Referințe critice

Receptarea critică a operei Anei Blandiana a fost extrem

de bogată, la fel de bogată ca și opera.

Criticul Marian Popa subliniază că «situația dilematică

este creată prin raportarea normelor biologice la cele etic-
sociale»; «conștiința trupului păcătos și precar ajunge însă
cu timpul sursa unei voluptăți reci, sarcastice, revendicând
ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens».

O interesantă conjugare lirică a temei somnului în poezia

Anei Blandiana este observată de criticul literar Eugen
Simion: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a
morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al
materiei, o zonă de liniște și de plenitudine a pasiunii
degajate de forța devastatoare a simțurilor; iubirea își
regăsește în acest spațiu chipu-i melancolic, suav,
spiritualizat» (SSra, I, 336): Adorm, adormi, / Cum stăm
cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri morți
egali./ (...) / Nu te speria, / Pletele noastre vecine / Răsfirate
în iarbă / Au început să prindă rădăcini, / În curând
frunzele ne vor înveli / În auriul omăt. / Niciodată n-am
semănat mai mult, / Aripile ți s-au afundat în țărână / Și
nu se mai văd. («Adorm, adormi»).
Alexandru Piru, în «Istoria literaturii române de la
început până azi» (1981), apreciază că «Poeta are o
filozofie. În tentativa sa de a fi, omul se izbește implacabil
de un termen final, ceea ce constituie, cum se intitulează
cel de-al doilea volum, Călcâiul său vulnerabil (1966).
Salvarea se află în aspirația spre puritate, condiție etică,
dar și în sublimarea vieții în artă, condiție estetică. Altfel
spus, nemurirea se obține prin identificarea cu universul,
nu prin imitarea naturii, arta e un fel de transsubstanțiere,
o mutație ontologică (A treia taină, 1969). Mai departe
poeta caută hotarul dintre bine și rău, dintre înnorat și
senin, dintre lumină și noapte, exterior și interior, paradis
și infern. Moartea e văzută ca un rit nupțial...» (PIL, 502
sq.).

Nicolae Manolescu reține[5] mai ales: „proza de ficțiune,

foarte personală, conține pagini antologice”.