Sunteți pe pagina 1din 5

ALIM EN TE MO DIFICATE G EN ETIC ÎN SCO PUR I NUTR IŢIO N ALE

ALIMENTE MODIFICATE GENETIC ÎN SCOPURI


NUTRIŢIONALE

Conf. univ. dr. ing. Anca NICOLAU,


Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi

Absolventă a Facultăţii de Tehnologia şi Chimia Produselor Alimentare şi Tehnică


Piscicolă, Universitatea din Galaţi, promoţia 1985. Conferenţiar la Facultatea de Ştiinţa şi
Ingineria Alimentelor, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi. Doctor în ramura de ştiinţă
tehnică, specializarea biotehnologie. Activitate ştiinţifică: 50 de lucrări ştiinţifice publicate;
27 contracte de cercetare ştiinţifică; 1 brevet de invenţie; 10 cărţi şi manuale.

REZUMAT
Se preconizează ca pe piaţă să apară o nouă categorie de alimente: alimentele modificate genetic în scop nutriţional.
Acestea, la fel ca alimentele modificate genetic în scop agricol sau tehnologic , generează dispute între specialişti şi
consumatori. Acest articol prezintă noile proprietăţi pe care cercetătorii încearcă să le confere unor alimente şi testele de
siguranţă alimentară la care acestea sunt supuse înainte de a fi introduse pe piaţă.

ABSTRACT
It is expected that a new category of foods to emerge on the market shelves: the genetically modified foods for nutritional
purposes. These foods as well as the genetically modified foods for agricultural and technological purposes generate a lot of
debates between specialists and consumers. This artiocle presents the new nutritional properties that the researchers try to
confer to some foods and the safety tests that such foods have to pass before to be released on the market.

După ce ani de zile s-au obţinut organisme modificate zentaţi peştii asupra cărora se experimentează transferul de
genetic în beneficiul fermierilor şi fabricanţilor de produse gene în beneficiul consumatorilor.
alimentare (generaţia I de alimente modificate genetic), Cererea actuală de carne de peşte sugerează că, în vi-
tehnicile de inginerie genetică au început să fie folosite itorul apropiat, peştii modificaţi genetic pot deveni o sursă
pentru modificarea calităţilor nutritive ale alimentelor, ceea importantă de hrană, atât pentru ţările dezvoltate cât şi
ce conduce la apariţia celei de a doua generaţii de alimente pentru cele subdezvoltate. Totuşi, acest lucru va fi posibil
modificate genetic, alimente proiectate în beneficiul con- doar cu acceptul consumatorilor.
sumatorilor. Alte organisme modificate genetic din categoria celor
Cele mai multe organisme modificate genetic, utilizate utilizate ca surse de alimente de origine animală (porcine,
drept surse alimentare, aparţin lumii vegetale. În tabelul 1 ovine, bovine şi păsări) sunt departe de momentul în care
sunt prezentate plantele care, pe lângă modificările cu vor apărea pe piaţă. Metodele utilizate pentru obţinerea lor
scop agricol, prezintă modificări genetice efectuate în scop sunt în prezent scumpe şi ineficiente. La introducerea pe
nutriţional. piaţă a acestora hazardurile potenţiale care le sunt asociate
Având în vedere evoluţia cultivării plantelor modifi- vor trebui evaluate atent. În plus, îngrijorarea publică
cate genetic la nivel mondial (figura 1), se preconizează ca privind etica manipulării genetice a animalelor domestice
în viitorul apropiat să înceapă şi cultivarea plantelor cu este mai mare decât în cazul plantelor (www.fao.org).
modificări genetice realizate în scop nutriţional. Aşadar, alimentele care provin din organisme modi-
Suprafaţa globală a recoltelor transgenice, în care pre- ficate genetic în scop nutritiv nu sunt în prezent disponibile
domină plantele modificate genetic în scop agricol, a pe piaţă, deşi pot fi create în laboratoare.
fost în 2001 de 52.6 milioane de hectare. Cultivarea lor, Ideea producerii de alimente modificate genetic în
care a implicat 5 milioane de fermieri din 13 ţări, se des- scopuri nutritive pare să displacă europenilor în proporţie
făşoară preponderent în 6 din ţările dezvoltate ale lumii mai mare decât altor locuitori ai planetei noastre. Într-un
(www.fao.org). studiu intitulat „Europenii şi biotehnologia”, realizat de
Dintre organismele animale, peştii au fost modificaţi Comisia Europeană în aprilie 2000, este subliniat faptul că
genetic cu scopul de a se constitui în sursă de alimente cu populaţia sprijină în măsură diferită diversele realizări ale
proprietăţi nutriţionale îmbunătăţite. În tabelul 2 sunt pre- ingineriei genetice.

Buletinul AGIR nr. 3/2003 ● iulie - septembrie 85


ŞTIINŢA ŞI ING IN ERIA ALIM EN TELOR

Tabelul 1. Caracteristicile plantelor de cultură modificate Tabelul 2. Caracteristicile peştilor modif icaţi genetic pentru
genetic din a doua generaţie (după Robinson, 2001) obţinerea de alimente cu proprietăţi nutriţionale îmbunătăţite
(date din raportul FAO 2000)

Planta Caracteristici Caracteristici nutriţionale


de cultivare şi de prelucrare Caracteristici
Gene Caracteristici de nutriţionale/ caracte-
Cassava Rezistenţă la virusul Conţinut redus de glucozide Specii
transferate creştere ristici benefice pentru
mozaicului cianogenice sănătate
Porumb Rezistenţă la boli Conţinut mai mare de amidon
Rezistenţă la insecte Amidon modificat Somon de AFP + GH Rezistenţă la frig Asimilare îmbunătăţită
Atlantic Stimularea creşterii
Rezistenţă la dăunătorii Conţinut ridicat de lizină şi
de depozit triptofan Somon AFP + GH Rezistenţă la frig Asimilare îmbunătăţită
Conţinut îmbunătăţit de proteină argintiu Stimularea creşterii
Conţinut crescut de ulei şi
P ăstrăv AFP + GH Rezistenţă la frig Asimilare îmbunătăţită
modificarea proporţiei de acizi
curcubeu Stimularea creşterii
graşi
Orez Rezistenţă faţă de bacterii Conţinut mai mare de pro- Tilapia AFP + GH Rezistenţă la frig Asimilare îmbunătăţită
Rezistenţă faţă de insecte vitamină A Stimularea creşterii
Rezistenţă la dăunătorii Conţinut mai mare de fier Tilapia Gene pentru - P roducerea de insulină
de depozit insulină umană pentru diabetici
Rezistenţă la boli de
natură fungică Notă: AFP – proteină anti-congelare de la calcan arctic;
Toleranţă la erbicide GH – hormon de creştere de la somon regal.
Capacitate de fotosinteză
crescută Stephane Hogan şi Michel Claessens, realizatorii acestui
Soia P rotecţie faţă de insecte Compoziţie îmbunătăţită a studiu, au concluzionat că „sunt acceptate din punct de
Rezistenţă la viroze uleiului
Conţinut crescut de vitamină E
vedere moral experimentele genetice pentru detectarea
Nivel scăzut de compuşi bolilor genetice, crearea de bacterii utilizate în acţiuni de
flatulenţi depoluare şi introducerea unor gene în genomul bacterian
Aromă îmbunătăţită pentru a produce medicamente sau vaccinuri, mai puţin
Rapiţă Rezistenţă crescută la boli Compoziţie îmbunătăţită a acceptate practica clonării celulelor umane în scop
P rotecţie faţă de insecte uleiului terapeutic şi transferul de gene la plante pentru a obţine
P almier Compoziţie îmbunătăţită a rezistenţă faţă de insecte, şi acceptate de mai puţin de
uleiului
jumătate din europeni aplicaţii ca: utilizarea ingineriei
Cartof Rezistenţă la insecte Conţinut mai ridicat de amidon
Rezistenţă la boli fungice
genetice pentru îmbunătăţirea gustului sau conţinutului
Rezistenţă la virusuri nutriţional şi clonarea animalelor, chiar dacă acest lucru
Rezistenţă la dăuntori de se realizează în scopuri medicale.”
depozit În ciuda reluctanţei consumatorilor privind obţinerea
Rezistenţă la lovituri de alimente modificate genetic, tehnicile de inginerie ge-
Tomate Rezistenţă la insecte Conţinut crescut de licopen netică pot contribui la (Robinson, 2001):
Rezistenţă la boli P roprietăţi de procesare
Rezistenţă la virusuri îmbunătăţite ● modificarea proporţiei de macro sau micronutrienţi;
Banane Rezistenţă la boli fungice Coacere întârziată
● eliminarea sau diminuarea conţinutului de compuşi
cu efect nefavorabil asupra sănătăţii (compuşi antinutritivi,
toxine, alergeni);
45 ● introducerea sau creşterea concentraţiei de substanţe
40 tut un cu efect benefic asupra sănătăţii.
35 bum bac
cartofi
Milioane ha

30
1. MODIFICAREA PROPORŢIEI DE
rapita
25 porumb
20 soia
MACRO SAU MICRONUTRIENŢI
15
10 Modificările compoziţionale sunt realizate cu scopul de
5 a îmbunătăţi valoarea nutritivă a alimentelor sau calităţile
0 de prelucrare ale acestora.
1996 1 997 1998
Anul
199 9 2000 Una dintre primele modificări genetice efectuate cu
scop nutriţional a vizat modificarea compoziţiei uleiurilor,
Fig. 1. Evoluţia recoltelor de plante modificate genetic având în vedere eficienţa dietelor bogate în acizi graşi
la nivel mondial (redesenată după Raportul Direcţiei Generale nesaturaţi, în special în acid linolenic, în normalizarea
pentru Agricultură pentru anul 2000). dislipidemiilor. Uleiul de soia, palmier şi rapiţă prezintă,

86 Buletinul AGIR nr. 3/2003 ● iulie - septembrie


ALIM EN TE MO DIFICATE G EN ETIC ÎN SCO PUR I NUTR IŢIO N ALE

în urma modificărilor genetice suferite de plantele din care de consumul unei game largi de alimente, cum sunt carnea
este extras, un raport îmbunătăţit între acizii graşi saturaţi roşie slabă şi cerealele, pentru aport de fier, şi ficatul,
şi nesaturaţi. În aceste condiţii, nutriţioniştii pot recoman- ouăle, peştele gras, fructele şi legumele de culoare galbenă
da consumul de astfel de uleiuri pentru a preveni apariţia şi portocalie, legumele cu frunze verde-închis pentru
bolilor cardiovasculare şi a reduce numărul persoanelor aportul de β-caroten (Ablkhail şi Shawky, 2002), multe
afectate de ateroscleroză. persoane din ţările în curs de dezvoltare nu au acces la
O altă modificare genetică, ce are atât implicaţii nu- acestea. Deoarece orezul este un aliment de bază în aceste
triţionale cât şi de fabricaţie, se referă la modificarea ţări, el poate contribui cu succes la diminuarea carenţei de
amidonului. Modificarea proporţiei existente în mod normal vitamină A şi de fier în aceste părţi ale lumii, în care alte
între cei doi polimeri conţinuţi de amidon, amiloza şi strategii s-au dovedit ineficiente.
amilopectina, conduce la obţinerea de amidonuri destinate Orezul auriu este încă în faza în care suferă modificări,
unor scopuri bine definite, cum sunt îmbunătăţirea propri- cercetătorii de la Institutul Internaţional de Cercetare a
etăţilor de gelificare sau îngroşare şi absorbţia redusă a Orezului dorind să-i mărească conţinutul de β-caroten. Vor
uleiului în timpul procesului de prăjire. De asemenea, mai trece câţiva ani până când acesta va fi gata pentru
„amidonurile modificate” din plantele modificate genetic testări în câmp (www.nutritionaustralia.org).
reduc tratamentele chimice pe care acestea trebuie să le Un alt aliment modificat genetic, cu posibile beneficii
sufere post-extracţie pentru a li se modifica structura în pentru sănătatea locuitorilor din ţările în curs de dezvoltare,
concordanţă cu domeniul de utilizare. este un orez care are un randament de obţinere cu 30%
Tot din motive nutriţionale, ingineria genetică a fost mai mare decât orezul normal. Ca şi orezul auriu, acesta se
folosită pentru a obţine grâu care permite fabricarea pâinii află încă în stadiu de cercetare.
cu conţinut ridicat de amidon rezistent (formă de amidon Nu întotdeauna îmbunătăţirile nutriţionale obţinute
care exercită efecte benefice asupra stării de sănătate, folosind tehnicile de inginerie genetică sunt considerate a
asemănătoare celor produse de fibrele alimentare). fi un succes. De exemplu, încercarea de a îmbunătăţi
Ingineria genetică poate fi de asemenea utlizată pentru conţinutul de aminoacizi al soiei a fost o nereuşită pe
a îmbunătăţi compoziţia alimentelor de bază din ţările considerente alergice. Soia a fost modificată genetic
sărace din Africa, Asia şi America Latină, unde posibilita- utilizând gene de la alunele de Brazilia, care conţin
tea de alegere a alimentelor este limitată, motiv pentru concentraţii ridicate de aminoacizi cu sulf, iar transferul
care apar frecvent carenţe de macro şi micronutrienţi (vita- realizat a inclus şi gene ale unei substanţe alergene.
mine, minerale). Deoarece derivatele din soia sunt utilizate ca ingrediente
Spre exemplu, Institutul Federal pentru Tehnologie din alimentare, soia cu conţinut îmbunătăţit de aminoacizi cu
Elveţia a creat un orez modificat genetic cu conţinut ridi- sulf a fost desemnată necorespunzătoare pentru utilizare în
cat de provitamină A. Acest orez, care are boabe galbene alimentaţie (Robinson, 2001).
şi a devenit cunoscut sub denumirea de orez auriu, a fost
proiectat special pentru cele circa 700 de milioane de per-
soane care suferă de carenţă în vitamina A şi care consumă 2. ELIMINAREA SAU DIMINUAREA
orezul ca hrană de bază (Moraru şi Moraru, 2001). CONŢINUTULUI DE FACTORI
Tehnicile convenţionale de obţinere a unui astfel de ANTINUTRITIVI
orez nu sunt aplicabile, deoarece nu există nici o varietate
de orez care să producă provitamina A în endosperm. Unele surse de hrană utilizate în alimentaţia umană
Utilizând tehnicile de inginerie genetică, întreaga cale de conţin factori antinutritivi (hemaglutinine, saponine,
biosinteză a provitaminei A a fost introdusă orezului folo- inhibitori tripsinici, glicozide cianogenice, tioglicozide,
sind două gene: una provenind de la narcise şi alta de la o cumarină, gosipol, carbohidraţi flatulenţi), care afectează
bacterie. Realizatorii orezului auriu cred că acesta poate starea de sănătate a consumatorilor. Importanţa acestor
furniza circa jumătate din necesarul zilnic de vitamină A substanţe variază la nivel mondial în funcţie de frecvenţa
prin consumul unei porţii de 300 g orez pe zi (Robinson, prezenţei lor în dietă, cantitatea ingerată şi sensibilitatea
2001). populaţiei la un anumit compus. Ingineria genetică poate
În plus, orezul auriu a fost modificat şi în scopul interveni pentru a diminua conţinutul sau elimina prezenţa
soluţionării unei alte probleme nutriţionale majore: carenţa factorilor antinutritivi din alimente. Câteva exemple de
de fier, care afectează 2,15 miliarde de persoane (Ablkhail utilizare a ingineriei genetice în acest sens sunt prezentate
şi Shawky, 2002). Aşadar, pe lângă genele pentru sinteza mai jos.
β-carotenului, orezul auriu conţine o genă care măreşte O globulină existentă în orez, rezistentă la acţiunea
gradul de absorbţie a fierului din sol şi alta care măreşte proteazelor din intestin, produce dermatită atipică, care
gradul de absorbţie a acestuia în organismul uman. afectează în special copiii japonezi. Această globulină este
Deşi modul cel mai eficient de satisfacere a necesarului şi termostabilă, încât tratarea termică a orezului nu asigură
de vitamină A şi de fier al unui organism este reprezentat denaturarea ei. Deoarece hidroliza enzimatică a globulinei

Buletinul AGIR nr. 3/2003 ● iulie - septembrie 87


ŞTIINŢA ŞI ING IN ERIA ALIM EN TELOR

pentru obţinerea de orez hipoalergenic este foarte costisi- Alte componente alimentare, cum sunt fibrele, deşi nu
toare, iar prin mutageneză chimică s-a obţinut orez steril, au valoare nutritivă pentru că nu sunt hidrolizate de
ale cărui boabe încă mai conţineau urme de globulină, s-a enzimele digestive, au efecte benefice asupra funcţionării
apelat la tehnicile de inginerie genetică. Prin inginerie intestinului. Prin utilizarea tehnicilor de inginerie genetică
genetică s-a reuşit reducerea semnificativă a globulinei se doreşte să se crească proporţia de fibre din alimente,
alergene, fără a afecta caracteristicile agrotehnice ale ore- deşi, ca şi alte substanţe, dăunează dacă sunt consumate în
zului (Robinson, 2001). exces.
Abordări similare pot funcţiona pentru a elimina pro- O încercare mai îndrăzneaţă este aceea de a transfera
teinele alergene din alune şi boabe de soia. genele pentru calcitonină de la somon la iepure pentru a
Unele lectine pun probleme de sănătate, încât au fost preveni pierderile de calciu din oase (Raport FAO 2000).
create varietăţi de plante cu conţinut redus sau lipsite de Dezechilibrul dintre aportul şi necesarul de substanţe
astfel de substanţe. Pentru soia şi fasolea franţuzească s-au biologic active care influenţează patologia omului con-
găsit, în colecţiile de plante ale cultivatorilor, varietăţi care temporan poate explica implicarea ingineriei genetice în
nu posedă gena pentru formarea lectinelor, încât pentru modificarea compoziţiei alimentelor. Astfel de cercetări pot
acestea va fi posibil să se creeze prin metode clasice încuraja consumul de alimente promotoare ale sănătăţii.
varietăţi comerciale lipsite de lectine. Pentru alte specii
de fasole, care posedă copii multiple ale genelor pentru
lectine, nu este posibilă aplicarea procedurii clasice, motiv 4. EVALUAREA SIGURANŢEI ALIMENTE-
pentru care inactivarea genelor pentru lectine se poate LOR MODIFICATE GENETIC ÎN SCOP
realiza prin tehnici de inginerie genetică (www.iutox.org). NUTRIŢIONAL
Cassava constituie o sursă importantă de glucide şi este
consumată de cca 500 de milioane de persoane din lumea A stabili dacă un aliment provenit dintr-un organism
întreagă. Glucozidele cianogenice, care sunt prezente în modificat genetic este sigur pentru consum presupune
mod natural în cassava, produc paralizii ale consumato- compararea lui cu un aliment convenţional similar, despre
rilor, dacă aceasta nu este bine preparată înainte de care se ştie că nu a creat probleme în decursul consumului
consum. Varietăţile cu conţinut scăzut de glucozide ciano- său, şi aprecierea că este substanţial echivalent cu acesta.
genice generează 20-40 mg acid cianic per kilogram de La crearea conceptului „echivalenţei substanţiale” şi-au
rădăcină proaspătă, iar alte varietăţi, până la de 20 de ori adus contribuţia mai multe organizaţii internaţionale in-
mai mult. Tehnicile tradiţionale de reproducere au o durată
dependente (FAO, WHO, OECD, ILSI Europe) şi grupuri
extrem de lungă, iar tehnicile de hibridare încrucişată
de experţi (NNT, SCF, ILSI Europe).
nu funcţionează din cauza modului de reproducere a Aplicarea conceptului „echivalenţei substanţiale” per-
acestei plante. În această situaţie, din nou tehnica in- mite încadrarea alimentelor care provin din organisme
gineriei genetice pare să fie singura soluţie fezabilă pentru modificate genetic în trei categorii (Recomandările Comi-
a reduce conţinutul de glucozide cianogenice din cassava siei 97/618/EC):
(www.iutox.org). Categoria I: alimente modificate genetic care sunt
Există şi realizări ale aplicării tehnicilor de inginerie substanţial echivalente cu alimentele convenţionale. Aceste
genetică care vizează consumatorii din ţările dezvoltate. alimente se consideră la fel de sigure ca alimentele tra-
Între acestea se numără posibilitatea cultivării de cafea cu diţionale, încât nu mai e nevoie de a le evalua pe criterii de
conţinut redus de cofeină. siguranţă alimentară.
Categoria a II-a: alimente modificate genetic care
sunt substanţial echivalente cu alimentele convenţionale,
3. INTRODUCEREA DE FACTORI cu excepţia uneia sau unor diferenţe bine definite. În acest
PROMOTORI AI SĂNĂTĂŢII caz, alimentele modificate genetic vor fi evaluate din
punct de vedere al siguranţei alimentare doar în ce priveşte
Unele substanţe conţinute de alimente nu reprezintă diferenţele semnalate.
compuşi nutritivi esenţiali, dar ele îşi aduc contribuţia la Categoria a III-a: alimentele modificate genetic nu
promovarea stării de sănătate. Aceste substanţe cu efect sunt substanţial echivalente cu alimentele convenţionale,
benefic, cunoscute sub denumirea de compuşi vegetali fie pentru că diferenţele nu sunt bine definite, fie pentru
bioactivi, sunt reprezentate de diferite clase de substanţe că nu există un aliment convenţional cu care să fie
vegetale: flavonoide, fitoestrogeni, glucozinolaţi etc. comparate. Pentru aceste alimente sunt necesare evaluări
Se fac eforturi ca atât prin tehnici convenţionale cât şi atât din punct de vedere nutriţional cât şi de siguranţă
prin tehnici de inginerie genetică să se mărească conţinutul alimentară.
de compuşi vegetali bioactivi (ex. mărirea conţinutului de Majoritatea alimentelor care derivă din organisme mo-
glucozinolaţi din speciile de varză), deşi mărirea conţi- dificate genetic sunt incluse în categoria I şi a II-a, dar
nutului lor poate să nu îmbunătăţească starea de sănătate. alimentele modificate genetic în scopuri nutriţionale sunt

88 Buletinul AGIR nr. 3/2003 ● iulie - septembrie


ALIM EN TE MO DIFICATE G EN ETIC ÎN SCO PUR I NUTR IŢIO N ALE

incluse în categoria a III-a. Pentru un număr apreciabil de tehnicile de inginerie genetică sunt aplicate pentru a obţine
alimente modificate genetic în scop nutriţional nu se alimente care au acelaşi gust şi arată la fel ca alimentele
găseşte element de comparaţie (ex. orezul auriu), de aceea normale, dar au caracteristici nutriţionale îmbunătăţite şi
ele necesită evaluări speciale, mai ales când procesul de contribuie în proporţie mai mare la asigurarea sănătăţii
prelucrare nu elimină diferenţele dintre alimentul modifi- consumatorilor. Un astfel de obiectiv ar putea fi însă
cat genetic şi cel convenţional. realizat şi prin acţiuni educative.
Dacă echivalenţa substanţială nu poate fi stabilită, tre- Pentru ţările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, se
buie realizate evaluări preliminare adecvate, mai întâi pe consideră că doar biotehnologia va putea soluţiona pro-
animale şi apoi pe oameni. Consecinţele nutriţionale trebuie blemele legate de asigurarea hranei, deşi acest obiectiv ar
evaluate pentru nivelul normal şi maxim de consum, iar putea fi atins prin dezvoltarea unei agriculturi durabile, pe
datele privind compoziţia nutritivă trebuie să ţină seama baza plantelor şi animalelor deja existente şi a celor create
de modificările care pot să apară în timpul depozitării şi prin tehnici convenţionale de încrucişare.
prelucrării alimentelor. Trebuie evaluat şi efectul prezenţei Dar, în domeniul ştiinţei alimentelor, ca în orice alt do-
factorilor antinutritivi asupra valorii nutritive a întregii di- meniu ştiinţific, cercetătorii sunt încurajaţi să investigheze
ete. Numărul de persoane implicate în aceste studii trebuie noi metode de producţie şi să creeze tehnologii noi,
să fie suficient de mare pentru ca rezultatele să aibă care pot conduce la îmbunătăţirea condiţiei umane
semnificaţie statistică. Apoi, toate studiile trebuie să (www.nutritionaustralia.org).
concorde cu elementele relevante şi principiile etice din
ghidurile despre bunele practici clinice şi bunele practici
de laborator. BIBLIOGRAFIE
În anumite circumstanţe, se are în vedere şi realizarea
unei supravegheri a populaţiei, după lansarea pe piaţă a Publicaţii
alimentului modificat genetic, pentru estimarea efectului 1. Ablkhail, B ., Shawky, S. International Journal of Food Science and
Nutrition, 53, 6, 519-528, 2002.
pe termen lung a consumului de alimente modificate 2. Moraru, C., Moraru, C. GM Foods – present and future in Foods
genetic (categorie de alimente noi) (Recomandările Co- for special nutrition (Alimente pentru nutriţie specială), Editura
misiei 97/618/EC). Academica, Galaţi, România, p. 292-325, 2001.
3. Robinson, C. ILSI Europe Concise Monography on Genetic Modifi-
cation Technology and Food – Consumer health and Safety, ILSI
(International Life Science Institute), Europe, Belgium, 2001,
5. DESTINATARII ALIMENTELOR ISBN 1-57881-125-2.
MODIFICATE GENETIC ÎN SCOP Rapoarte
ALIMENTAR 1. * * * Directorate-General for Agriculture. „Economic Impacts of
Genetically Modified Crops on the Agri-Food Sector” – working
Companiile producătoare de alimente modificate genetic document, 2000.
2. * * * FAO. La situation mondiale des pêches et de l’aquaculture,
în scop alimentar pretind că acestea sunt destinate atât Rome, Italy, 2000.
consumatorilor din ţările dezvoltate, cât şi celor din ţările 3. * * * Hohan, S., Claessens, M. Eurobarometer – The Europeans
în curs de dezvoltare. and Biotechnology, http://europa.eu.int/comm/research/press/2000/
În ţările dezvoltate, unde există o abundenţă de produse pr2704en.html, 2000.
alimentare, alimentele modificate genetic în scop alimen- Adrese Internet
tar nu sunt esenţiale pentru asigurarea hranei populaţiei. În http://www.fao.org/Ethics/ser_en.htm
aceste ţări, astfel de alimente sunt destinate îmbunătăţirii http://europa.eu.int/eur-lex/en/lif/dat/1977/en_397X0618.html
dietelor care contribuie semnificativ la apariţia obezităţii, http://www.nutritionaustralia.org/Food_Facts/FAQ/gmfoodsn.asp
http://www.iutox.org
diabetului, bolilor de inimă şi cancerului. Cu alte cuvinte,

Buletinul AGIR nr. 3/2003 ● iulie - septembrie 89