Telegonia , genetica cuantica spune NU la desfranare si avort

O descoperire de senzaţie in lumea medicală: Telegonia

in societatea de azi, viziunea asupra sexualităţii pare să fie total

răsturnată.Oriunde te uiţi, la televizor, in ziare şi
reviste, la moda afişată pe stradă, la tot pasul găsim imagini menite să stirnească
instinctul sexual. Iar statisticile
ne spun că aceste imagini �şi ating scopul: tinerii �şi �ncep viaţa sexuală la
v�rste tot mai fragede, numărul partenerilor unei persoane creşte, pentru că
relaţiile ajung �n scurt timp la acte intime şi nu orice relaţie ajunge la
căsătorie. Sexualitatea are �nsă at�t implicaţii trupeşti c�t şi sufleteşti.

Mentalitatea libertină despre relaţiile sexuale prinde tot mai mult teren �n
Rom�nia. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, �n cazul
tinerilor din ţara noastră v�rsta medie a primului contact sexual a fost, �n anul
1999, de 19 ani şi jumătate, �n descreştere faţă de anul 1993,c�nd această v�rstă
era de 20 de ani şi jumătate, iar astăzi se află sub 19 ani.Altădată era la mare
preţ castitatea, fecioria p�nă la nuntă, azi �nsă din ce �n ce mai puţini pun preţ
pe acest aspect. Iată �nsă că ştiinţa şi tehnica modernă vin să ne afirme astăzi
ceea ce Biserica creştină propovăduieşte de mii de ani. Un grup de specialişti
geneticieni şi fizicieni din cadrul Institutului de Ştiinţă din Rusia, studiind
multă vreme cauzele stării de degradare morală a societăţii, au �nt�lnit efectul
telegoniei. Descoperirea lor a devenit imediat senzaţie.

Ce este telegonia?

Simplist vorbind,dacă o iapă şi o zebră se �mperechează, nu rezultă nimic, pentru

că genomurile lor sunt incompatibile, dar peste c�ţiva ani iapa poate naşte m�nji
vărgaţi. Din punct de vedere al geneticii materialiste este o aberaţie, dar
genetica cuantică explică acest lucru. Cromozomii au capacitatea de a memora
informaţie nu doar pe cale materială, ci şi pe cale ondulatorie, prin undele emise
de molecule şi atomi. �n iapă au ajuns spermatozoizii unei zebre, au rămas o vreme
acolo, apoi �n aparenţă au dispărut. Din punct de vedere al geneticii clasice n-ar
trebui să se �nt�mple nimic,dar nu e aşa. Ei răm�n acolo sub formă de unde, de
informaţii care răm�n �n memoria celulelor şi ies la iveală mai t�rziu.Copil negru
dintr-un cuplu de albi Acelaşi lucru se �nt�mplă �n cazul oamenilor. Dacă o femeie
albă are o relaţie sexuală cu un negru, iar peste c�ţiva ani se mărităcu un alb, ea
poate naşte un copil negru. Pare ridicol, dar genetica cuantică explică aceasta.
Contactele sexuale dezordonate care au loc azi at�t de des �n lumea �ntreagă pot da
naştere la astfel de cazuri. Dacă o fată are o mulţime de contacte sexuale cu
diverşi parteneri şi vrea �să se distreze� p�nă la vreo 30 de ani,apoi poate naşte
copii �corciţi�, care păstrează moşteniri de la toţi bărbaţii cu care mama a
�ntreţinut relaţii sexuale.Dacă astăzi nu avem copii sănătoşi,este şi o consecinţă
a telegoniei. Informaţiile dezordonate introduse �n viitoarea mamă o dată cu sperma
străină mai devreme sau mai t�rziu determină zestrea genetică a fătului, care se
naşte cu o mulţime de vicii.

Există o soluţie?

Societatea modernă impulsionează spre o �ncepere a vieţii sexuale c�t mai timpurie.
�Poţi să faci ce vrei, at�ta timp c�t ştii ce faci!� ne spune ea. Aşa să fie? Ştim
oare ce facem? Iată cum statisticile şi cercetătorii dăr�mă unul c�te unul
argumentele vieţii sexuale �n afara căsătoriei:prezervativul nu �şi atinge scopul
�n 15-20% dintre cazuri (deci la o folosire din 6 poate apărea o sarcină sau poţi
contacta de exemplu boli cu transmitere sexuală); anti-
concepţionalele nu �mpiedică formarea unei sarcini, ci ucid embrionul imediat după
formarea lui; relaţiile sexuale pasagere de dinaintea căsătoriei, chiar dacă
�protejate�, se �ntipăresc �n memoria celulelor femeii, ai cărei copii pot moşteni
�n zestrea lor genetică toate reziduurile şi bolile bărbaţilor din viaţa mamei lor.
Care este moştenirea acestei mentalităţi a societăţii?Răsp�ndirea incredibilă şi de
necontrolat a SIDEI şi a bolilor cu transmitere sexuală,�mbătr�nirea societăţii
prin natalitatea tot mai scăzută, copii care moştenesc tot felul de boli
�inexplicabile�.

Soluţia?

Nu este una nouă. Dumnezeu ne-a arătat-o acum mii de ani, c�nd ne-a spus că dacă
respectăm poruncile Lui vom fi �n siguranţă. La această concluzie au ajuns şi
americanii (ţara care a răsp�ndit cel mai mult SIDA �n lume). �ncă din 1997, după
ce ei au fost iniţiatorii introducerii lecţiilor de educaţie sexuală �n şcoli, au
�nceput să oprească aceste lecţii şi să le �nlocuiască cu lecţii despre
castitate,despre autocontrol, despre cum să te păzeşti �n faţa at�tor
provocări.Este greşit a concepe castitatea ca pe ceva negativ (renunţare,
oprelişte, suferinţă etc.). Dimpotrivă, castitatea zideşte,�ncarcă fiinţa cu spirit
şi energie. Nu este o negare a sexului, ci o cultivare, o păstrare a totalităţii
lui.
T�nărul care-şi păstrează castitatea este ca un fagure de miere greu de rod ce
aşteaptă să fie gustat �n sfinţenie după ospăţul nupţial. Castitatea este zestrea
cea mai preţioasă pe care o aducem celuilalt �n căsătorie. Stendhal spunea că
atunci c�nd �ţi doreşti multă vreme o fată, iubirea e mai trainică, mai profundă.
Aşa dar fecioria este de preţuit şi prin faptul că iubirea ţine mai mult. Fecioara
este ca o floare de primăvară gingaşă: �C�t de dulce,c�nd dezmierzi, eşti tu sora
mea mireasă; şi mai dulce dec�t vinul este m�ng�ierea ta, şi mireasma ta plăcută
este mai presus de orice mir. Ale tale buze miere izvorăsc,iubito, miere curge,
lapte curge, de sub limba ta; mirosul �mbrăcămintei tale e mireasmă de Liban. Eşti
grădină �ncuiată, sora mea,mireasa mea, f�nt�nă acoperită şi izvor pecetluit.�
(C�ntarea C�ntărilor 4, 10-12 ).
Bazele familiei fericite se pun �n tinereţe �ntr-o lume �n care valorile s-au
răsturnat, pierderea castităţii a devenit un fapt banal. Lupta cu poftele trupeşti
este extrem de grea. Cel care se luptă cu propriul corp este ca un războinic, av�nd
mintea pururi trează. Pentru a putea c�ştiga această teribilă luptă e nevoie de o
motivaţie psihologică serioasă.
Castitatea trebuie ancorată �n Dumnezeu prin rugăciune şi meditaţie pentru a ne
�mpărtăşi de har. Spovedania şi �mpărtăşania deasă sunt de mare ajutor. Spovediţi-
vă faptele şi g�ndurile, iar dacă nu sunt impedimente cereţi-i preotului duhovnic o
mai deasă �mpărtăşire, căci Sf�ntul Trup şi Sf�ntul S�nge ale Domnului sunt
medicament, nu premiu. Smeriţi-vă sufletul, participaţi la slujbele Bisericii, �n
special la Sf�nta Liturghie, cercetaţi legea lui Dumnezeu, păziţi-vă ochii, luptaţi
prin rugăciune şi post, stăp�niţi această curiozitate păcătoasă! Veţi primi plată
�ncă din viaţa aceasta pentru lupta cea bună pe care aţi dus-o!