Reglementari referitoare la prevenirea riscurilor alimentatie cu organisme

modificate genetic sau cu produsele acestora

UE acorda o atentie deosebita organismelor modificate genetic (OMG) si alimentelor

noi, din OMG. Cantarirea cu grija a riscului de catre Comisia UE poate fi pusa in evidenta si
in modul in care UE abordeaza problema biotehnologiilor.
In UE au fost autorizate un numar restrans de OMG sau produse derivate din OMG si
fiecare dintre acestea a fost supus unui proces de evaluare individuala, efectuata de cercetatori
independenti, inclusiv de cei care colaboreaza acum cu EFSA. Cercetatorii au concluzionat ca
aceste OMG-uri si produsele derivate nu au nici un efect advers asupra sanatatii oamenilor.
Inainte de inceperea oricarei cercetari privind alimente din OMG si inainte de
eliberarea in mediu a unui OMG, sau de includerea sa intr-un produs, in scopul
comercializarii, este necesara obtinerea unei aprobari. Reglementarile sunt aceleasi atat pentru
alimente, cat si pentru furaje, iar autorizatiile sunt limitate pe o perioada de 10 ani.
Procedurile stricte din acest proces includ o larga consultare publica. Etichetele de pe
alimente, ingrediente alimentare si furaje, trebuie sa indice daca produsul provine sau contine
material MG, chiar daca utilizarea biotehnologiei nu poate fi detectata in produsul final, ca in
cazul uleiurilor de masa. Singurele exceptii de la regula obligativitatii mentionarii pe eticheta
este in cazul in care doar urme infime de material MG se gasesc in produsele mentionate, sub
pragul minim stabilit. Aceste limite prag stabilite admit o realitate cu care trebuie sa opereze
politicile: este virtual imposibil ca un produs sa fie 100% liber de material MG. Urme infime
de OMG sau de produse din OMG pot patrunde in alimentele si furajele conventionale, in
timpul cultivarii, recoltarii, transportului si procesarii.
Oamenii doresc si au si dreptul sa stie ce mananca. Regulile privind etichetarea
alimentelor recunosc tocmai acest drept. Principiul fundamental al reglementarilor UE privind
etichetarea alimentelor este acela conform caruia consumatorilor trebuie sa li se dea toate
informatiile esentiale privind: compozitia unui produs, cine este producatorul, metodele de
pastrare si de preparare. Producatorii sunt liberi sa ofere si alte informatii, daca doresc, dar
acestea trebuie sa aiba acuratete, sa nu induca in eroare consumatorul, si sa nu pretinda ca
vreun aliment poate preveni, trata, sau vindeca vreo boala. Cerintele privind etichetarea sunt
actualizate permanent, in prezent se aplica Hotararea Guvernului nr. 106/2002 privind
etichetarea alimentelor, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 147 din 27
februarie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru a reflecta evolutia in
domeniul stiintei si modificarile din asteptarile consumatorilor.
Consumatorii mai vor sa stie daca alimentele contin OMG, sau componente care pot
determina producerea de alergii – alte motive ale recentelor modificari. Daca un aliment
contine OMG, sau daca este derivat din produse ce contin OMG, atunci eticheta trebuie s-o
spuna. Provocarea cea mai mare in schitarea unor reglementari moderne privind etichetarea
este aceea de a mentine echilibrul intre a furniza consumatorilor cat mai multa informatie si,
in acelasi timp, a nu supraincarca eticheta cu informatii care fac dificila citirea si intelegerea.
Marca de identificare trebuie sa fie aplicata inainte ca produsul sa paraseasca intreprinderea.
 Până acum, autorizarea sau interzicerea folosirii în diferite scopuri a OMG era de
competenţa UE, dar există propunerea Comisiei, din luna iulie 2010, de a transfera statelor
membre competenţa de a decide asupra cultivării OMG.

Olanda şi România au susţinut propunerea Comisiei, împotriva Franţei şi Germaniei,

deşi în ţara noastră nu a existat şi NU se desfăşoară nici o cercetare aprofundată asupra
siguranţei produselor alimentare derivate din OMG.

Nu este exclusă o scindare a pieţei UE, sub aspectul folosirii OMG în domeniul
sectorului agro-alimentar, ceea ce ar conduce la restrângerea circulaţiei produselor alimentare
(!) pe piaţa UE. Italia şi Spania s-au arătat preocupate de renaţionalizarea unor politici
comunitare, în timp ce ţările care se opun cultivării OMG (Austria, Ungaria şi Grecia) susţin
această idee.

Parlamentarii din Bulgaria au propus un set de măsuri care să prevină folosirea în

alimentaţia copiilor a alimentelor şi a ingredientelor derivate din OMG. Amendamentul cere
interzicerea distribuirii şi vânzării produselor ce conţin OMG în grădiniţe, şcoli şi centre de
îngrijire a copiilor.

Organismele de specialitate ale UE sunt preocupate de legiferarea unor modalităţi de

prevenire a extinderii genelor de la plantele modificate genetic la cele convenţionale, prin
polenizare. S-a ajuns la concluzia că pentru porumbul MG ar fi necesară o distanţă de
separare de 15-50 m faţă de porumbul convenţional. Se preconizează, de asemenea, limitarea
conţinutului de porumb MG în hrana şi furajele convenţionale, la niveluri mai mici de 0,9 la
sută.