Sunteți pe pagina 1din 3

Orasul Craiova

Una din asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat
numele de Pelendava, datand din perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile
arheologice. La inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru roman,
intai din valuri de pamant intarit (in timpul Imparatului Traian, 98-117), apoi din piatra si
caramida (in vremea lui Hadrian, 117-138). Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei
castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare.
Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a imperiului roman, realizata ca
urmare a initiativei imparatului roman Caracalla. Anul 225 (cand s-a definitivat aceasta harta
- in timpul lui Severus Alexander) este considerat data primei mentiuni documentare a celei
mai vechi asezari din vatra actualului oras.

La sfarsitul sec.XV Craiova era un targ, intins pe mosia puternicilor boieri Craiovesti.
Dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, Craiova este numita frecvent oras.

Puterea economica a familiei Craiovestilor - la hotarul sec.XV - cuprindea peste 100 sate
(182 bunuri funciare). Aceasta forta i-a creat un statut de autonomie politica atat de larg, incat
domnii aflati in scaun nu se pot mentine fara alianta cu aceasta adevarata dinastie boiereasca.
De-a lungul vremilor, din randul familiei Craiovestilor au fost ridicati in fruntea tarii
domnitori de seama: Neagoe Basarab (1512-1521), Radu de la Afumati (1522-1529), Radu
Serban (1602-1611), Matei Basarab (1632-1654), Constantin Serban (1654-1658), Serban
Cantacuzino (1678-1688), Constantin Brancoveanu (1688-1714).

Aparuta in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Banie de Craiova a devenit intr-un
timp relativ scurt cea de-a doua institutie politica importanta, dupa domnie. Veche institutie
romaneasca, Bania a constituit la inceputurile sale o institutie locala, sateasca, derivata din
obstea teritoriala.
Odata cu ridicarea lui Neagoe Basarab ca domn, in 1512, Marele Ban preia pentru teritoriul
din dreapta Oltului atributiile domniei, dispunand si de o cancelarie in cadrul careia se
redacteaza acte dupa forma celor domnesti.

In a doua jumatate a sec.XVI, Marea Banie cunoaste un moment de criza datorat indeosebi
tentativelor agresive ale turcilor pentru instaurarea unei dominatii efective in Tara
Romaneasca.
Marea Banie ajunge din nou o institutie de prim ordin in timpul lui Mihai Viteazul.

Craiova, in timpul lui Mihai Viteazul, a cunoscut o puternica inflorire, izvoare contemporane
prezentand orasul ca un important centru politic si militar. Craiova se afirma in politica
romaneasca de centralizare ca un factor pozitiv, dand puterii centrale o boierime fidela si
armate puternice, prezente in marile evenimente legate de Unirea celor trei tari romanesti.
In 1593 Mihai este inscaunat ca domn al Tarii Romanesti, iar dregatoria de Mare Ban ii este
incredintata lui Preda Buzescu.

Craiova a fost in evul mediu si un centru cu un important rol militar si strategic, fiind un loc
de grupare sau regrupare a fortelor militare si tinut de declansare a actiunilor antiotomane.
Exista la Craiova un corp de oaste, pus la dispozitia Marelui Ban, compus din forta militara a
taranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dregatori ai Baniei, din taranii liberi si din
mercenari.

In 1735 in Craiova existau 836 de familii, reprezentand peste 4000 locuitori.


Universitatea din Craiova
S-a dezvoltat pornind de la un Institut fondat in
1947, a devenit Universitate in 1966 si a fost
reorganizata incepind din 1990. Institutie de stat,
sub auspiciile Ministerului Educatiei Nationale, ea
functioneaza in spiritul principiului autonomiei
universitare.
Universitatea din Craiova promoveaza toate formele
de cooperare, participa la programe europene si a
dezvoltat legaturi cu univesitati din intreaga lume.

La inceputul sec.XVIII, o modalitate de asigurare a dominatiei Portii Otomane asupra tarilor


romanesti a constat in impunerea domniilor fanariote. Nicolae Mavrocordat, venit domn in
Tara Romaneasca in 1716, este intampinat cu ostilitate de boierimea craioveana.
Dupa infrangerea turcilor si pacea de la Passarovitz (1718), boierimea a salutat dominatia
austriaca a Olteniei (1718-1739), dar in 1726, cand banul Gheorghe Cantacuzino este
destituit, boierii din Craiova incep actiunile de impotrivire fata de administratia habsburgica.
Stapanirea austriaca in Oltenia a determinat o agravare considerabila a regimului de obligatii
economice si fiscale a producatorilor urbani si rurali. Nemultumirea populatiei era provocata
de caracterul militar al exploatarii, precum si de colectarea veniturilor si bogatiilor
provinciilor in visteria Curtii Imperiale.
Amploarea haiduciei a determinat administratia austriaca sa infiinteze corpuri de slujitori
meniti sa asigura paza si linistea provinciei. In 1734 s-au instituit in toate judetele oltene cete
de panduri. La Craiova exista un corp de dorobanti, sub conducerea unui iuzbasa.

S-au produs importante schimbari si in domeniul institutional. Bania craioveana nu mai


constituie institutia care, in perioada anterioara, concura pe plan politic domnia. In 1761
resedinta permanenta a banilor este fixata de domn la Bucuresti.

In 1770-1771, datorita starii de razboi (Bucurestiul era disputat intre ostile rusesti si cele
turcesti), Cetatea Banilor a indeplinit si rolul de capitala a Tarii Romanesti, domnul Emanuel
Giani Rosett urmarind de aici desfasurarea ostilitatilor.

Economia regiunii si prosperarea Craiovei au consemnat in sec.XVII si XVIII dese traume.


Echilibrul demografic a avut de suferit la sfarsitul sec.XVIII datorita transformarii orasului in
teatru de razboi, datorita epidemiilor si incendiilor. Putem aminti aici distrugerile si invaziile
repetate ale cetelor de pasvangii de peste Dunare (soldatii pasei Vidinului, Pazvan-Oglu) in
1799, 1800, 1801.

S-ar putea să vă placă și