CAIET DE SARCINI

pentru execuţia reţelelor exterioare de alimentare cu apă din conducte de oţel

1. Generalităţi
1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice, pentru execuţia reţelelor exterioare din ţevi
de oţel, pentru execuţia reţelelor de alimentare cu apă.
1.2. Cerinţele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera antreprenorului de responsabilitatea de a
realiza şi alte verificări, încercări, precum şi alte activităţi pe care le consideră necesare pentru asigurarea
calităţii materialelor şi a execuţiei.

2. Prescripţii de calitate pentru materiale

2.1. Conductele metalice cu diametrul mai mic sau egal cu 400 mm, se vor realiza din ţevi de oţel,
conform STAS 404/1-87, având grosimea peretelui de 8 mm, calitatea materialului fiind OLT 35.
2.2. Conductele metalice cu diametrul mai mare de 400 mm se vor realiza din ţevi de oţel, conform
STAS 6898/2-90, având grosimea peretelui de 7,92 mm, calitatea materialului fiind OL 44.2
2.3. Conductele se vor realiza conform prevederii proiectului.
2.4. Confecţiile metalice (coturi, teuri, reducţii, cruci, etc.) se vor realiza folosind ca material ţevile de
oţel prevăzute la pct. 2.1 şi 2.2.
2.5. Nu se admite folosirea altor materiale pentru realizarea pieselor metalice speciale, acesta pentru a
asigura calitatea corespunzătoare a sudurilor.
2.6.Flanşele se vor executa conform STAS 8013-84-Pn 10 fiind de tip plate cu umăr (P.U.), calitatea
materialului OL 37-2.
2.7. Materialele şi produsele folosite de executant trebuie să fie însoţite de certificate de calitate, în
care să fie cuprinse toate rezultatele, verificările şi încercările la care acestea se supun, conform standardelor
în vigoare.

3. Executarea conductelor din ţevi de oţel

3.1. Generalităţi
3.1.1. Prezentele prescripţii, cuprind conduţiile tehnice pentru executarea conductelor din ţevi de oţel
de diferite tipuri şi diametre.
3.1.2. Tehnologia executării conductelor din ţevi de oţel comportă în principal următoarele faze şi
operaţiuni:
a) Faza premergătoare
1. – pregătirea traseului conductei (eliberarea terenului) şi amenajarea acceselor dea-lungul traseului,
pentru aprovizionarea şi manipularea materialelor;
2. – marcarea traseului şi fixarea de reperi în afata aprizei lucrărilor, în vederea execuţiei lucrărilor la
cotele din proiect;

3.1.4. Din prezentul Caiet de sarcini, fac parte integrantă standardele, normativele
şi instrucţiunile privind executarea terasamentelor, izolaţiei, sudării, probelor de presiune,
protecţia, muncii, în vigoare la data executării lucrărilor.

3.1.5. Prezentul Caiet de sarcini, respectă tehnologia, semnele convenţionale,

calitatea materialelor, încercarea materialelor şi anume:
- pentru terminologie STAS 5555/1 - 81 şi 5555/2 – 80;
- instrucţiuni pentru proiectarea construcţiilor metalice
STAS 10108/0 - 78 şi 10108/1 - 81;
- pentru oţeluri STAS 500/1 - 89, 500/2 ,3 - 80, 438/1, 5 -89 ,
şi 438/2 - 80;
- pentru electrozi STAS 1125/1 - 91, 1125/2-81, 1125/3,6-90 1125/4-82 şi 1125/5-87;
- pentru sîrme de sudură STAS 1126- 80;
- pentru încercări ale materialelor şi sudurilor STAS 777-88.

3.2. TRASAREA SI NIVELMENTUL

 3.2.1. Înainte de începerea lucrărilor, constructorul va materializa pe teren traseul
conductei, conform planşelor din proiect, marcînd punctele caracteristice (vîrfuri de unghi, cămine,
etc...) prin borne sau ţăruşi. În cazul în care elementele de trasare din proiect sînt insuficiente, sau
apar neconcordanţe între situaţia din teren şi proiect,se vor solicita clarificări din partea
proiectantului

3.2.2. De-a-lungul aliniamentelor se vor bate ţăruşi din 50în 50 de m, de o parte şi

de alta a traseului, la o distanţă suficientă pentru a rămîne nedeplasaţi în timpul lucrărilor, pentru
materializarea permanentă a axului conductei în timpul execuţiei.

3.2.3. Determinarea exactă a adîncimii săpăturii se va face numai cu rigle de nivel şi

cruci de vizare, pentru a asigura cotele din proiect şi pante continui.

3.3. SĂPĂTURA
3.3.1. Execuţia săpăturii se va începe numai după completa organizare a
şantierului şi aprovizionarea cu ţevi şi celelalte materiale necesare, astfel ca şanţurile să rămînă
deschise numai timpul strict necesar.

3.3.2. Săparea şanţurilor se va începe conform unui grafic detaliat al execuţiei

conductei, întocmit de constructor, pe baza posibilităţilor de lucru ale şantierului.

3.3.3. Săpătura se va executa mecanizat sau manual, conform prevederilor din proiect.

3.3.4. Săparea ultimului strat de 20-30 cm, de deasupra cotei de pozare, va fi executat
numai manual, (chiar şi în cazul săpăturii mecanizate), imediat înainte de pozarea tuburilor.

3.3.5. Amenajarea patului conductei se va face conform indicaţiilor din proiect.

3.3.6. In dreptul sudurilor de îmbinare a tronsoanelor, care se execută în şanţ, se

vor executa lărgiri şi adînciri locale ale tranşeii.

3.3.7. Pămîntul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a tranşeii,

opusă părţii pe care se lucrează la asamblarea conductei; pe terenurile agricole, pămîntul vegetal se
va depozita separat, pentru a se putea realcătui stratul respectiv.

3.4. ASAMBLAREA SI SUDAREA CONDUCTEI IN TRONSOANE

3.4.1. L a primirea ţevilor pe şantier se va examina certificatul de calitate şi se vor

verifica dimensiunile şi caracteristicile ţevilor.

3.4.2. In funcţie de marca şi calitatea oţelului din ţevi se va stabili tipul şi calitatea
materialelor de adaos şi auxiliare ce vor fi utilizate la sudare.
3.4.3. Executarea sudurilor se va face numai de către sudori calificaţi, în conformitate cu
instrucţiunile D.G.M.S.T. – ISCIR -C.-9 - 66, pentru autorizarea sudorilor care execută lucrări de
sudare în construirea, montarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de
ridicat.

3.4.4. Asamblarea conductelor se poate face prin:

- transportarea ţevii în lungimi de fabricaţie de-a-lungul tranşeii şi asamblarea de-a-
lungul tranşeii;
- asamblarea pe tronsoane, cu o lungime în funcţie de capacitatea mijloacelor de
transport, în atelier şi transportarea de-a-lungul tranşeii.
 3.4.5. Ţevile sau tronsoanele de ţevi, ce urmează a fi asamblate, se aşează făcînd un
unghi de 15° - 20° faţă de axul tranşeii, la o distanţă de cea. 1,5 m de marginea tranşeii.
3.4.6. După ce se execută săpătura la cota din proiect, tronsoanele avînd izolaţie
anticorozivă, se lansează în tranşee;între capetele ţevilor se lasă o distanţă de 0,5 mm, pentru ţevi
avînd grosimea pereţilor mai mică de 10 mm şi 1 mm, pentru ţevi avînd gro simea mai mare.
3.4.7. Capetele ţevilor vor fi controlate înainte de sudare ca :
- să fie curăţate de rugină şi murdărie;
- planul de tăiere a capetelor să fie perpendicular pe axul conductei;
- să aibă şanfrenul corespunzător.

3.4.8. Fiecare sudor va trebui să aibă poanson distinctiv, pe care-1 va aplica pe

sudurile executate
3.4.9. Nu se vor executa suduri pe timp de ploaie, burniţă, ninsoare şi la temperaturi
mai joase de - 5°C şi mai mari de 25° C, decît luîndu-se măsuri speciale.
3.4.10. Pentru realizarea îmbinărilor preliminare şi definitive se va utiliza numai
sudură electrică, cu electrozi speciali ce vor trebui aleşi în f u n c ţ i e de c e r t i f i c a t u l d e c a l i t a t e
al materialului de sudat.
3.4.11. Modul de execuţie al sudurii (numărul de straturi, grosimea lor, direcţia de sudare,
intensitatea curentului electric, calitatea şi diametrul electrozilor de sudură) se va determina prin
încercări, pe şantier şi în laborator, funcţie de calitatea oţelului din ţevile furnizate.
3.4.12. Piesele de grosimi mai mari de 20 mm se vor încălzi înaintea sudării,
pentru a evita apariţia fisurilor şi deformaţiilor (cazul flanşelor).
3.4.13. Vanele se montează după ce conducta a fost pozată. La locul unde trebuie
instalată se aduce vana asamblată cu ştuţuri cu flanşe, capetele ştuţurilor avînd marginile
şanfrenate.

Operaţiunile de instalare decurg astfel:

- se taie din ţeava aşezată o lungime egală cu lungimea vanei cu ştuţuri;
- se teşesc marginile tăiate ale ţevii;
- se coboară vana asamblată la locul de montaj;
- se ajustează şi se sudează mai întîi o îmbinare, apoi a doua.

3.4.14. Controlul execuţiei după aspectul exterior al pieselor şi al cordoanelor de

sudură se va efectua cu ochiul liber sau cu lupa, nefiind admise:

- fisuri în cusătură sau în zona de influenţă termică;

- nepătrunderi;
- şanţuri la margine sau în cusătură cu adîncimea mai mare de 0,2 mm;
- cratere în cusătură, pori şi sufluri;
- dezaxare peste limitele admise la marginile cusăturilor;
- trecerea bruscă de la materialul de bază la materialul cusăturii.

3.4.15. Este interzisă încercarea sudurilor prin ciocănire.

3.4.16. La conductele vizitabile în interior, se vor face probe preliminare de

etanşeitate a sudurii astfel:
- coordonatele de sudură se acoperă la exterior cu o suspensie de cretă de
apă;
 -după uscarea suspensiei, partea opusă a cordonului de sudură, se unge prin
pensulară abundentă cu petrol;
- în cazul în care îmbinarea sudată prezintă neetanşei tăţi, petrolul va
pătrunde prin pori şi va ieşi la suprafaţă vopsită cu cretă sub forma unor puncte sau linii
groase, care cu timpul cresc ca dimensiuni;
- durata de observare va fi 30 minute;
- cînd apare necesară efectuarea de remedieri se va îndepărta în prealabil
petrolul existent.

3.4.17. La încetarea lucrului, tronsoanele pozate se vor astupa cu capace.

3.5. IZOLAŢII ANTICOROZIVE

3.5.1. Izolaţiile se execută conform tehnologiei şi cu materialele prevăzute

în STAS 7335/3-86 şi conform prevederilor proiectului .

3.5.2. Cînd operaţiunile se execută de-a lungul tranşeii, se ridică ţeava cel
puţin 15-20 cm la suprafaţa terenului şi se pune pe suporţi.

3.5.3. Se iau măsurile necesare pentru ca ţeava să fie: absolut uscată,

curăţată de praf, murdărie, rugină, scarie, grăsimi, ulei şi adusă la luciul metalic.

3.5.4. Grundul se aplică imediat după curăţire, într-un strat continuu şi

uniform, ţevile curăţindu-se cu grund, numai în măsura în care se vor izola în aceeaşi zi.
Ţevile grunduite şi rămase pe a doua zi se vor controla amănunţit, şterse de praf, murdărie
şi umezeală; după ce se va constata că grundul este intact şi fără defecte, se va proceda la
aplicarea izolaţiei, altfel repetîndu-se operaţia ce grunduire.

3.5.5. Grundul se va trece printr-o sită cu ochiuri de 0,25 nm, pentru

îndepărtarea impurităţilor.
3.5.6. Stratul de grund se va realiza avînd o grosime uniformă de pînă la 0,2
mm, fără a lăsa locuri necaopsrite şi fără a avea scurgeri sau îngroşă ri.
3.5.7. Nu se admite grunduirea pe ploaie.
3.5.8. Grundul se consideră uscat dacă la atingerea uşoară cu mîna nu se
lipeşte de ea.

3.5.9. Aplicarea învelişului izolator se face imediat pe gundul uscat.

3.5.10. Pentru grund se va întrebuinţa numai bitumul pentru protecţia

conductelor (STAS 2434 - 85).

3.5.11. în cursul întregului proces de izolare topirea bitumului se va face

astfel încît să se obţină fluiditatea necesară aplicării stratului respectiv, fără să se întreacă
temperatura de 205°C, utilizîndu-se numai cazane speciale, cu încălzire cît mai uniformă.

3.5.12. Nu se admite aplicarea stratului următor în cazul cînd stratul

anterior este umed (din cauza precipitaţiilor sau a unei uscări ins uficiente).
3.5.13. Tehnologia aplicării izolaţiei ccnform punctelor de
nai sus este valabilă -pentru temperaturi ambiante de peste 0°C. Izolarea
conductei în aer liber la temperaturi sub 0 C se admite numai cu bitumuri speciale si cu
avizul proiectantului.

3.6. PR0BA DE PRESIUNE CU APĂ

3.6.1. Încercarea hidraulică va fi făcută pe tronsoane , la care sînt montate
toate armăturile şi la care sînt executate masivele de ancoraj; vanele de linie sau de
ramificaţie vor fi asigurate în timpul probelor cu flanşe oarbe.

3.6.3. Presiunea de încercare va fi 2 x P regim; pentru conductele în care sînt

presiuni mai mari de 5 daN/cm , presiunea de încerc are va fi 1,5 x P regim, dar cel puţin 10
daN/cm 2 ;

3.6.4. Succesiunea operaţiunilor de încercare este:

- se instalează agregatele de pompare a apei în conductă, alegîndu-se în
acest scop capătul situat m ai jos al tronsonului;
- la instalarea agregatelor de pompare se va avea în vedere ca el să poată fi
folosit şi la tronsonul următor de probă, folosind apa din tronsonul probat la cel ce
urmează a fi probat;
- se instalează şi se montează agregatul de pre siune, cu armăturile şi
conductele necesare;
- se montează vanele de golire şi robinetele de aerisire, pe capătul de jos,
respectiv pe capătul de sus al tronsonului;
- se deschid ventilele de aerisire;
- toate îmbinările conductei de probat se curăţă de pămînt;
- la fiecare manometru va sta un observator avînd un ceas acordat cu cel al
celorlalţi observatori;
- se umple conducta cu apă, apoi se închid vanele de aerisire şi se continuă
pomparea pînă la realizarea presiunii pompei;
- se creează presiunea de încercare;
- observatorii, începînd din momentul umplerii conductei cu apă, notează
presiunea din 10 în 10 minute şi la toate schimbările bruşte de presiune.

3.6.5. Încercarea se consideră reuşită, dacă după trecerea intervalului de o

oră de la realizarea presiunii de încercare, scăderea presiunii în tronsonul încercat nu
depăşeşte 10% din presiunea de încer care şi nu apar scurgeri vizibile de apă.
Rezultatele la proba de presiune pot fi influenţate de aerul care nu a fost
evacuat complet din conductă sau de variaţiile de tempe ratură ale mediului, motiv pentru
care se recomandă ca probele să se efectueze în zile în care nu există o variaţie mare de
temperatură.

3.6.6. În perioade de îngheţ, după efectuarea probelor, con ducta se v a goli

imediat.

3.6.7. Rezultatele probelor de presiune se consemneaz ă într-un proces

verbal, care face parte integrantă din documentaţia necesară la recepţia preliminară şi
definitivă a conductei (conform anexei II).
3.6.8. Gupă terminarea completă a lucrărilor cc execuţie de pe conductă se va
efectua o probă generală pe întreaga el lungime, în regim de exploatare.
3.6.9. Nu se admit probe pneumatice.
 3.7. RECEPTIA IZOLATIEI

3.7.1. Recepţia izolaţiei se face de dirigintele şantierul ui împreună cu

delegatul constructorului, înainte de lansarea conductei în şanţ, lansarea se va face cu
utilaje, susţinerea conductei făcându-se numai cu chingi, pentru a evita deteriorarea
izolaţiei.

3.7.2. La recepţia izolaţiei se va încheia proces verbal, care face parte din
documentele necesare la recepţia preliminară şi definitivă.

3.7.3. Recepţia, izolaţiei constă din:

- cercetarea vizuală a continuităţii şi uniformităţii izolaţiei;
- cercetarea grosimii izolaţiei, cu dispozitivul de măsurare a grosimii, în
patru locuri, la cea 90° pe circumferinţa ţevii, în locurile unde izolaţia pare mai subţire,
dar cel puţin din 200 m în 200 m, zonele cu grosimea sub 75% din grosimea minimă se vo r
reface;
- cercetarea aderenţei izolaţiei prin tăierea ei într-un unghi de c ca. 45° şi
jupuirea ei cu mîna de la vîrful unghiului;
- toate defectele constatate se vor repara, inclusiv cele provocate la recepţie,
înainte de lansarea în tranşee.

3.8. UMPLEREA TRANSEII

3.8.1. Umplerea tranşeii se execută în două etape, una după lansarea şi pozarea
conductei şi alta după proba de presiune.

3.8.2. Umplerea tranşeii după lansarea şi pozarea conductei se face în straturi

succesive de pămînt de 20 cm, bine bătut cu maiul pe o înălţime de 20 cm, peste creasta
tubului.

Conducta va fi acoperită cu pămînt , lăsînd libere, pînă la efectuarea probei de

presiune, îmbinările executate în tranşee.
Se va executa o compactare corespunzătoare pe toată grosimea care
corespunde înălţimii de cel puţin 0 , 4 Dn de la fundul şanţului.
Umplerea tranşeei se va face cu pămînt evitîndu-se bulgări, bolovani, etc ...

3.8.3. În cazul în care exis tă pericolul ca apele pluviale, colectate accidental

în tranşee, să deplaseze prin flotare conducta, se va executa pe tronsoane scurte de 50-60 m
tranşeele umplîndu-se imediat după pozarea conductei, sau se vor lua alte măsuri pentru
asigurarea stabilităţii conductei.

3.8.4. După proba pe tronsoane conducta se va umple complet, l ăsîndu-se

libere îmbinările între tronsoane, care se vor umple după
proba generală.

La umplerea completă a tranşeei se va avea grijă ca s uprafaţa terenului să fie

refăcută conform destinaţiei iniţ iale (teren agricol, drumuri, trotuare, etc....).
 3.8.5. Excedentul de pămînt se va transporta în zone unde sînt necesare
umpluturi, în gropi, etc...., cu acordul organelor locale.

3.9. PROBA GENERAL Ă, SPĂLAREA ȘI DEZINFECTAREA CONDUCTEI

3.9.1. După efectuarea probelor pe tronsoane, înlăturarea defecţiunilor şi

legarea tronsoanelor se trece la proba generală.

3.9.2. Se vor deschide robinetele de dezaerisire şi se va începe umplerea

conductei, asigurîndu-se evacuarea completă a aerului din conductă.
3.9.3. După umplerea conductei cu apa, se va începe să se închidă vanele de
dezaerisire, din aval către amonte şi se va pune lent sub presiune conducta, pînă la
atingerea presiunii de regim.
Se va verifica starea de etanşeitate a conductei, în special la legarea între
tronsoane, înlăturîndu-se defecţiunile, dacă este cazul şi apoi se vor completa umpluturile
de pămînt.

3.9.4. Spălarea conductei se va face pe tronsoane, cu un debit care să

asigure o viteză de min.1,5 m/s şi nu mai mică de viteza de curgere în regim permanent.
Durata spălării va fi stabilită astfel încît volumul de apă folosit să fie cel
puţin dublu volumu lui tronsonului care u rmează a fi spălat.
Evacuarea apei de spălare se va face prin conductele de golire, evitîndu-se ca
apa să fie descărcată prin intermediul con strucţiilor din aval (de ex.rezervoare de
înmagazinare). Dacă acest lucru nu este posibil, descărcarea se va face prin construcţiile
respective, care însă vor fi spălate după aceea.

3.9.5. Dezinfectarea conductelor, în cazul cînd transportă apă potabilă, se va

face la cel mult 3 zile de la terminarea spălării, prin introducerea pe la extremitatea
amonte, a unei soluţii dezinfec tante, preparată de regulă cu clor sau o substanţă clorigenă
(clorură de var, cloramină, etc ....) avînd o concentraţie de 20-25 mg clor activ/litru şi
menţinerea acestei soluţii timp de 24 ore în conductă.
Operaţia de dezinfectare se repetă ori.de cîte ori este necesar, în cazul în care
analizele bacteriologice (trei probe conse cutive, recoltate la extremitatea aval a conductei)
arată că apa nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate.

3.10. RECEPŢIA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE

3.10.1 Recepţia lucrărilor se face în conformitate cu prevederile prezentului

Caiet de sarcini şi cu regulamentul în vigoare de efectuare a recepţiei obiectivelor de
investiţii.

3.10.2. Recepţia conductelor din ţevi de oţel este precedată de controlul

riguros al acestora, care cuprinde în mod obligatoriu următoarelor elemente:
- respectarea dimensiunilor şi a cotelor prevăzute în proiectele de execuţie;
- respectarea prescripţiilor de montaj şi funcţionarea corectă
a vanelor, stavilelor, aparatelor de măsură, ventilelor de dezaerisire,
copensatorilor, dispozitivelor pentru atenuarea loviturilor de berbec,
etc...;

- asigurarea etanşeităţii conductei;

- asigurarea capacităţii de transport;
- respectarea măsurilor de protecţie şi de securitate a muncii. Verificarea se
referă atît la elementele de construcţii cît şi la instalaţiile hidraulice, mecanice, electrice,
etc... efectuîn-du-se cu respectarea standardelor în vigoare şi a actelor cu caracter
normativ.

3.10.3 La recepţie se verifică şi executarea tuturor lucră rilor accesorii ale

conductei.

3.10.4 Punerea în funcţiune a lucrărilor, din care fac parte conductele din ţevi
de oţel, necesită luarea în prealabil a următoa relor măsuri obligatorii:

- întocmirea regulamentului de exploatare şi întreţinere, cu respectarea

"Instrucţiunilor tehnice" în vigoare;
- instruirea personalului de exploatare şi verificarea însuşirii de către acesta a
prevederilor regulamentului de exploatare;
- organizarea evidenţelor de exploatare;
- asigurarea unui sistem corespunzător de informare şi de transmitere a datelor.
In cazul în care conducta urmează a transporta apă potabilă punerea în funcţiune
va fi condiţionată şi de realizarea următoarelor:

- instituirea zonei de protecţie sanitară;

- dezinfectarea tuturor construcţiilor şi instalaţiilor care urmează să fie In
contact direct cu apa potabilă;
- obţinerea autorizaţiei sanitare de la organele de resort.

3.10.5 La punerea în funcţiune a conductelor, care se face de către antreprenor,

va participa în mod obligatoriu şi personalul care va exploata instalaţiile respective.