YOGA - DEFINIRE

În limba sanscrită, cuvântul "YOGA" are mai multe semnificaţii:

comuniune, contopire, fuziune,
unire. YOGA este un sistem filozofic tradiţional, teoretic şi practic
apărut în India cu mii de ani în urmă pe
baza experienţelor directe transmise până la noi în faimosul tratat
"YOGA SUTRA", sub forma unui grupaj
de aforisme şi enunţuri lapidare sintetizate de către înţeleptul
PATANJALI. În sistemul YOGA găsim
delimitate foarte clar subiectul (PURUSHA - Spiritul Divin, Sinele
Suprem macrocosmic) de obiect
(PRAKRITI - natura, substanţa) şi sunt indicate căile şi metodele
necesare atingerii desăvârşirii prin
controlul anumitor funcţii, a energiilor şi elementelor subtile
componente ale naturii umane, spirituale,
mentale, psihice şi fizice în scopul conştientizării gradate şi
revelării spiritului în vederea reîntoarcerii la o
stare de puritate deplină şi atingerii unei stări de conştiinţă
beatifice, extraordinar de ample cunoscute în
YOGA sub numele de SAMADHI. Prin atingerea stării de SAMADHI, sau extaz
plenar, yoghinul are
confirmarea desăvârşirii sale în care survine contopirea inefabilă a
esenţei sale ultime cu esenţa ultimă
macrocosmică universală. YOGA preconizează deci adâncirea
autocunoaşterii, conştientizarea deplină a
diferitelor aspecte nebănuite ale fiinţei, folosirea înţeleaptă a
tuturor potenţialităţilor latente existente în
universul nostru lăuntric în vederea conştientizării Sinelui Divin
nemuritor (ATMAN) prezent în calitate de
martor detaşat în fiinţa umană şi a eliberării acesteia de
interferenţele cu eul individual, efemer egotic şi
limitat.