ANALIZÅ
Condensul råmâne o problemå de actualitate
Apropierea sezonului rece determinå creçterea accen-
tuatå a cererii de ansambluri de tâmplårie, capacitåÆile de
producÆie fiind utilizate intensiv. Este o perioadå recoman-
datå achiziÆiei de tâmplårie numai în cazul informårii temei-
nice prealabile. Companiile importante fiind suprasolici-
tate cu comenzi, råmân disponibile firme care executå
ferestre "foarte rapid çi la un preÆ scåzut". Unele dintre
acestea "activeazå" numai pentru un sezon... PoÆi plåti
aståzi "aparent" mai puÆin, ulterior nemaifiind nimic de
fåcut. Goana beneficiarilor dupå "cel mai bun preÆ pe
metru påtrat de tâmplårie" este exploatatå de executant
prin "metode" specifice: reducerea numårului de deschi-
deri, feronerie cu anduranÆå scåzutå, sisteme uzate tehnic
çi moral, profile "uçoare" - specifice altor zone geografice,
lipsa armåturii la profilele din PVC, geam termoizolant de
slabå calitate, reducerea numårului de ancore de montaj,
lipsa garanÆiei de bunå execuÆie etc. Informarea cu privire
la executant çi furnizorul de sistem de profile, feronerie,
geam termoizolant etc. reduce riscul la achiziÆia de ferestre.
Aparent, toate ferestrele moderne
aratå la fel...
ïn pofida utilizårii noilor sisteme de tâmplårie/faÆade cortinå çi
a unor investiÆii substanÆiale, mulÆi beneficiari acuzå probleme
legate de apariÆia condensului în sezonul rece. Analiza acestui
fenomen presupune identificarea cauzelor: proiectare, execuÆie,
montaj, exploatare, întreÆinere etc. Lipsa competenÆei în alege-
rea sistemelor încå din faza de proiectare face inutil efortul bene-
ficiarului de a evita consecinÆele. ExecuÆia defectuoaså, montajul
incorect, completate de exploatarea necorespunzåtoare, repre-
zintå întreaga paletå de "fenomene" des întâlnite pe piaÆå. Este
suficientå prezenÆa uneia dintre cauzele menÆionate pentru a
determina apariÆia condensului. Pe piaÆa autohtonå sunt încå în
exploatare o multitudine de ferestre, vitrine çi faÆade executate
cu profile din aluminiu sau oÆel fårå barierå termicå. Sezonul
rece "îi sperie" pe mulÆi dintre beneficiari, datoritå disconfortu-
lui, umezelii çi apariÆiei ciupercilor de mucegai, generate de
scurgerea unor cantitåÆi "industriale" de apå pe ferestre çi pereÆi.
Aceastå situaÆie este întâlnitå çi la o serie de ferestre
nou-instalate. Aparent, toate ansamblurile de tâmplårie
"moderne" aratå la fel. Se caracterizeazå prin design atractiv,
gamå largå de forme çi culori, dar performanÆele råmân la "dis-
poziÆia" executantului. De regulå, dupå parcurgerea unui sezon
rece, clienÆii observå "binefacerile schimbårii". MulÆi invocå
înså acum avantajele situaÆiei anterioare înlocuirii ferestrelor
din lemn, la care ventilaÆia forÆatå "rezolva" prin neetançare pro-
blema excesului de umiditate.
2 Noiembrie-Decembrie 2002 FEREASTRA
Ferestrele moderne asigurå o etançare foarte bunå, care con-
tribuie la eliminarea risipei de energie. Ploaia, vântul çi frigul
nu mai påtrund, înså, schimbul de aer cu exteriorul se poate
face controlat, pe bazå de ventilaÆie çi aerisire periodicå. Apa-
riÆia condensului, ca urmare a vaporilor de apå existenÆi în
aerul din incintå, reprezintå o problemå de actualitate, cu impli-
caÆii deosebite. Din punct de vedere molecular, schimbul - la
"suprafaÆa de contact" dintre aer çi apå - este continuu, reali-
zându-se pe baza fenomenelor de evaporare çi condensare. ïn
condiÆii de temperaturå çi umiditate constante, existå un echi-
libru între starea lichid-vapori a apei. Fenomenul de condens
apare atunci când aerul din interior este saturat cu vapori, can-
titatea de apå ce poate fi absorbitå de un volum de aer fiind
dependentå de temperaturå.
Conform datelor înscrise în tabelul 1, se observå cå gradul de
saturare a aerului cu vapori de apå creçte odatå cu temperatura.
Dacå se laså descoperit un recipient ce conÆine apå, cantitatea
de aer care poate absorbi molecule la nivelul suprafeÆei acesteia
este foarte mare. ïn cazul în care gradul maxim de absorbÆie nu
este atins, aerul råmâne "nesaturat" (denumitå generic "umidi-
tate relativå"). Aerul saturat cu apå are o umiditate relativå
de 100%. Calculul acesteia se poate efectua pe bazå de for-
mulå. Conform testelor, s-a determinat cå aerul cu tempera-
tura de 20 ºC poate absorbi maximum 17,3 g de apå/mc.
Dacå acesta conÆine doar 8,7 g/mc, atunci umiditatea relativå
este: f = 8,7 / 17,3 * 100%, adicå 50%.
Atingerea punctului de rouå
Punctul de rouå apare în situaÆia în care aerul, cu o anumitå
temperaturå çi umiditate, nu mai poate absorbi o cantitate
suplimentarå de vapori de apå. Aerul dintr-o incintå, cu o
temperaturå de 20 ºC çi o umiditate relativå de 50%, mai
poate absorbi încå jumåtate din cantitatea maximå posibilå.
Dacå are loc o råcire a aerului la 9,3 ºC, umiditatea relativå
va creçte la 100%. Aerul este astfel complet saturat cu vapori
çi atinge punctul de rouå. Råcirea peste acest nivel (9,3 ºC)
va avea ca rezultat formarea de condens, pentru cå aerul nu
mai poate absorbi apå. Aerul cu temperatura de 20 ºC, saturat
cu 17,3 g de vapori/mc, prin råcire la 10 ºC (cantitatea
maximå absorbitå fiind de 9,4 g de vapori/mc), determinå
apariÆia a 7,9 g de condens/mc.
1. Gradul de saturare a aerului cu vapori de apå la diferite temperaturi
Temperatura (ºC) Gradul de saturare (g/mc)
– 10 2,14
0 4,80
+ 10 9,40
+ 20 17,30
+ 30 30,30

Izolarea termicå are un rol important
Temperatura pereÆilor incintei are un rol determinant la apari-
Æia fenomenului de condens. ïn acest sens, este suficient ca tem-
peratura unei suprafeÆe ce vine în contact cu aerul så se situeze
sub cea a punctului de rouå. Luând în calcul o valoare a tempera-
turii aerului de 20 ºC çi o umiditate relativå de 50%, în condiÆiile
unei suprafeÆe cu temperatura de 9 ºC (sub cea a punctului de
rouå) se va forma condens. Prin încålzirea suprafeÆei la 15 ºC
(peste punctul de rouå) se obÆine eliminarea acestuia. Aerul din
imediata apropiere eliminå apa çi determinå o scådere a umiditå-
Æii relative, astfel încât punctul de rouå nu mai este atins. Tempe-
ratura pereÆilor incintei depinde în mod direct de cea exte-
rioarå/interioarå çi de proprietåÆile de izolare. ïntr-un spaÆiu inte-
rior standard (suprafaÆå de 15 mp, 2,5 m înålÆime, volum de 37,5
mc), aerul cu o temperaturå de 23 ºC çi o umiditate relativå de 100%
conÆine circa un litru de apå sub formå de vapori. Dacå temperatura
scade cu câteva grade, o parte din vapori vor condensa pe "suprafe-
Æele reci", în special pe geam, toc, cercevea etc.
InfluenÆa etançårii necorespunzåtoare
De regulå, condensul apare acolo unde existå zone neetançate
corespunzåtor. CirculaÆia aerului cald care traverseazå fereastra
poate fi împiedicatå accidental de un pervaz amplasat necores-
punzåtor (acoperind sursa de încålzire), fapt ce determinå forma-
rea de condens pe suprafaÆa interioarå a sticlei (de la partea
2. Temperatura foilor de sticlå la geamuri termoizolante
Sticla exterioarå Valoare k a geamului Sticla interioarå
(temperatura exterioarå -15ºC) (temperatura incintei 20ºC)
-6,2ºC 5,8 -5,4ºC
-10,4ºC 3,0 +6,9ºC
-13,0ºC 1,3 +14,3ºC
-13,9ºC 0,7 +16,9ºC
inferioarå a ferestrei). Se recomandå alegerea adecvatå çi
exploatarea ulterioarå corectå a ansamblurilor de tâmplårie, prin
utilizarea profilelor din aluminiu cu barierå termicå sau a celor
din PVC multicamerale sau din lemn stratificat çi folosirea gea-
murilor termoizolante (cu emisivitate reduså, Low-E). De ase-
menea, montajul corect al ferestrelor (spre partea interioarå, în
zona "caldå") çi realizarea unei etançåri adecvate, vor împie-
dica påtrunderea umezelii cåtre interior, astfel evitând apari-
Æia condensului. Geamul termoizolant cu emisivitate reduså
Low-E çi cel termoizolant standard diferå prin nivelul de tem-
peraturå pentru foaia de sticlå din interior. Temperatura sticlei
interioare este: Tgli = Ti+k * (Ta-Ti)/ai iar cea a sticlei exte-
rioare: Tgla = Ta+k * (Ti-Ta)/aa, unde Tgli/Tgla reprezintå tem-
peratura foii interioare/exterioare de sticlå; Ti (temperatura
incintei), Ta (temperatura externå); k (valoarea coeficientului
de transfer termic al ansamblului termoizolant) çi ai/aa (rezis-
tenÆe de transfer termic conform DIN 4108/IV). Pentru un
geam termoizolant standard (k = 3,0 W/mpK), la temperaturå
exterioarå (-15 ºC) çi interioarå (20 ºC), temperatura
foilor de sticlå este: T gli = 20+3,0 * (-15-20)/8 = 6,9 ºC,
FEREASTRA Noiembrie-Decembrie 2002 3
ANALIZÅ
iar Tgla = -15+3,0 * (20+15)/23 = -10,4 ºC. La temperaturi standard, vaporii rezultaÆi prin respiraÆie alimenteazå zilnic aerul
interioare çi exterioare constante, foaia de sticlå interioarå va fi din interior cu 1-2 litri de apå.
cu atât mai "caldå" cu cât coeficientul de transfer termic pentru De asemenea, prezenÆa plantelor ornamentale, amplasarea
geamul termoizolant este mai redus. necorespunzåtoare a surselor de încålzire çi a glafurilor, obturarea
circulaÆiei aerului prin draperii sau jaluzele çi punÆile termice repre-
Surse suplimentare generatoare de vapori zintå alÆi factori care contribuie la apariÆia condensului.
ApariÆia de condens pe foaia de sticlå din interior se produce
atunci când existå o umiditate ridicatå a aerului din incintå, iar Piscinele acoperite cu vitraj termoizolant
suprafaÆa sticlei la interior este "rece". Formarea condensului pe O influenÆå importantå la apariÆia condensului pe suprafaÆa sti-
partea interioarå a geamului are loc în urmåtoarele situaÆii: clei interioare o are coeficientul de transfer termic "k" al geamu-
l ExistenÆa surselor generatoare de vapori: activitåÆi casnice, baie, lui termoizolant. La o piscinå acoperitå cu vitraj termoizolant,

bucåtårie etc. (într-o incintå standard, cu patru persoane, aerul este formarea de condens poate fi evitatå prin utilizarea unor geamuri
alimentat cu o cantitate de vapori de pânå la 3 litri/zi). cu emisivitate reduså Low-E. La o temperaturå interioarå de 28
l Prepararea zilnicå a hranei (utilizarea aragazului) genereazå o ºC çi umiditate relativå de 50%, punctul de rouå este atins la

cantitate de abur de pânå la 2 litri. scåderea temperaturii sub 16,6 ºC. Dacå incinta este acoperitå cu
l Eliminarea prin respiraÆie a unei cantitåÆi suplimentare de vapori geam termoizolant standard (k = 3 W/mpK), la o temperaturå

determinå o creçtere a umiditaÆii ce are ca rezultat formarea de exterioarå de -10 ºC, foaia de sticlå din interior are o temperaturå
condens, mai ales în timpul sezonului rece. ïntr-un spaÆiu interior de aproximativ 13,8 ºC (sub punctul de rouå), situaÆie în care se
formeazå condens. Pentru
Diagrama punctului de rouå geam termoizolant Low-E (k =
100% 1,3 W/mpK), condensul nu se
produce, temperatura sticlei
interioare situându-se mult
80%

Umiditatea relativå a aerului

peste punctul de rouå
70% (Tgli=28+1,3*(-10-28)/8=24,8ºC.
Valoarea k (W/m2k)

Geamurile izolante cu coefi-

58%
cient redus de transfer termic
1,3 reprezintå soluÆia optimå de
1,5
1,7 40% combatere a apariÆiei conden-
2,1 sului pe suprafaÆa interioarå a
ferestrei. Cu cât valoarea "k" este
20% mai micå, cu atât temperatura sti-
3,0
clei interioare creçte çi scade
posibilitatea formårii de condens.
5,8 0%
Interpretarea diagramei
punctului de rouå
+40ºC
Specialiçtii au realizat, pe
baza testelor, o diagramå care
+30ºC +30ºC
Temperatura exterioarå

permite determinarea exactå a

punctului de rouå, luând în cal-
Temperatura incintei

cul mai mulÆi parametri (valoa-

+22ºC +20ºC rea "k", temperatura incintei,
+15ºC temperatura exterioarå çi
umiditatea relativå a aerului).
+10ºC +10ºC
Pentru temperatura incintei de
22 ºC çi cea exterioarå de -20 ºC,
0ºC
prin utilizarea unui geam ter-
0ºC
moizolant cu un coeficient de
transfer termic k = 1,7 W/mpK,
–10ºC –10ºC se poate obÆine umiditatea rela-
Temperatura exterioarå –40ºC –30ºC –20ºC
tivå la care apare condens pe

4 Noiembrie-Decembrie 2002 FEREASTRA

suprafaÆa interioarå a sticlei. Pentru efectuarea determinårii, se Diagrama punctului de rouå - analizå comparativå geam termoizolant
urmåreçte graficul pornind de la axa care indicå temperatura
100 %
incintei çi se traseazå o linie orizontalå pânå la intersecÆia [W/m2K]

acesteia cu linia de curbå care indicå temperatura exterioarå de -20 ºC.

80 %
Din punctul de incidenÆå se ridicå o verticalå pânå la intersecÆia cu
linia de curbå, care reprezintå nivelul valorii k = 1,7 W/mpK, apoi se
60 %

Umiditatea relativå
traseazå o linie orizontalå pânå la marginea diagramei. S-a obÆinut
k = 1,1 50 %
astfel o valoare a umiditåÆii relative a aerului de 58%, la care apare k = 1,4
k = 1,6 40 %
condens. Practic, la temperaturi sub -20 ºC pentru exterior çi 22 ºC k = 1,8
pentru incintå, condensul este o certitudine. Diagrama oferå
råspuns oricåror interpolåri, în funcÆie de situaÆiile concrete. 20 %
k = 3,0

ComparaÆie între geamuri termoizolante

k = 5,8
Cu ajutorul diagramei, se determinå valoarea temperaturii
exterioare la care se formeazå condens pe foaia de sticlå din 30 ºC
30
interior pentru: geam termoizolant k=1,1 W/mpK (roçu) çi ºC
geam termoizolant k=3,0 W/mpK (verde). Temperatura incin- 21 ºC
20 ºC 20
tei este de 21 ºC çi umiditatea relativå de 50%. IniÆial, se tra- ºC
Temperatura incintei
seazå pe diagramå liniile orizontale care marcheazå nivelul de

Temperatura exterioarå
umiditate (50%) çi temperatura incintei (21 ºC). Pentru k=1,1 10 ºC
10
ºC
W/mpK (roçu) se determinå punctul de intersecÆie a liniei afe-
rente umiditåÆii relative cu cea de curbå a coeficientului de 0 ºC 0
ºC
transfer termic. Apoi se traseazå o perpendicularå pe linia tem-
–
8
peraturii incintei, iar din punctul respectiv se coboarå o linie de -10 ºC –1 C
º
Temperatura 0
–5
–4 0 ºC

–4

–3

–2
curbå ce oferå, prin interpolare, valoarea temperaturii exte- ºC
0,
8,

0º

0º

0
exterioarå

ºC
2º

C
rioare (-48,2 ºC). S-a obÆinut nivelul de temperaturå exterioarå
C

FEREASTRA Noiembrie-Decembrie 2002 5

ANALIZÅ
la care apare condens în cazul utilizårii unui geam termoizolant Umiditatea excesivå genereazå apariÆia
cu k = 1,1 W/mpK, în condiÆiile temperaturii incintei de 21 ºC çi
ciupercii de mucegai
a unei umiditåÆi relative de 50%. Similar, s-a determinat pentru
Dupå instalarea noilor ferestre, datoritå aerisirii insufi-
geamul termoizolant k = 3,0 W/mpK (verde) temperatura exte-
ciente, apare ciuperca de mucegai pe suprafeÆele reci ale
rioarå de numai -8 ºC la care apare condensul. Pe baza argumen-
telor çtiinÆifice çi tehnice, rezultå cå geamurile termoizolante cu pereÆilor. De regulå, la renovare çi modernizare, se efec-
coeficient de transfer termic redus asigurå atât economie de tueazå schimbarea ferestrelor çi a sistemului de încålzire. Se
energie cât çi confort sporit, prin evitarea formårii de condens. eliminå astfel aerisirea forÆatå, ferestrele fiind acum etançe.
Sunt necesare aerisiri repetate pentru eliminarea umezelii în
InfluenÆa punÆilor termice exces din interior, care favorizeazå apariÆia de mucegai.
Chiar dacå se utilizeazå geamuri cu grad înalt de izolare ter- Aceastå "risipå" de energie nu poate fi evitatå. Specialiçtii
micå, condensul se poate extinde asupra altor structuri din jurul susÆin cå în 90% dintre situaÆiile în care a apårut ciuperca de
ferestrei, datoritå existenÆei punÆilor termice. Acestea apar în mucegai a existat umiditate excesivå, generatå de activitåÆile
condiÆiile în care existå o diferenÆå de temperaturå între suprafaÆa zilnice. Studiile atestå cå majoritatea ciupercilor se dez-
respectivå çi cea limitrofå, determinatå de un curent de aer cald voltå "optim" la o umiditate relativå cuprinså între 80 çi
suplimentar sau de o temperaturå internå scåzutå a suprafeÆelor. 95%. Eliminarea aerului "consumat", cald çi umed, conco-
La ferestre, punÆile termice apar - inevitabil - la nivelul legåturii mitent cu påtrunderea de aer proaspåt, rece çi uscat, se rea-
între toc çi peretele exterior, datoritå conductivitåÆii termice dife- lizeazå cu cedare de energie cåtre exterior. "Pierderea"
rite a diverselor materiale çi a geometriei componentelor. Mon- este limitatå prin aerisiri de scurtå duratå. Noile modele de
tajul necorespunzåtor al tâmplåriei în golul din perete poate duce ferestre reflectå rezultatele cercetårilor efectuate în sco-
la o deformare puternicå a izotermei çi implicit la pierderi de pul eliminårii cauzelor ce genereazå apariÆia condensului
energie. ïnainte de realizarea montajului, este recomandabil så çi a ciupercii de mucegai. Furnizorii de profile au conce-
se calculeze traseul izotermei cu ajutorul diagramelor pentru a put sisteme integrate de aerisire, dezvoltând soluÆii prac-
obÆine poziÆia optimå de instalare. Astfel se previne apariÆia de tice, care permit schimbul controlat de aer cu exteriorul çi
condens la nivelul rostului intern de legåturå. eliminarea excesului de umiditate. n

3. Punctul de rouå J s al aerului, în funcÆie de temperaturå çi umiditate relativå

Temperatura Punctul de rouå Js în ºC la o umiditate relativå de
aerului în ºC 30% 35% 40% 45% 50% 55% 60% 65% 70% 75% 80% 85% 90% 95%
30 10.5 12.9 14.9 16.8 18.4 20.0 21.4 22.7 23.9 25.1 26.2 27.2 28.2 29.1
29 9.7 12.0 14.0 15.9 17.5 19.0 20.4 21.7 23.0 24.1 25.2 26.2 27.2 28.1
28 8.8 11.1 13.1 15.0 16.6 18.1 19.5 20.8 22.0 23.2 24.2 25.2 26.2 27.1
27 8.0 10.2 12.2 14.1 15.7 17.2 18.6 19.9 21.1 22.2 23.3 24.3 25.2 26.1
26 7.1 9.4 11.4 13.2 14.8 16.3 17.6 18.9 20.1 21.2 22.3 23.3 24.2 25.1
25 6.2 8.5 10.5 12.2 13.9 15.3 16.7 18.0 19.1 20.3 21.3 22.3 23.2 24.1
24 5.4 7.6 9.6 11.3 12.9 14.4 15.8 17.0 18.2 19.3 20.3 21.3 22.3 23.1
23 4.5 6.7 8.7 10.4 12.0 13.5 14.8 16.1 17.2 18.3 19.4 20.3 21.3 22.2
22 3.6 5.9 7.8 9.5 11.1 12.5 13.9 15.1 16.3 17.4 18.4 19.4 20.3 21.1
21 2.8 5.0 6.9 8.6 10.2 11.6 12.9 14.2 15.3 16.4 17.4 18.4 19.3 20.2
20 1.9 4.1 6.0 7.7 9.3 10.7 12.0 13.2 14.4 15.4 16.4 17.4 18.3 19.2
19 1.0 3.2 5.1 6.8 8.3 9.8 11.1 12.3 13.4 14.5 15.5 16.4 17.3 18.2
18 0.2 2.3 4.2 5.9 7.4 8.8 10.1 11.3 12.5 13.5 14.5 15.4 16.3 17.2
17 -0.6 1.4 3.3 5.0 6.5 7.9 9.2 10.4 11.5 12.5 13.5 14.5 15.3 16.2
16 -1.4 0.5 2.4 4.1 5.6 7.0 8.2 9.4 10.5 11.6 12.6 13.5 14.4 15.2
15 -2.2 -0.3 1.5 3.2 4.7 6.1 7.3 8.5 9.6 10.6 11.6 12.5 13.4 14.2
14 -2.9 -1.0 0.6 2.3 3.7 5.1 6.4 7.5 8.6 9.6 10.6 11.5 12.4 13.2
13 -3.7 -1.9 -0.1 1.3 2.8 4.2 5.5 6.6 7.7 8.7 9.6 10.5 11.4 12.2
12 -4.5 -2.6 -1.0 0.4 1.9 3.2 4.5 5.7 6.7 7.7 8.7 9.6 10.4 11.2
11 -5.2 -3.4 -1.8 -0.4 1.0 2.3 3.5 4.7 5.8 6.7 7.7 8.6 9.4 10.2
10 -6.0 -4.2 -2.6 -1.2 0.1 1.4 2.6 3.7 4.8 5.8 6.7 7.6 8.4 9.2
Notå: Valorile intermediare se pot interpola linear.

6 Noiembrie-Decembrie 2002 FEREASTRA

CONSULTANŢĂ
Condensul – cauzele apariţiei acestui fenomen
şi remedierea problemelor
De-a lungul timpului, procesul de
condensare a fost definit în numeroa-
se moduri. Astfel, în teoria fizică se
consideră că acest fenomen constituie
o schimbare a stării de agregare din
faza gazoasă în cea lichidă, în momen-
tul în care temperatura vaporilor se
reduce la un nivel situat sub limita de
saturare corespunzătoare presiunii la
care se află aceștia. Pentru cazul unei
substanţe în stare pură (fără particule
de accelerare a procesului), această
presiune coincide cu valoarea presi-
unii totale, în timp ce, la un amestec
de vapori și gaze necondensabile, se
Foto: Fereastra
ia în considerare presiunea parţială.
Pentru a se susţine procesul de con-
densare pe o suprafaţă rece dată, este
necesară răcirea acesteia prin mijloa-
ce externe. Totodată, fenomenul este
deseori receptat ca un proces eficient
de transfer al căldurii, care poate fi
utilizat în diverse aplicaţii industriale.
Din punct de vedere al aspectului
fizic, condensul se poate manifesta
sub formă de peliculă filmată sau de
picături. Dacă temperatura vaporilor
scade sub nivelul valorii de saturaţie,
poate să apară condensarea de volum
sau omogenă, facilitată de prezenţa
particulelor de praf care acţionează
ca niște catalizatori.
Înlocuirea tâmplăriei
existente
În ceea ce privește domeniul construc-
ţiilor, condensul reprezintă una dintre
problemele acute, cu care se confruntă
cei mai mulţi beneficiari. După realizarea
unei investiţii pentru reabilitarea termică
a locuinţei, prin înocuirea tâmplăriei
clasice cu ansambluri termoizolante,
mulţi clienţi reclamă apariţia fenomenu-
lui de condens. Cine este responsabil?
Consumatorul, pentru că nu a ales cea
mai bună variantă de tâmplărie și a
optat pentru sortimente mai ieftine, de
calitate îndoielnică? Producătorul, care a
executat ferestrele în condiţii improprii,
fără a utiliza echipamente potrivite?
Montatorul, care a efectuat în mod ne-
profesional operaţiile de instalare? Lipsa
izolaţiei sau a folosirea unui sistem defec-
tuos de termoizolare a pereţilor? Pentru
a răspunde la aceste întrebări, este nece-
sară o redefinire a fenomenului, precum
86 FEREASTRA Nr. 65 - NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2008
și stabilirea factorilor care generează
apariţia picăturilor de lichid pe suprafaţa
profilelor sau a geamului termoizolant.
Practic, fenomenul este determinat de
trecerea vaporilor din stare gazoasă în
cea lichidă, ca urmare a contactului cu
partea interioară (mai rece) a elemen-
telor constructive din incintă (pereţi,
uși, ferestre etc.). În zonele afectate,
este favorizată formarea ciupercilor de
mucegai, concomitent cu deteriorarea
finisajelor. Spaţiile în care se manifestă
cel mai frecvent sunt incintele cu umidi-
tate ridicată: bucătării, băi, spălătorii etc.,
în cadrul cărora se formează o cantitate
mai mare de vapori, iar temperatura
aerului este mai ridicată. Ansamblurile
termoizolante moderne se caracteri-
zează printr-un grad superior de etan-
șare, condiţie esenţială pentru creșterea
eficienţei energetice a imobilelor. Astfel,
este împiedicată pătrunderea intempe-
riilor, iar schimbul de aer cu exteriorul se
face în mod controlat, prin ventilaţie și
aerisiri periodice. Beneficiarii unor astfel
de produse (indiferent dacă ansamblu-
rile sunt executate din PVC, aluminiu
sau lemn stratificat) trebuie să înţeleagă
faptul că acestea au performanţe su-
perioare variantelor clasice, din lemn,
datorită proprietăţilor îmbunătăţite de
termo – fonoizolare și capacităţii optime
de etanșare. Permeabilitatea sporită
la aer a ferestrelor clasice permitea un
schimb permanent cu exteriorul, mai
ales în planul elementelor mobile, ceea
ce se reflecta prin pierderea de energie
termică din incintă. Această caracteristică
prezenta și un aspect pozitiv: realizarea
unei aerisiri naturale/necontrolate și, im-
plicit, o echilibrare a umidităţii interioare
cu cea exerioară, rezultând un risc mai mic
de apariţie a fenomenului de condens.
În cazul sortimentelor termoizolante,
echipate cu sistem de etanșare prin
două sau trei garnituri, acest schimb de
aer cu exteriorul este aproape inexistent
(practic, fereastra din această categorie
reprezintă o barieră termică).
Detalii tehnice
Din punct de vedere molecular, schim-
bul stării de agregare – la suprafaţa de
contact dintre cele două medii – este
continuu, realizându-se pe baza feno-
menelor de evaporare și condensare.
În condiţii constante de temperatură și
umiditate relativă, există un echilibru în-
tre starea lichid-vapori a apei. La fel cum
se preciza în cadrul definiţiei generale,
fenomenul apare atunci când aerul din
interior este saturat cu vapori (cantitatea
ce poate fi absorbită de un volum dat de
aer este dependentă de temperatură),
umiditatea relativă depășind valorile op-
time (nivel mai mare de 70%). Conform
datelor înscrise în tabelul 1, se observă
dependenţa directă dintre gradul de
saturare a aerului cu vapori și tempera-
tura ambientală. Astfel, un metru cub de
aer conţine, la o temperatură de 0 grade
Celsius, aproximativ 5 centimetri cubi de
vapori de apă. Dacă spaţiul este încălzit,
cantitatea de apă din aer se majorează
(circa 17 grame la 20 grade Celsius și 30

de grame la 30 grade Celsius). Dacă se
lasă descoperit un recipient care conţine
apă, cantitatea de molecule ce poate fi
absorbită la nivelul suprafeţei acesteia
este foarte mare. În cazul în care gradul
maxim de absorbţie (denumită generic
“umiditate relativă”) nu este atins, aerul
rămâne “nesaturat”. Acesta are o umidi-
tate relativă situată sub nivelul de 100%
(calculul exact se poate efectua pe bază
unor formule). Conform testelor realizate,
s-a determinat că aerul cu temperatura
de 20˚C poate absorbi maximum 17,3
g/mc. Dacă acesta conţine doar 8,7 g/
mc, atunci umiditatea relativă este: f =
8,7 / 17,3 * 100%, adică 50%. La geamul
termoizolant realizat cu sticlă float
clară, punctul de rouă apare în situaţia
în care aerul, cu anumite caracteristici
de temperatură și umiditate relativă,
nu mai poate absorbi o cantitate supli-
mentară de vapori. Aerul dintr-o incintă,
cu o temperatură de 21˚C și umiditate
relativă de 50%, mai poate absorbi încă
jumătate din cantitatea maximă posi-
bilă. Dacă are loc o răcire la nivelul de
9,3˚C, umiditatea relativă va crește la
100%. Aerul este astfel complet saturat
cu vapori, atingându-se punctul de rouă.
Răcirea sub acest nivel (9,3˚C) va avea ca
rezultat formarea de condens, pentru
că aerul nu mai poate absorbi apa sub
formă de vapori.
Cauze posibile și implicaţii
O analiză pertinentă impune identifi-
carea cauzelor iniţiale, care pot fi dato-
rate proiectării, execuţiei, montajului,
exploatării sau întreţinerii improprii
a ansamblurilor. Lipsa competenţei
în alegerea ferestrelor potrivite (mai
ales poziţionarea eronată a acestora
în planul faţadei) face inutil efortul
beneficiarului de a evita consecinţele
negative. Execuţia necorespunzătoare,
montajul defectuos sau utilizarea inco-
rectă (de exemplu, ignorarea necesităţii
împrospătării aerului din interior) pot
genera, de asemenea, formarea de con-
dens. Totodată, la ferestrele fabricate cu
profile din aluminiu fără barieră termică
și amplasate la exteriorul clădirilor, con-
densarea este inevitabilă. Fenomenul se
poate manifesta pe suprafaţa mai rece a
ferestrei (atât pe geam, cât și pe rame),
în momentul în care cantitatea de vapori
din cadrul incintei depășește limita de
saturaţie a aerului. Totodată, trebuie pre-
cizat faptul că fenomenul de condens
nu are legătură cu infiltrarea vaporilor și
formarea picăturilor de apă în interstiţiul
dintre foile de sticlă ce alcătuiesc geamul
termoizolant (aceasta este o consecinţă
a execuţiei necorespunzătoare a vitraju-
lui). Principalii factori generatori sunt:
 aerul expirat (1 - 2 litri/zi de persoană);
 vaporii generaţi din activităţi casnice
(2 litri/zi);
 prezenţa plantelor, amplasarea neco-
respunzătoare a elementelor de
încălzire și a glafurilor, obturarea circula-
ţiei aerului prin draperii
sau jaluzele etc.;
 vaporii rezultaţi din alte cauze (3 litri/zi).
De exemplu, într-o încăpere cu o supra-
faţă de 15 mp și înălţime de 2,5 m (cu un
volum de 38 mc), la o temperatură de 23
grade Celsius și o umiditate relativă de
100%, în aer se află aproximativ un litru
de apă, sub formă de vapori invizibili.
Dacă în timpul nopţii temperatura scade
cu câteva grade
Celsius, o parte din vapori se condensea-
ză pe suprafaţa geamului sau a
cercevelelor/tocurilor. Condensul poate
să apară atunci când umiditatea relativă
a aerului este ridicată, iar temperatura
ferestrelor scăzută. Din raţiuni ce ţin de
confort și de protecţia sănătăţii, umidi-
tatea relativă a aerului, la temperatura
optimă a camerei (23 grade C), trebuie să
fie cuprinsă între 40% și 70%. Condensul
începe să se manifeste de la marginea vi-
trajului, unde pot să existe zone etanșate
necorespunzător, iar circulaţia aerului
este împiedicată de prezenţa unui glaf
prea lat în zona radiatorului. De aseme-
nea, în cazul montajului ferestrelor în
partea inferioară a peretelui, circulaţia
curenţilor de aer cald este scăzută, iar
suprafaţa geamului rămâne rece. Dacă
interstiţiile dintre cercevea și ramă sau
între vitraj și bagheta-distanţier sunt
prea mari, există, de asemenea, posibili-
tatea scăderii temperaturii ansamblului
sub pragul punctului de rouă.
Izolaţia pereţilor exteriori,
un element primordial
De cele mai multe ori, formarea conden-
sului pe suprafaţa interioară a pereţilor
se datorează izolării necorespunzătoare
a acestora. Fenomenul apare mai ales
în anotimpul rece, când diferenţele de
temperatură dintre interior și exterior
sunt mari. Un perete neizolat este rece,
în timp ce în incintă aerul este încălzit.
Pentru remedierea acestei situaţii sunt
necesare investiţii importante, apărând
și neplaceri legate de confort, pe perioa-
da execuţiei lucrărilor. Această operaţie
nu este simplă, deoarece se realizează
Nr. 65 - NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2008 FEREASTRA 87
CONSULTANŢĂ
la un nivel profesional care presupune
proiectarea după calcule precise. În
cazul unei construcţii noi, acţiunea se
poate planifica încă din faza de proiect,
dar în situaţia apartamentelor de bloc,
lucrurile se complică. În general, este
indicat montajul, pe partea exterioară
a pereţilor imobilului, a unor straturi de
material cu o permeabilitate sporită la
vapori (în cazul zidăriei la care termoizo-
laţia este dispusă la interior, riscul apari-
ţiei condensului este mai ridicat, datorită
menţinerii umidităţii de către stratul
de izolare). Realizarea unei „bariere de
vapori” impermeabile, poziţionată într-o
zonă cu temperatură scăzută și prevă-
zută cu un sistem de difuzie a aerului
prin ventilare, este recomandată pentru
rezolvarea acestei probleme. În acest
sens mai trebuie menţionat faptul că,
în conformitate cu studiile realizate de
specialiștii din domeniul construcţiilor,
rezistenţa termică a pereţilor exteriori
trebuie să aibă o valoare apropiată de
cea a tâmplăriei termoizolante. În cazul
manifestării unor diferenţe sensibile, este
favorizată condensarea fie pe zidărie, fie
pe elementele de ferestre/uși.
Tâmplăria termoizolantă și
ventilarea optimă
În scopul preîntâmpinării sau eliminării
condensului, precum și a fenomenelor
neplăcute cauzate, în timp, de acesta
(igrasie, pete de mucegai, coroziuni și mi-
rosuri neplăcute) sunt necesare soluţiile
tehnice care să reducă rapid cantitatea
de vapori din aer. În continuare, sunt pre-
zentate câteva metode practice pentru
rezolvarea optimă a acestei probleme.
În primul rând, se impune respectarea
unor anumite reguli:
 folosirea profilelor din PVC cu 3 – 6
camere, la realizarea tâmplăriei termoi-
zolante;
 montajul vitrajelor de joasă emisivi-
tate (cu sticlă Low-E și gaz inert - argon,
kripton sau xenon), ceea ce determină
o diminuare accentuată a pierderii de
căldură, cu aproximativ 50%;
 utilizarea unei benzi comprimate,
instalată pe conturul ferestrei, care să
împiedice trecerea umezelii din exterior
spre interior;
 aerisirea frecventă a spaţiilor din
incinte;
 etanșeizarea riguroasă a tâmplăriei, pe
conturul ramelor, prin intermediul unor
materiale performante, respectându-se
indicaţiile puse la dispoziţie de furnizorii
de sisteme.
CONSULTANŢĂ
Pentru un apartament de bloc afectat
de condens, se recomandă montajul
unor dispozitive de ventilaţie în fiecare
cameră. Numărul minim al instalaţiilor
de aerisire pentru o locuinţă corespun-
de, în cele mai multe cazuri, cu numărul
de camere ale acesteia. Dispozitivele
utilizate pot avea o serie de caracteristici
diferite, adaptate situaţiilor specifice,
cum ar fi: culoarea, modalitatea de
acţionare, nivelul debitului și continu-
itatea schimbului de aer, astfel încât
să îndeplinească exigenţele specifice.
Totuși, folosirea acestor echipamente nu
este suficientă pentru a preveni apariţia
condensului. Aerul încărcat cu bioxid de
carbon trebuie evacuat, prin intermediul
unor sisteme mecanice de ventilare. În
cele mai multe unităţi locative, această
operaţiune este realizată prin tuburi
speciale, montate în baie și bucătărie.
Deseori, dispozitivele pot fi obturate, caz
în care funcţia de ventilare nu mai poate
fi îndeplinită. Pentru rezolvarea proble-
mei, este necesar montajul unor instalaţii
adaptate configuraţiei locuinţei.
O soluţie posibilă -
dezumidificatorul de aer
O modalitate facilă de a reduce nive-
lul umidităţii relative a aerului este
reprezentată de folosirea dezumidifi-
catorului. Sistemul asigură un mediu
sănătos, igienic, împiedicând degrada-
rea mediului interior, a parchetului sau
a obiectelor de mobilier și asigurând,
totodată, o umiditate relativă optimă.
O astfel de instalaţie se poate monta în
orice spaţiu, pentru reglarea umidităţii
și pentru menţinerea calităţii optime
a aerului. Modul de funcţionare este
simplu: aerul este aspirat de un venti-
lator, după care este trecut printr-un
sistem de evaporare – condensare, fără
a-i modifica temperatura. Umezeala
din aer este transformată în apă și
colectată într-un bazin cu sistem de
supraplin sau evacuată direct printr-
un tub flexibil. Acesta este controlat
de un aparat de control al umidităţii
(umidistat), care menţine în mod au-
tomat gradul de umiditate dorit.
Aparatul funcţionează în mod automat,
Tabel 1
Temperatura (grade C) Gradul de saturare
(g/mc)
-10 2.14
0 4.8
10 9.4
20 17.3
30 30.3
88 FEREASTRA Nr. 65 - NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2008
capacităţile de extracţie diferenţiindu-
se în funcţie de necesităţi. Suplimentar,
dezumidificatoarele beneficiază de
un sistem avansat de filtrare a aerului,
reţinând praful și eliminând mirosurile
neplăcute. De asemenea, nu necesită
instalare sau consumabile, se pot muta
cu ușurinţă dintr-o încăpere în alta,
iar consumul de energie electrică este
redus. Utilizarea unui dezumidificator
constituie o soluţie extrem de eficientă
și pentru eliminarea umidităţii excesive
din încăperile afectate de inundaţii,
în vederea uscării rapide a șapelor și
tencuielilor din construcţiile noi etc.
Câteva indicaţii pentru eliminarea
umidităţii sunt prezentate în cele ce
urmează:
 aerisiri intensive și de scurtă durată,
prin care se obţine o reducere a umi-
dităţii relative și o pierdere minimă de
căldură;
 buna izolare a încăperilor în care se
desfășoară activităţi generatoare de
vapori (baie, bucătărie) și ventilarea
frecventă a acestora;
 aerisirea dormitoarelor, în care se acu-
mulează cantităţi importante de vapori
pe timpul nopţii, datorate respiraţiei.
În atenţia beneficiarilor
Specialiștii recomandă ca, la achiziţia
noilor ferestre/uși, clienţii să ţină cont de
anumite aspecte:
 evaluarea corectă a raportului calitate-
preţ (un ansamblu ieftin poate avea de-
fecte ascunse, care influenţează negativ
comportarea ferestrei în exploatare);
 evitarea cumpărării de produse ne-
conforme cu standardele în vigoare;
 verificarea companiei furnizoare, în
sensul deţinerii tuturor certificărilor
necesare;
 agrementarea tehnică sau, după caz,
certificarea produselor (aplicarea marca-
jului CE la ferestre);
 garantarea tâmplăriei pentru o peri-
oadă de minimum 3 ani și informarea
detaliată în legătură cu utilizarea și
întreţinerea acesteia;
 solicitarea de informaţii despre
condens și performanţele produsului în
legătură cu acest fenomen.
Întrebări frecvente puse
de clienţi
1. Ce este condensul și cum poate fi
evitat? Fenomenul are loc din cauza
contactului direct al aerului umed cu o
suprafaţă care se caracterizează printr-o
temperatură mai scăzută. În timpul
anotimpului rece, datorită utilizării de
tâmplărie termoizolantă care asigură
păstrarea aerului cald în interior, conden-
sul poate să apară sub formă de picături
de apă pe suprafaţa vitrată. Aceasta
nu constituie o problemă a tâmplăriei,
semnificând doar faptul că umiditatea
este păstrată în interior, datorită propri-
etăţilor de etanșare ale ferestrelor.
2. De ce ferestrele sunt primele ele-
mente constructive la care se observă
acest fenomen? Ansamblurile de tâm-
plărie constituie cele mai reci obiecte
dintr-o incintă, în timpul iernii. Totodată,
există și o condensare secundară, cau-
zată de gradul ridicat de umiditate din
interior, datorată diverselor activităţi
casnice.
3. De ce la ferestrele clasice nu există
astfel de probleme? Ferestrele însele nu
reprezintă factori generatori ai conden-
sului, dar constituie un indicator destul
de precis al nivelului ridicat al umidităţii
relative a aerului. Trebuie reţinut și faptul
că locuinţele noi emit mai intens vapori,
datorită materialelor folosite la execuţie,
lucru care durează câţiva ani. Mai mult,
ferestrele “etanșe” funcţionează ca niște
capacane de umiditate. În principiu,
doar imobilele în curs de execuţie permit
un schimb optim de aer între interior și
exterior.
4. Cum poate fi controlată conden-
sarea? Fenomenul poate fi evitat prin
utilizarea unui dispozitiv de control al
umidităţii aerului (sistem de condiţiona-
re). Cei mai obișnuiţi factori de generare
sunt arzătoarele de gaz și uscătoriile,
fiind indicat ca acestea să fie amenajate
în afara spaţiului de locuit. Uneori, pro-
blemele se acutizează după aplicarea
lucrărilor de renovare, care implică
montajul de tâmplărie termoizolantă,
deoarece un astfel de ansamblu – insta-
lat corect – asigură o diminuare drastică
a schimbului de aer dintre exterior și
interior. Astfel, în mod paradoxal, înlo-
cuirea ferestrelor constituie un factor
de reducere a ventilaţiei. O soluţie la
această problemă este reprezentată
de aerisirea mecanică, efectuată de cel
puţin două ori pe zi.
5. Ce se poate spune despre apariţia
condensului între foile de geam?
Umezeala constatată în interstiţiul gea-
mului termoizolant reprezintă o indicaţie
a deficienţei etanșării vitrajului. Aceasta
constituie o defecţiune de sistem și, în
cele mai multe cazuri, majoritatea fabri-
canţilor asigură înlocuirea produsului.
Ovidiu Ștefănescu