UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

ŞCOALA DOCTORALĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

NAŞTEREA PREMATURĂ
CONSIDERAŢII ACTUALE ETIOPATOGENICE, DE
CONDUITĂ LA NAŞTERE ŞI POSTPARTUM ALE
FEŢILOR PREMATURI

- REZUMAT -

Conducător doctorat:
Prof. Univ. Dr. Râcă Nicolae
Student-Doctorand:
Badi Claudia Paula

CRAIOVA
2015
 Naşterea prematură. Consideraţii actuale etiopatogenice,
de conduită la naştere şi postpartum ale feţilor prematuri

REZUMAT

Naşterea prematură rămâne una din cele mai importante probleme ale obstetricii moderne
prin incidenţa crescută, dar şi prin implicaţiile sale asupra morbidităţii şi mortalităţii natale.
Consecinţele prematurităţii nu sunt doar medicale, ci şi în plan social şi economic, cu impact
negativ asupra familiilor implicate. Prematurii necesită eforturi deosebite de îngrijire medicală
incomparabil mai mari decât cele pe care le presupune îngrijirea nou-născuţilor la termen.
Lucrarea este structurată în două părţi: generală şi specială. Prima parte, generală,
prezintă date de ordin teoretic despre naşterea prematură: incidenţă, consideraţii actuale
etiopatogenice şi de conduită terapeutică şi despre prematur: consideraţii generale,
particularităţi morfofiziologice şi fiziopatologice de îngrijire a nou-născutului prematur,
morbiditate, prognostic şi cauzele de deces la prematur.
Partea a doua a tezei, cea specială, conţine contribuţia personală reprezentată de un
studiu clinic pe o perioadă de 5 ani, 2008 - 2012, al prematurităţii în maternitatea Spitalului
Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, insistând asupra naşterii premature, incidenţei - din
totalul de 16.083 naşteri în perioada luată în studiu, 2.161 au fost naşteri premature - asupra
factorilor etiopatogenici, psihocomportamentali implicaţi în naşterea prematură, morbidităţii
şi mortalităţii prematurilor.
Particularităţile structurale ale prematurilor sunt asociate cu risc crescut de asfixie
perinatală, sindrom de detresă respiratorie, persistenţă de canal arterial, hiperbilirubinemie,
hipoglicemie, hipotermie, sepsis, comparativ cu nou-născuţii la termen.
Am studiat, de asemenea, incidenţa prematurităţii şi a riscurilor morbidităţii şi
mortalităţii prematurilor proveniţi din sarcini gemelare, prevalenţa şi factorii perinatali
asociaţi cu o incidenţă crescută a retinopatiei de prematuritate, factorii infecţioşi materni
implicaţi în naşterea prematură şi cei implicaţi în hemoragia intracraniană la prematur.
În concluzie, în urma studiului efectuat se pot stabili grupe de risc în rândul gravidelor
care necesită urmărire prenatală specială şi terapii cu viză profilactică pentru reducerea
numărului naşterilor premature. De asemenea, studiul a arătat necesitatea instituirii terapiei
speciale la naştere şi postpartum în cazul nou-născuţilor prematuri cu respectarea standardelor
actuale de îngrijire perinatală în vederea reducerii morbidităţii şi mortalităţii neonatale.

Cuvinte cheie: naştere prematură, prematur, morbiditate, mortalitate

PARTEA GENERALĂ

NAŞTEREA PREMATURĂ. PREMATURUL

Naşterea prematură rămâne una din provocările cele mai importante ale obstetricii, prin
incidenţa crescută, dar şi prin impactul medico-social, cultural, familial, demografic. La fel prematurul,
şi în special prematurul mic, constituie una din marile încercări ale neonatologiei, chiar şi în condiţiile
în care s-a schimbat aproape total modalitatea de îngrijire a prematurilor odată cu introducerea în
practică a unor tehnologii şi echipamente moderne. Naşterea prematură reprezintă o problemă majoră
de sănătate publică, asociată cu morbiditate şi mortalitate neonatală crescută.
Naşterea prematură, conform OMS, este naşterea apărută înainte de 37 de săptămâni
complete de gestaţie, sau la mai puţin de 259 de zile de la prima zi a ultimei menstruaţii, astfel
naşterea prematură reprezintă o entitate clinică obstetricală apărută prin întreruperea intempestivă a
cursului normal al sarcini, rezultatul fiind un prematur cu semne de imaturitate. Conform OMS, copil
prematur este copilul născut viu mai devreme de 37 săptămâni de gestaţie, la mai puţin de 259 zile,
calculat din prima zi a ultimei menstruaţii.
Produsul de concepţie are de regulă greutatea mai mică de 2.500 g, viabil, şi lungimea între
35 şi 47 cm. Din punct de vedere morfofuncţional, biologic, neurologic şi metabolic este imatur,
incomplet dezvoltat şi care cel mai frecvent se adaptează dificil la viaţa extrauterină, fiind nevoie de
îngrijiri deosebite la naştere şi postpartum. Prematurul poate prezenta frecvent, pe termen scurt,
hipoglicemie, detresă respiratorie, apnee, instabilitate termică, tulburări digestive: icter, respectiv
dificultăţi în alimentaţia enterală, riscul de deces fiind mult mai mare decât în cazul unui nou-născut la
termen. Pe termen lung, complicaţiile prematurităţii pot fi grave: sensibilitate crescută pentru infecţii,
mai ales cele de tract respirator, astm, hipertensiune arterială, miopie, surditate, retard de creştere
staturo-ponderală, probleme neurologice, de tipul paraliziei sau atrofiei cerebrale, risc crescut pentru
autism (în special în cazul prematurului târziu)
Mecanismele prin care se declanşează naşterea prematură nu diferă fundamental de
mecanismele declanşării naşterii fiziologice la termen, fiind implicat sistemul imuno-endocrin al
sarcinii, în special axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal matern, fetal şi corio-decidual. Este vorba de
mecanisme fiziologice declanşate în condiţii patologice, ca o reacţie de apărare şi de limitare a
costului biologic al agresiunii asupra unităţii funcţionale materno-fetale.
Etiologia naşterii premature este complexă şi multifactorială şi încă incomplet elucidată. În
prezenţa celor mai moderne mijloace de diagnostic, factorii etiopatogenici ai prematurităţii pot fi
identificaţi în maxim 75% din cazuri. Este foarte importantă depistarea lor, pentru instituirea măsurilor
profilactice.
Cauzele şi condiţiile favorizante se pot împărţi în două mari categorii: materne (locale şi
generale) şi ovulare, la care se adaugă factorii de risc epidemiologici (vârstele extreme ale gravidei -
mame cu vârsta sub 16 ani, respectiv peste 45 de ani -, talia sub 145 cm, greutatea mai mică de 45 kg
înainte de sarcină, nivel socioeconomic scăzut, eforturi fizice excesive, antecedente ginecologice şi
obstetricale - interval mai mic de un an de la o naştere anterioară, naşteri premature în antecedente,
avorturi repetate în antecedente, vârsta menstruală mai mică de doi ani -) şi factorii

1
psihocomportamentali de risc supraadăugaţi (lipsa dispensarizării, câştig ponderal mai mic de 5 kg în
cursul sarcinii, starea psihică labilă pe parcursul gestaţiei, fumatul, consumul de alcool, droguri,
cafeină, intoxicaţii profesionale cu plumb, mercur, activitate sexuală excesivă în ultimul trimestru de
sarcină).
Conduita terapeutică în naşterea prematură
- Profilaxia naşterilor premature presupune cunoaşterea factorilor etiologici şi iniţierea unor măsuri
care să atenueze factorii de risc, începând din perioada preconcepţională şi continuând în cea
prenatală. În plus, se acordă o atenţie deosebită pe perioada sarcinii alimentaţiei gravidei, igienei
muncii, stărilor psiho-educaţionale, disgravidiei.
- Scorul de risc al naşterii premature permite studierea prospectivă a fiecărei gravide aflate sub
supraveghere şi iniţierea unor măsuri terapeutice fundamentale în cazurile care cumulează un risc
crescut, peste un anumit nivel. Cel mai cunoscut este coeficientul de risc al naşterii premature
introdus de Papiernik;
- Măsurarea ecografică a lungimii colului uterin este un factor predictiv în determinismul naşterii
premature;
- Conduita obstetricală în travaliul prematur: repausul la pat, modificarea stilului de viaţă şi
reducerea efortului fizic, terapie tocolitică şi tratament hormonal de substituţie, cerclajul colului
uterin, corticoterapia, antibioterapia.
Caracteristicile fiziopatologice ale prematurilor, datorate imaturităţii tuturor aparatelor şi
sistemelor, explică dificultatea în adaptarea la viaţa extrauterină existând riscuri multiple de suferinţă
respiratorie, de hipotermie, dereglări hidroelectrolitice, susceptibilitate crescută pentru infecţii, risc
pentru hemoragie intracraniană.
Îngrijirea nou-născutului prematur presupune: stabilizarea nou-născutului prematur,
asigurarea şi menţinerea căldurii, menţinerea respiraţiei, prevenirea infecţiilor şi alimentaţia
corespunzătoare.
Complicaţiile prematurităţii sunt: sindromul de detresă respiratorie, bronhodisplazia
pulmonară, complicaţii cerebrale (HIC), complicaţii cardiace (PCA), anemia de prematuritate,
sindromul hemoragipar, infecţiile, complicaţiile digestive (EUN), icterul de prematuritate, hipoglicemia,
hipotermia, afecţiunile auditive şi retinopatia de prematuritate.
Prognosticul este influenţat semnificativ de greutatea la naştere şi mai ales de vârsta
gestaţională, depinzând de cauza care a declanşat naşterea spontană prematură, cele mai nocive
fiind infecţiile acute şi cronice, intoxicaţiile mamei şi disgravidiile. Nu în ultimul rând, depinde de
calitatea îngrijirilor medicale acordate în primele ore după naştere. Prematuritatea extremă, stresul
naşterii, asfixia intrapartum agravează prognosticul.
Prematuritatea reprezintă aproximativ jumătate din mortalitatea neonatală şi aproape 80% din
mortalitatea din primele 10 zile de viaţă. Prognosticul tardiv poate fi grevat de sechele, mai mult sau
mai puţin grave.
Principalele cauze de mortalitate la prematuri sunt hipoxia, hemoragia intraventriculară, SDR,
infecţiile, malformaţiile congenitale, discraziile sangvine.
Riscul pentru mortalitatea crescută a prematurilor faţă de nou-născuţii la termen se menţine şi
pe durata primului an de viaţă, fiind de 2,1 până 5,1 ori mai mare şi se datorează în special asocierii
cu malformaţii congenitale.

2
 PARTEA SPECIALĂ
Justificare
Prematuritatea reprezintă una din entităţile obstetricale ale cărei consecinţe sunt dintre cele
mai complexe şi redutabile. Naşterea prematură complică un procent semnificativ din sarcini (5-15%),
cu diversele variaţii de la o ţară la alta, şi reprezintă principala cauză de morbiditate şi mortalitate
perinatală la nivel mondial. Prematurilor, şi în special celor cu greutate foarte mică la naştere, le revin
peste 50% din decesele neonatale ce recunosc alte cauze decât malformaţiile congenitale.
Scopul studiului
În studiul realizat mi-am propus evaluarea factorilor etiopatogenici, în special
psihocomportamentali implicaţi în naşterea prematură, pe un eşantion de 200 paciente, aparent
sănătoase, primipare, făcând o comparaţie între un lot de studiu alcătuit din 100 paciente care au
născut prematur şi alt lot de 100 paciente – lot de control, care au născut la termen. Un alt scop al
studiului a fost analiza atentă a nou-născuţilor prematuri, morbiditatea şi mortalitatea acestora.
Obiectivele studiului
· Identificarea factorilor care pot determina îndepărtarea etiologiei psihocomportamentale în
determinismul naşterii premature.
· Identificarea diferenţelor între mamele care au născut prematuri şi cele care au născut
normoponderali. Aceste diferenţe se referă la prezenta factorilor etiopatogenici ai prematurităţii în
cazul pacientelor care au născut prematur.
· Identificarea măsurilor care pot determina îndepărtarea factorilor etiologici ai naşterii premature.
· Evaluarea consecinţelor declanşării premature a naşterii asupra nou-născutului.
· Evaluarea implementării politicilor de sănătate ce vizează protecţia femeii gravide faţă de de
incidenţa tot mai crescută a factorilor psihocomportamentali, evitând astfel riscul naşterii
premature.
· Instituirea terapiei speciale la naştere şi postpartum ale nou-născuţilor prematuri cu respectarea
standardelor actuale de îngrijire perinatală în vederea reducerii morbidităţii şi mortalităţii
prematurilor.
Metode şi etape de lucru
Pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului meu am realizat un studiu retrospectiv al naşterilor
pe o perioada de 5 ani, ianuarie 2008 - decembrie 2012, realizat în Clinica Obstetrică-Ginecologie a
Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova, având în vedere toate naşterile ce au avut loc în aceasta
perioadă, insistându-se asupra naşterilor premature. Au fost incluse în studiu date atât despre mame,
cât şi despre nou-născuţi. Pe parcursul perioadei de timp la care s-a raportat studiul de faţă s-au
înregistrat un număr de 16.083 de naşteri, dintre care 2.161 au fost naşteri premature, 164 naşteri
gemelare, 171 prematuri cu GN < 1000 g.
Metoda studiului presupune urmărirea comparativă, pe o perioadă de 5 ani, a naşterilor
premature şi a celor la termen, a factorilor etiopatogenici implicaţi în naşterea prematură, morbiditatea
şi mortalitatea prematurilor, comparativ cu cea a normoponderalilor. Am studiat de asemenea
implicarea patologiei infecţioase materne în naşterea prematură, factori de risc implicaţi în hemoragia
intracraniană la prematur, riscurile prematurităţii în cazul sarcinii gemelare, dar şi evaluarea

3
prevalenţei şi a factorilor de risc asociaţi retinopatiei de prematuritate.
Acest studiu a fost realizat pe baza elementelor extrase din foile de observaţie ale mamelor
care au născut în aceasta clinică, precum şi din foile de observaţie ale nou-născuţilor.
În relaţie cu prematuritatea am urmărit mai multe variabile legate de parturiente, naştere şi
nou-născut.
Informaţiile culese au fost introduse într-o bază de date electronică, iar prelucrarea rezultatelor
a cuprins prelucrarea statistică a informaţiilor culese şi reprezentarea lor grafică.

Rezultate şi discuţii

Incidenţa prematurităţii în perioada 2008-2012

Repartiţia pe ani a numărului de naşteri totale şi a naşterilor premature

Număr
Naşteri
Anul total Incidenţa
premature
naşteri
Incidenta prematuritatii in perioada 2008-2012
2008 3.221 392 12,17% Nasteri premature 13.43%

2009 3.397 425 12,51%

Nasteri la termen
Nasteri premature
2010 3.415 498 14,50%

2011 3.106 456 13,35%

Nasteri la termen 86.57%
2012 2.944 390 13,24%

Din totalul de 16.083 naşteri în perioada luata în studiu, 2161 au fost naşteri premature, adică
13,43%.
Nu am constatat existenţa unei variabilităţi semnificative în ceea ce priveşte procentul
sarcinilor premature între cei cinci ani analizaţi, aspect demonstrat prin aplicarea testului Chi pătrat, al
cărui rezultat, p=0,998, a fost mult mai mare decât valoarea maximă admisă pentru existenţa unei
diferenţe semnificative din punct de vedere statistic, 0,05.
În ciuda progreselor remarcabile obţinute în domeniile obstetricii şi al neonatologiei, incidenţa
prematurităţii se menţine crescută. Explicaţia acestui fapt rezidă în apelarea tot mai frecvent la
tehnicile de reproducere umană asistată: fertilizare in-vitro sau însămânţare artificială (fertilizare
cervicală sau intrauterină), cu obţinerea unor sarcini multiple, creşterea vârstei mamelor (maternităţi
tardive), la care se adaugă factorii de risc psihocomportamentali: consumul matern de droguri, fumatul
în timpul sarcinii, stresul matern, efortul fizic susţinut. Nu trebuie neglijaţi factorii etiologici încă
necunoscuţi.
De asemenea, trebuie luat în calcul faptul că studiul s-a realizat în maternitatea Spitalului
Judeţean de Urgenţă Craiova, care este unitate de nivel 3, singura cu acest grad în toata regiunea
Oltenia, astfel încât toată cazuistica cu probleme, şi în special naşterile premature, sunt direcţionate
către această unitate spitalicească.

4
 Evaluarea factorilor etiopatogenici, psihocomportamentali implicaţi în naşterea prematură
Gravide care au Gravide care au născut
Factorii etiopatogenici
născut prematur normoponderali
1. Vârsta - sub 18 ani 47% 17%
- 18 - 35 ani 19% 62%
- peste 35 ani 34% 21%
2. Mediu de provenienţă - rural 79% 37%
- urban 21% 63%
3. Profesia - casnice 70% 28%
- salariate 30% 72%
4. Gradul de instruire - fără studii 65% 41%
- cu studii 35% 59%
5. Starea civilă - căsătorite 40% 65%
- necăsătorite 60% 35%
6. Monitorizarea sarcinii - < 5 consultaţii 74% 43%
- ≥ 5 consultaţii 26% 57%
7. Vârsta menstruală - < 3 ani 78% 12%
- ≥ 3 ani 22% 88%
8. Câştig ponderal în timpul sarcinii
- < 5 kg 51% 0%
- 5 ÷ 12 kg 39% 65%
- ≥ 12 kg 10% 35%
9. Fumat - fumătoare 77% 28%
- nefumătoare 23% 72%
10. Alcool - consumatoare 10% 4%
- neconsumatoare 90% 96%
11. Efort fizic - supuse efortului 80% 33%
- protejate 20% 67%
12. Număr avorturi - < 2 avorturi 32% 74%
- ≥ 2 avorturi 68% 26%

Morbiditatea şi mortalitatea prematurilor, comparativ cu cea a nou-născuţilor la termen

Din cei 2.161 prematuri, 171 (7,91%) sunt prematuri cu greutate extrem de mică la naştere,
adică sub 1.000 g.

Incidenţa complicaţiilor prematurităţii extreme, comparativ cu ceilalţi prematuri, respectiv normoponderali

171 prematuri cu 171 prematuri cu 171
Morbiditate p Chi patrat
GN < 1.000g GN ≥ 1.000g normoponderali
Hipoxie perinatală
-42
Scor Apgar la 1, 124 (72,51 %) 38 (22,22 %) 8 (4,67%) 2.78 x 10
respectiv 5 minute, <5
Sindrom de detresă -28
110 (64.32 %) 46 (26,9 %) 13 (7,6 %) 1.09 x 10
respiratorie (SDR)
Hemoragie
100 (58,47 %) 60 (35.08 %) 5 (2,92 %) 3.30 x10-27
intraventriculară
Hemoragie pulmonară 116 (67,83 %) 34 (19.88 %) 2 (1,17 %) 7.71 x 10-43
Crize de apnee 101 (59,06 %) 33 (19,29 %) 1 (0,58) % 6.93 x 10-35
Hipoglicemie 64 (37,42 %) 41(23,97 %) 15(8,77 %) 3.04 x 10-9
Tulburări ale (EAB)
Modificări ale gazelor 112 (65.49 %) 59 (34,5 %) 12 (7,01 %) 1.98 x 10-28
sangvine
Convulsii 30 (17,54 %) 12 (7,01 %) 3 (1,75 %) 1.00 x 10-6
Infecţii 113 (66,08 %) 56 (32,74 % ) 17 (9,94 %) 2.42 x 10-26
Retinopatie de
50 (29,23 %) 25 (14,61 %) 0% 1.92 x 10-13
prematuritate (ROP)
Bronhodisplazie -61
119 (69,59 %) 7 (4,09 %) 1 (0,58 %) 5.93 x 10
pulmonară (BDP)
Enterocolită -4
12 (7,01 %) 4 (2,33 %) 1 (0,58 %) 2.73 x 10
ulceronecrotică (EUN)

5
 Pentru diferitele comorbidităţi identificate în cadrul celor trei loturi, toate rezultatele obţinute
prin testul Chi pătrat au fost mult mai mici decat 0,001; prin urmare, putem afirma că lotul de prematuri
cu GN<1000 g suferă în proporţie semnificativ mai mare de diferite comorbidităţi decât lotul de
prematuri cu GN > 1000 g, care, la rândul lui, este în mod înalt semnificativ mai afectat de diferite
comorbidităţi decât lotul de normoponderali.
Mortalitatea prematurităţii extreme, comparativ cu cea întâlnită în cazul celorlalte
categorii de prematuri, respectiv normoponderali
171 prematuri cu GN < 171 prematuri cu GN ≥
Mortalitate 171 normoponderali
1.000g 1.000 g
Decese 70 (40,94 %) 16 (9,36 %) 1 (0,58 %)
Mortalitatea neonatală în cazul prematurilor, şi în cazul studiului meu, este semnificativ mai
mare comparativ cu cea a nou-născuţilor la termen. Riscul cel mai mare de mortalităţi aparţine
prematurităţii extreme, aceeaşi categorie de prematuri având şi cele mai multe comorbidităţi.
Implicaţiile infecţiei urinare din cursul sarcinii asupra nou-născutului
768 născuţi din 768 născuţi din
paciente cu paciente fără p Chi patrat
infecţie urinară infecţie urinară
599 133 <0,001
Scor Apgar ≤ 7 la 5 minute
(77,99%) (14.32%)
399 56 <0,001
Incidenţa prematurităţii
(51,95%) (7,29%)
198 49 <0,001
Complicaţii infecţioase neonatale
(25,78%) (6,38%)
SDR 92 (11,98%) 36 (4,69%) <0,001

Mortalitate perinatală 31 (4,04%) 9 (1,17%) <0,001

Aspecte etiopatogenice, clinice, histopatologice, privind implicarea focarului infecţios

dentar în naşterea prematură
Studiu nostru folosind examenele clinice, ecografice, determinările bacteriologice din lichidul
amniotic de la nivelul placentei, precum şi examenele histopatologice a demonstrat evoluţia subclinică
a corioamniotitei. Procesul inflamator corioamniotic, prin sinteza mare de interleukine şi
prostaglandine locale, a determinat contracţii uterine (la cele 1344 de gravide ce au născut prematur),
fiind răspunzător de naşterea prematură (14%).

Vedere de ansamblu a membranelor fetale în Placenta la 36 săptămâni vârstă

infecţia sacului amniotic. Infiltrat inflamator masiv. gestaţională cu corioamniotita Zone de
Coloraţie HE, ×100. necroză trofoblastică care obstruează vasele.
Coloraţie HE, ×100.

6
 Factori de risc implicaţi în hemoragia intracraniană la prematur
La cazurile studiate patologia de sarcină a fost prezentă la 294 de paciente (41%): ruptura
prematură de membrane (155 cazuri), corioamniotită (46 cazuri), placenta praevia (32 cazuri), anemia
maternă (29 cazuri), hipertensiunea arterială (21), diabet zaharat matern (9 cazuri).

Riscurile prematurităţii în cazul sarcinii gemelare

Din totalul de 16.083 naşteri în perioada studiată, 164 au fost sarcini gemelare, adică 1,019%,
variaţia de la un an la altul nefiind semnificativă statistic (p Chi pătrat = 0,983 > 0,05).
Din cei 328 gemeni, 201 (61,5%) s-au născut prematur, însemnând că incidenţa prematurităţii în
sarcinile gemelare este de aproximativ 5-6 ori mai mare comparativ cu prematuritatea în sarcina unică
(unde este de 10-12% din totalul naşterilor).

Morbiditatea neonatală din sarcina gemelară

asfixia la na tere

40.75%
45.00% sindrom de detresă respiratorie
35.71%
40.00%
35.00% hiperbilirubinemia prematurului
30.00% 24.78%
25.00% 19.32% hemoragia cerebrală
20.00% 14.70%
12.18% septicemia
15.00%
10.00% 6.51%
retinopatia de prematuritate stadiul III
5.00%
şi IV
0.00%
1 anemii severe

Retinopatia de prematuritate – prevalenţa, factori de risc perinatali asociaţi

Au fost luaţi în studiu 716 prematuri, supuşi screeningului oftalmologic. Dintre aceştia, 255 au
prezentat retinopatie în diferite stadii (35,61% - procent asemănător cu cel din literatura de
specialitate). Mulţi dintre ei au prezentat retinopatie Stadiul I şi II, fără “factor plus”, ce a regresat
spontan, fără tratament, doar 19 prematuri necesitând tratament cu laser, efectuat la I.O.M.C.
Bucureşti.

7
 Incidenţa ROP creşte odată cu scăderea vârstei gestaţionale, sub 30 de săptămâni fiind cele
mai multe cazuri – 132 prematuri, peste jumătate din totalul cazurilor de ROP depistate în cei 5 ani la
lotul studiat.
Factori de risc legaţi de mamă, implicaţi în apariţia ROP:
Factori de risc implicaţi în apariţia ROP legaţi de 255 prematuri cu 255 prematuri fără
mamă ROP ROP
1. Nedispensarizarea gravidei 59 (23,13%) 26 (10,19%)
2. Ruptura prematură de membrane 108 (42,35%) 57 (22,35%)
3. Diabet zaharat 29 (11,37%) 8 (3,13%)
4. Hipertensiune arterială 54 (21,17%) 19 (7,45%)

Factorii perinatali asociaţi

prematurităţii cresc semnificativ incidenţa
retinopatiei: hipoxia perinatală (manifestată
prin scor Apgar mic la 1 minut, respectiv la 5
minute, confirmată de modificări ale gazelor
sangvine), durata oxigenoterapiei,
concentraţia crescută de oxigen, dezechilibre
acido-bazice, anemie, icter, sepsis, ventilaţie
mecanică, hemoragie intraventriculară,
transfuzii repetate.

8
Concluzii:
· Prima concluzie este că incidenţa prematurităţii se menţine crescută, în ciuda progreselor
remarcabile obţinute în domeniile obstetricii şi al neonatologiei, prin apelare tot mai frecvent la
tehnicile de reproducere umană asistată, creşterea vârstei mamelor, cărora li se adaugă factori de
risc psihocomportamentali.
· Se pot stabili grupe de risc în rândul gravidelor (vârstele extreme, mediul de provenienţă, profesia,
starea civilă, fumatul, consumul de alcool etc.) care pot beneficia de monitorizare prenatală
specială şi tratament cu viză profilactică.
· Nou-născuţii prematuri prezintă o morbiditate şi mortalitate crescute, procentul fiind cu atât de
ridicat cu cât vârsta de gestaţie este mai mică, prematurii fiind imatur din punct de vedere fiziologic
şi metabolic, comparativ cu normoponderalii.
· Infecţiile urinare materne influenţează negativ starea fătului, mergând de la afectarea minoră până
la complicaţii severe, chiar deces. Este necesară diagnosticarea şi tratarea infecţiilor urinare
materne în cursul sarcinii.
· Flora bacteriană din placa dentară prin determinarea focarelor septice dentate şi prin bacteriemie
determină focare septice utero-placentare şi de cele mai multe ori hipotrofie fetală şi naştere prematură.
· Corioamniotita evoluează de cele mai multe ori cu simptomatologie ştearsă sau asimptomatică, dar
afectează fătul care poate evolua cu restricţie de creştere.
· Examenele histopatologice ale placentei şi membranelor amniotice care demonstrează prezenţa
corioamniotitei, chiar în lipsa simptomatologiei clinice, sunt elemente solide ce implică boala în
hipotrofia fetală şi naşterea prematură.
· Este necesară evitarea factorilor de risc asociaţi hemoragiei intracraniene, hipoxia perinatala,
infecţiile, convulsiile, ventilaţia mecanică, dar şi patologia de sarcină: ruptura prematură de
membrane, corioamniotita, placenta praevia, anemia maternă, hipertensiunea arterială, diabetul
zaharat matern, pentru că HIC odată instalată mijloacele terapeutice sunt reduse şi foarte puţin
eficiente, iar mortalitatea şi posibilele sechele neurologice şi psihomotorii pe termen lung sunt
semnificative.
· Sarcina gemelară este grevată în mare măsură de factori de risc: prematuritate, disgravidie tardivă,
placenta praevia, prezentaţii distocice, ruptură prematură de membrane, anemie.
· Sarcinile gemelare au o rată mai crescută de naştere prematură decât sarcinile cu un singur făt;
din aceasta cauză se impun principii de conduită terapeutică în sarcină gemelară, pentru
prevenirea naşterii premature.
· Nou-născuţii proveniţi din sarcini gemelare constituie o categorie aparte, ca urmare a riscurilor
menţionate (asfixie la naştere, sindrom de detresă respiratorie, hiperbilirubinemie, hemoragie
cerebrală, septicemie, retinopatie de prematuritate, anemie, mortalitate crescută), necesitând o
urmărire specială în perioada antenatală, neonatală, precum şi postnatală.
· Statistic, dar şi în concordanţă cu datele din literatură, menţionăm o periclitare mai mare a celui de-
al doilea geamăn, morbiditatea şi mortalitatea perinatală a acestora fiind semnificativ mai mare
decât a primilor feţi. Acestea se datoreaza în principal asfixiei perinatale şi a traumatismelor
mecanice provocate de manevrele obsetricale pe cale vaginală. Considerăm că operaţia cezariană
ar fi bine să devină o indicaţie în scopul protejării celui de-al doilea făt, restrângând astfel
manevrele pe cale vaginală.
· Nou-născuţii prematuri cu greutate mică la naştere şi vârsta gestaţională mică au un risc crescut de
a dezvolta retinopatie de prematuritate. Prematurii incluşi în studiu care au prezentat ROP au avut
greutate predominant sub 1500 g şi sub 32 săptămâni de gestaţie.
· Pentru a preveni riscul de naştere prematură şi reducerea consecinţelor negative pe termen lung în
cazul prematurilor, este imperios necesară o colaborare multidisciplinară (obstetrician, neonatolog,
neurolog, psiholog şi familie) şi impunerea respectării standardelor de îngrijire perinatală.

9
Bibliografie selectivă:
· Marlow N. Full term: an artificial concept. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 2012; 97:F158.
· Saleski Forsythe E, Jackson Allen P. Implications for Newborn Primary Care. Pediatr. Nur
2013:39(4):197-201
· Ramenghi LA. Late preterm babies and the risk of neurological damage. Acta Biomed 2015;
86(Suppl.1): 36-40.
· Howson CP, Kimmey MV, McDougall L, Lawn JE. Born Too Soon: Preterm birth matters. Reprod
Health 2013; 10(Suppl 1): S1
· Masoura S, Kalogiannidis I, Margioula-Siarkou C. Et al. Neonatal outcomes of late preterm
deliveries with pre-eclampsia. Minerva Ginecol 2012; 64(2):109-115
· Langenveld J, Ravelli Ac, van Kaam AH et al. Neonatal outcome of pregnancies complicated by
hypertensive disorders between 34 and 37 weeks of gestation: a 7 year retrospective analysis of a
national registry. Am J Ostet Gynecol 2011: 205(6): 540. E1-e7
· Sarkhail P, Mehran L, Askari S, Tahmasebinejad Z, Tohidi M, Azizi F. Maternal Thyroid Function and
Autoimmunity in 3 Trimesters of Pregnancy and their Offspring's Thyroid Function. Horm Metab
Res. 2015 Nov 13. [Epub ahead of print] PMID: 26566101
· Bartakova J. Direct Cost of Uncomplicated Hypothyroidism During Pregnancy and Childbed in
Czech Republic. Value Health. 2015 Nov;18(7):A603.
· Hou J, Yu P, Zhu H, Pan H, Li N, Yang H, Jiang Y, Wang L, Wang B, Wang Y, You L, Chen S. The
impact of maternal hypothyroidism during pregnancy on neonatal outcomes: a systematic review
and meta-analysis. Gynecol Endocrinol. 2015 Nov 3:1-5. [Epub ahead of print]
· Límanová Z. Thyroid gland and pregnancy - summary of important findings]. Vnitr Lek. 2015
Fall;61(10):862-687. Czech.â
· IDF Clinical Guidelines Task Force. Global Guideline on Pregnancy and Diabetes. Brussels:
International Diabetes Federation 2010. http://www.idf.org/.
· Roszel, EL (13 April 2015). "Central nervous system deficits in fetal alcohol spectrum
disorder.". The Nurse practitioner 40 (4): 24–33. PMID 25774812.
· Ramesh C. Gupta, Reproductive and Developmental Toxicology, Academic Press, 2011, ISBN:
978-0-12-328032-7
· American College of Obstetricians and Gynecologists (August 2010). "ACOG CommitteeOpinion
No. 462: Moderate caffeine consumption during pregnancy". Obstet Gynecol 116(2 Pt 1): 467–8.
· Elena Mantovani, Francesca Filippini, Renata Bortolus, Massimo Franchi, Review Article - Folic
Acid Supplementation and Preterm Birth: Results from Observational Studies, BioMed Research
International, Volume 2014 (2014), Article ID 481914
· Crişan N., Neacşu A., Naşterea prematuraă Editura Infomedica, p. 115, 2001
· Papiernik E, Combier E. La naissance du prématuré. Jobgyn 1995; 3 :251-8.
· Stoicescu SM, et al. Prematurul tarziu, Editura Universitatii Lucian Blaga Sibiu, 2015, p. 13.
· Rafael TJ, Berghella V, Alfirevic Z., Cervical stitch (cerclage) for preventing preterm birth in multiple
pregnancy, Cochrane Database Syst Rev. 2014 Sep 10;9:CD009166.
· Râcă, Nicolae, 1999, Curs de obstetrica, Editura de Sud, p. 255-262.
· Gomella TL. Neonatology: Management, Procedures, On Call Problems, Diseases, and Drugs,
McGraw Hill, New York 2013.
· Determinarea vârstei de gestaţie la nou-născut, COLECŢIA GHIDURI CLINICE PENTRU
NEONATOLOGIE Ghidul 01/Revizia 0 7.12.2009, © Asociaţia de Neonatologie din România, 2011
· Sweet DG1, Carnielli V, Greisen G, Hallman M, Ozek E, Plavka R, Saugstad OD, Simeoni U, Speer
CP, Vento M, Halliday HL; European Association of Perinatal Medicine. European consensus
guidelines on the management of neonatal respiratory distress syndrome in preterm infants--2013
update. Neonatology. 2013;103(4):353-68.

10