Societatea comercială Alex S.A prezinta la 31.12.N .

următoarea situaţie în conturile de venituri

şi cheltuieli:
- Venituri din vânzarea produselor finite 80.000 lei;
- Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital 1.000 lei;
- Venituri din imobilizări financiare cedate 5.000 lei;
- Cheltuieli cu materiile prime 40.000 lei;
- Cheltuieli cu salariile personalului 20.000 lei.
Profitul net al exerciţiului financiar se distribuie astfel:
1. La rezerve legale 5% din profitul brut;
2. Dupa aprobarea bilanţului, AGA hotărăşte repartizarea profitului ramas nerepartizat,
astfel:
- la alte rezerve a sumei de 15.940lei;
- dividende de plată, diferenţa.
● Profitul brut (rezultat contabil) = Venituri – Cheltuieli= 86.000 lei – 60.000 lei = 26.000 lei
● Impozit pe profit = 26.000lei * 16% = 4.160lei
● Profit Net = Profit brut – impozit pe profit = 26.000 lei – 4.160 lei = 21.840 lei
Se înregistrează repartizarea profitului la rezerve legale, înainte de redactarea bilanţului şi
aprobarea sa:
Rezerve legale 5% *26.000 lei = 1.300 lei

129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale 1.300 lei

La începutul exerciţiului N+1, profitul contabil rămas după repartizarea la rezerve, se preia în
contul 117 Rezultatul reportat, astfel:
121 Profit sau pierdere = % 21.840 lei
129 Repartizarea profitului 1.300 lei
1171 Rezultatul reportat reprezentând
profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită 20.540 lei

Din contul 117 Rezultatul reportat, profitul nerepartizat se va repartiza pe celelalte destinaţii
hotărâte de Adunarea Generală a Acţionarilor/Asociaţilor,
1171 Rezultatul reportat reprezentând = % 20.540 lei
profitul nerepartizat sau pierderea 1068 Alte rezerve 15.940 lei
neacoperită 457 Dividende de plată 4.600 lei

Se impozitează dividendele:
4.600 lei * 16 % = 736 lei
457 Dividende de plată = 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte 736 lei
asimilate
EX 2 Exemplu de calcul al amortizării
Întreprinderea Omega achiziţionează un utilaj pe data de 15.09.N. şi este pus în funcţiune în
aceeaşi lună.Valoarea de intrare (cost de achiziţie) a utilajului este de 3.000 lei. Durata de utilizare
economică este de 5 ani.
Calculul anuităţilor pentru cei 5 ani.
Cota de amortizare liniară (CAL) = 100/5ani =20%
Anuitate N 3.000lei * 20% * 3luni/12luni = 150lei
Anuitate N+1 3.000lei*20%=600lei
Anuitate N+2, N+3, N+4 600lei
Anuitate N+5 3.000lei *20% * 9luni/12luni = 450lei.
Exemplu de calcul al amortizării degresive
Un utilaj este cumpărat în decembrie N şi pus în funcţiune în aceeaşi lună.
Valoarea de intrare 3.000lei
Durata de utilizare economică 5 ani Rezolvare:
Cota de amortizare liniară CAL = 100/5ani=20%
Coeficientul de multiplicare a cotei de am. liniară K = 1,5
Cota de amortizare degresivă CAD = CAL * 1,5 = 30%
Tabloul de amortizare
An Valoare contabilă la Amortizare Valoare contabilă la
începutul anului sfârşitul anului
(valoarea rămasă) (valoarea rămasă)
N+1 3.000 900 2.100
N+2 2.100 630 1.470
N+3 1.470 490 980
N+4 980 490 490
N+5 490 490 0
Total 3.000
În anul N+3 Amortizarea degresivă = 1.470*30% = 441
Valoarea rămasă/3ani (amortizarea liniară) =1.470/3 = 490
Amortizarea degresivă < Amortizarea liniară calculată la valoarea rămasă.
Din anul N+3 valoarea amortizării se va calcula după metoda liniară.
Valoarea rămasă/3ani = 490lei
Exemplu de calcul al amortizării accelerate
Societatea Ana S.A achiziţionează echipamente tehnologice în ianuarie N. Costul de achiziţie
(V.I.) este de 4.000lei iar durata de utilizare economic ă este de 5 ani. Rezolvare:
Tabloul de amortizare
Anul Valoarea contabilă la Amortizare Valoarea contabilă
inceputul anului la sfârşitul anului
N 4.000 4.000*50%=2.000 2.000
N+1 2.000 2.000*25%=500 1.500
N+2 1.500 500 1.000
N+3 1.000 500 500
N+4 500 500 0
Total 4.000
EX 3 : Decontări cu furnizorii
Societatea comercială Boni acordă un avans societăţii comerciale Delta (furnizor), în valoare de
25.000 lei. Ulterior, soc.com Boni primeşte de la soc. com. Delta, materii prime în valoare de
55.000 lei, TVA 20%. Totodată se primeşte şi factura de stornare a avansului. Diferenţa se achită
cu Ordin de plată.
Folosim contul 4091 Furnizori – debitori pt. cumpărări de bunuri de natura stocurilor
(ACTIV)- cont de creanţe
1. Acordarea avansului (Factură de avans + Ordin de plată)
% = 401 Furnizori 30.000 lei
4091 Furnizori- debitori 25.000 lei
pentru cumpărări de bunuri
de natura stocurilor
4426 TVA deductibilă 5.000 lei

Şi
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 30.000 lei

2. Primirea materiilor prime de la furnizor (factură)

% = 401 Furnizori 66.000 lei
301 Materii prime 55.000 lei
4426 TVA deductibilă 11.000 lei

3. Înregistrarea facturii de stornare a avansului

% = 401 Furnizori ( 30.000) lei

4091 Furnizori- debitori (25.000 )lei
pentru cumpărări de bunuri
de natura stocurilor
4426 TVA deductibilă ( 5.000) lei

4. Plata diferenţei către furnizor (Ordin de plată)

68.200 lei – 30.000 lei = 38.200 lei

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 38.200 lei

Decontări cu clienţii
Soc. Lara obţine produse finite în valoare de 100.000 lei şi încasează un avans de la un client (soc.
Zara ) în valoare de 30.000 lei. Ulterior societatea livrează acestui client produse finite în valoare
de 60.000 lei, TVA 20%. Se emite factura de stornare a avansului şi se încasează diferenţa, în
contul curent.
Rezolvare:
Vom folosi contul 419 Clienţi – creditori , Cont de PASIV, de datorii
1. Obţinerea de produse finite ( Bon de predare, transfer, restituire)
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor 100 000 lei
stocurilor de produse
2. Încasarea avansului de la client (Factură de avans şi Ordin de plată)
4111 Clienţi = % 36.000 lei
419 Clienţi – Creditori 30.000 lei
4427 TVA colectată 6.000 lei
Şi
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 36.000 lei
3. Livrarea produselor finite (factură)
4111 Clienţi = % 72.000 lei
701 Venituri din vânzarea 60.000 lei
produselor finite
4427 TVA colectată 12.000 lei

4. Stornarea facturii de avans

4111 Clienţi = % (36.000) lei

419 Clienţi – Creditori (30.000) lei
4427 TVA colectată ( 6.000) lei

Şi
Încasarea diferenţei (Ordin de plată)
72.000 lei – 36.000 = 36.000lei
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 36.000 lei
La data de 28 aprilie N societatea comercială Alfa vinde mărfuri în valoare de 50.000 lei, TVA
20%, în baza Avizului de însoţire a mărfii. La data de 3 mai N societatea întocmeşte factura
pentru mărfurile vândute , valoarea acesteia fiind de 44.000 lei, TVA 20%.
Rezolvare
1. Livrarea mărfurilor în baza Avizului de însoţire a mărfii, pe 28.04.N.
418 Clienţi-facturi de întocmit = % 60.000 lei
707 Venituri din vânzarea 50.000 lei
mărfurilor
4428 TVA neexigibilă 10.000 lei
2. Înregistrarea facturii din 3.05.N.
Varianta A
Regularizarea conturilor 418 şi 4428.
TVA colectată = 20%*44.000 lei = 8.800lei
Creanţa faţă de clienţi = 44.000 lei + 8.800lei =52.800 lei
Înregistrarea diferenţei de valoare dintre aviz şi factură
418 Clienţi-facturi de întocmit = % (7.200) lei
707 Venituri din vânzarea (6.000) lei
mărfurilor
4428 TVA neexigibilă (1.200) lei

411 Clienţi = 418 Clienţi-facturi de întocmit 52.800 lei

4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 8.800 lei

Varianta B
Stornare în roşu

418 Clienţi-facturi de întocmit = % (60.000) lei

707 Venituri din vânzarea (50.000) lei
mărfurilor
4428 TVA neexigibilă (10.000) lei
Vânzare mărfuri conform facturii
411 Clienţi = % 52.800 lei
707 Venituri din vânzarea 44.000 lei
mărfurilor
4427 TVAcolectată 8.800 lei
 EX 4 ■Primul intrat primul ieşit (FIFO). Bunurile ieşite din gestiune se evaluează la
costul de achiziţie al primei intrări. Pe măsură ce lotul se epuizează, evaluarea se face la costul
de achiziţie al lotului următor, în ordine cronologică.
Exemplu:

Fişa stocului de materie primă A FIFO

Data INTRĂRI IEŞIRI STOC FINAL
Canti- Preţ Va- Canti- Preţ Va- Canti- Preţ Va-
tate unitar loare tate unitar loare tate unitar loare
1 100 200 20.000
dec.
2 50 150 7.500 100 200 20.000
dec. 50 150 7.500
4 20 200 4.000 80 200 16.000
dec. 50 150 7.500
6 1.000 250 250.000 80 200 16.000
dec. 50 150 7.500
1.000 250 250.000
7 80 200 16.000
dec. 50 150 7.500
70 250 17.500 930 250 232.500

Înregistrarea consumului de materie primă A, din 4 decembrie:

601Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 4.000lei

 ■Ultimul intrat primul ieşit (LIFO)
Bunurile ieşite din stoc sunt evaluate la costul de achiziţie sau de producţie al celor intrate
ultimele în stoc. Pe măsura epuizării lotului se foloseşte pentru evaluare costul de achiziţie
sau de prod. al lotului anterior, în ordine invers cronologică.
Exemplu:
Fişa stocului de materie primă A LIFO
Data INTRĂRI IEŞIRI STOCURI
Canti- Preţ Va- Canti- Preţ Va- Canti- Preţ Va-
tate unitar loare tate unitar loare tate unitar loare
1 dec. 100 200 20.000
2.dec. 50 150 7.500 100 200 20.000
50 150 7.500
4.dec. 20 150 3.000 100 200 20.000
30 150 4.500
6.dec. 1.000 250 250.000 100 200 20.000
30 150 4.500
1.000 250 250.000
7.dec. 200 250 50.000 100 200 20.000
30 150 4.500
800 250 200.000

■Cost mediu ponderat CMP calculat la sfârşitul lunii .

CMP = Valoarea stocului iniţial + Val. Intrărilor / Cantit. din stocul iniţial +
cantitate intrată
Exemplu:
Stoc la începutul lunii dec : 100*200 = 20.000 lei

Fişa stocului de materie primă A CMP calculat la

sfârşitul lunii decembrie
Data INTRĂRI IEŞIRI STOCURI
Canti- Preţ Va- Canti- Preţ Va- Canti- Preţ Va-
tate unitar loare tate unitar loare tate unitar loare
1 100 241,30 24.130
dec.
2 50 150 7.500 150 241,30 36.195
dec.
4 20 241,30 4.826 130 241,30 31.369
dec.
6 1.000 250 250.000 1.130 241,30 272.669
dec.
7dec. 200 241,30 48.260 930 241,30 224.409

CMP calculat la sf. lunii dec. = (100*200) +(50*150) + (1.000*250) / 100 +50 + 1.000 =
277.500/1.150 = 241,30lei
■ Cost mediu ponderat CMP calculat după fiecare intrare
Exemplu:
Fişa stocului de materie primă A CMP calculat după
fiecare intrare
Data INTRĂRI IEŞIRI STOCURI
Canti Preţ Va- Canti Preţ Va- Canti Preţ Va-
- unita loare - unitar loare - unitar loare
tate r tate tate
1 100 200 20.000
dec.
2 50 150 7.500 150 183,3 27.500
dec. 3
4 20 183,3 3.666,6 130 183,3 23.833
dec. 3 0 3
6 1.000 250 250.00 1.130 242,3 273.83
dec. 0 3 3
7dec 200 242,3 48.466 930 242,3 225.36
. 3 3 7

CMP calculat după intrarea din 2 Decembrie :

CMP = 20.000 + 7.500 /100 + 50 = 183,33 lei
CMP calculat după intrarea din 6 decembrie:
CMP = 23.833 + 250.000 / 130+1.000 = 242,33 lei
EX 5 Decontări cu bugetul statului – TVA
Societatea Bela a înregistrat în luna iunie anul N o valoare a TVA deductibilă de 10. 000 lei
şi o valoare a TVA colectată de 13.000 lei. În luna mai N societatea a declarat prin decontul
de TVA o valoare a TVA de recuperat în valoare de 2.000 lei.
Rezolvare:
Regularizare TVA
Se observă că în luna iunie N, TVA deductibilă < TVA colectată
TVA de plată.
● Se închid conturile de TVA, astfel:
4427 TVA colectată = % 13.000 lei
4426 TVA deductibilă 10.000 lei
4423 TVA de plată 3.000 lei

Având în vedere faptul că societatea a declarat în luna mai TVA de recuperat în valoare de 2.000
lei iar în luna iunie valoarea TVA de plată este de 3.000 lei, TVA de recuperat se poate compensa
cu TVA de plată. De aici rezultă faptul că societatea va avea de plată in luna iunie 1.000 lei.
●● Compensarea se înregistrează astfel:
4423 TVA de plată = 4424 TVA de recuperat 2.000 lei
●●● Plata TVA datorată bugetului
4423 TVA de plată = 5121 Conturi la bănci în lei 1.000 lei

Situaţia în conturile de TVA se prezintă astfel:

D TVA deductibilă 4426 C

1.06. N 10.000 ● 10.000
_________________________________________
RD 10.000 RC 10.000
SFD 0

D TVA colectată 4427 C

● 13.000 7.06.N 13.000
_________________________________________
RD 13.000 RC 13.000
SFC 0

D TVA de recuperat 4424 C

SI 2.000 ●● 2.000
________________________________________
SFD 0

D TVA de plată 4423 C

 ●● 2.000 ● 3.000
●●● 1.000
________________________________________
RD 3.000 RC 3.000
_____________________________________________
SFC 0

Exemplu: Decontări cu personalul

În cadrul societăţii Mara, cu ocazia inventarierii realizată în luna iunie N, s-a constatat o
lipsă în gestiunea de mărfuri , la ciocolată, valoare contabilă 95 lei ce se impută gestionarului
vinovat, la valoarea de 110 lei, TVA 20%, conform Deciziei de imputare. Suma se va încasa
prin casieria societăţii (în numerar) în luna următoare, prin Dispoziţie de încasare.
Rezolvare:
1. Înregistrarea lipsei în gestiune, la mărfuri.
607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 95 lei
2. Imputarea sumei, persoanei vinovate.

4282 Alte creanţe în legătură = % 132 lei

cu personalul 758 Alte venituri din 110 lei
exploatare
4427 TVA colectată 22 lei

3. Încasarea în numerar a sumei imputate.

5311 Casa în lei = 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 132 lei

Exemplu: Decontări cu bugetul statului

Societatea comercială Alex prezintă la 31.05.N următoarea situaţie în conturi:
Venituri din exploatare 450.000 lei
Cheltuieli de exploatare 104.000 lei
Venituri financiare 35.000 lei
Cheltuieli financiare 15.000 lei
Dividende primite de la altă societate comercială 25.000 lei
Amenzi şi penalităţi în relaţia cu instituţii ale statului 4.000 lei
Cheltuieli de protocol ce depăşesc limitele prevăzute de lege 400 lei.
Rezolvare:
Se calculează profitul impozabil şi impozitul pe profit.
Profit impozabil = Rezultat contabil – Deduceri + Cheltuieli nedeductibile
Rezultat contabil = (Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare) + (Venituri financiare –
Cheltuieli financiare)
Profit impozabil = (450.000 – 104.000) + (35.000 – 15.000) – 25.000 + (4.000 + 400) = 345.400
lei
Impozit pe profit datorat = 345.400 lei * 16% = 55.264 lei
1. Se înregistrează datoria societăţii faţă de buget reprezentând impozitul pe profit.

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 4411 Impozitul pe profit 55.264 lei

2. Se plăteşte impozitul pe profit.

4411 Impozitul pe profit = 5121 Conturi la bănci în lei 55.264 lei