Ghidul tânărului facilitator

Dragi elevi!
Acest ghid pentru elaborarea proiectelor a fost gândit pentru voi în scopul a vă ajuta să vă
implicaţi în soluţionarea unei sau a mai multor probleme din comunitate, astfel obţinând satisfacţie şi
autoafirmare. Scopul urmărit prin scrierea şi implementarea proiectelor este dezvoltarea democraţiei,
care nu este însa posibilă fără cetăţeni sensibili la problemele comunităţii şi care doresc să se implice
în soluţionarea lor.
În viaţa de zi de zi ne confruntam mereu cu o serie de probleme. Unele dintre acestea îi
afectează şi pe mulţi dintre semenii noştri. Trebuie să venim în sprijinul lor. Dar pentru aceasta este
necesar să cooperăm cu oamenii din jurul nostru, să batem la diferite uşi, să căutam soluţii şi să
propunem oportunităţi celor care au puterea să le transformăm în realitate. Astfel toată lumea va avea
doar de câştigat.
Proiect este un ansamblu de activităţi planificate şi controlate ce urmăresc o schimbare în
bine, care au un început şi un sfârşit bine determinat.

Conceptul narativ al unui proiect va include:

1. Titlul proiectului
………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Denumirea organizaţiei solicitante şi a partenerilor

Solicitanţii vor oferi informaţie despre organizaţie,/grup de iniţiativă şi potenţialii parteneri în cadrul proiectului
prezentat. Partenerul va fi organizaţia care va fi direct implicată în implementarea proiectului, un grup de iniţiativă, sau
organizaţii care susţin proiectul şi vor fi implicate astfel în activitatea organizaţiei solicitante.

3. Identificarea problemelor
Care sunt problemele pe care doriţi să le soluţionaţi şi descrierea lor succintă (folosin indicatori cantitaivi şi calitativi?

4. Scopul şi obiectivele proiectului

Ce soluţii concretepropuneţi pentru a soluţiona problema identificată?

5. Grupul ţintă
Ce organizaţii, instituţii, grupuri sau persoane vor fi implicate în soluţionarea problemei identificate (sau în cadrul acestui
proiect)?

6. Activităţi
Cum planificaţi să realizaţi scopurile şi obiectivele propuse?

7. Impactul aşteptat
Cum vă aşteptaţi ca proiectul să influenţeze problema identificată?

8. Bugetul estimat
Bugetul total pentru proiectul propus. Solicitanţii sunt încurajaţi să obţină contribuţie şi din alte surse. Cu toate acestea,
nu este o condiţie obligatorie.

9. Evaluarea proiectului
Sunt proiectate căile şi metodele de colectare a informaţiei pentru a aprecia corect rezultatele proiiectului

10. Durabilitatea proiectului

Ce intenţionaţi să realizaţi în continuare după finisarea proiectului în cauză?

11. Echipa de implementare

Indicaţi persoanele cheie ce vor fi implicate în implementarea proiectului. Indicaţi numele liderului/ responsabiluluide
proiect şi datele de contact (tel. e-mail).
 Identificarea problemelor

Problema este o scurtă descriere a situaţiei existente pe care aţi identificat-o şi pe care vă
propuneţi să o rezolvaţi. Enunţarea problemei trebuie să fie clară şi să impresioneze, fără a fi
patetică. Orice documente care atestă existenta problemei sau a efectelor sale trebuie colectate cu
grijă, din timp.
Formularea problemei oferă o descriere a problemei specifice pe care echipa încearcă să o
soluţioneze, cu scopul de a susţine proiectul. Mai mult, propunerea de proiect trebuie să arate de ce o
anumită chestiune este o problemă pentru comunitate sau societate, ce implicaţii negative afectează
grupul ţintă. Trebuie să existe de asemenea o explicare a nevoilor grupului ţintă ce apar ca o
consecinţă directă a problemei descrise.
Este necesar să fie descrisă identificarea problemei sau a situaţiei ce se doreşte a fi
ameliorată/soluţionată. Problema trebuie să afecteze un grup ţintă, bine determinat ca timp şi spaţiu.
Trebuie să existe anumite cauze care o generează şi să identificaţi aceste cauze.
De asemenea, trebuie să fiţi atenţi la formularea enunţului problemei, pentru că vă va ajuta în
definirea ulterioara a scopului şi obiectivelor proiectului.
Exemplu: Creşterea îngrijorătoare a abandonului şcolar în rândul elevilor din localitate.

Enunţarea şi justificarea problemei. Problema poate să consiste, în general, dintr-o nevoie,

sau o stare de fapt negativă ce trebuie înlăturată. Ideea demarării oricărui proiect este dată
întotdeauna de necesitatea rezolvării unei probleme existente la nivelul unui grup, al unei comunităţi
sau al întregii comunităţi chiar. Deci, primul pas ar trebui să fie identificarea problemei pe care doriţi
să o abordaţi şi justificarea ei.
Modul cum este aleasă problema şi cum este formulat enunţul ei are o importantă
covârşitoare asupra şanselor de a primi finanţare, de aceea ar trebui să vă asiguraţi că:
- problema este a oamenilor şi nu a resurselor dumneavoastră;
- problema este concretă şi rezolvabilă;
- are efecte negative serioase;
- este urgentă;
- este orientată spre nevoi, nu spre ofertă (adică chiar există o nevoie şi nu este doar o idee a
organizaţiei de a oferi ceva cu orice preţ).

Uneori sunteţi tentaţi să daţi mai multă atenţie soluţiei propuse de dumneavoastră, de ceea ce
vreţi să faceţi, considerând că problema este evidentă şi nu necesită o analiză mai atentă.
Nu uitaţi însă că de la problemă pleacă totul!

Pentru a identifica şi aprofunda problema reală pe care doriţi să o abordaţi, următoarele întrebări vă
pot fi de folos:
1. De ce este aceasta o problemă?
2. Cine este afectat de aceasta?
3. A cui problemă este?
4. Care este impactul ei asupra beneficiarilor, comunităţii?
5. Este urgentă rezolvarea ei şi de ce?
6. Este problema rezolvabilă cu resurse disponibile?
7. Ce s-ar întâmpla dacă problema nu este rezolvată?

Propunerea de proiect trebuie să indice:

• cum şi când echipa de conducere a proiectului va efectua monitorizarea progresului proiectului;
• ce metode vor fi utilizate pentru monitorizare şi evaluare;
• cine va face evaluarea.
La prima etapă selectaţi din lista de probleme specifice pentru majoritatea comunităţilor din
Republica Moldova.
 Sugestii pentru identificarea problemelor:

Probleme comune în comunităţi

1. Mulţi oameni reclamă faptul că în scoli nu se dezvolta îndemânarea, iscusinţa de care ar
avea nevoie elevii pentru momentul în care ar trebui să-şi găsească de lucru la terminarea studiilor;
2. Unii elevi folosesc un limbaj sau anumite expresii care sunt insultătoare pentru alte
grupuri, alte persoane;
3. Activitatea diverselor grupuri agresive în şcoli şi în afara lor face pe unii elevi să se
teamă pentru siguranţa lor personală.
Probleme ce privesc tinerii
4. Unii tineri, mai ales în mediul rural, lucrează foarte mult după orele de curs sau la sfârşit
de săptămâna. Acest lucru face ca ei să aibă probleme cu notele şi cu învăţatul;
5. Unii părinţi care muncesc nu au bani suficienţi pentru a cumpără rechizite si manuale
şcolare. Ca rezultat, copiii lor nu beneficiază de aceiaşi educaţie ca şi colegii lor;
6. Mulţi copii sunt maltrataţi şi bătuţi de părinţi în familiile lor.

Probleme privind standardele comunităţilor

7. Unele magazine sau chioşcuri fac publicitate, vând tutun şi alcool lângă şcoli. Tot în
apropierea şcolilor, se vând materiale considerate de unii ca fiind obscene;
8. Exista vânzători ilegali de ţigări care comercializează ţigarete la oricine indiferent de
vârstă şi la preţuri foarte mici. Se răspândeşte astfel fumatul printre elevi;
9. Persoanele mai în vârsta nu primesc uneori îngrijiri medicale potrivite unor standarde.
Asistenţii nu îşi îndeplinesc obligaţiile faţă de persoanele bolnave.

Probleme privitoare la mediu

10. Unele comunităţi au probleme care implică conflicte de genul: protecţia mediului sau
locuri de muncă avantajoase?
11. Nu exista decât foarte puţine programe de reciclare a deşeurilor. În felul acesta se
risipesc resurse valoroase şi se poluează mediul înconjurător;
12. Oamenii nu au o educaţie ecologica suficienta şi aruncă resturi alimentare şi ambalaje
pe străzi. Se risipesc astfel foarte mulţi bani pentru curăţenie iar localităţile au un aspect neîngrijit.

Dacă grupul de iniţiativă doreşte să investigheze o problema care nu e scrisă pe lista, acest lucru
este posibil. Aceste probleme sunt considerate de către unii oameni că intră în competenţa
autorităţilor publice locale sau centrale (primărie, prefectura, guvern). După citirea acestei liste vă
rugam sa faceţi următoarele :
- veţi spune colegilor voştri ce ştiţi deja despre aceste probleme sau ceea ce aţi auzit din alte
discuţii despre acestea;
- îi veţi intervieva pe părinţii voastră şi pe alţi oameni din comunitatea voastră pentru a
înregistra şi învaţă ceea ce ştiu ei despre aceste probleme şi atitudinile lor cu privire la ele.
Scopul acestui pas este ca tu, colegii tai şi alte persoane să schimbaţi câteva idei cu privire la
ceea ce ştiţi despre aceste probleme ale comunităţii. Acest lucru ar trebui să ajute grupul de elevi să
adune destule informaţii pentru a face o alegere potrivită cu privire la studiul unei anumite probleme.

Puteţi utiliza formularul de mai jos pentru identificarea şi analiza problemei:

Numele membrilor grupului................................................................................

Data.....................................
Problema...........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................
1. Este aceasta o problemă pe care tu şi alţi oameni din comunitate o consideraţi importantă? De
ce? ...........................................................................................................................................................................................
......
.................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................
2. Care autoritate publică sau departament al autorităţii publice locale este responsabil pentru rezolvarea acestei
probleme? .............................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................

3. Unde putem găsi mai multe detalii, informaţii despre aceasta problemă şi despre poziţia luată de unele persoane
sau unele grupuri? ................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................

4. Mai sunt şi alte probleme în comunitatea voastră care credeţi ca sunt utile să le
studiaţi în clasa voastră? Care sunt acestea? ………………………………………………………………………..........
.................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................

În continuarea întreaga echipă de iniţiativă ar trebui să discute informaţiile pe care le-aţi

adunat despre problema comunităţii tale. Trebuie să decizi dacă ai informaţii suficiente pentru
a alege o problemă pentru studiul de grup. Decideţi împreună daca aveţi destule informaţii pentru a
alege şi a descrie o problemă.

Foloseşte următorii paşi pentru a alege o problemă pentru studiul de grup.

1. Dacă grupul consideră că are informaţii suficiente pentru a lua o decizie, ar trebui să se aleagă o
problema prin vot. Alegeţi o problemă pe care voi şi comunitatea voastră să o considere importantă.
Asiguraţi-vă ca puteţi aduna destule informaţii despre acea problema pentru a putea realiza un
portofoliu bun.

2. Daca grupul decide că sunt necesare mai multe informaţii înainte de a se lua decizia cu privire la
ce problemă se va cerceta, pot fi date diferite sarcini pentru grupuri mai mici pentru a se strânge
mai multe informaţii referitoare la problemele respective.

De comun acord, grupul şi-a ales o problemă, trebuie să decideţi de unde veţi aduna
informaţiile. Veţi vedea că unele surse pot fi mai eficiente decât altele. Spre exemplu, daca aţi ales o
problemă legată de mediu, veţi găsi unele persoane sau grupuri care vă pot oferi mai multe
informaţii decât alţi din comunitatea voastră.

E bine să consultaţi mai multe surse de informare:

1. Biblioteci – Bibliotecile publice, bibliotecile şcolilor şi liceelor, deţin ziare şi alte publicaţii cu
informaţii referitoare la problema pe care o cercetaţi. Bibliotecarii sunt acolo pentru a va ajuta în
găsirea informaţiei de care aveţi nevoie.

2. Sedii ale ziarelor – Aţi putea contacta birourile publicaţiilor din comunitate. Ziariştii culeg
informaţii referitoare la problemele din comunităţile lor precum si despre măsurile pe care le ia-au
autorităţile publice pentru a le soluţiona. Sediile publicaţiilor si ziariştii sunt capabili să ofere clasei
extrase din ziare referitoare la problema pe care o studiaţi.

3. Profesori si experţi – Profesorii din şcolile locale pot fi experţi în problema pe care o studiaţi.

4. Organizaţii si grupuri de interes – Multe persoane se interesează de problemele cu care se

confrunta comunitatea şi populaţia în general. Acestea sunt grupurile de interes. Unele dintre aceste
grupuri pot fi găsite şi în comunitatea sau zona voastră. Clasa voastră s-ar putea sa fi identificat
unele grupuri de interes care se ocupa de problema pe care o studiaţi atunci când s-au repartizat
primele sarcini. Profesorul sau un voluntar va poate ajuta sa-i contactaţi telefonic sau sa le scrieţi
pentru a le cere informaţii.

5. Agenţii administrative – Oamenii care lucrează în domeniul administraţiilor locale, s-ar putea
preocupa de problema pe care grupul a ales-o pentru studiu. Birourile de informaţii vă pot oferi
amănunte despre problema care vă interesează, precum şi despre ceea ce face guvernul pentru a
soluţiona aceste probleme. De exemplu, în Consiliul Local trebuie sa existe un departament pentru
sănătate sau pentru securitate.

6. Informaţii obţinute prin mijloace electronice – Multe din sursele de mai sus ca şi multe altele
pot fi găsite cu ajutorul Internetului. Daca şcoala voastră nu are acces la internet, încercaţi la sediile
Internet din zona.

Scopul proiectului

Scopul proiectului este stadiul în care va ajunge problema ca urmare a derulării proiectului.
El este îndeaproape legat de problema pe care o abordaţi, de aceea ar trebui să mai fie uşor de definit
scopul proiectului.
Scopul proiectului este soluţia pe care aţi găsit-o, pentru a diminua sau înlătura problema. Se
recomandă ca enunţul scopului să fie scurt şi concis şi să nu conţină conjuncţia “şi", care ar
introduce probabil al doilea scop.
Un exemplu de scop ar fi: Conştientizarea tinerilor din liceele localităţii X privind efectele
consumului de alcool.

Obiectivele proiectului
Obiectivele reprezintă paşi în atingerea scopului proiectului. Ele trebui privite ca nişte
rezultate în drumul spre atingerea scopului.
Obiectivele sunt o parte foarte importantă a propunerii dumneavoastră, căci, după modul cum
sunt formulate dovediţi că ştiţi foarte bine sau nu, cum se va desfăşura proiectul pas cu pas. Ele nu
trebuie confundate cu activităţile, şi o cale sigură de a le deosebi este următoarea: dacă există un
singur mod de a îndeplini obiectivul pe care l-aţi enunţat, acesta este de fapt o acţiune şi nu un
obiectiv.

Există anumite caracteristici pe care un obiectiv trebuie să le îndeplinească criteriile SMART

- Specific – să fie specific comunităţii concrete, grupului ţintă;
- Măsurabil – să fie descris în termeni măsurabili cantitativ şi calitativ;
- Areal – să cuprindă un teritoriu concret se acţiune;
- Realist – să fie realizabil;
- Timp - încadrabil în timp.

De asemenea, atunci când enunţaţi un obiectiv, gândiţi-vă cum îl veţi evalua. Cum veţi şti că
obiectivul va fi îndeplinit?

Iată câteva exemple concrete de obiective:

- “Să crească gradul de integrare în familii a copiilor instituţionalizaţi din localitatea X cu 30% fată
de numărul actual, în doi ani"
- “ Să instruiască 20 de persoane din şcoală din localitatea Y, în domeniul dreptului omului, în trei
luni"
 Activităţi

Dacă ar fi să definim activităţile ca mijloace de a atinge un obiectiv, ele ar trebui să cuprindă

tot ceea ce organizaţia, prin echipa de proiect, ar trebui să întreprindă pentru a realiza obiectivul
(obiectivele).

Deoarece activităţile includ toate resursele de care aveţi nevoie, şi acestea se vor exprima la
final în bani, este bine să le planificaţi în amănunt pentru a nu scăpa vreun detaliu, sau pentru a vă
verifica că ati ales mijlocul (metoda) potrivit de a atinge obiectivul.

La acest capitol, ar trebui să includeţi:

1. Enunţarea fiecărei activităţi în parte;
2. Specificarea responsabilului activităţii respective;
3. Resursele de care este nevoie (personal, echipament, materiale, timp);
4. Descrierea secvenţelor de timp şi modul cum se interferează activităţile.

Bugetul proiectului

Bugetul proiectului este de fapt o planificare a proiectului din punct de vedere financiar. Un
buget nu se poate stabili corect până nu aveţi clarificate obiectivele şi nu aveţi planificate în amănunt
activităţile. De asemenea, în buget trebuie incluse costurile aferente evaluării.

Pentru că întocmirea bugetului corect va dura destul de mult (depinde şi de experienţa celor
care scriu propuneri de finanţare), vă facem următoarele recomandări:
- Începeţi din timp, nu pe ultima sută de metri
- Consultaţi toate persoanele implicate în buget, pe cele care au cunoştinţe sau abilităţi în
estimarea costurilor
- Bugetul trebuie să corespundă cu contractul de finanţare

Cel mai folosit tip de buget este “bugetul pe categorii de cheltuieli", în care se grupează
cheltuielile pe anumite categorii, folosite frecvent de finanţator. Care ar fi aceste categorii de
cheltuieli?

1. Personal - salariul brut al angajaţilor şi colaboratorilor, taxele de consultantă

2. Deplasări / transport - bilete de autobuz, tren, avion, închirieri auto, bonuri de benzină, diurnă,
chitanţe taxi, necesare desfăşurării proiectului
3. Echipament - bunuri în valoare de cel puţin 1.000.000 lei şi o durată de viată de cel puţin un an
(copiator, calculator, software, imprimantă, cameră video etc.)
4. Costuri directe - cazare/ masă, materiale, consumabile, chirie săli
5. Costuri indirecte - cotă parte aferentă proiectului din costurile chiriei, întreţinerii, telefonului,
salarii personal birou implicat în desfăşurarea proiectului, întreţinerea echipamentului. Acestea
trebuie incluse în proiect, numai cu acordul finanţatorului, şi nu ar trebui să depăşească 10% din
valoarea bugetului.

Pentru administraţiile publice locale, multe din aceste categorii nu sunt admise de
regulamente şi lege, de aceea o soluţie este parteneriatul cu o organizaţie neguvernamentale.
Procedurile greoaie datorate trezoreriei pot fi evitate prin acest parteneriat. De aceea este bine
ca înainte de a vă apuca de elaborarea bugetului unui proiect, să vă interesaţi de toate aspectele
legale şi de proceduri.
Util pentru un calcul corect al cheltuielilor este “bugetul pe categorii şi activităţi".
Odată cu întocmirea bugetului se încheie elaborarea miezului propunerii de finanţare:
problemă/scop, obiective, activităţi, evaluare, buget.
Dar nu s-a încheiat munca dumneavoastră. Nu uitaţi că trebuie să şi convingeţi şi să fiţi cei mai buni
dintre cei buni. De aceea trebuie să treceţi la elaborarea “elementelor de piaţă" ale proiectului, care
“vă vor vinde marfa", dar ţin cont şi de cerinţele finanţatorului.

4. Elementele “de piaţă" dau viaţă proiectului

Nu toate elementele care vor fi incluse în acest capitol sunt cerute de toţi finanţatorii; de munca
dumneavoastră de cercetare şi de informaţiile pe care le obţineţi tine includerea sau nu a lor în
propunerea de finanţare.

Justificarea proiectului. In această secţiune trebuie să argumentaţi că:

- problema abordată în cadrul proiectului este una reală, iar amânarea rezolvării ei are repercursiuni
asupra unui grup semnificativ de cetăţeni;
- atingerea scopului proiectului va aduce o serie de avantaje comunităţii;
- instituţia dumneavoastră este în măsură să abordeze problema şi să ducă proiectul la bun sfârşit-

Evaluarea proiectului

Evaluarea este descrierea procesului de colectare a datelor despre mersul acţiunii şi analiza
lor. Prin evaluare se înţelege “a estima mărimea, valoarea şi calitatea unui lucru”. Evaluarea
reprezintă emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat pe calea atingerii obiectivelor propuse.
Este necesar de a efectua analiza progresului înregistrat pe calea îndeplinirii obiectivelor
propuse. Trebuie să fie elaborat un plan de evaluare şi monitorizare bine pus la punct, pentru a
observa dacă proiectul se desfăşoară conform planului şi pentru a vedea la final dacă obiectivele au
fost atinse. Un plan eficient de diseminare a rezultatelor astfel încât ceea ce aţi obţinut prin
implementarea proiectului, este important sa fie cunoscute la nivelul întregii comunităţi. Aceasta
ajută şi la elaborarea unei strategii de control asupra potenţialelor riscuri ce pot afecta buna
desfăşurare a proiectului, prin care să identificaţi toate riscurile ce pot interveni şi să elaboraţi
modalităţi de evitare a acestora.

Evaluarea este un proces complex, care este format din trei etape distincte:
- Pre-evaluarea - etapa de planificare a evaluării, când se hotărăşte ce anume este de evaluat,
pentru cine, cine o va face, ce resurse sunt implicate, se aleg metodele şi indicatorii
- Evaluarea propriu-zisă - se colectează, se analizează informaţiile adunate prin procesul de
monitorizare, şi se prezintă raportul final de evaluare cu analizele şi judecăţile emise
- Post-evaluarea - se implementează schimbările reieşite din recomandări şi se revizuiesc
necesităţile de evaluare

O evaluare eficientă presupune patru cerinţe esenţiale:

- obiective clare;
- monitorizarea trebuie să se efectueze pe parcursul întregii activităţi;
- cei ce fac evaluarea să dorească să fie critici cu activitatea lor;
- după evaluare, oamenii să dorească să facă schimbările impuse de rezultatele evaluării.

Ce se evaluează?

- Dacă proiectul şi-a atins obiectivele propuse şi dacă nu, de ce nu?

- Dacă munca a meritat să fie prestată?
- Dacă munca a fost bine făcută?
- Dacă resursele au fost bine folosite?
- Ce anume a rămas nerezolvat şi de ce?
- Performanta echipei de proiect şi relaţiile ei cu conducerea instituţiei.
- Relaţia cu partenerii de proiect.
- Impactul proiectului asupra grupului ţintă şi a beneficiarilor (dacă nu sunt aceiaşi).

Pentru a putea să evaluaţi, să apreciaţi performanta, ar trebui să stabiliţi de la început

standardele, criteriile şi indicatorii de performantă. Cu alte cuvinte:
- Care este nivelul pe care îl admiteţi, pentru a considera că obiectivul este îndeplinit cu
calitatea dorită?
- Ce aspecte le consideraţi relevante pentru aprecierea îndeplinirii obiectivului?
- Cum pot să măsor?

Exemplu:

Obiectiv - instruirea a 8 persoane din cadrul şcolii în domeniul drepturilor omului, în două săptămâni
Standard - 80% din persoanele alese să participe efectiv la procesul de instruire de două săptămâni
Criterii - măsura în care persoanele au venit la fiecare sesiune de instruire
- măsura în care au participat efectiv la curs
Indicatori - numărul de participanţi din fiecare zi de curs, numărul de participanţi iniţial, numărul de
participanţi final etc.

Ce evaluăm?
Încadrarea în timpul alocat
Încadrarea în buget
Atingerea nivelului de performanţă propus la planificare
Schimbările intervenite şi consecinţele lor
Efectele implementării proiectului pentru comunitate
Nivelul de proprietate locală asupra rezultatelor proiectului

Evaluarea poate fi atât formativă, cât şi sumativă: După părerea lui Bob Stake, teoretician al
evaluării, diferenţa dintre Evaluarea Formativă şi Evaluarea Sumativă este următoarea: „Când
bucătarul gustă supa, este formativă; când musafirii gustă supa, este sumativă.”

Criteriile de evaluare sunt următoarele:

1.Relevanţa
Relevanţa obiectivelor proiectului asupra problemelor cărora se adresează, în raport cu
mediul social şi politic în care operează, incluzând o evaluare a calităţii pregătirii proiectului şi a
designului – ex. Logica procesului de planificare a proiectului, logica internă a designului proiectului
şi coerenţa acestuia.
2.Eficienţa
Faptul că rezultatele au fost realizate cu un cost rezonabil, ex. Cât de bine au fost convertite
intrările în rezultate în termeni de calitate, cantitate şi timp şi calitatea rezultatelor obţinute. Aceasta
necesită compararea abordărilor alternative care ţintesc la obţinerea rezultatelor, pentru a vedea dacă
a fost adoptată cea mai bună abordare.
3.Eficacitate
O evaluare a contribuţiei aduse de rezultate la atingerea scopului proiectului şi modul în care
ipotezele au afectat realizările proiectului.
4.Impact
Efectul proiectului în raport cu mediul inconjurător şi contribuţia sa la obiectivele generale
rezumate în Obiectivele generale ale proiectului.
5.Durabilitate
O evaluare a beneficiilor aduse de un proiect, beneficii care să continue şi după ce fondurile
exterioare s-au terminat, cu referire particulară la factori de proprietate, suport pentru politici, factori
economici şi financiari, aspecte socio-culturale, egalitatea sexelor, tehnologii adecvate, aspecte
asupra mediului inconjurător şi capacitaţi instituţionale şi de management.
 1. Cum se face evaluarea proiectului?
Evaluarea proiectului este un proces complex, repetitiv, plictisitor şi mare consumator de resurse
- dar este un proces inevitabil, absolut necesar, pentru că este singura metoda eficace de a măsura
succesul implementării unui proiect.
Metodele prin care se va face evaluarea succesului unui proiect trebuie determinate înainte de
implementarea lui (încă din faza de planificare). Trebuie să fie descrise instrumentele şi procedurile
de evaluare, prin care se determină dacă au fost sau nu îndeplinite obiectivele şi dacă metodele au
fost cele adecvate.
Iată câteva întrebări care stau la baza evaluării eficacităţii proiectului:
Proiectul este relevant pentru activitatea curenta a organizaţiei/grupului?
Proiectul rezolvă o problemă prioritară?
Obiectivele proiectului sunt clar definite?
Proiectul implică persoanele adecvate?
Proiectul poate avea succes, pe lângă faptul ca abordează aspecte interesante şi importante?

2. De ce este necesara evaluarea proiectelor şi în ce scopuri se face?

Iată câteva argumente referitoare la necesitatea evaluării unui proiect pe parcursul derulării:
- feed-back util pentru adaptarea proiectului la realitate şi pentru rezolvarea optimă a
problemelor apărute (planificarea viitoare a proiectului)
- armonizarea vederilor părţilor implicate;
- raportarea către părţile implicate
- îmbunătăţirea conducerii şi a rezultatelor proiectului, a eficienţei acestuia
- oferirea informaţiilor pentru luarea deciziei în legătură cu continuarea proiectului sau
alegerea dintre mai multe alternative.

Scopurile evaluării unui proiect sunt de mai multe tipuri:

Scopuri declarate:
controlul asupra derulării proiectului (este proiectul implementat în modul autorizat? Îşi atinge
obiectivele? Sunt beneficiarii şi publicul satisfăcuţi? Cum se situează proiectul în raport cu
alte mijloace alternative de atingere a obiectivelor? Care sunt efectele nescontate, mai ales
cele negative?);
perfecţionarea implementării proiectului;
acumularea de experienţă în managementul proiectelor (impact pe termen lung) si
diseminarea/perpetuarea bunelor practici.
Scopuri ascunse:
promovarea unei imagini mai bune decât în realitate a proiectului.

Activităţile proiectate şi desfăşurate vor fi elucidate în organele mass-media locale şi

republicane. Evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute de participanţii proiectului va avea loc pe
parcursul implementării proiectului.. Evaluarea activităţilor privind eficienţa implementării
proiectului va fi efectuată de o echipă de experţi.
Randamentul de lucru al liderilor de proiecte se va putea analiza prin intermediul lucrului din
cadrul conferinţelor de totalizare, meselor rotunde etc.
Este important să ne gândim la realizarea evaluării finale pe baza indicatorilor, a planului de
lucru şi al rezultatelor, produselor, proceselor etc. De asemenea să nu uităm de realizarea rapoartelor
narative şi financiare pe baza procesului de evaluare.
Evaluarea utilităţii acţiunilor prevăzute la elevi va fi efectuată prin eseuri la tema „De ce avem
nevoie de proiecte în comunitate?”. Conţinutul şi modul de expunere a eseurilor vor trebui să reflecte
performanţele elevilor în dezvoltarea personală.
Randamentul activităţilor vor fi evaluate în baza fişelor de evaluare. Participanţii la activităţi
vor putea completa sistematic fişe de evaluare. Analiza fişelor va da posibilitate de a aprecia gradul
obiectivelor atinse şi necesitatea eficientizării unor momente dificile întâmpinate în timpul
implementării proiectelor.
Dezvoltarea unui portofoliu al echipei
Materialele ce urmează a fi expuse pot cuprinde declaraţii, liste cu surse de informare, hărţi,
grafice, fotografii, lucrări de arta originale etc. Anumiţi responsabili din grup ar trebui să aleagă
între materialele adunate, pe acelea care evidenţiază cel mai bine cercetarea realizată. Materialele
care vor fi incluse în secţiunea de documentare ar trebui sa reprezinte mostre din cele mai importante
si semnificative cercetări.
În portofoliul, adăugaţi o parte de evaluare la secţiunea de documentare. Această parte a
portofoliului trebuie scrisa succint: cum şi ce ai învăţat tu şi colegii tăi; ce anume aţ schimba pe
viitor. Reflecţia asupra experienţei ar trebui să fie şi un efort colectiv deoarece aţi lucrat în echipă.
Dar este necesara şi reflecţia individuala. Cei care v-au ajutat la realizarea portofoliului vă pot ajuta
şi la reflectarea asupra experienţei câştigate în timpul realizării acestui proiect. Ar fi de ajutor ca
grupul să prezinte portofoliul în faţa unei audienţe înainte de realizarea ultimei părţi a portofoliului.

Ce implică raportarea proiectului?

Raportarea derulării proiectului se face conform cerinţelor contractului/înţelegerii
Raportarea implica de obicei: rapoarte intermediare; raport final; rapoarte de evaluare
Fiecare raport include de obicei: un raport tehnic, inclusiv anexe: tabele, grafice, materiale obţinute,
declaraţii etc.
Raportarea proiectului trebuie să aibă în vedere:
- definirea rezultatelor obţinute;
- relevanţa proiectului;
- obiectivele urmărite;
- publicul ţintă;
- mesajul transmis prin implementarea proiectului;
- avantajele obţinute de organizaţia promotoare;
- evidenţierea obstacolelor;
- identificarea rezultatelor neplanificate;
- evidenţierea valorii adăugate de proiect.

Suplimentar, de obicei la rapoarte se anexează diferite documente si materiale, bugete de

cheltuieli, bugete rectificate, declaraţii, liste de documente justificative pentru cheltuielile făcute
(eventual copii pentru unele documente), copii după unele produse ale proiectului, fişe de manopera
pentru persoanele din echipa de proiect şi altele.

Comunicarea rezultatelor evaluării

Stadiul final al evaluării proiectului este raportarea constatărilor. Raportarea poate fi gândită
ca simpla creare a unui document scris, dar o raportare reuşită se bazează pe o gândire atentă în ceea
ce priveşte crearea şi prezentarea informaţiilor. În realitate, deşi de regulă agenţiile finanţatoare cer
un raport scris, cele mai multe proiecte recurg la strategii suplimentare pentru comunicarea
rezultatelor constatării.
Durabilitatea proiectelor

Durabilitatea este descrierea modalităţii de asigurare a viabilităţii financiare a proiectului

pentru a demonstra capacitatea echipei de implementare. Durabilitatea proiectului se referă la modul
în care promotorii proiectului vor reuşi să contribuie la activităţile în comunitate după ce se vor
sfârşi sprijinul acordat de instituţia finanţatoare. Trebuie să fie asigurată durabilitatea satisfăcătoare a
proiectului.
Durabilitatea proiectului este un indicator al pregătirii echipei de a continua activităţile,
bazându-se atât pe surse externe, dar şi interne.
Finanţatorii, de regulă nu acceptă ca în acest capitol să fie scrise declaraţii şi menţiuni
generale, de tipul că se va continua activitatea, vom putea fi sprijiniţi, vom dezvolta etc. Sunt
necesare analize concrete a situaţiei şi prevederi clare a faptului cum vor fi continuate activităţile în
următoarele perioade, cine sunt beneficiarii, cum va sprijini aceste idei autorităţile publice locale şi
alţi agenţi etc.

Finanţări ulterioare / durabilitate

Orice finanţator ar dori să ştie că nu s-a încheiat toată activitatea dumneavoastră odată cu
încheierea proiectului. Proiectul supus finanţării nu trebuie să fie o activitate punctuală, ocazională;
el ar trebui să fie parte integrantă a unei strategii, ar trebui să arate că investiţia finanţatorului va fi pe
termen lung.
De aceea este important să arătaţi că aveţi resurse şi experienţă, contacte necesare pentru a continua
ceea ce aţi început prin proiect. Nu vă sfiiţi să menţionaţi dacă aveţi intenţia de a cere încă o
finanţare în viitor, de la acelaşi finanţator. Trebuie însă ca această intenţie să fie foarte bine
justificată.
De fapt, aici arătaţi cum intenţionaţi să continuaţi proiectul.

Durabilitatea proeictului
1. În ce măsură proiectul va avea un impact tangibil asupra grupurilor ţintă din comunitate în viitor?

2. În ce măsură propunerile de perspectivă includ potenţiale efecte multiplicatorii? (inclusiv posibilităţile de

replicare şi extindere a rezultatelor proiectului, diseminarea informaţiilor).

3. În ce măsură sunt rezultatele propunerii de proiect durabile? :

- financiar (cum vor fi finanţate activităţile după încetarea finanţării de la sponsorul actual?)
- instituţional (Vor funcţiona structurile necesare continuării desfăşurării activităţilor după finalizarea
proiectului? Va exista o asumare locală a rezultatelor proiectului?
- la nivelul politicii ( dacă este aplicabil) ( care va fi impactul structural al proiectului-ex: va conduce la
îmbunătăţirea legislaţiei, codurilor de conduită, metodelor etc.)

Este o idee excelentă să reflectaţi asupra experienţei pe care aţi avut-o sau asupra proiectului
realizat. Aceasta este o modalitate de a evita greşelile în viitor, precum şi de a vă îmbunătăţii
prestaţiile ulterioare.

Recomandări

Următoarele întrebări pot fi folosite pentru a reflecta asupra experienţei avute:

1. Ce am învăţat lucrând împreuna cu ceilalţi colegi?

2. Ce am învăţat completând şi dezvoltând portofoliul?
3. Ce deprinderi am dezvoltat eu în cadrul acestui program?
4. Ce deprinderi am dezvoltat toţi în cadrul acestui program?
5. Care sunt avantajele şi dezavantajele muncii în echipa?
6. Ce am făcut eu bine?
7. Ce am făcut noi bine?
8. Cum putem îmbunătăţi deprinderile pentru rezolvarea problemelor?
9. Ce am face diferit daca ar trebui sa realizam un nou proiect?
10 Cine credem că va sprijini viitoarele proiecte şi de ce?

Concluzii
Este important sa continuaţi să vă dezvoltaţi deprinderile care va pot ajuta să influenţaţi
Schimbările în comunitate. Vă veţi folosi de aceste deprinderi în viitor. Nu uitaţi ca ideile apărute
trebuie mereu reînnoite. Noi probleme cer noi soluţii. Ajutorul în găsirea de noi soluţii este o
activitate pe termen lung, precum şi adoptarea şi susţinerea unor anumite poziţii sunt responsabilităţi
deosebit de importante ale cetăţenilor unei societăţi democratice care se conduce prin forţele proprii.