Doamne, luminează-mi întunericul!

(rugăciunea Sf. Grigorie Palama)

Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari Părinţi ai Bisericii
Ortodoxe din mileniul al doilea creştin. Numele lui se leagă, în special, de precizarea
învăţăturii despre harul necreat, cunoaşterea nemijlocită a Lui Dumnezeu şi
îndumnezeirea omului. Este prăznuit de două ori pe an: pe 14 noiembrie şi în
duminica a doua din Postul Mare.
Sfântul Grigorie s-a născut în anul 1296 în Constantinopol. Tatăl său, Constantin, a
fost un important demnitar al împăratului bizantin Andronic II Paleologul (†1328). În ciuda
funcţiei sale înalte, tatăl lui Grigorie a dus o viaţă sfântă. Cu puţin înainte de a muri, s-a
călugărit, luând numele de Constanţiu. I-au rămas cinci copii mici: trei băieţi şi două fete,
cărora însuşi împăratul le-a devenit tutore.
Grigorie avea şapte ani. Întrucât nu reuşea să ţină minte noţiunile pe care trebuia să
le înveţe, a hotărât să nu înceapă niciodată citirea şi învăţarea fără să facă trei metanii mari
şi o rugăciune înaintea icoanei Maicii Domnului. Ajutorul Maicii Domnului nu a întârziat:
nu după multă vreme, Grigorie a sporit mult în ştiinţa de carte, încât mulţi erau
impresionaţi de înţelepciunea lui.

„Luminează-mi întunericul, luminează-mi întunericul!“

La vârsta de 20 de ani, a ales o altă cale decât cea pentru care îl pregătise împăratul.
În vreme ce Andronic al II-lea l-ar fi dorit colaborator la conducerea imperiului, asemenea
tatălui său, Constantin, tânărul Grigorie s-a călugărit la mănăstirea Vatoped, din Muntele
Athos. Aici, a intrat sub îndrumarea duhovnicească a părintelui Nicodim (prăznuit la 11
iulie), cunoscut isihast, renumit atât prin făptuire, cât şi prin vederea Lui Dumnezeu.
După doi ani de nevoinţă, într-una din zile, i s-a arătat Sfântul Ioan Evanghelistul.
Acesta i-a spus: „am fost trimis de Împărăteasa tuturor să te întreb de ce strigi neîncetat
către Dumnezeu «luminează-mi întunericul, luminează-mi întunericul!»?“. Sfântul Grigorie i-
a răspuns: „ce altceva trebuie să cer eu, cel pătimaş şi plin de păcate, decât numai să fiu
miluit şi luminat, spre a afla şi a face voia Lui cea sfântă?“ Atunci, Sfântul Ioan l-a
încredinţat că Maica Domnului nu îl va părăsi niciodată şi îi va fi totdeauna ajutătoare.