună respirație să colecteze sputa, asigură
poziția sezând sau
semișezând la pacientul cu
dispnee
- umezește aerul din
încăpere cu apă alcoolizată
- învață pacientul să facă
gimnastică respiratorie

25
-edeme gambiere - să prezinte o cireculație
adecvată
- învață pacientul să reducă
consumul de grăsimi și
clorură de sodiu din
alimentație prescrisă de
medic
- administrează medicație
prescrisă de medic
vasodilatatoare,
tonicardice,diuretice

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
17.01.2011
Bolnava de 67 de ani cu CIC, FIAcr în antecedente se internează pentru dispnee
inspiratorie la eforturi mici. Dispnee nocturnă cu ortopnee, palpitații, jenă precordială la
efort, astenie tuse, TA=140/90 mmHg, cord tahicordic, FIA raluri de stază și crepitante
bazal dreapta, hepatomegalie, edeme gambiere, tulburări trofice gamba stângă.
Se insitituie tratament cu:
-tonicardice
-nitriți
-antialigice
-antibiotice
-diuretice
Recomandări la evaluare:
- regim hipsodat
- evitarea eforturilor prelungite
Tratament medicamentos cu:
- DIGOXIN
- RYTMONORM 150 mg
- NITROMINT R
- ASPENTER 75 mg
- FUREOSEMID 1 tb la 3 zile

26
 - SPIRONOLACTONA 50 mg

Concluzii generale asupra lucrarii

SCOPUL LUCRARII

Lucrarea îsi propune prezentarea pneumoniilor acute bacteriene comunitare la vârstnici,

afectiuni care apar, în general, cu o frecventa de 50 de ori mai mare la indivizii de peste
75 de ani fata de grupa de vârsta 15-19 ani si care pun probleme deosebite de diagnostic
pozitiv, tratament, evolutie si prognostic

INTERVENȚILE ASISTENTEI MEDICALE:

Asistenta vizează:

-combaterea infecției

- eliberarea căilor respiratorii

- îmbunătățirea respirației

-prevenirea complicaților

- evitarea frigului

- în perioadele febirile asigurarea repausului la pat,poziție semișezând,aerisirea încăperi,

administrare de oxigen,umidificarea aerului,alimentație lichidă și semi lichidă în
perioadele febrile, cu aport caloric corespunzător necesităților; treptat se trece la o
alimentație normală

- asigurarea unei cantități suplimentare de lichide avâd în vedere pierderile prin febră,
polipnee,transpirații

-igiena tegumentelor și mucoaselor, în special a cavitați bucale.

- ajutarea pacientului să adopte poziți care facilitează expectorarea

- încurajarea pacientului să efectueze mișcări active,pentru menținerea tonusului

muscular

27
- ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamnetale și încurajarea lui să participe
la îngrijiri prin creșterea graduală a activități în funcție de toleranță.

- măsurarea funcților vitale

- recoltarea de probe biologice și patologice pentru examinări de laborator

-administrarea tratamentului medicamentos prescris:

- tratament etiologig

- tratament simptomatic

- tratametul complicaților

- educația pacientului:

- semnele de recunoștere a eventualelor complicții( febră dipă administrarea

antibioticelor, scăderea toleranței la efort, intensificarea dureri toracice, modificări ale
sputei)

- necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea secreților

- alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus

- efectuare exerciților respiratori

- toaleta cavitați bucale după expectorare

MATERIAL SI METODA DE LUCRU

Au fost luati în studiu 81 de pacienti cu vârsta de peste 65 de ani internati cu diagnosticul

de pneumonie acuta, în Spitalul Clinic de Boli Infectioase Alba Iulia , urmarindu-se
aspectele clinico-evolutive si terapeutice în corelatie cu examinarile de laborator si
paraclinice (radiografia toracica).

Vârstnicii constituie un segment mare si în crestere al populatiei globului datorita

mentinerii în viata a pacientilor în vârsta gratie progreselor terapeutice în unele boli

28
debilitante si posibilitatilor actuale de recuperare a unor pacienti, dupa boli altadata letale,
care ramân cu sechele ce cantitativ în unul din mecanismele de aparare a gazdei (bariere
naturale, mijloace de aparare biologica nespecifice si apararea specifica: imunitatea
influentează nefast sistemul lor imunitar.

Orice deficit calitativ sau celulara si umorala) redispozant si un factor favorabil pentru
aparitia infectiilor.. Ca urmare, infectia ramâne o cauza principala de morbiditate si
mortalitate la pacconstituie pientii imunocompromisi. Imunodeficientele aparute în
corelatie cu vârsta reprezinta factori predispozanti pentru aparitia patologiei infecțioase.

Susceptibilitatea mai mare a vârstnicilor la infectii, în general, si la infectii ale tesutului

pulmonar,

în particular, este determinata de:

* imunosupresie

– fiziologica (deprecierea imunitatii umorale si celulare, locala si generala);

– iatrogena (tratamente imunosupresoare, radioterapie, etc.).

* modificări de structură si a funcțiilor fiziologice ale aparatului respirator (reflex de tuse,

circulație, transport muco-ciliar);

* boli pulmonare preexistente: BPCO, astm, granulomatoza, TBC, silicoză, bronsite

cronice tabagice;

* boli cronice extrapulmonare (cardio-vasculare, neurologice, renale, hepatice, diabet

zaharat, neoplasme, etilism, boli endocrine etc.)

* tratament anterior cu antibiotice (ce favorizeaza aparitia pneumoniilor nosocomiale

precoce cu germeni plurirezistenti la antibiotice)

* convietuirea în comun (persoane institutionalizate).

Lucrarea îsi propune prezentarea pneumoniilor acute bacteriene comunitare la vârstnici,

afectiuni care apar, în general, cu o frecventa de 50 de ori mai mare la indivizii de peste
75 de ani fata de grupa de vârsta 15-19 ani si care pun probleme deosebite de diagnostic
pozitiv, tratament, evolutie si prognostic.(fig 1)

29
În cazuistica noastra, se constata ca îmbolnavirile au aparut preponderent la sexul
masculin, respectiv 49 pacienti (60,5%). (figura 2).

Ca si în cazul altor infecții aparute la vârstnici, tabloul clinic al pneumoniilor acute este,
deseori, incomplet (simptome si semne clinice de afectare pulmonara absente/discrete)
sau atipic, cu predominanta simptomatologiei provocata de afectiuni concomitente si/sau
preexistente si, deseori, cu tulburari ale starii de constienta (confuzie, obnubilare) care
pot constitui repere pretioase înca de la debutul unei pneumonii cu evolutie severa,
amenintatoare de viata.

30
Febra si alte fenomene generale infectioase pot fi discrete sau chiar absente. În cazuistica
noastra 67 pacienti (82,7%) au prezentat valori crescute ale temperaturii, respectiv 58
bolnavi (71,6%) au avut febra iar 9 bolnavi (11,1%) doar subfebrilitati.

La restul de 14 pacienti (17,3%) pneumonia a evoluat pe fond de afebrilitate (figura 3)

Literatura de specialitate releva faptul ca febra poate fi absenta în 33-60% din cazurile de
pneumonie la vârstnici..

Alte fenomene generale infectioase au fost prezente în proportii diferite predominând

alterarea starii generale (48,1% din cazuri) si frisonete (46,9% din cazuri) alaturi de
mialgii, cefalee, transpiratii, astenie. (figura 4).

La vârstnici, simptomele si semnele clinice de suferinta pulmonara sunt mai estompate

(discrete) sau, uneori, chiar lipsesc.

31
În studiul nostru s-a constatat ca doar 1/3 din pacienti au prezentat dureri sub forma de
junghi toracic sau dureri toracice difuze. Tusea, prezenta doar la 62 bolnavi (76,5% din
cazuri), a fost fie productiva, cu expectoratie muco-purulenta sau hemoptoica, fie tuse
seaca iritativa. Doar 11 bolnavi (13,6%) au acuzat odinofagie cu disfagie iar 5 bolnavi
(6,1%), fenomene digestive. (figura 5).

Semnele clinice tipice pentru o pneumonie bacteriana au fost prezente doar la 56 (69,1%)
bolnavi, sindromul de condensare pulmonara fiind mai mult sau mai putin exprimat:
matitate (16,9%), murmur vezicular înasprit (56,8%), raluri crepitante (69,1%) si/sau
bronsice (27,2%), si fenomene de insuficient a respiratorie acuta, dispnee (34,5%) si
cianoza (41,9%) (figura 6).

Concomitent, 30 bolnavi prezentau semne de decompensare cardiaca, pe fond de

suferinta cardiaca cronica, sau metabolica (18 bolnavi cu diabet zaharat).

32
Diagnosticul pozitiv a fost confirmat prin: * examinari de laborator: sindrom inflamator
la 71 bolnavi (88,4%) cu VSH crescuta (82,2%), leucocitoza (44,4%), neutrofilie
(65,4%); de remarcat, 25 de bolnavi cu leucopenie iar 8 bolnavi cu limfocitoza în tabloul
sanghin (figura 7), sugerând existenta unei infectii mixte viro-bacteriene;

 radiografia toracica care a evidentiat modificari pulmonare diverse: focare

bronhopneumonice (18,5%), focare de condensare pulmonara segmentare sau
lobare (44,4%) cu sau fara interstitiu pulmonar accentuat (care pledeaza pentru o
pneumonie mixta) în 37,1% dintre cazuri, iar la 8 bolnavi s-a evidentiat si colectie
pleurala (figura 8).

33
Etiologia infectiilor pulmonare la vârstnici este diferita de cea a adultilor tineri. În cazul
pneumoniilor bacteriene, germenii patogeni cel mai frecvent implicati la vârstnici sunt:
S.pneumoniae, bacili gram negativi, H.influenzae. La vârstnici creste riscul infectiilor
pulmonare cu bacili gram negativi si S.aureus. Este posibila implicarea mai multor agenti
patogeni, a unor germeni microbieni secretori de betalactamaze sau rezistenti la multiple
antibiotice precum si, deseori, aparitia suprainfect iei bacteriene pe un fond de pneumonie
interstit iala în cadrul unei infectii virale a tractului respirator.

Stabilirea etiologiei unei pneumonii bacteriene este dificil de realizat. Examenul de sputa
si hemocultura (recoltata chiar în afebrilitate în cazul pacientilor vârstnici cu
pneumopatie acuta) sunt deosebit de importante. Sputa este deseori dificil de recoltat iar
metodele invazive (bronhoscopie cu lavaj bronhoalveolar sau brasaj protejat – tehnica
Wimberly; aspiratie traheo-bronsica, punctie transtraheala sau transbronsica, toracotomie
cu biopsie pulmonara) se recomanda numai atunci când se suspecteaza alte
microorganisme ca fiind implicate în dezvoltarea pneumoniei decât patogenii bacterieni
obisnuiti. În cazuistica noastra doar în 3 cazuri s-a stabilit etiologia pneumoniei:
S.pneumoniae (în hemocultura), Neisseria spp. (în sputa), M.pneumoniae (RFC).

Tratamentul etiologic de prima intentie, (2, 4, 6) rational, logic, a constat în asocierea de

2 sau 3 antibiotice în majoritatea cazurilor (71,4%) urmarindu-se, astfel, obtinerea
eficientei terapeutice fata de o gama larga de posibili agenti patogeni implicati în
etiologia pneumoniilor la pacientii vârstnici (figura 9).

34
În studiul nostru s-a constatat ca doar 23 pacienti (28,6%) au urmat tratament cu un
singur antibiotic constatându-se predominanta terapiei cu aminopeniciline (39,1%) sau cu
C3 (ceftriaxona) (26,1%) (figura 10).

Tratamentul cu o asociere de 2 antibiotice (la 54 pacienti) a constat în asocierea unei

aminopeniciline cu alte familii de antibiotice (fluorochinolone, aminoglicozide,
macrolide, cotrimoxazol) în majoritatea cazurilor (96,3%); doar în 2 cazuri s-a asociat
ciprofloxacina cu o C3 de extrema stânga (ceftriaxona sau cefotaxim) (figura 11).

35
Asociere de 3 antibiotice s-a impus doar la 4 pacienti (4,8%) (fie datorita severitatii
formei clinice fie prezentei unor comorbiditati: pielonefrita acuta, suferinte ORL,
stafilococie cutanata) si a constat în asocierea de ampicilina + cotrimoxazol +
ciprofloxacina.

De remarcat ca în 85,2% din cazuri s-a instituit tratament antibacterian cu betalactamine

fie ca monoterapie fie în asociere cu antibiotice din alte grupe iar la 56,8% din cazuri,
ciprofloxacina în asociere cu alte antibiotice (figura 12).

36
Durata medie de spitalizare a fost de 9,9 zile, cu variatii între 6 si 23 de zile. Majoritatea
bolnavilor au necesitat o spitalizare de 10 – 14 zile (figura 13) în concordanta cu forma
clinica de boala.

Durata prelungita a spitalizarii (peste 14 zile în 21% din cazuri) s-a datorat evolutiei
severe (30,9%) sau prelungite (11,1%) a bolii pulmonare pe fondul unor afectiuni cronice
pulmonare (BPCO, bronsita cronica),(2, 7) sau extrapulmonare (boli cardiovasculare,
diabet zaharat, etilism cronic, hepatopatii cronice) care au determinat o evolutie trenanta,
lent regresiva a pneumoniei. Se remarca, totusi, ca peste jumatate din cazuri (58%) au
prezentat o forma medie de boala (figura 14).

37
Evolutia clinica a fost favorabila la marea majoritate a pacientilor înregistrându-se un
singur deces (bolnav de 57 ani cu bronhopneumonie pe fond de tuberculoza pulmonara
apicala cavitara si etilism cronic).

REZULTATE SI DISCUTII

Studiul a cuprins 81 de pacienti, internati cu diagnosticul de pneumopatie acuta, cu vârsta

cuprinsa între 65 – 83 de ani. Majoritatea bolnavilor, respectiv 57 cazuri (70,4%), au avut
vârsta cuprinsa între 71-80 de ani. (figura 1), în proportie aproape egala pentru grupele de
vârsta 71-75 de ani (35,9%), respectiv 76- 80 de ani (34,5%).

CONCLUZII

Pneumoniile la vârstnici sunt afectiuni frecvente:* pneumonia acuta comunitara apare

de 50 de ori mai frecvent la indivizi cu vârsta de peste 75 de ani (comparativ cu
adolescentii si adultul tânar: 15 – 19 ani);

* pneumonia nosocomiala apare de 2 ori mai frecvent la persoanele de peste 65 de ani (în
comparatie cu pacientii mai tineri);

Tabloul clinic: deseori incomplet, atipic sau mascat de simptomatologia altor asocieri
morbide;

Examinarile de laborator au valoare limitata:

* sindrom inflamator minim sau absent;

* diagnostic etiologic dificil (în absenta sputei - tratament anterior cu antibiotice);

* importanta hemoculturii pentru precizarea etiologiei.

Tratamentul pneumoniilor acute bacteriene implica:

* tratament etiologic, antimicrobian, care presupune, de cele mai multe ori, asocierea a 2
sau chiar 3 antibiotice (fiind vorba de vârstnici cu numeroase comorbiditati si/sau
tratamente repetate cu antibiotice în antecedente);

* alaturi de terapia antimicrobiana se impune terapia bolilor asociate, tratament

patogenetic si simptomatic;

Evolutia severa sau prelungita a bolii duce la spitalizare prelungita si costuri de

spitalizare mai mari;

38
BIBLIOGRAFIA

39