Sunteți pe pagina 1din 9

Planul de afaceri

Planul de afaceri reprezinta harta intreprinzatorului menita sa il ajute sa isi atinga obiectivele, si
sa ii ofere repere constante pentru a vedea daca se indreapta in directia corecta.

Acesta este o prezentare scrisa a ceea ce doreste sa realizeze un intreprinzator (investitor)


precum si modul in care intentioneaza sa foloseasca resursele de care dispune in scopul de a-si
atinge scopul.

Un plan de afaceri bun este o schema de actiuni construita logic care presupune o gandire de
perspectiva asupra afacerii, cuprinzand toate etapele si resursele de care dispune
intreprinzatorul intr-o perioada de timp determinata.

Principalele motive pentru care este bine sa se elaboreze un plan de afaceri sunt enumerate in
cele ce urmeaza:

1. Elaborarea unei gandiri de ansamblu asupra intregii activitati, evitand in felul acesta
concentrarea energiei asupra unor secvente minore, nesemnificate.

2. Ajuta la o justa evaluare a unei noi idei de afacere si ajuta la compararea reala a sanselor noii
afaceri cu cea existenta.

3. Este un instrument cu care se conduce mai bine afacerea pe baza principiului “Sa ai un plan
oarecare este infinit mai bine decat sa nu ai nici unul”.

4. Pe baza planului de afaceri se poate face comunicarea in afara firmei si daca este necesar se
poate obtine finantare sau colaborare. Acestia (bancherii, investitorii) doresc sa afle cat mai
rapid urmatoarele elemente:

- de cati bani este nevoie;

- cand este nevoie de acesti bani;

- pentru ce se vor folosi acesti bani;

- cand si cum se pot da inapoi banii.

5. Afacerile conduse pe baza de plan si nu in stil pompieristic au mai mari sanse de reusita.
Planul ajuta managerul sa-si mentina directia de actiune si ajuta la concentrarea enegiei pentru
atingerea telului propus.
Conditiile in care sunt organizate si functioneaza diferitele tipuri de exploatatii agricole fac
necesara reconsiderarea activitatii economice a acestora in termini de profitabilitate si
competitivitate. Implementarea acestor doua concepte, ca elemente ale performantei
economice, este favorizata de cunoasterea realitatilor si valorificarea posibilitatilor determinate
de conditiile naturale, materiale, economice, si a celor referitoare la cererea manifestata pe piata
fata de anumite produse.

Pentru exploatatiile agricole deja existente si care urmeaza sa se reorganizeze pe diferite


principii, dar si pentru acelea ce se vor infiinta prin diverse modalitati: asociere, arendare,
cumparare de terenuri, este nevoie ca abordarea problemelor sa se faca intr-o maniera
strategica.

In ambele situatii, dezvolatea activitatii economice se impune ca un scop, managerul agricol


actionand in acest sens.

Instrumentul cu ajutorul caruia managerul prestabileste, in final, rezultatele actiunii demarate


(ale afacerii) se numeste plan de afaceri. Acesta este un document in care se fac cunoscute
resursele existente si perspectivele de dezvoltare ale unitatii. Este, deci rezultanta fie a unei
conjuncture de moment, fie a unei noi orientari privind domeniul de activitate.

Pentru unitatile deja existente, planul de afaceri apare ca o solutie optima pentru luarea
deciziilor de catre manager, in ceea ce priveste mentinerea nivelului activitatii unitatii in termini
cel putin mai buni decat inainte, daca nu asemanatori.

Domeniile principale pe care trebiue sa le acopere un plan de afaceri sunt:

Continutul planului de afaceri


Fiecare plan de afaceri trebuie sa fie adaptat scopului pentru care a fost elaborat.

Principalele argumente ale planului de afaceri au fost descrise in subcapitolul anterior si sunt
urmatoarele:

1. Descrierea agentului economic, cuprinde urmatoarele subcapitole:

- descrierea societatii;

- domeniul de activitate;

- obiectivele societatii;

2. Descrierea pietei, cuprinde urmatoarele subcapitole:

- clienti potentiali;

- produsul care se ofera vanzarii,

- segmentul de piata caruia se adreseaza produsul,

- concurenta;

3. Managementul societatii, cuprinde urmatoarele subcapitole:

- organizarea societatii;

- conducerea societatii;

- personalul societatii;

4. Planuri financiare, cuprinde urmatoarele subcapitole:

- venituri realizate;

- cheltuieli realizate;

- surse de finantare si utilizarea fondurilor;

- previziuni financiare;
5. Anexe, cuprind toate anexele referitoare la toate capitolele cuprinse in planul de afaceri.

Pentru a avea o varianta redusa a planului de afaceri in vederea prezentarii ei intr-o sustinere
orala de 5 minute se intocmeste sinteza planului de afaceri care este un rezumat al planului de
afaceri, cu descrierea elementelor cheie din planul de afaceri propriu-zis.

Sinteza planului de afaceri trebuie sa contina elemente cu referire la:

- descrierea societatii;

- descrierea produsului oferit vanzarii;

- descrierea segmentului de piata;

- prezentarea conducerii sau a echipei de conducere a societatii;

- sumarul previziunilor financiare;

- obiective generale si strategice ale societatii.

In ceea ce priveste planul de afaceri si capitolele principale cuprinse in el, acestea sunt
urmatoarele:

1. Descrierea agentului economic

In cazul ca planul de afaceri este folosit pentru a fi utilizat in cadrul societatii numai in scopul de
a mentine directia dorita si de a dezvolta societatea, in aceasta directie, in cadrul planului de
afaceri la acest capitol vom utiliza o descriere succinta a agentului economic, cu referire la
domeniul de activitate si la obiectivele societatii comerciale in viitorul apropiat si in viitorul
indepartat.

Cand planul de afaceri este folosit pentru contractarea unor parteneri sau investitori din afara
firmei acesta isi va schimba denumirea in studiu de fezabilitate si va fi descris in urmatorul
capitol, iar in cadrul acestuia acest subcapitol va avea o importanta deosebita.

2. Descrierea pietei

Este deosebit de important sa se stie aproape totul despre piata pe care se va actiona. In acest
sens trebuie sa se cunoasca informatii despre urmatoarele laturi ale pietei:

2.1. Descrierea potentialilor clienti. trebuie sa se cunoasca clientii, starea materiala, nivelul social
etc. Cat de des cumpara produsul respectiv, cati bani au sa cumpere produsul societatii si daca
sunt dispusi sa cumpere produsul societatii.

2.2. Descrierea produsului care se ofera vanzarii. Desrierea amanuntita a produsului, deosebiri si
avantaje fata de alte produse similare, mod de ambalare, desfacere, prezentare. Reclama si
promovarea produsului. Posibilitati de reclama si vanzare a produsului societatii. Costurile cu
care se realizeaza produsul. Pretul minim cu care se poate vinde. Calcule de eficienta economica.

2.3. Descrierea segmentului de piata caruia se adreseaza produsul. Descrierea pietii, daca este o
piata in dezvoltare, daca este o piata saturata. Se poate dezvolta piata? Posibilitati de crestere a
pietei prin produsele noi ale societatii.

2.4. Concurenta. Descrierea principalilor concurenti. Reputatia concurentilor. Marfa si calitatea


produselor oferite de concurenti. Care este dimensiunea segmentului din piata ocupata de
concurenta? Avantajele concurentei (management, fonduri, brevete).

Cautarea si gasirea pietei tinta este cel mai important element in vederea organizarii desfacerii
produselor oferite de societate.

3. Managementul societatii

Acest capitol este la fel de important atat pentru un partener exterior cat si pentru managerul
societatii.

In primul caz investitorii si partenerii externi, pun un accent deosebit pe analiza conducerii
societatii, pe experienta si calitatea persoanelor care conduc o societate.

In cazul cand planul de afaceri este folosit in scopuri interne trebuie sa se cunoasca exact fiecare
domeniu de activitate: productie, comercial, personal, financiar pentru ca in cazul dezvoltarii
societatii sa fie foarte bine delimitate sectoarele cu posibilitati de angajare de personal pentru
fiecare compartiment

3.1. Organizarea societatii. Contine descrierea procesului de productie cu necesarul de materii


prime, cantitati si calitati de materiale, furnizori, contracte etc. Utilajele necesare si descrierea
lor. Organizarea fluxului tehnologic cu descrierea amanuntita a etapelor de lucru.

3.2. Conducerea societatii. Contine descrierea structurii organizatorice. Personalul care conduce
societatea, pregatirea lor profesionala si experienta de conducere. Metode de supraveghere si
control a personalului de conducere si de executie.

3.3. Personalul societatii. Contine o descriere a numarului personalului angajat cu pregatirea


profesionala necesara. De unde se recruteaza personalul muncitor si cum se va plati acest
personal. Angajarea persoanelor de consultanta din afara societatii.
4. Planuri financiare

In acest capitol sunt cuprinse cele mai spinoase intrebari si raspunsuri cu referire la volumul
banilor de care are nevoie societatea. Care este nivelul cheltuielilor cu infiintarea si pornirea
societatii .

In subcapitolul urmator se observa:

4.1. Veniturile realizate. Se intocmeste un plan de venituri obtinut in urma vanzarii produselor
atat pentru primul an de functionare cat si pentru urmatorii 5 ani .

4.2. Cheltuielile realizate. Se intocmeste un plan de cheltuieli totale a procesului de productie in


care sunt detaliate atat elementele de cheltuieli materiale cat si cele cu munca vie si cele cu
cheltuielile indirecte. De asemenea se adauga la elementele de cheltuieli de productie curente si
elementele de cheltuieli cu investitiile si cu amortizarea initial facute in anii anteriori.

4.3. Surse de finantare si utilizarea fondurilor. In acest capitol se analizeaza modul de obtinere a
surselor financiare necesare atat procesului propriu-zis de productie cat si investitiilor necesare.
Sursele de finantare aproape in toate cazurile se realizeaza prin surse atrase (de la banci) cu
dobanzi la nivelul pietei sau cu dobanzi subventionate.

4.4. Previziuni financiare. In acest subcapitol sunt analizate previziunile financiare ale profitului
(pierderi) pe primul an si pe urmatorii cinci ani dupa urmatoarea formula generala:

Vanzari - Costuri (directe si indirecte) = Profit brut

Profit brut - Impozit pe profit = Profit net

De asemenea o importanta deosebita are previziunea fluxului de numerar care se intocmeste in


general pentru primul an si se face dupa urmatoarea formula generala:

Sold initial + Incasari in numerar - Plati in numerar = Sold final

Situatia de numerar este cea mai importanta problema a societatii in primul an de functionare.

Numerarul trebuie sa acopere plata facturilor, cumpararea stocurilor, plata salariilor, cheltuieli
neprevazute etc.

Pot exista diferente drastice intre profitul net si numerarul net.


Profitul net poate fi de multe ori doar un profit pe hartie.

Din cauza debitorilor, se poate intampla sa existe profit pe hartie dar nici un ban lichid.

Situatia fluxului de numerar exprima solvabilitatea societatii.

5. Anexe

Pentru ca planul de afaceri sa fie succint, este bine ca toate datele suplimentare sa fie atasate in
anexe si in text sa se faca numai referiri la ele.

1. 2. ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI

Un plan de afaceri se poate intocmi in uramtoarele situatii : privatizare, restructurare, divizare, in


cazul unor noi investitii sau doar pentru ca producatorul sa cunoasca situatia exploatatiei la un
moment. Exceptand unitatile nou infiintate, pentru celelalte exploatatii se va urma un traseu
comun constand in:

· Prezentarea exploatatiei agricole (tipul si forma acesteia, legea in baza careia s-a
constituit , anul infiintari, domeniul de activitate);

· Structura organizatorica si manageriala;

· Diagnosticul economico-financiar ( rezultatele obtinute in perioada anterioara),


dupa care, in functie de scopul pentru care se va intocmiplanul de afaceri.

1.3.PROGRAMUL DE PRODUCTIE

Programul de productie, respectiv produsele care se obtin , constituie o componenta a unui plan
de afaceri. Ele se alatura altor componente ale acestuia, cum ar fi: cea de marketing,vanzarea si
promovarea produselor sau componenta financiara.

Planul de afaceri poate fi elaborat de o societate, atestand redresarea situatiei economice, sau
cand se demareaza o afacere noua. El reprezinta un element util in relatii cu institutiile
financiare.

Din punctul de vedere al continutului disciplinei de fata, accentul cade pe elaborarea unor
programe de productie, ca o formalizare a ceea ce trebuie sa se infaptuiasca in acest
domeniu,dar si cu referire la unele elemente care fac trecerea spre diferite componente ale
planului de afaceri .

1.4. PREMISE ALE ELABORARII PROGRAMELOR DE PRODUCTIE

Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de


productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pana la un an). In el sunt concretizate, in
urma unei fundamentari riguroase, principalele obiective de productie pentru intervalul de timp
amintit. Elaborarea si aplicarea lui presupune, de fapt, si actiuni foarte precise in domeniul
productiei ceea ce vine in intampinarea atingerii obiectivelor din planul strategic si,implicit, a
materializarii strategiei .

Astfel de actiuni sunt posibile deoarece programul este rodul propriilor preocupari ale
exploatatiei, ale sistemului de management (acolo unde exista) al acesteia – consecinta a
autonomiei depline a unitatilor private si foarte largi in cazul celorlalte obiectivele si masurile
intreprinse fiind corelate cu conditiile de care se dispune, de la cele naturale si economice, pana
la cele de ordin social.

Avand in vedere faptul ca elaborarea programului si transpunerea lui in viata este, in


exclusivitate, atribut al exploatatiei aceasta urmeaza, fiind strict in interesul sau, sa -i asigure si
fundamentarea necesara. Este vorba de a intreprinde o serie de masuri prealabile definitivarii
obiectivelor de productie, care decurg din strategie si din planul strategic. Se asigura, in acest fel
premisele elaborarii unui program in concordanta cu

realitatea, cu potentialitatile unitatii, imprimand, totodata, componentelor sale elasticitatea


necesara (atat cat permit ramurile agricole) adaptarii la cerintele noi din perioada la care se
refera.

In acest sens, pot fi avute in vedere :

a) asigurarea de informatii referitoare la cunoasterea cererii fata de produsele ce urmeaza a se


obtine

b) estimarea, sub aspect cantitativ si calitativ, a resurselor de productie de care dispune


exploatatia in perioada curenta, identificarea, in general, a posibilitatilor de asigurare a tot ceea
ce este necesar pentru obtin erea productiei previzionate

c) recurgerea la o serie de informatii rezultate din diagnosticul activitatii, care vor fi utile, in
masura in care factorii care le-au generat nu se vor schimba, fundamentarii programului

d) masurile intreprinse de managementul superior cu privire la imbunatatirea organizarii


productiei si a muncii;

e) actualizarea tuturor informatiilor (avand in vedere evolutia mediului ambiant) si introducerea


de noi informatii, cu trimitere speciala la subsistemul informational dintr-o societate;

f) recurgerea la metoda de management participativ, urmand ca la definirea obiectivelor sa


contribuie componentii ai organismelor manageriale

g) corelarea rezultatelor de productie prevazute a se obtine cu cantitatile de resurse utilizabile,


astfel incat sa se asigure un anumit nivel al eficientei economice si protejarea mediului natural ca
si a produselor impotriva poluarii de diferite feluri;

h) luarea in considerare a relatiilor dintre ramuri, a cooperarii dintre subdiviziunile societatii


comerciale, pentru a se putea proportiona corepunzator diferitele activitati, astfel incat sa fie
satisfacute necesitatile reciproce de produse sau servicii; ramurile si subdiviziunile vor avea,
astfel, create conditiile pentru a-si desfasura activitatile potrivit obiectivelor ce le -au fost
prestabilite, iar subsistemul operational al unitatii va functiona la parametrii programati, ceea ce
va conduce la obtinerea rezultatelor de productie scontate.

i) nu trebuie scapat din vedere faptul ca elabora rea programului are loc in conditii de risc si
incertitudine, ceea ce influenteaza, dupa cum se cunoaste, in sensul diversificarii produselor.

Marea diversitate de exploatatii si conditiile foarte variate in care ele functioneaza fac imposibila
mentionarea, in acest demers, a tuturor premiselor de la care se porneste, in fiecare caz, in
elaborarea programelor de productie.

Ca urmare, in functie de aspectele specifice ale fiecarei unitati si prin raportare la cerintele
mediului pot fi luate in considerare si alte elemente, care vor deveni tot atatea premise pentru o
buna fundamentare a programului de productie.

S-ar putea să vă placă și