Description

CoDUr DrvrN Ar VrrTrr

Timpdemulliani,caracteristicile genetice caresetransmit delao generalie laaltaaufostconsiderate

imutabile: ,Nupolifacenimicin direclia asta, esteereditar'i erafraza repetata lafeldedescao
montro. Darstudiirecente aratdcamediulinconjur5tor giallifactoriexterni influenleazd modulin
caregenele funclioneaza. in afaridefactorii flzicigichimici, dejacunoscu!i, Dr.Kazuo Murakami
neoferdo nouaperspectivi: modulin caregAndim poateactiva geneinactive gidezactiva
geneactive.Totodata, factorii mentali (cum negativi(de pozitivi exemplu stresul)gi ar 5iemolionali-
auo mareinfluenti fi bucuria, gispiritualitatea) recunoStinla in activarea genelor giin a transforma
saudezactivarea astfel personalitatea giinfali5area umana. in bazanoilordescoperiri gia propriilor
autorul observalii, 5tiinlifice cdrliiCoduldivinol vie,tiine invalicumsi netrezimaptitudinile latente
laoricevarstS. Cum?Dr.Murakami susline ci o atitudine gi pozitiv;poateactiva genelenecesare
pentrua aducesuccesul pecele fericirea in vialanoastrd, in acelagi timpdelactiv6ndu-le
genetic;"negative. proces,,g6ndire o abordare Elnumegte acest gtiintifici lui9ia princultivarea a
controlul entuziasmu ui genelor, inspiratiei.

CODULDIVIN AL VTBTII )

Descoperitalenteascunse, inscrise in propriul ADN

Dr. KazuoMurakami Traducere:Ruxandra Comga

CupnrNs

PnrrnlA 7 lNrnoouceRx15 I DnscmnensA MIsTERULUT vrrln 29

n Cuu se NEAcrrvAMcsNrrr 5l

m Atmuonqte

TNTERIoARA$I MEDTULlN CARETRAM NE pOT TNFLUEMAcrNrLE 77

TV Lrcln DEvrATAorNrenoneron105

v Mnecorrrn TTeARULUT vrElrr125 VI lMsrNeREe $Trrv;Ercu orum-rr153

P nE FATA

Cihe cititori in octombfie 2004, am fost invitat sd particip impreun6 cu al.ti noud oameni de
gtiinld gi vizionari la dintre budism gi qtiin!6", o "Dialogul reuniune bienald gdzduitd de sfinfia sa,
Dalai Lama, la rezidenla din Dharmsala, India. Dalai Lama citise despre cercetarea mea cu privire
la modul in care rflsul influenlnazl, genele gi a fost deosebit de interesat de ea. Actorul Richard
Gere, care a fost invitat la reuniune, a manifestat un mare interes fafi de prezentarea mea.
Aceastd c-artecuprinde aproape tot ce s-a discutat la reuniunea respectivd. Cercetarea in
domeniul gtiinlelor naturii avanseazd intr-un ritm uimitor, depd$ind chiar agteptdrile celor care
lucreazd in domeniu. Genomul uman a fost complet decodificat doar cu cdliva ani in urmd. Acum
dispunem de mijloacele gi de abilitdfile necesare pentru a descifra tiparul

I C o o u l , D r v r r , {e l V l n l l l

PnnrnlA

corpului uman. Degi Ia inceput am crezut cd descifrarea codului genetic va rezolva misterul vielii,
a devenit din ce in ce mai evident ci viala nu e atAt de simpld. t ehier

. Din cdte am observat din studiile efectuate qi din propria mea experienfd, pare si stimuleze
genele pozitive gi si deblocheze potenlialul unei persoane. $i mai uimitor insd este faptul cd.
poate fi generat de

plexitatea sa imensd. Md ocup de cercetarea in domeniul gtiintelor naturii de

pesf.e.nafuuZ9*c_i_de ani, din care _:bdic-at eer.c$sii-genetice. acestei cdrti este de a transmite
insp-Latig_g!*p_riza g.i uimirea pe care le.am resimlit atdt ca urmare a confinutului, cdt gi a
procesului acestei cercetdri gi de a vd impdrtdgi cum putefi aplica unele dintre aceste
descoperiri in viata de zi cu zi Existd doud chestiuni pe care doresc in mod special sd vi le
comunic. prima este degcoperirea e-clle

oameninu dauvina pentrudefectetetf'.hT}ii lipsa inclinaliei spre spor! pe pdrinfi? EtdevE.r€t c a

influenfeazd. caracteristicile gi abi_ litdfile individuale. Dar, degi aceste trdsdturi se transmit
genetic, e. ?te gulat, de exemplu, ."1"; cggdUcJa-igb_UnalalreA_Jgnucului*mfipcul-sr$ia
sannta.tii gi, in acelagi timp, dgzeeUyeaalgenete nociv-e. poate declangagi el

.Un experiment recent pe care l-am pus in practicd gi pe care il voi descrie pe larg putin mai
t0rziu, a ardtatcexa$rlre-drrse-in-Eodse-qutfjsatly-niv-elul dedrlsoaa-gl gg4geJa .di_abetiq-
i*dupamas6. An identificat apoi genele,,gpecificecare sunt activate po4tc, gti_q4l_q.!iVg.g3
*9-"89!9-*. Dacd vom invdta cum sd activdm genele pozitive gi sd le dezactivim pe cele negative,
am putea dispune de posibilitdli infinite pentru a spori potenlialul uman. Oea de'a doua
chestiune prezentatd in aceastd carte o reprezinti dgqprc--ceea* -ce-. - facqqi iu-csnjoar.d.
Sjslsmul--enzunetjelh-ormonal gene.le-qorelatecare provoacd hipertensiunea constituie
preocuparea mea de o viafd. $i totugi, tn ciuda aproape unui secol de cercetdri intense efectuate
de numerogi oameni de gtiinf6 capabili, mare parte chiar qi din acest subiect rdmdne
necunoscutd. i' este un -lqister , uimitor. 9
Conul DlvrN ll

PREFATA

Vrpru

Oamenii vorbesc despre ,a trdi" ca gi cum ar fi ceva foarte simplu, d.pr+pr nacatpsingura flinte
qmana nU ar put n a_hp_r_ggl_ilpl.-$_r--,"? sis_temulul nerves automat, tpelglq4gEde--
4qastre-.viJale.inclu siv re spiralia gi circulalia sangvind, I penrru a ne menline in viafd sau freo
_neastri. Qeqg!_g. _4-gastre controleazi acestesisteme vitale gi, in acest scop, . Cdnd una dintre
ele incepe sd funcf,oneze,o alta rispunde oprindu-gi activitatea sau, dimpotrivd, lucrAnd qi mai
intens, armonizdnd gi reglAnd sistemul ca pe un tot unitar. o

r-lo$JrBgi, in mod misterios gi totugi evident, _qu.l_oLcqt_ -sub iul_-in-fjpile zrm_a_l

rrUmcle*.de-celrrl5. Natura noastrd umand ne impinge si cdutdm sd cunoagtem necunoscutul gi
si incercim sd inlelegem neinfelesul. ,Ce e nou?" e refrenul constant al omului de gtiin!6,
demonstrdnd cd destinul gtiinlei este de a evolua. Atdta timp cdt curiozitatea noastrd
fundamentald nu se va schimba, gtiinla va continua sE progreseze. N-oi. date Si descoperiri, mai
ales in gtiinlele naturii, au efecte imediate, conducdnd la o noud tehnologie, la tehnici
imbundtdlite de reproducfie in cregterea animalelor sau la crearea de noi medicamente. Drept
""-:" ;

pasguL-di4-purArnteloplsre. trebuie sd se afle in spatele armoniei lumii noastre. de pglttrtl g

-decgdc--acest-concept; ca-om de gtiin!6, am ales sd-l numesc m6re!". Desi "Ceva _e__g!
el4e__pe-reep-qt .cu slmturjle Lq4stre, l ii, tic e un lucru cu adevdrat miraqi culos; totugi gi
Ua.qgl.-eg_e__chiar.-"fulLuke . $tim ca cggg!' gi.tplq$i , lentul a mii de cirfi,

e_ pgllfAt_in 10

interiorul

rjlglne-p-e.Etf !rtotdgqunaosabie-c,u-doutrtii$rui. 'Chestiunea centrald in dezbaterea cu privire la

slgnarca--maJri nu e tehnologia, ci mai degrabd .@ebui sd creezi o eopie fizied e prosi-:mergpm?
u? prrei persoane doer npntru cF .trei acest gi posibil tehnologia fac lucrul respectiv, $tiinfa dar
oamenii sunt cei care decid daci sd-l pund in practicd sau nu gi

. N,er-tlebsr sa-fin Sege q+t+ti=m=c4 a!A!-dear-osa-uti. _lata,ipc-lusiv "_gi nu

a noastr6, 11

i
iil

PnnrnTA

Conul Drvrx al Vrnrrr "ulnane. fgq_qgqra-lenatural,

cliar

dase aQel lucru

este

pasib-il-diapuncf de vederetehnic. Dar infrAnarea este insuficientd dacd e bazald.exclusivpe

eticd. lrdim nucslgjld pulefi! noaqlr,esarla_apqgleloa p_y1t-t_srq,tia cf-+elde_g1ghg a
nenumdr"j" ti"ii "tit noasc?I9_g$f.9trr-r.pe in viata a noastri. AdsgtAn_d trd pentru pqteq. sd ne
activdm gennle,.inacti,ve gi si lisim cale liberd unui mod de a trdi nou gi minunat. Ca fondator al
Institutului pentru studiul rqlatiei--p-in-t-e'geni,rcalizez e sd dgvsdeesce -,q[-Je1-i-q{9e._!u9g13g,
r$S[ie,*resastln$a p9! agtiya . Rezultatul experimentului cu privire la rds menfionat mai deweme
reprezintd iacercetdrii Bnlg*l*Bggpjr*e__dp_g.q_pge.g_re.Evoluf noastre ar putea oferi o
explicafie pentru ade virurile pe care ni le.autransmis Buddhagi lisus, descrisein termenii
mccanis-D0ulutgeA_e.tlg dg qctiYflre/4%:+guv're. Daci ag fi indrdznit sa spun cu _d_o-udzeci de
pot-activa".genele, ani in urmd cd _t-9 91ie ..-c-n. "gc_g-ag!ges.te-",ne$tiintificd, o_a_pp,ni
{p1.ns4nr: .dp de qtiinfd .care impdrlagesc opinia-mee".su. la puterea.,mintii..a*--crnscut. De
fapt, sgy44!n t2

a" .ef.9cJ11,qgp6 e;p-e-f-1tr94te pentl-g-- a !n cqle f-e,lgr{lerbllqepi-infls!4!elege ,la cd mi,ntea

nu -are legltud'cu bunislarca fwicd. Pdni cdnd o vom face, va fi dificil sd numai prin metodele
qtiinlifice elimindm conventionale. Ca oameni de gtiinld gi parte a unei comunitdti
internafionale, trebuie sd depunem mai mult efort qi sd sacrificdm mai multe resurse in lumea in
care trdim pentru qhrdiereleintii. astdzi intdlnim multe probleme fdrd solulii uqoare. $1

reciproc, dacd , cre*g-qig qQ-m-pleieze dorim sE gdsim rispunsurile. Sper ca lucrarea de fatd va fi
utild in aceasti privinta. in efortul meu de a infelege, am avut norocul de a intdlni numerogi
oameni minunafi. ii sunt mai ales indatorat doamnei doctor Reona Ezaki, laureatd a premiului
Nobel gi fostd directoare a Universitdfii Tsukuba; gi doctorului Hisateru Mitsuda, profesor emerit
al Universitd.tii Kyoto 9i mentorul meu de o viati, pentru sfaturile lor dea lufrgul multor ani.
Profit de aceastd ocazie pentru a-mi exprima din inimd recunoqtinfa. AS dori sd mu$umesc
sfintiei sale, Dalai Lama, pentru aprobarea cercetdrii mele. Vreau, de asemenea,sd-mi exprim
aprecierea sincer6 fald de Richard Cohn 9i Cynthia Black de la editura Beyond Words Publishing,
Inc., 9i traducitoarei Cathy Hirano pentru asistenla acordatd la publi13
L

Coour,Drvrlrel Vrnrrr carea acestei cdrfi. Versiuneajaponezd s-a vdndut in peste 200.000 de
exemplare$i a$tept cu nerdb_ dare reactia cititorilor de limbile englezd qi romdnd fald de ideile
pe care le voi prezenta.

INTRoDUCERE

Dr. Kazuo Murakani

Noile descoperiri din domeniul care evolueazd atdt de rapid al geneticii au atras atenlia Iumii
intregi. Dezvoltarea legumelor modificate genetic a ridicat intrebiri cu privire la cAt de sdndtoase
sunt aceste produse pentru consum, iar nagterea unei oi qi a altor mamifere clonate a generat
controverse despre posibilitatea clonelor umane identice. Avem o noliune preconceputd
referitoare la ce sunt ,genele", dar de fapt cunoagtem foarte puline lucruri despre ele. Doar cu
cdteva zeci de ani in urmi, termenul de ereditate era aproape sinonim cu soartd sau destin.
Caracteristicile transmise de la o generafie la alta erau socotite imutabile. Cuvintele: ,,E ereditar;
nu se poate face nimic" exprimau inutilitatea luptei impotriva inevitabilului. Oamenii de
exemplu, cd un copil ndscut de pdrinfi dotali cu talent muzical va fi binecuvdntat cu aptitudini t4

15

{l

tl

Ir.rtnoDUcERE

ColuL DIvIN el Vtnltt

muzicale, pe cAnd un copil provenit din parinli diabetici ar prezenta un mai mare risc de a
dezvolta boala. Similar, se considera cd acei copii cu pdrinli supraponderali vor deveni obezi gi cei
cu pdrinfi care suferiserd de cancer vor muri probabil de aceeagiboald. Asemenea lucruri
continud incd sd fie socotite ca linAnd de soartd. Desigur, ab.:litatea -po.ate-*fi dezvofta6 cu
mare efsrt gi efectele genelor nocive pot fi reduse printr-un control strict, dar pAnd acum a fost
dificil de combdtut pdrerea cuiva care insista cd o trdsdturi particulard, indiferent daci este bund
sau rea, este,ereditard". Qerc-e-tirilq_ggloetice e*insA--aLsondus la desceperiri eXifaor{lnare.
Deoarece genetica este studiul vielii insdgi, fiecare noud descoperire este extraordinard, dar
aceasta ne afecteaz[. direct. Experimentele mele qi ale altor oameni de qtiinld au i p_o-!
demonstrat cd -qdg!_-i-r-r-carefuncti-qa.ea.aA-gen,e..l-e-!-oastre. Mai exact, gtim acum_Lq-
gepplA_Eglyg_Lqt_fi

qsliyele. CAnd vorbesc de medirt sau de-"S-tim-uli etierni, oamenii tind sd gdndeascd in termeni
fizici, c. Efectele psihologici stimulilor sau ale traumei asupra genelor noastre - cu alte cuvinte, -
au atras atenfia gi vor continua si o atragd qi in viitor. e din l,qp"g din jurul 16

_cone:iuni. Un goc 4g-s-tr sever, de exemplu, poate determina pdrul unei persoane sd
albeascdintr-o singurd zi. Sau, dimpotrivd, un pacient bolnav de cancer in fazd terminald
informat cd mai are doar cdteva luni de trdit poate trdi gase luni, un an sau chiar mult mai mulfi.
Cineva care nu a fumat niciodatd o ligard in viala lui se poate imbolnivi de cancer pulmonar, iar
altcineva care a fumat o suti de ligdri pe zi poate fi cdt se poate de sdnitos. Degi consumul de
sare in exces poate determina hipertensiunea, o persoand cdreia ii place sd mdnAnce sdrat
poate s[ aibd tensiune sangvind normali. $tim, de asemenea,cE persoanele pot manifesta in
condilii extreme o putere supraomeneascE sau cd actul de a se indr6gosti poate transforma un
student slab intr-unu] silitor care brusc exceleazdla studii. Aceste lucruri se intdmpla tot timpul gi
oamenii au g6sit numeroase motive diferite pentru a le explica. De fapt, toate ..fengme_uesrrnr
dircet_.lngale de*Uqqd_Ul" in

,&rliltsqegzeslJgzultalgl*se

poateschimha lui. Vedem acest potenlial peste tot in jurul nostru, degi e posibil sd nu-l
recunoaqtem ca ceea ce exemplu cd i3-_f"Uap!ie

unui_cancer se poqtellqhiqoba l, dacd el e convins L7

ItrnoDUcERE

Cooul, DIvtN lr' Vrnltt

joacd un rol esenlial in extragerea informafiilor Iingvistice din creier. IUedierca-Ior este necesard
penf.rrr ridieercn obiectelnr, cdntatulla pian sau efectuarea oricdrei alte activitifi. Faptul cd nu
devenim porci sau vaci cdnd mdncdm carne de porc sau de vita se datoreazd, de asemenea,
genelor. in

prosesul-vietii--dq-zi-q-zi-desal-i$r-iuugr:qeeza

Iucru. Odati cu evolulia cercet6rilor, convingerea ce mea este cd e in viitorul genelor vor fi
clarificate apropiat. N" e nevoie insd sd aqteptdm cu mdinile incruciqate venirea acestui
moment' Dacd prin imbuntrtdlirea calitdlii vielii se poate realiza cunoaqtere, ar trebui sd
profitdm de aceasta acum. Am scris cartea de fa!6 cu acest scop in minte - de a vd impdrtigi
informatiile utile 9i fascinante pe care le-am aflat din studiul meu asupra genelor. Minunea
codului genetic

m4oritatea oahenilsl. O alti trdsiturd fascinantd este cd, in ciuda faptului cd se bazeaz6.pe
aceleagi principii de operare, asiguri faptul ci . Prin urmare, c6snicia unei femei frumoase cu un
bdrbat genial nu va garanta nagterea unui geniu cu un fizic atrdgdtor. O actrili superbi se zvonea
cdndva cd il ceruse in cdsdtorie pe George Berriard Shaw pentru cd voia un copil cu frumuselea
ei gi inteligenta lui. Dramaturgul, binecunoscut pentru spiritul lui sarcastic, i-a rdspuns: dacd
avem un copil cu mintea ta gi "$i frumusefea mea?" Ali putea, de asemenea, si privili lucrurile in
dde

posihitiiifi. i Ldrd functionarea geF-eJgr-noastle' care 18

ti.

Dar mai existd $i un alt aspect al problemei care intrigd oamenii de gtiinfn ca mine. 19

InrnooucERE

Conul Dlvlt'l el Vlnllt

gfig-il99Eilrlldior-cad? Fiinfele umane nu ar fi dar asta ili", cu siguranld crea codul genetic,
irrseamnecd eI s-a ndscut pur 9i simplu in mod spontan? in fond, "ingredientele" necesare vietii
abunddin natur6. tatul purei intamnliri'

adev6rat,

Dac[a'eest-luctu tu ar fi

ar--trehui-se-p-o-ql3-qi- se

atdta timp @jn."Jnod'seantan .ai toate pdrfile sale componente se afld adunate in acelagi loc.
$tim ci acest lucru nu -!g-!ie se int0mpl6. i - o fortd care transni, am numit-o 'Ceva

S-au ficut progrese semnificative in domeniul gtiinfelor naturii care ne permit si descoperim
misterele viefii, unul cdte unul' $! totugi

jucdm in acest procegca viata sd se-nascd gi,

. Llniqu!rol p_e*care_ il

Copiii cresc in--qqd_-U_A!Ur_d_pg _bgza atent,-nodelaie- ale i. "ff Problema clonirii Unele
persoane pot intreba: oDar ce e cu clonarea?". Tehnologia geneticd a ajuns la punctul in care
putem crea copii pure ale animalelor superioare. Am produs deja clone de oi gi de maimufe gi
embrioni umani au fost deja clonafi in laborator. Nagterea lui Dolly, prima oaie clonatd, a
constituit intr-adevdr un moment extrem de important. Ea a-fos-L_repyodusd fdrd ajutorul unui
berbec _a_glan*dei reFrodrrcitonre, extrasd la 4flmafe, int6mplare dintr-o oaie adultd. Pj-n-
ilatrrnci, ss eonsidera ci acest h' r' eareimtoosibil. e