Acest Proiect Este Finanþat de Uniunea Europeanã Acest Proiect Este Finanþat de Uniunea Europeanã

Educaþia interculturalã ºi anti-discriminare 1
proiect este
Acest proiect este finanþat
finanþat Accesul
Accesul la educaþie la educaþie
al grupurilor al grupurilor
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
Europeanã dezavantajate cu focalizare
focalizare pe
pe romi
romi
Prefaþã
Prefaþã
În perioada 2002-2004 în zece judeþe din România a fost implementat proiectul Accesul
la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi. Proiectul a
inclus activitãþi variate, formãrile fiind o componentã deopotrivã importantã ºi apreciatã
de cãtre participanþi. Pentru a veni în sprijinul formatorilor ºi cadrelor didactice, echipa
de proiect a elaborat o serie de ºapte ghiduri.
Aceste ghiduri au fost concepute ca resursã pentru formatorii formaþi în acest proiect
ºi care au livrat cursuri de formare pentru mai mult de 1500 de cadre didactice în 10
judeþe din România. Ghidurile cuprind elemente specifice cursurilor de formare a
cadrelor didactice, pe tema politicilor ºi practicilor educaþionale incluzive, elemente de
proiectare ºi livrare a programelor de formare, teoriile care fundamenteazã fiecare arie
tematicã ºi exemple de activitãþi practice. Ghidurile propun tehnici de formare adecvate,
materiale de sprijin pentru formatori ºi formabili, studii de caz ºi materiale pentru lecturã.
Scopul cursurilor de formare este sã dezvolte profesional personalul didactic, astfel
încât sã adopte un comportament incluziv ºi o atitudine reflexivã ºi sã creeze un mediu
la clasã care sã promoveze experienþe de învãþare pozitive pentru toþi copiii. Seria
cuprinde titlurile: „Formarea formatorilor”, „Dezvoltarea culturii ºi practicilor ºcolare
incluzive”, „Evaluarea în cadrul sistemelor educaþionale incluzive”, „Relaþia ºcoalã-
comunitate”, „Educaþia remedialã”, „Curriculum incluziv” ºi „Educaþia interculturalã
ºi anti-discriminare”.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Pornind de la ideea unei introduceri în problematica politicilor ºi practicilor educaþiei

incluzive livratã formatorilor de cadre didactice incluºi în proiectul „Accesul la
educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi” romi”, Ghidurile pentru
formatori vor fi puse la dispoziþia Caselor Corpului Didactic din România, cu scopul de
a promova politici ºi practici incluzive centrate pe elev ºi în acele judeþe care nu au
participat la proiect.
Conceptul de Incluziune fundamenteazã toate aspectele proiectului „Accesul la

educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi” romi”, prin care se
urmãreºte crearea în ºcoli a unor medii de învãþare accesibile ºi primitoare care sã
reflecte ºi celebreze diversitatea etnicã ºi culturalã, astfel încât fiecare copil sã aibã
ºansa de a se dezvolta la potenþialul maxim.
Alte activitãþi au cuprins:

- Formare pentru inspectori ºcolari, directori de grãdiniþe ºi ºcoli, cadre
didactice la nivelurile preºcolar, primar ºi gimnazial;
- Elaborare de materiale educaþionale noi;
- Dezvoltare de parteneriate între ºcoalã ºi comunitate;
- Formare de institutori prin învãþãmânt deschis la distanþã;
- Formarea ºi angajarea mediatorilor ºcolari pentru întãrirea relaþiilor
dintre ºcoalã ºi comunitate.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Scopul programului de formare
Sã ofere cadrelor didactice ºi managerilor ºcolari (directori, inspectori)

oportunitatea de a-ºi forma competenþe specifice educaþiei interculturale ºi
antidiscriminatorii în scopul valorizãrii diversitãþii ºi promovarii comunicãrii
interculturale în ºcolile din România.
Cui se adreseazã?
Programul de formare se adreseazã cadrelor didactice, directorilor de ºcoalã ºi

inspectorilor ºcolari.
Ce cuprinde acest ghid?
În acest ghid se regãsesc: prezentarea generalã a cursului, scurte descrieri ale

activitãþilor pentru participanþi, unele materiale ale cursului pentru prezentãri* ºi
suport de curs pentru participanþi. Acesta este conþinutul ºi nu modul de utilizare.
Partea întâi - competenþe vizate ºi prezentarea generalã a cursului

Partea a doua - prezentarea detaliatã a cursului ºi sugestii pentru formatori
Partea a treia - prezentãri PowerPoint
Partea a patra - suport de curs, inclusiv un studiu de caz
Anexã - resurse suplimentare
Acest ghid face parte din seria de ghiduri: “Accesul la educaþie al grupurilor
dezavantajate, cu focalizare pe romi”.
*Se recomandã ca formatorii sã se asigure în permanenþã cã materialele

cursului de formare sunt actualizate în concordanþã cu schimbãrile
operate în proceduri, politici, etc. de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
din România.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T
PARTEA ÎNTÂI
E
A
COMPETENÞE VIZATE
VIZATE
ªI PREZENTAREA
PREZENTAREA
1 GENERALÃ A
CURSULUI
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
Uniunea Europeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
Scopul modulului de formare
Sã ofere cadrelor didactice ºi managerilor ºcolari (directori, inspectori)
A
oportunitatea de a-ºi forma competenþe specifice educaþiei interculturale ºi
antidiscriminatorii în scopul valorizarii diversitãþii ºi promovarii comunicãrii
interculturale în ºcolile din România.
R Competenþe vizate
T
La sfârºitul acestui program, participanþii vor avea capacitatea sã:
1. înþeleagã ºi sã accepte filosofia educaþiei interculturale ºi anti-

discriminatorii;
E
2. conºtientizeze impactul oricãrei forme de discriminare instituþionalã
ºi non-instituþionalã asupra copiilor ºi familiilor acestora;
3. proiecteze ºi deruleze activitãþi de învãþare cu caracter intercultural;
4. sã promoveze strategii didactice care valorificã resursele culturale cu
A care elevii vin la ºcoalã.
Programul fiecãrei zile este conceput în funcþie de obiectivele de învãþare specifice,

pentru dezvoltarea competenþelor descrise anterior.
Prezentarea modulului de formare
1 Acest modul de formare dureazã douã zile. Fiecare zi este structuratã în câte
patru sesiuni, cu durata de o orã ºi jumãtate.
În prezentarea de mai jos a programului se oferã câteva exemple de organizare

în timp a fiecãrei sesiuni.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T
E
A
1
Educaþia interculturalp ºi anti-discriminare
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T
E
A
1
Educaþia interculturalp ºi anti-discriminare
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T
E PARTEA A DOUA
A PREZENT ARE
PREZENTARE
DETALIA
DETALIATÃ A CURSULUI
ALIATÃ
2 ªI SUGESTII PENTRU
FORMA
FORMAT TORI
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P Ziua 1
Obiective de învãþare
A
La sfârºitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor avea capacitatea sã:
1. îºi examineze propriile atitudini faþã de alte grupuri etnoculturale;
R 2. înþeleagã terminologia specificã, inclusiv noþiunile de stereotip,

prejudecatã ºi rasism;
T
3. identifice stereotipuri ºi prejudecãþi ºi sã conºtientizeze efectele
acestora în viaþa cotidianã;
4. explice modul în care rasismul ºi discriminarea se manifestã în societate.
E Ziua 1 Sesiunea 1
A
• Prezentãri
• Reguli de desfãºurare
• Respectul
9.00 Bun venit ºi prezentãri.
Prezentaþi-vã participanþilor.
2
Descrieþi obiectivele cursului ºi anunþaþi cã materialele prezentate
vor fi furnizate prin intermediul suportului de curs.
(PP: 1, 2)
Descrieþi regulile administrative ale cursului, de exemplu, alocarea

timpului.
Reguli de desfãºurare
Dacã lucraþi pentru prima oarã cu grupul, atunci ar fi indicat sã facilitaþi

un exerciþiu de stabilire a regulilor de desfãºurare – vezi ghidurile
“Formarea formatorilor” ºi “Dezvoltarea culturii ºi practicilor incluzive
în ºcoli”. Regulile se pot modifica oricând este necesar.
Dacã aþi mai lucrat cu acest grup pânã acum ºi aþi stabilit împreunã
reguli de desfãºurare, ar fi indicat sã le reafirmaþi ºi sã oferiþi
participanþilor ocazia de a le completa sau modifica.
9.30 Pentru început, participanþii vor fi încurajaþi sã se cunoascã ºi sã facã
primii paºi pentru a discuta despre aspecte ale multiculturalitãþii. Scopul
unei astfel de activitãþi este de a construi un ethos al încrederii ºi
respectului în cadrul grupului.
Este important ca toate cadrele didactice sã manifeste respect,
înþelegere ºi acceptare în orice situaþie.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Activitate: Respect 50 minute
P •
•
Formatorul cere participanþilor sã formeze un „cerc de discuþie” explicând
cã în aceastã formulã se poate discuta despre lucruri importante.
Fiecare participant îºi spune numele cu voce tare, ca formã de prezentare
A •
cãtre ceilalþi din grup. O modalitate de afirmare este sã te prezinþi cu voce
tare ºi fermã.
Formatorul cere participanþilor sã-ºi rosteascã numele cu voce tare; fiecare
R
prezentare va fi marcatã de cãtre restul grupului cu un gest puternic precum
un braþ ridicat, o uºoarã loviturã cu pumnul în ceva sau o bãtaie din palme.
• Cereþi participanþilor sã se gândeascã în liniºte preþ de câteva momente ºi
sã se decidã asupra celei mai bune calitãþi personale, ºi sã o comunice
T
printr-un cuvânt sau foarte puþine cuvinte; de exemplu: generozitate, pãrinte
bun, harnic, etc.
• Facilitaþi o discuþie despre calitãþi ºi specificaþi cã fiecare are calitãþi. Puneþi
urmãtoarele întrebãri:
E
- Calitatea pe care aþi identificat-o la dumneavoastrã o apreciaþi ºi la alþii?
- Ce înseamnã sã te respecþi ºi sã îi respecþi pe ceilalþi?
- Dacã alte persoane au calitãþi diferite de ale dumneavoastrã, mai meritã
respect?
A
- De ce?
• Formatorul întreabã participanþii dacã îºi aduc aminte de vreun moment
când s-au simþit lezaþi pentru cã cineva nu pãrea sã le acorde respect.
- De ce încearcã oamenii sã facã rãu altora?
- Vã simþiþi demnitatea lezatã când cineva nu vã trateazã cu respect?
- Ce înþelegeþi prin demnitate?
- Dacã spunem cã toþi oamenii meritã sã fie respectaþi pentru cã fiecare
are demnitate umanã, ce înþelegem prin aceastã afirmaþie?
2 10.20 Explicaþi cã în 1948, dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, toate þãrile din
lume au convenit cã lumea ar avea parte de mai multã pace dacã oamenii
s-ar respecta între ei; atunci s-a întocmit Declaraþia Universalã a Drepturilor
Omului. Subliniaþi cã alãturi de alte þãri, România a semnat la rândul ei
Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului.
Distribuiþi pachetul cu suporturi de curs A ºi îndreptaþi atenþia participanþilor

cãtre prima fiºã „Preambul la Declaraþia privind Drepturile Omului”.
Plimbându-vã printre participanþi, cereþi-le sã se gândeascã la un exemplu

de schimbare pozitivã în viaþa comunitãþii lor, în sensul cã ar fi mai liniºtitã,
dacã oamenii s-ar trata cu mai mult respect.
Formatorul va continua spunând cã Declaraþia privind Drepturile Omului

este doar unul dintre documentele ºi iniþiativele care asigurã respectarea
drepturilor copilului, în România ºi alte þãri. Alte iniþiative la nivel mondial
includ Convenþia Naþiunilor Unite privind drepturile copilului ºi Convenþia
Naþiunilor Unite privind eliminarea oricãrei forme de discriminare rasialã.
Legislaþia europeanã cuprinde Agenda socialã europeanã (2000) ºi Tratatul
de la Amsterdam (1998). În România existã legea anti-discriminãrii.
10.30 Pauzã
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
Ziua 1 Sesiunea 2
• Identitate
A
11.00 Întâmpinaþi participanþii la întoarcerea in grup ºi prezentaþi sesiunea
explicând cã, deºi existã legislaþia pentru combaterea rasismului ºi
discriminãrii, atitudinile nu pot fi schimbate doar cu ajutorul legislaþiei.
Cercetãrile au indicat cã copiii romi sunt deseori victime ale unor practici
R
discriminatorii atât în ºcoalã cât ºi în afara ei, lucru care le afecteazã negativ
învãþarea.
Copiii care provin din grupuri culturale ºi lingivstice minoritare înregistreazã
T deseori „eºecuri” în învãþãmântul formal. Învãþarea este un proces social ºi

cultural. Copiii au o viaþã socialã ºi culturalã ºi învaþã în mod activ cum sã
perceapã lumea. Acest lucru se reflectã în atitudinea lor faþã de
E
experienþele de învãþare. Diferenþele dintre felul lor de a fi în mediul ºcolar
depind de mediul cultural ºi lingvistic în care trãiesc. Copiii asimileazã
informaþii din experienþele pe care le trãiesc în diverse contexte precum
cel familial, comunitar sau general social.
A Identitatea grupului din care fac parte copiii ºi imaginea de sine a copiilor
cãrora li se transmit mesaje negative despre mediul lor familial, limba pe
care o vorbesc, cultura sau capacitatea lor, vor fi afectate negativ chiar
dacã mesajele sunt subtile sau neintenþionate.
De asemenea, este important sã fie ajutaþi copiii din cultura majoritarã sã
2
dezvolte o identitate de sine pozitivã, fãrã sã se simtã superiori faþã de
alþii.
Dacã personalul didactic trebuie sã creeze un mediu adecvat, care sã

promoveze identitatea personalã ºi colectivã a copilului, atunci fiecare
cadru didactic trebuie sã înþeleagã sursele ºi cauzele rasismului ºi ale
discriminãrii, modul în care acestea se manifestã în societate ºi efectele
negative pe care le au asupra vieþii copiilor. Deschiderea cãtre autoreflecþie
este o condiþie prealabilã pentru înþelegerea acestor chestiuni.
Ca prim pas în acest proces, participanþii trebuie sã aibã un sentiment

clar al propriei identitãþi ºi culturi ºi sã fie capabili sã-ºi examineze atitudinile
faþã de alte grupuri etnoculturale.
Formatorul va pune aici accentul pe necesitatea de a pãstra
confidenþialitatea completã în interiorul grupului.
11.10 Scopul urmãtoarei activitãþi este de a aduce la luminã multiplele

elemente care compun identitatea noastrã, de a conºtientiza importanþa
ca fiecare persoanã sã-ºi defineascã propria identitate dar, ºi sã
înlãture stereotipurile care vizeazã identitarea.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Activitate: Identitate 50 minute
P .
.
Cereþi participanþilor sã formeze perechi cu persoane pe care nu le
cunosc foarte bine ºi sã se prezinte unul altuia.
Distribuiþi pachetul cu suporturi de curs B ºi cereþi participanþilor sã-ºi
A scrie numele în cercul din centru. Apoi, participanþii vor nota în fiecare
cerc satelit câte un element al propriei identitãþi, pe care îl considerã
cel mai important atunci când se autodefinesc; de exemplu: mamã,
R
profesor, frate/sorã, evreu, rom, bãrbat , etc.
În perechi, participanþii îºi împãrtãºesc diverse lucruri legate de propria
identitate. Unul dintre acestea trebuie sã se refere la un moment din
viaþã când s-au simþit mândri de unul din elementele propriei identitãþi,
.
T
iar al doilea când s-au simþit rãniþi.
În urmãtoarea etapã, participanþii îºi vor comunica unul altuia un stereotip
asociat de regulã cu unul dintre elementele care le compun identitatea,
. dar prin care imaginea le este perceputã greºit.
E
Cereþi-le sã completeze propoziþia din josul paginii, umplând spaþiile
. goale – de exemplu: Sunt arab, dar nu sunt terorist.

Formatorul va întreba dacã cineva vrea sã comunice o astfel de
.
întâmplare din viaþa sa întregului grup.
A
Rugaþi fiecare participant sã citeascã enunþul cu stereotipul respectiv.
Întrucât participanþii s-ar putea simþi vulnerabili în cadrul acestei activitãþi,
. formatorul poate începe prin a-ºi citi propriile enunþuri.

Apoi, formatorul va facilita o discuþie în jurul urmãtoarelor întrebãri:
- În ce mod diferã elementele propriei identitãþi, pe care le-aþi
considerat importante, de elementele la care alþii apeleazã pentru a
emite judecãþi despre dumneavoastrã?
2
- Aþi auzit vreun exemplu dintre cele oferite de participanþi , prin care
a fost atacat un stereotip cu care odatã dumneavoastrã eraþi de
acord? Ce credeþi acum?
Explicaþi grupului cã identitatea nu þine doar de modul în care noi ne

percepem. ªi ceilalþi ne identificã ºi poate nu ne place eticheta pe care
acestia ne-o aplicã. Existã persoane care eticheteazã într-un anumit
mod „un grup minoritar”. Împãrþim oamenii în grupuri pentru cã existã
nevoia de a fi diferit de alþii. Simþim nevoia de a atribui valoare grupului
nostru, lucru care ne furnizeazã chiar nouã o valoare pozitivã. Pericolul
constã în atribuirea unor valori negative acelor persoane care nu fac
parte din grupul nostru.
Informaþi participanþii cã identitatea unui om nu poate fi rezumatã într-

o etichetã. Deseori îi judecãm pe ceilalþi in funcþie de pãrerile noastre
despre grupul cãruia îi aparþine persoana respectivã. Ne concentrãm
doar pe informaþii limitate sau distorsionate, iar acest lucru se întâmplã
pentru cã intrãm într-un sistem de relaþii sociale ºi de putere complicat.
12.00 Formatorul prezintã urmãtoarea activitate declarând cã, dacã dorim sã

descoperim anumite mecanisme care existã la locul de muncã, atunci
trebuie sã analizãm rolul stereotipurilor ºi prejudecãþilor.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
Activitate: Stereotipuri 30 minute
· Cereþi participanþilor sã formeze grupuri de zece persoane ºi sã se aºeze

în cercuri.
A
· Cereþi unuia dintre ei sã fie observator ºi spuneþi-i cã trebuie sã stea în
afara cercului ºi sã noteze povestea care se va compune.
· Explicaþi restului grupului cã vor compune împreunã o poveste. Pentru
acest lucru vor utiliza o minge.
R
· Apoi spuneþi ”Aceasta este povestea lui Demetrios, un tânãr din Grecia;
daþi mingea unui membru al grupului ºi invitaþi-l sã continue adãugând
încã o propoziþie sau douã la poveste, dupã care pasaþi mingea unui alt
coleg din grup”.
T
· Continuaþi în acest mod , astfel încât povestea sã se construiascã prin
cooperare.
· Dupã zece minute, cereþi mingea ºi spuneþi „Demetrios îl cunoaºte pe Ali,
un bãiat turc care are o poveste a lui” ºi daþi mingea înapoi, cuiva din cerc
E ·
·
ºi cereþi-le sã înceapã sã spunã povestea lui Ali.
Încheiaþi activitatea dupã alte zece minute.
Reuniþi grupul ºi cereþi observatorilor sã citeascã notiþele pe care le-au
luat despre povestiri. Apoi cereþi grupului sã transmitã diferenþele dintre
A ·
viaþa lui Demetrios ºi a lui Ali.
Continuaþi cu observaþii despre modul în care ideile din poveste se leagã
de imaginile pe care noi le avem despre tinerii din Atena ºi cei din Istambul.
Întrebaþi:
- De unde au venit aceste informaþii (impresii)?
- Mai are cineva o imagine similarã despre Grecia ºi Turcia?
- De ce? De ce nu?
2 Stereotipurile sunt în principiu convingeri sau gânduri comune despre un

anumit grup de oameni. Un stereotip este un ansamblu de caracteristici care
sintetizeazã un grup de oameni în termeni de comportamente, obiceiuri etc.
Stereotipurile se bazeazã de obicei pe contacte sau imagini pe care le-am

cãpãtat în ºcoalã, prin mass media sau acasã. Apoi, acestea se generalizeazã
ºi includ toþi oamenii care ar putea avea o legãturã cu ele.
12.30 Pauzã de prânz
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P Ziua 1 Sesiunea 3
A • Efectele stereotipurilor
14.00 Întâmpinaþi participanþii la întoarcere ºi explicaþi-le cã scopul urmãtoarei
R
activitãþi este de a conºtientiza efectele comportamentului nostru asupra
altora ºi de a discuta despre efectele pe care stereotipurile le produc
asupra oamenilor.
T Activitate : Etichetarea
•
45 minute
Rugaþi sã se ofere ºapte voluntari
E
• Legaþi câte o fâºie din hârtie pe capul fiecãrui voluntar ºi asiguraþi-vã cã
nu pot vedea ce scrie pe ea. Pe fiecare fâºie va apãrea o etichetã, de
exemplu: leneº, lider, deºtept, prost, ghiduº, gurã-spartã, certãreþ.
• Formatorul trebuie sã aibã grijã sã nu dea vreo etichetã care ar putea
A
întãri un stereotip.
• Rugaþi voluntarii sã se aºeze pe scaune în cerc, în mijlocul sãlii, unde
pot fi observaþi de restul grupului.
• Restul participanþilor stau pe scaune ºi urmãresc ce se întâmplã cu
voluntarii.
• Daþi voluntarilor o sarcinã precum sã producã un poster sau sã discute
despre eliminarea discriminãrii.
• Explicaþi cã în cursul activitãþii trebuie sã se trateze între ei conform
2
etichetei.
• Lãsaþi-i sã lucreze în jur de 10 minute la sarcinã, în funcþie de interes ºi
de energia pe care o au.
• Înainte de a facilita discuþia, spuneþi participanþilor cã voluntarii au jucat
un rol ºi cã acum vor înceta. Spuneþi cã pot pãstra fâºiile de hârtie, dacã
vor.
• Întrebaþi voluntarii doar:
- Ce s-a întâmplat ?
- Cum s-au simþit?
- A fost dificil sã tratezi pe alþii conform etichetelor pe care le poartã?
• Implicaþi restul participanþilor ºi întrebaþi:
- A început cineva sã se comporte conform etichetei? De exemplu:
Cel care a fost „glumeþ” a început imediat sã spunã glume?
- Ce fel de etichete punem oamenilor în viaþa realã?
- Cum îi afecteazã?
- Cum afecteazã eticheta ceea ce credem noi despre ei?
- Cui i se aplicã în viaþa realã una dintre etichetele utilizate în aceastã
activitate?
- Ce etichete aplicãm copiilor la ºcoalã?
- În ce mod credeþi cã acestea afecteazã imaginea de sine,
comportamentul ºi performanþele ºcolare ale copiilor?
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
Uniunea Europeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P 14.45 Prejudecatã ºi discriminare
A
Activitate: Impactul prejudecãþilor ºi discriminãrii 45 minute
• Distribuiþi pachetul cu suportul de curs C ºi cereþi participanþilor sã
citeascã cele patru situaþii descrise în „Prejudecatã ºi
discriminare” ºi sã scrie rãspunsurile la urmãtoarele întrebãri:
R
- Ce s-a întâmplat?
- Cine deþinea puterea în acea situaþie?
- Ce a ales acea persoanã?
- Cum a perceput(-o) acea persoanã acel grup (pe cealaltã
T persoanã)?
- Ce elemente comune existã între cele patru situaþii?
• Obþineþi feedback-ul grupului
E
• Oferiþi informaþii despre conceptele cheie: prejudecãþi,
discriminare ºi rasism.
(Utilizaþi informaþii din glosarul furnizat în pachetul C cu suportul de
curs.)
A Cereþi participanþilor sã identifice existenþa acestora în situaþiile pe

care le analizeazã.
15.30 Pauzã
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
Ziua 1 Sesiunea 4
• Echitate ºi inechitate
A
16.00 Activitate: Experienþe personale 35 minute
• Formatorul începe activitatea spunând o întâmplare când el/ea a fost

discriminat sau când a discriminat pe altcineva.
R
• Împãrþiþi grupul în grupuri mici ºi rugaþi fiecare participant sã spunã o
situaþie în care s-a simþit discriminat sau a simþit cã a discriminat chiar
el pe altcineva.
• Asiguraþi-vã cã fiecare are ocazia sã spunã o întâmplare.
T
• Formatorul trebuie sã îi determine pe participanþi sã se concentreze tot
timpul pe partea emoþionalã a întâmplãrii (despre ei sau alte persoane).
• Formatorul va încheia atrãgând atenþia participanþilor asupra faptului
cã fiecare dintre noi s-a confruntat cu prejudecãþi sau atitudini
E
discriminatorii sub diverse forme, nu doar rasial. Este important sã se
recunoascã faptul cã nu putem schimba ce s-a întâmplat în trecut dar
cã trebuie sã avem grijã la comportamentul pe care îl vom avea în viitor
ºi sã ne decidem dacã mai dorim sã continuãm sã facem astfel de
A
lucruri.
• Trebuie subliniat faptul cã, în calitate de angajaþi în învãþãmânt, trebuie
sã analizãm impactul prejudecãþilor noastre asupra stimei de sine a
copiilor ºi modului cum învaþã.
16.35 Activitate: Joc de sensibilitate 45 minute
2
Aceastã joc se desfãºoarã cel mai bine într-o salã mare sau afarã.
• Cereþi participanþilor sã se aºeze într-o linie de start pentru „Un joc de

sensibilitate”.
• Explicaþi cã scopul jocului este de a vedea care dintre ei reuºeºte sã
ajungã la linia de sosire. Trageþi linia de sosire la aproximativ 10 paºi
distanþã faþã de linia de start.
• Puneþi o serie de întrebãri care vor determina participanþii sã îºi mute
poziþia – fãcând paºi înainte sau înapoi.
- Cine are o dizabilitate fizicã, fie din naºtere, fie survenitã?

1 pas înapoi.
- Cine deþine propria casã sau pãmânt? 2 paºi înainte.
- Cine are un venit lunar ºi crede cã acesta ajunge pentru nevoile

familiei? 3 paºi înainte.
- Cine aparþine unui grup etnic minoritar ºi crede cã acest grup

suferã din cauza discriminãrii? 3 paºi înapoi.
- Cine beneficiazã de servicii medicale adecvate ºi de apã

curatã pentru familie? 3 paºi înainte.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
Uniunea Europeanã
focalizare pe
pe romi
romi
- Cine este femeie? 3 paºi înapoi.
P
16.35
- Cine are pãrinþi ºomeri sau prost plãtiþi? 2 paºi înapoi.
A
- Cine este ºomer? 3 paºi înapoi.
- Cine are asigurare privatã pentru pensie? 2 paºi înainte.
R
• Dupã ce a pus toate întrebãrile, formatorul cere participanþilor sã
se uite în jur la diferitele poziþii pe care se aflã ºi pune alte întrebãri:
- Ce credeþi cã reprezintã linia de start ºi linia de sosire?
- Ce simþiþi despre poziþia în care vã aflaþi?
T
- De ce vã simþiþi bine sau prost?
- Ce simþiþi pentru ceilalþi? Este bine sã fii în spate?
- De ce credeþi cã unii sunt în faþã iar alþii în spate?
- Ce explicaþie gãsiþi pentru acest lucru?
E
- Credeþi cã este corect ca unii sã fie în faþã ºi alþii în spate?
- De ce credeþi cã în unele situaþii a trebuit sã faceþi paºi înainte
pe când în altele paºi înapoi?
- De ce credeþi cã au nevoie cei care nu au atins linia de sosire?
A • Formatorul sintetizeazã rãspunsurile participanþilor ºi spune cã

linia de start reprezintã demnitatea umanã pe care oamenii o
posedã din naºtere ºi care ne face pe toþi egali. La linia de plecare,
toþi suntem nãscuþi egali pentru cã deþinem potenþialitatea umanã
pe care trebuie sã o dezvoltãm la maximum. Dar incepând de la
naºtere, existã factori care ne împiedicã sã ne atingem potenþialul
maxim. Din acest motiv ocupãm poziþii diferite.
2
• Rugaþi participanþii sã comenteze ºi sã discute despre faptul cã
unii se bucurã pe deplin de drepturile pe care le au ca oameni pe
când alþii nu.
• Întrebaþi-i pe cei care se aflau cel mai în urmã ce ar putea face
pentru a înainta.
• Întrebaþi-i pe cei care au trecut linia de sosire ce ar putea face ca
sã-i ajute pe cei din urmã.
Apoi, formatorul determinã o discuþie în jurul întrebãrilor:

- Care dintre copiii de la ºcoala dumneavoastrã nu se bucurã
de toate drepturile?
- De ce nu se bucurã aceºti copii de ºanse egale?
- Ce se poate face în ºcoli pentru a asigura participarea deplinã
a tuturor copiilor la procesul de învãþare ºi pentru a nu fi obiectul
prejudecãþilor ºi atitudinilor discriminatorii ale personalului ºi
colegilor?
17.20 Evaluare ºi reflecþie zilnicã
17.30 Încheiere
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Ziua 2
P Obiective de învãþare
A
La sfârºitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor avea capacitatea sã:
1. înþeleagã conceptele de educaþie interculturalã ºi anti-discriminare;
R 2. adapteze practicile de la clasã pentru a valorifica resursele culturale cu

care vin copiii la ºcoalã;
T
3. dezvolte strategii practice pentru prevenirea ºi combaterea discriminãrii
ºi rasismului din clasã;
E Ziua 2 Sesiunea 1
Abordãri pentru diversitate în educaþie
A
9.00 Întâmpinaþi participanþii la întoarcere ºi prezentaþi obiectivele de
învãþare ale zilei.
Începeþi sesiunea explicând participanþilor cã nu existã o metodã

specificã de dezvoltare a unui mediu lipsit de prejudecãþi ºi de pãrtinire.
O primã reuºitã în acest sens se poate obþine prin analizarea propriilor
valori ºi atitudini, disponibilitatea de a analiza propriile practici ºi
2
deschiderea cãtre aplicarea unor idei ºi teorii noi. De asemenea, este
important sã se schimbe mediul ºcolar ºi de la clasã în parteneriat cu
pãrinþii.
Þãrile europene ºi Statele Unite au introdus mai multe strategii pentru
diversitate în educaþie, printre care strategii de asimilare, integrare,
pluralism cultural, interculturalitate ºi anti-discriminare. Primele douã
strategii au fost criticate pentru cã se considerã cã promoveazã
superioritatea unor grupuri ºi cã pierd din vedere alte grupuri culturale.
(PP: 3)
Strategia multiculturalã
multiculturalã: aceastã strategie promoveazã diferenþele
dar se focalizeazã pe culturile minoritare, în special pe aspectele
exotice ale acestora ºi ignorã chestiuni precum rasismul sau relaþiile
de putere. Totuºi, prin aceastã strategie se promoveazã convingerea
cã odatã ce copiilor li se creeazã oportunitatea de a intra în contact cu
alte culturi la o vârstã fragedã, este puþin probabil sã mai dezvolte
prejudecãþi; astfel, se recunoaºte necesitatea de a lãrgi conþinutul
curriculumului pentru a rãspunde nevoilor specifice ale minoritãþilor.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
Deºi strategia multiculturalã a fost introdusã pentru a contracara
strategiile care alienau minoritãþile, a fost totuºi criticatã ºi
consideratã „simbolicã”, întrucât nu ia în discuþie inegalitãþile prezente
ca rezultat al apartenenþei la un grup minoritar.
A Strategia interculturalã: aceastã strategie susþine ideea cã

echitatea ºi cultura nu þin doar de minoritãþi, ci ºi de majoritate. Se
promoveazã convingerea cã este important ca toþi oamenii sã devinã
R conºtienþi de propria culturã pentru a fi capabili sã reflecteze la

diversitate. Strategia include recunoaºterea necesitãþii de a elimina
stereotipurile ºi rasismul. Strategia are ca obiective dezvoltarea la
T
copii ºi adulþi a unor atitudini caracterizate prin înþelegerea mediilor
culturale ºi etnice diferite ºi încurajarea respectului reciproc. Strategia
se mai focalizeazã pe elemente de egalitate ºi drepturile omului în
cadrul curriculumului ºi mai puþin doar pe simpla prezentare a unor
E informaþii despre obiceiuri ºi tradiþii.
Strategia anti-discriminare:: aceastã strategie urmãreºte dezvoltarea
A
fiecãrui copil la potenþialul sãu maxim prin promovarea diversitãþii
ºi echitãþii în mediile ºcolare.
Explicaþi cele patru obiective specifice ale strategiei anti-

discriminare.
(PP: 4)
2
Strategia anti-discriminare îºi are rãdãcina în convingerea cã fiecare
persoanã are dreptul la egalitate, libertate, justiþie ºi respectarea
drepturilor omului. Strategia s-a dezvoltat pe baza unei cercetãri
privind modul în care copiii îºi dezvoltã identitatea, atitudinile ºi
efectele pe care le are rasismul asupra stimei de sine a copiilor ºi
modului în care îi percep pe ceilalþi de mici.
Explicaþi implicaþiile acestei strategii pentru activitatea cadrelor

didactice.
(PP: 5, 6)
9.30 Adoptarea strategiei interculturale ºi anti-discriminare în România
Scopul urmãtoarei activitãþi este ca participanþii sã conºtientizeze

discriminarea ºi prejudecãþile care existã în societate. Odatã conºtienþi
de acestea, le va fi mai uºor sã identifice valorile pe care le promoveazã
în practicile utilizate, mai exact valorile ascunse.
Activitate: Discuþie ºi feedback: 60 minute
• Împãrþiþi participanþii în trei grupe.

• Daþi fiecãrui grup câte una din urmãtoarele teme de discuþie:
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P - Identificaþi aspectele pozitive ºi negative ale introducerii

strategiei interculturale ºi anti-discriminare în România.
A - La ce prejudecãþi sunt expuºi copiii din România?
- Ce credeþi cã trebuie sã ºtie copiii din cultura majoritarã
R
din România? Lãsaþi participanþii sã discute timp de 30
de minute, apoi spuneþi-le sã se reuneascã în plen.
• Fiecare grup trebuie sã scrie pe coalã de flip-chart aspectele
T
principale din discuþia purtatã ºi sã le prezinte în plen. Acordaþi
câte 10 minute fiecãrui grup pentru prezentare, întrebãri ºi
rãspunsuri.
E
• Formatorul va facilita o altã discuþie cu grupul mare.
10.30 Pauzã
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Ziua 2 Sesiunea 2
P Afirmarea identitãþii
11.00 Întâmpinaþi participanþii la întoarcerea in grup.
A
Prezentaþi sesiunea reamintind participanþilor cã, atunci când cadrele
didactice încep sã proiecteze activitãþi la clasã, care sunt adaptate
strategiei interculturale si anti-discriminatorii, vor trebuie sã se asigure
în permanenþã cã promoveazã mediile diverse din care provin copiii ºi
R familiile lor, cã se valorizeazã toate crezurile culturale ºi religioase ºi

cã se sprijinã ºi promoveazã limbile minoritãþilor, bazate pe moºtenirea
culturalã a copiilor ºi familiilor.
T Activitate 1: Afirmarea propriei identitãþi
•
40 minute
Formatorul va introduce activitatea explicând cã, pentru a da dovadã
E
de înþelegere ºi grijã faþã de semeni, trebuie sã ne înþelegem pe noi
înºine ºi sã ne îngrijim de noi. Lipsa respectului ºi aprecierii faþã de
semeni este adesea rezultatul lipsei de respect faþã de sine ºi
incapacitãþii de a aprecia aspectele bune ºi pozitive din noi înºine.
A •
•
•
Distribuiþi pachetul D cu suporturi de curs ºi citiþi poezia “Singur” de
Eloise Greenfield.
Cereþi participanþilor sã creeze propria poezie intitulatã „Sunt”.
Singura regulã este cã fiecare vers trebuie sã înceapã cu „Sunt...”
• Lãsaþi participanþii sã interpreteze acest lucru cum vor, dar sugeraþi
cã, dacã doresc, pot include enunþuri despre locul în care trãiesc, etnie,
religie ºi despre interese ºi pasiuni, tradiþii familiale ºi orice alt lucru
2
care îi defineºte.
• Acordaþi-le 20 de minute pentru aceastã sarcinã, apoi reuniþi grupul.
• Încurajaþi participanþii sã-ºi citeascã unul altuia poeziile.
• De îndatã ce fiecare a citit cuiva poezia, întrebaþi participanþii:
- Cum s-au simþit în momentul citirii poeziei?
- A recunoscut cineva o altã persoanã prin intermediul poeziilor?
- Au existat aspecte comune în poezii?
Explicaþi participanþilor cã aceastã poezie ar putea fi utilizatã la clasã

pentru a iniþia un proces de autodescoperire ºi dezvoltare a unui respect
mai profund pentru unicitatea fiecãrui elev din clasã. Copiii se pot gândi
la persoanele sau lucrurile care le-au influenþat identitãþile ºi pot
comunica aceste idei. Un astfel de exerciþiu faciliteazã ºi un proces
prin care copiii pot descoperi similitudini sau diferenþe neaºteptate
între ei ºi alþii din grup. Copiii ar putea sã:
- asculte poezia compusã de cadrul didactic ºi sã discute despre
ea;
- participe la un dialog pe tema „Cine sunt”;
- participe, prin colaborare, la compunerea unei poezii;
- compunã ºi ilustreze poezii individuale;
- compunã o carte colectivã cu titlul “Sunt”;
- sãrbãtoreascã realizarea cãrþii colective, sã o facã publicã sau sã
o disemineze.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
11.45 Activitatea 2: Afirmarea propriei identitãþi 45 minute
• Cereþi participanþilor sã lucreze cu un partener pe parcursul

urmãtoarei etape a acestei activitãþi.
A •
•
Daþi-le sarcina de a dezvolta strategii prin care pãrinþii romi sã fie
invitaþi ca autori ºi sã compunã propriile poezii ºi cãrþi cu titlul „Sunt”.
Acordaþi 15 minute pentru aceastã activitate ºi alte 15 minute pentru
R
ca participanþii sã formeze perechi ºi sã-ºi prezinte unul altuia ideile.
La sfârºit, formatorul va adãuga, dacã încã nu s-au prezentat, ideile

despre implicarea pãrinþilor; de exemplu: activitãþi extracurriculare
T pentru pãrinþii care au timp ºi doresc sã se bucure de o astfel de

ocazie, pãrinþi care sã fie invitaþi sã participe la lecþii. Acasã, pãrinþii
pot întotdeauna sã transmitã copiilor, oral sau în scris, propriile
E
întâmplãri – apoi în clasã, copiii pot crea o carte cu ideile pãrinþilor.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P Ziua 2 Sesiunea 3
• Celebrarea diversitãþii în clasã
A 14.00 Oricând este posibil, este foarte recomandabil sã fie invitaþi membri
ai comunitãþii rome (pãrinþi, lideri, comercianþi, muzicieni) sã lucreze
în colaborare cu formatorul la aceste sesiuni.
R De asemenea, trebuie sã se punã la dispoziþie mai multe surse de

informaþii despre cultura ºi istoria romilor, limba romani, din diverse
cãrþi, articole, fotografii, pagini web, muzicã.
T Faceþi o introducere a sesiunii reiterând ideea cã reducem

oportunitãþile de învãþare pentru copii dacã nu se þine cont de mediul
E
familial, cunoºtinþele ºi experienþele cu care fiecare copil vine la ºcoalã.
Activitate: Celebrarea diversitãþii 80 minute
A
• Cereþi participanþilor sã formeze perechi cu o persoanã care
lucreazã la acelaºi nivel al sistemului de învãþãmânt
• Prezentaþi-i pãrinþilor, membrilor comunitãþii rome ºi îndreptaþi-le
atenþia cãtre colectarea resurselor.
• Rugaþi participanþii sã proiecteze o activitate la clasã, adecvatã
pentru vârsta copiilor, prin care sã se valorizeze diversitatea
familialã. Vor trebui sã valorifice cunoºtinþele culturale cu care
2
membrii comunitãþii rome vin la eveniment.
• Activitãþile vor fi raportate la sfârºitul sesiunii prin expunerea
activitãþilor proiectate. Materialele suport pentru predare ºi învãþare
se vor prezenta alãturi de activitãþile scrise.
• Formatorul trebuie sã încurajeze participanþii sã analizeze
produsele expuse, pe parcursul pauzei.
15.30 Pauzã
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Ziua 2 Sesiunea 4
P
• Dezvoltare de strategii practice pentru înlãturarea prejudecãþilor
ºi rasismului în clasã
16.00 Întâmpinaþi participanþii la întoarcere.
A
Reamintiþi-le de obiectivele educaþiei anti-discriminare. Cel de-al treilea
obiectiv al educaþiei anti-discriminare din prezentarea anterioarã se
referã la dezvoltarea gândirii critice la copii vis-a-vis de atitudinile
pãrtinitoare, discriminatorii sau marcate de prejudecãþi. Întrucât acestea
R existã în vieþile lor ºi îi afecteazã, trebuie sã ajutãm copiii sã-ºi însuºeascã

tehnici prin care sã identifice ºi sã recunoascã prejudecãþile ºi atitudinile
discriminatorii; al patrulea obiectiv este de a învãþa copiii sã întreprindã
T
acþiuni, sã lupte pentru propriile drepturi ºi ale altora oricând constatã
situaþii incorecte. Este nevoie ca ei sã înveþe cum sã depãºeascã
conflictele în mod constructiv ºi cum sã se sprijine reciproc.
E
Activitate: Confruntarea cu prejudecãþile ºi rasismul 75 minute
• Cereþi participanþilor sã relateze fiecare o situaþie când au fost martori la
manifestarea unei atitudini rasiste sau prejudecãþi faþã de un copil sau
tânãr, în ºcoalã sau comunitate. Acordaþi 15 minute pentru acest lucru.
A •
•
•
Împãrþiþi participanþii în grupuri de câte 4-5 persoane.
Cereþi fiecãrui grup sã aleagã o întâmplare care sã fie transpusã într-un
joc de rol ºi sã fie prezentatã tuturor participanþilor.
Fiecare joc de rol va dura nu mai mult de trei minute.
• Acordaþi 10 minute pentru pregãtirea jocului de rol ºi invitaþi grupurile sã
prezinte pe rând.
• În timp ce fiecare grup prezintã jocul de rol cu elemente de rasism ºi
2
discriminare transpuse din experienþele trãite, formatorul le va cere sã
„îngheþe” scena la un moment dat. Cu alte cuvinte, jocul de rol se opreºte
brusc în momentul în care actorii au prezentat acþiunea rasistã sau
discriminatorie.
• Apoi, formatorul roagã pe unul din spectatori sã intre în joc cu rolul unui
mediator. Acesta va fi martorul la eveniment ºi va rezolva situaþia.
• Participanþii vor trebui sã improvizeze în cadrul jocului de rol. Spectatorii
sunt invitaþi sã comenteze acþiunea pe care a luat-o.
- a reuºit sã înfrunte situaþia?
- ar putea fi perceputã acþiunea ca fiind ilegalã?
- a reuºit sã atingã rezultatul dorit?
- va determina oamenii sã reflecteze la propriul comportament?
• Dacã o altã persoanã din public crede cã ar putea rezolva situaþia într-
un alt mod, invitaþi-o sã intre în joc ºi sã improvizeze strategia pe care ar
utiliza-o într-o astfel de situaþie.
• Este important ca formatorul sã faciliteze cu grijã exerciþiul ºi sã acorde
spectatorilor un timp egal de participare la fiecare joc de rol. Nu ar trebui
sã se depãºeascã 9 minute pentru fiecare grup.
Distribuiþi pachetul E cu suporturi de curs ºi informaþi-i cã acestea cuprind

strategii simple pentru dezvoltarea abilitãþilor copiilor de a depãºi situaþii
lipsite de justeþe.
17.20 Reflecþie ºi evaluare
17.30 Încheiere
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T
E PARTEA A TREIA
A PREZENTÃRI
POWER POINT
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T
E
A
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T
E
A
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T
E PARTEA A PATRA
A SUPORT DE CURS
Materialele cuprinse în aceastã parte a ghidului oferã

informaþii pentru formator, inclusiv fiºe de lucru care pot
fi utilizate în sesiunile de formare. De asemenea,
materialele de faþã pot constitui suport de curs pentru
participanþi.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T Pachetul cu suportul de curs A
E
A
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
Preambul la
Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului (1948)
A
Considerând cã recunoaºterea demnitãþii inerente tuturor membrilor familiei
umane ºi a drepturilor lor egale ºi inalienabile constituie fundamentul libertãþii,
dreptãþii ºi pãcii în lume,
R Considerând cã ignorarea ºi dispreþuirea drepturilor omului au dus la acte

de barbarie care revoltã conºtiinþa omenirii ºi cã fãurirea unei lumi în care
fiinþele umane se vor bucura de libertatea cuvântului ºi a convingerilor ºi vor
T
fi eliberate de teamã ºi mizerie a fost proclamatã drept cea mai înaltã
aspiraþie a oamenilor,
Considerând cã este esenþial ca drepturile omului sã fie ocrotite de
E
autoritatea legii pentru ca omul sã nu fie silit sã recurgã, ca soluþie extremã,
la revolta împotriva tiraniei ºi asupririi,
Considerând cã este esenþial a se încuraja dezvoltarea relaþiilor prieteneºti
A
între naþiuni,
Considerând cã în Cartã statele membre ale Organizaþiei Naþiunilor Unite

au proclamat din nou credinþa lor în drepturile fundamentale ale omului, în
demnitatea ºi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bãrbaþi ºi
femei ºi cã au hotãrât sã favorizeze progresul social ºi îmbunãtãþirea
condiþiilor de viaþã în cadrul unei libertãþi mai mari,
4
Considerând cã statele membre s-au angajat sã promoveze în colaborare
cu Organizaþia Naþiunilor Unite respectul universal ºi efectiv faþã de drepturile
omului ºi libertãþile fundamentale, precum ºi respectarea lor universalã ºi
efectivã,
Considerând cã o concepþie comunã despre aceste drepturi ºi libertãþi este

de cea mai mare importanþã pentru realizarea deplinã a acestui angajament,
Adunarea Generalã proclamã prezenta Declaraþie Universalã a Drepturilor

Omului, ca ideal comun spre care trebuie sã tindã toate popoarele ºi toate
naþiunile, pentru ca toate persoanele ºi toate organele societãþii sã se
strãduiascã, având aceastã Declaraþie permanent în minte, ca prin învãþãturã
ºi educaþie sã dezvolte respectul pentru aceste drepturi ºi libertãþi ºi sã
asigure prin mãsuri progresive, de ordin naþional ºi internaþional,
recunoaºterea ºi aplicarea lor universalã ºi efectivã, atât în sânul popoarelor
statelor membre, cât ºi al celor din teritoriile aflate sub jurisdicþia lor.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T Pachetul cu suportul de curs B
E
A
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P Cercuri despre mine
Prin aceastã activitate vã puteþi descoperi multiplele aspecte ale propriei
A
identitãþi. Este important ca fiecare persoanã sã-ºi defineascã identitatea
ºi sã depãºeascã stereotipurile.
Notaþi-vã numele în centrul cercului din diagrama de mai jos. Notaþi un
R aspect important al identitãþii dumneavoastrã în fiecare cerc satelit...un

element descriptiv care credeþi cã este important ºi vã reprezintã; ar putea
fi: român, rom, femeie, mamã, atlet, om de ºtiinþã, profesor sau orice
T
aspect cu care vã identificaþi.
E
A
Numiþi un stereotip asociat cu unul din grupurile cu care vã identificaþi ºi

care consideraþi cã nu este justificat ºi nu vã reprezintã. Completaþi
urmãtoarea propoziþie:
SUNT --------------------------------------------------------------------
DAR NU SUNT--------------------------------------------
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T Pachetul cu suporturi de curs C
E
A
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P Prejudecãþi ºi discriminare
A
R
T
E
A
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
Uniunea Europeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T
E
A
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P Prejudecãþi ºi discriminare: ÎNTREBÃRI
A Citiþi cele patru situaþii de la paginile anterioare ºi rãspundeþi

la urmãtoarele întrebãri:
R 1. Ce s-a întâmplat?
T 2. Cine deþine puterea în acea situaþie?
E 3. Ce hotãrâre a luat persoana respectivã?
A 4. Cum a perceput persoana respectivã acel grup/

cealaltã persoanã?
5. Ce aspecte comune existã în cele patru situaþii?
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
Uniunea Europeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Diversitate
P Chestiuni legate de terminologie
A Este imposibil sã discutãm despre diversitate în educaþie fãrã sã utilizãm termeni

specifici. Un pas important spre conºtientizarea aspectelor legate de egalitate,
R
rasism, discriminare ºi diversitate în educaþie este sã cunoaºtem ºi înþelegem
terminologia specificã.
Mai jos gãsiþi câteva definiþii ale acestor termeni.
T Glosar de termeni
E • Anti-discriminare: Implicare activã în lupta împotriva prejudecãþilor,

stereotipurilor ºi a oricãrei forme de discriminare, o abordare care
promoveazã atitudini nepãrtinitoare. Prin aceastã abordare se intervine,
A
în mod activ, pentru a lupta împotriva comportamentelor care perpetueazã
opresiunea de orice naturã ºi pentru a le eradica, atât la nivel individual,
cât ºi instituþional.
• Anti-rasist: Persoanã sau politicã care au un rol activ ºi participã la

campanii care vizeazã eliminarea rasismului la nivel instituþional ºi la
nivelul atitudinilor.
4 • Asimilare: Se refera la un proces unidirecþional prin care noii veniþi

sunt înglobaþi în societatea-gazdã, prin adoptarea limbii, obiceiurilor,
valorilor ºi, în final, a modului de viatã din grupul dominant. Identitatea
culturalã iniþialã este înlocuitã cu cea a grupului dominant. Termenul are
conotaþii negative ºi este asociat cu pierderea ºi/sau renuntarea la cultura
originarã. Conceptul este utilizat, de asemenea, ca opus integrãrii.
• Atitudine interculturalã: Constituie acea formã de rãspuns la

pluralismul cultural prin care, promovându-se afirmarea fiecãrei culturi
cu normele specifice, se ajunge la o sintezã de elemente comune, ca
premisã a înþelegerii la nivel zonal sau mondial. ªcoala, acceptând
principii ca toleranþa, respectul reciproc, egalitatea, etc., va fructifica
diferenþele culturale ºi valorile spirituale locale, dar le va racorda simultan
la valorile generale ale umanitãþii.
• Atitudine multiculturalã: Reprezintã o variantã de rãspuns la pluralismul

cultural, caracterizatã prin afirmarea culturii unui grup uman în chip
autarhic, conducând la riscul închiderii în propriile limite ºi posibilitãþi.
Atitudinea este întâlnitã în plan educaþional atunci când ºcoala, chiar
dacã militeazã pentru afirmarea diverselor culturi, nu asigurã o
deschidere reciprocã între culturi.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
• Competenþã interculturalã: Semnificã acea capacitate relaþionalã de a
P intra în raport cu persoane aparþinând altor culturi, demonstrând permisivitate,

respect ºi înþelegerea semnificaþiilor culturale diverse.
A
• Comunicarea interculturalã
interculturalã: Presupune: competenþa cognitivã
(capacitatea de a cunoaºte cultura si limba celui cu care se intrã în contact,
istoria, instituþiile, concepþiile asupra lumii, credinþele, normele, regulile de
relationare); competenþa afectivã (disponibilitatea de adaptare interculturalã
R
prin capacitatea de a empatiza); competenþa operaþionalã (capacitatea de
a te comporta într-un anumit fel, de a experimenta conduite interculturale
pozitive).
T • Culturã: Fiecare om trãieºte într-un mediu cultural. Acesta constã în

obiceiuri, tradiþii, simboluri, valori, limbã ºi alte forme de comunicare prin
care ne definim apartenenþa la o comunitate datã. Apartenenþa constã în
E
înþelegerea semnificaþiei acestor forme culturale ºi în existenþa unor valori
ºi a unei identitãþi comune. Cultura reprezintã modul în care învãþãm sã
gândim, sã ne comportãm ºi sã acþionãm.
A • Discriminare
Discriminare: Tratament nefavorabil ºi/sau negarea tratamentului egal pentu
indivizi sau grupuri din cauza rasei, sexului, religiei, etniei, dizabilitãþii, etc.
Discriminarea se poate manifesta direct sau indirect. Discriminarea directã
poate fi definitã drept reacþia unui individ sau a unui grup de indivizi la oricare
dintre caracteristicile de mai sus, care duce la un tratament incorect din
partea individului sau a grupului.
4
• Discriminare pozitivã: se produce oricând o persoanã se bucurã de un
tratament preferenþial sau atunci când o persoanã ocupã un post doar în
baza unor criterii etnice sau sexuale. În multe jurisdicþii, acest lucru este
considerat ilegal ºi contrar politicilor de promovare a ºanselor egale.
• Echitate: corectitudine, justeþe.
• Educaþia interculturalã: Este definitã ca o perspectivã sau abordare care

recunoaºte interdependenþele ºi interacþiunile sociale, culturale ºi economice
ale grupurilor etnoculturale dintr-o þarã.
• Educaþie multiculturalã: Educaþie menitã sã clarifice identitatea etnicã a

cuiva ºi sã promoveze aprecierea celorlalþi, sã reducã prejudecãþile ºi
stereotipurile, ºi sã promoveze pluralismul cultural ºi participarea egalã în
instituþiile sociale.
• Egalitate: conceptul de egalitate între oameni presupune respect reciproc

faþã de identitatea personalã ºi culturalã a fiecãruia. Se doreºte o atitudine
ºi un comportament egal faþã de fiecare persoanã, astfel încât fiecare sã
participe pe deplin în societate. Prin acest concept se admite faptul cã existã
diferenþe între oameni, lucru care poate necesita aplicarea unor mãsuri
inegale pentru a atinge o abordare echitabilã.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
• Etnie: Existã mai multe definiþii. Termenul poate fi folosit pentru a descrie
cum sunt definiþi, diferenþiaþi oamenii ca membri ai unui grup, ca urmare
a caracteristicilor fizice sau culturale comune.Un alt sens este cel de
reper pentru un sistem de credinþe, valori , practici împãrtãºit de cei
A •
care se percep pe ei înºiºi ca membri ai unui grup.
Etnocentrism: Atitudine a unui grup cultural de a se plasa în centrul
R
atenþiei ºi de a minimaliza valorile altor grupuri. Etnocentrismul transformã
regulile particulare în norme universale, desconsiderând valorile celorlalþi,
judecând totul de la nivelul valorilor specifice. Lipsa înþelegerii ºi a
respectului faþã de diferenþele etnice ºi culturale conduc la rasism ºi
T •
discriminare.
Grup cultural: Ansamblu de indivizi care au aceleaºi origini, obiceiuri,
E
stiluri de viaþã. Grupul îºi structureazã un sentiment al identitãþii ºi posedã
o limbã proprie.
• Grup marginalizat: Grupuri minoritare (cum ar fi nomazii), abilitate în
A
mod diferit, sau refugiaþii.
• Minoritate rasialã: Nu se identificã numaidecât cu grupul cultural.

Minoritatea rasialã este aceea a cãrei membri sunt identificaþi rapid în
funcþie de caracteristici fizice distinctive ce sunt percepute ca diferite
de alþi membri ai societãþii, cum ar fi culoarea pielii, tipul de pãr, structura
corpului, forma ochilor, etc. Sunt situaþii când grupuri rasiale diferite
4
formeazã acelaºi grup cultural, dupã cum aceeaºi rasã se poate diviza
în grupuri culturale distincte.
• Negru: Termen ales de cãtre africani, africanii din Caraibe, afro-

americani, o parte din asiatici ºi alþi oameni care nu au pielea albã pentru
a se descrie ºi a-ºi distinge situaþia specificã în societate, nu doar pentru
o simplã descriere a culorii pielii.
• Non-rasist* (indiferent faþã de rasism): Atitudinea unei persoane care

nu recunoaºte existenþa rasismului ºi nu face nimic pentru a reduce
efectele pe care le are rasismul în societate. Persoanele care se menþin
pe aceastã poziþie, sunt de obicei neutre faþã de rasism ºi deseori
adoptã o atitudine de tipul „nu percep culoarea pielii”.
• Prejudecatã: Un grup de opinii nefondate ºi de atitudini legate de un

individ sau de un grup ºi care îl prezintã pe acest individ (sau grup) într-
o luminã nefavorabilã. Prejudecata cuprinde credinþe personale ºi
raþionalizãri care permit stereotipizãri nedrepte din partea altor grupuri,
deseori ducând la discriminare.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
• Prejudecatã incipientã: idee sau sentiment apãrut foarte devreme în

copilãrie ºi care se poate dezvolta într-o prejudecatã realã ºi consolidatã
P
de atitudinile pãrtinitoare existente în societate. Prejudecata incipientã
poate fi o concepþie greºitã care se bazeazã pe experienþele limitate ale
copiilor sau poate reflecta comportamente ale adulþilor cu care copiii au
intrat în contact. Forme mai grave ale prejudecãþilor pot fi acele
A comportamente care trãdeazã un anumit disconfort, fricã sau respingere

faþã de diferenþe.
R
• Rasã: un concept politic care împarte oamenii în categorii pe baza unei
distincþii biologice sau în specii sau „rase” superioare ºi inferioare.
Conceptul a fost aplicat pentru a justifica acte de cruzime, exploatare ºi
discriminare fiind lipsit, de fapt, de orice fundament ºtiinþific.
T „Ca instrument de încadrare a oamenilor în categorii, conceptul de rasã

se bazeazã pe o iluzie, atâta timp cât ideile asociate cu clasificarea pe
criterii rasiale nu au nici un suport validat ºtiinþific ºi sunt conturate mai
E •
degrabã de cãtre presiunile politice decât de vreo dovadã biologicã.”
Rasism: opresiune bazatã pe relaþiile de putere dintre grupuri umane,
A
care se manifestã printr-un abuz comis faþã de oamenii cu o anumitã
culoare a pielii, cu anumite diferenþe culturale sau diferenþe fizice
imaginare. Declaraþia UNESCO din 1978 afirmã:
„Orice teorie care pretinde superioritatea inerentã a unui grup etnic sau rasial,
implicând astfel cã anumite grupuri au dreptul sã domine sau sã elimine alte
grupuri presupuse a fi inferioare sau care emite judecãþi de valoare bazate pe
diferenþele rasiale, nu are nici un fundament ºtiinþific ºi intrã în contradicþie cu
4
etica ºi principiile morale ale umanitãþii”.
• Rasism instituþional: se referã la discriminarea rasialã care a pãtruns în

structura, activitãþile sau procedurile organizaþiilor, fie având ca bazã o
prejudecatã, fie din lipsa atenþiei faþã de nevoile specifice ale minoritãþilor
etnice. Instituþiile au puterea de a susþine ºi promova nedreptatea rasialã
prin faptul cã pot oferi doar anumitor persoane ºansa la o carierã, dezvoltare
profesionalã, respect de sine etc. Rasismul instituþional apare atunci când
activitãþile, practicile, politicile ºi legile unei instituþii conduc, în mod
deliberat sau nu, la consecinþe defavorabile faþã de grupuri etnice
minoritare.
• Stereotipizare: Proces de emitere de etichete generalizatoare care

pleacã de la credinþe ºi valori particulare, accidentale. Ne este greu sã
înþelegem ºi sa stãpânim diversitatea, particularul ºi, de aceea , apelãm
la categorizare prin simplificare ºi reducþie. Stereotipurile sunt scheme
rigide de înþelegere a altora, fiind refractare la nuanþe.
• ªanse egale: Conceptul asigurã lipsa oricãrei atitudini sau comportament

necorespunzãtor, care vine în detrimentul oricãrui candidat pentru un post,
angajat sau client, din cauza unor factori irelevanþi cum ar fi culoarea pielii,
originea etnicã, sex, orientare sexualã, religie, deficienþã etc; aplicarea
conceptului permite fiecãrui adult sau copil sã aibã acces la servicii ºi sã
participe în societate în mod egal.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T Pachetul cu suportul de curs D
E
A
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A Singur
R Când sunt singur

ªi închid ochii
T Sunt un geamãn
Sunt o gropiþã în bãrbie
Sunt o camerã cu jucãrii
E
Sunt un zgomot piþigãiat
Sunt un cântec evanghelic
Sunt un gong
A
Sunt o frunzã roºiaticã
Sunt o felie de pâine neagrã
Sunt ce vreau sã fiu.
Iar când ochii îi deschid
Ce vreau sã fiu
Sunt Eu
4 Eloise Greenfield
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
A
R
T Pachetul cu suportul de curs E
E
A
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
P
Activitãþi la clasã pentru afirmarea identitãþii
• Încurajaþi copiii sã observe ºi aprecieze propriile trãsãturi fizice ºi pe ale

altor copii. De exemplu:
A 1. Daþi copiilor oglinzi de mânã ºi lãsaþi-i sã-ºi inspecteze figurile;

apoi, mai daþi-le o oglindã mare, de mãrimea unui copil, pentru a
se vedea în întregime pe ei împreunã cu colegii lor.
R
2. Pe întregul parcurs al anului ºcolar, implicaþi copiii în activitãþi de
auto-descriere sub diverse forme (de exemplu: „culorile oamenilor”,
joc cu plastilinã, colaje etc.). La unele activitãþi, puneþi accentul pe
observarea atentã a culorii pielii, texturii pãrului ºi trãsãturilor
T faciale.
3. Realizaþi instantanee de tipul „Cine sunt?”, cu mâinile sau spatele
copiilor. Desfãºuraþi apoi un joc, sub forma unei ghicitori, prin care
E
copiii trebuie sã identifice persoanele din poze. Dupã joc, expuneþi
pozele în sala de clasã, cu titlul de portrete.
A
• Analizaþi curriculum-ul ºi climatul de la clasã ºi verificaþi dacã transmit
indirect mesaje despre rasã ºi etnie. De exemplu:
1. Includeþi materiale cu umbre în maro sau negru printre elementele
decorative ºi proiectele de artã din sala de clasã.
2. Cãutaþi în cãrþile cu poveºti asocieri tipice între personaje cu piele
de culoare deschisã ºi altele de culoare închisã ºi trãsãturile lor
pozitive sau negative.
4
3. Pe lângã încurajarea relaþionãrilor între culturi diferite, permiteþi
copiilor din orice rasã sã facã referire la propria rasã, sã vorbeascã
cu alþii în propria limbã, ca modalitate de utilizare a resurselor
personale.
• Creaþi copiilor ºi cadrelor didactice oportunitãþi de a prelucra informaþii

rasiale sau etnice. De exemplu:
1. Încurajaþi curiozitatea copiilor de a vorbi sau afla ceva despre rasa
sau etnia proprie sau ale altora (de exemplu, dacã Adrian, un
bãieþel de 3 ani, întreabã „Sunt rom, nu?, veþi rãspunde „Da” ºi veþi
menþiona aspecte deosebite ºi relevante, precum capacitatea sa
de a vorbi douã limbi, culoarea frumoasã a pielii sau unicitatea
tradiþiilor culturale).
2. Utilizaþi materiale sau predaþi lecþii care laudã contribuþiile, valorile
ºi moºtenirea unor popoare diverse.
3. Purtaþi discuþii ºi susþineþi activitãþi care valorizeazã în mod deschis
diversitatea etnicã ºi culturalã din clasã (de exemplu, comparaþi
culorile pielii ºi afirmaþi cã toate sunt frumoase; explicaþi cã de
obicei, dar nu întotdeauna, copiii au trãsãturi fizice similare cu ale
celorlalþi membri ai familiei lor).
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
Uniunea Europeanã
focalizare pe
pe romi
romi
4. Dacã vreun copil nu pare sã înþeleagã termenii „rasã” ºi „culoare”,

recunoaºteþi cã, în ciuda faptului cã „alb” ºi „negru” se referã la
P categorii rasiale, acestea nu descriu culoarea pielii cu exactitate.

Menþionaþi cã pielea oamenilor are nuanþe diferite.
5. Discutaþi cu prieteni ºi colegi din medii diferite despre cum au
A
conºtientizat pentru prima oarã propria identitate rasialã ºi/sau etnicã.
6. Promovaþi persoane cu rol de exemplu prin încurajarea ºi recrutarea
unor cadre didactice care provin din culturi ºi etnii diferite ºi care sã
lucreze în ºcoala dumneavoastrã.
R Activitãþi la clasã pentru respectarea diversitãþii

familiilor
T • Valorizaþi cunoºtinþele culturale cu care copiii vin la ºcoalã recunoscând

diversitatea familiilor prin discuþii, afirmare ºi celebrare. De exemplu:
1. Percepeþi diversitatea lingvisticã ºi culturalã ca puncte tari (de
E
exemplu: sã fii bilingv este un avantaj).
2. Utilizaþi cãrþi ºi alte resurse care reflectã toate tipurile de familie.
3. Expuneþi desenele copiilor pe tema familiei lor sau rugaþi fiecare
copil sã realizeze câte o paginã care sã fie inclusã într-o carte a
A clasei, intitulatã „Familiile noastre”.

4. Discutaþi despre sentimentele ºi experienþele pe care copiii aleg
sã le comunice despre lucrurile pe care le considerã deosebite în
familiile lor.
5. Organizaþi un eveniment de genul „Ziua specialã”, când copiii fac
cadouri ºi invitã la alegere, pe cineva drag lor, la ºcoalã pentru mic
dejun, un joc, un concert sau un alt eveniment.
4 • Construiþi o continuitate culturalã între casã ºi ºcoalã pentru a încuraja pãrinþii

sã se implice în activitãþi ºcolare. De exemplu:
1. Cãutaþi modalitãþi de a comunica cu pãrinþii în limba pe care o
vorbesc acasã.
2. Încurajaþi ºi promovaþi învãþarea limbii materne explicând familiilor
cã abilitãþile lingvistice formate în limba maternã se transferã ºi în a
doua limbã.
3. Invitaþi pãrinþii sã împãrtãºeascã aspecte ale propriei culturi:
povestiri sau cântece, basme ºi legende, costume specifice, meserii
tradiþionale.
4. Participaþi la cursuri de formare la locul de muncã, care vã vor ajuta
sã lucraþi cu copii ºi familii din medii culturale diverse.
5. Organizaþi ateliere pentru pãrinþi, pe teme relevante bazate pe
interesele ºi nevoile lor (de exemplu, ore de limbã englezã, viaþa de
pãrinte).
6. Identificaþi orice factori sociali negativi (precum alimentaþie precarã,
abuz, lipsa locuinþei, crize familiale, violenþã ºi droguri) care ar putea
afecta familiile copiilor din clasa dumneavoastrã ºi aduceþi experþi
care sã sfãtuiascã personalul ºi/sau grupuri mici de pãrinþi despre
cum putem rãspunde mai eficient la nevoile copiilor expuºi la astfel
de situaþii.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
• Analizaþi propriul mediu familial ºi diversitatea specificã din comunitatea
P
aferentã clasei dumneavoastrã. De exemplu:
1. Analizaþi modul în care etnia, religia, stilul de viaþã ºi statutul
dumneavoastrã economic vã influenþeazã percepþia, atitudinile ºi
comportamentul.
A
2. La întâlniri cu personalul didactic, invitaþi persoane care sã explice
riturile de bazã ale religiilor practicate în comunitatea ºcolarã cu care
lucraþi.
3. Utilizaþi conferinþele pãrinþilor ºi comunitãþii ca resurse pentru a înþelege
R mai bine diversele grupuri culturale din ºcoala dumneavoastrã.
Activitãþi la clasã: Eliminarea prejudecãþilor
T • Pregãtiþi un mediu ºi climat care respectã toate grupurile rasiale ºi etnice. De

exemplu:
1. Planificaþi lecþii ºi utilizaþi materiale ºi resurse (cãrþi, postere, muzicã,
E artã) care reflectã diversitatea culturalã ºi universalitatea umanã.

2. Aveþi grijã sã nu existe imagini/elemente care determinã formarea unor
stereotipuri ºi prejudecãþi, în obiectele decorative din clasã, la lecþii,
A
în cãrþi, în muzicã.
3. Creaþi ocazii de interacþiune între fete ºi bãieþi ºi între copiii din diferite
etnii.
4. Încurajaþi curiozitatea copiilor despre diferenþele rasiale ºi etnice pentru
a-i ajuta sã înþeleagã diversitatea ºi sã poatã vedea diferenþele ca
ceva natural ºi deosebit.
4
• Demonstraþi o atitudine activã împotriva situaþiilor în care copiii pot fi rãniþi în
clasã. De exemplu:
1. Interveniþi când copiii sunt excluºi de la un joc din cauza culorii, culturii
sau limbii.
2. Luaþi atitudine în momentul când un copil face o observaþie negativã
despre o rasã/etnie ºi dovedeºte neînþelegere.
3. Dacã vreun copil foloseºte un epitet rasist, explicaþi-i înþelesul acestuia
ºi spuneþi-i cã astfel de cuvinte sunt rãutãcioase ºi rãnesc oamenii.
4. Când se produce un fenomen de discriminare, implicaþi pãrinþii, cereþi-
le opinia pentru a identifica împreuna soluþiile potrivite.
• Demonstraþi o atitudine plinã de responsabilitate faþã de practicile personale

ºi ºcolare care promoveazã discriminarea. De exemplu:
1. Analizaþi ºi reflectaþi la propriile reacþii tipice faþã de copiii ºi adulþii din
rase, grupuri etnice, clase sociale, religii, etc. diferite.
2. Discutaþi cu colegii despre orice acþiuni sau observaþii pãrtinitoare pe
care le-au avut membrii personalului ºcolar faþã de tineri sau adulþi.
3. Evaluaþi politicile ºi procedurile ºcolare pentru a identifica potenþiale
elemente purtãtoare de prejudecãþi (de exemplu: norme ºi practici
pentru disciplinã, diversitatea angajaþilor, repartizare la clase, categorii
sau lipsa unor categorii în documentele ºcolii pentru elevii de diferite
etnii).
4. Includeþi personalul ºcolar ºi pãrinþii la formãri la locul de muncã pe
tema diversitãþii.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Studiu de caz
P Educaþie interculturalã ºi împotriva discriminãrii
A
ªcoala Generalã C. din judeþul S. Este situatã într-o comunitate ruralã cu
potenþial economic scãzut, în care procentajul atins de populaþia roma este
unul semnificativ. Aceastã ºcoalã se declarã o ºcoalã comunitarã, în care
R atât pãrinþii, cât ºi alþi membri ai comunitãþii sunt bineveniþi sã participe la

activitãþile de învãþare.
T Misiunea acestei ºcoli este de a asigura, pentru fiecare elev în parte, condiþiile
necesare pentru cea mai bunã, cea mai completã ºi cea mai eficientã
E dezvoltare, în parteneriat cu pãrinþii ºi cu alte grupe de interes, prin promovarea

toleranþei ºi înþelegerii, prin valorizarea, acceptarea, înþelegerea ºi respectarea
diferenþelor. Drept justificare pentru alegerea acestei misiuni, profesorii
A citeazã unul dintre pãrinþii romi: „dorim sã învãþãm, sã aflãm cine suntem, sã
ºtim încotro ne îndreptãm, de unde venim ºi unde mergem”.
Atunci când ºcoala a decis sã-ºi denumeascã noul proiect de dezvoltare

instituþionalã „O ºcoalã pentru comunitate, o comunitate pentru ºcoalã”, a
4 înþeles semnificaþia adaptãrii ºcolii la nevoile elevilor romi ºi la aºteptãrile

pãrinþilor acestora. Profesorii au invitat pãrinþii sã se implice în activitãþile
ºcolii, conºtienþi fiind cã nu se poate vorbi despre succesul elevilor romi în
absenþa implicãrii pãrinþilor acestora ºi a sprijinului din partea comunitãþii.
Profesorii au schiþat un protocol de parteneriat comunitar, între ºcoalã,

primãrie, bisericã, dispensar, poliþie ºi oamenii de afaceri locali. Prin acest
protocol, ºcoala se angajeazã sã promoveze practicile de incluziune ºi sã
lupte împotriva intoleranþei, discriminãrii ºi segregãrii pe criterii etnice; ºcoala
oferã o educaþie de calitate în aºa fel încât toþi elevii sã atingã succesul;
ºcoala este deschisã tuturor membrilor comunitãþii, ºi pune la dispoziþie spaþii
ºi echipamente pentru activitãþi ale comunitãþii. Primãria sprijinã politicile de
dezvoltare ale ºcolii prin asigurarea unor condiþii adecvate procesului de
predare-învãþare; un reprezentant al primãriei participã la ºedinþele organizate
în ºcoalã ºi permite, de asemenea, sã desfãºoare anumite activitãþi în cadrul
primãriei.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Biserica promoveazã drepturile copiilor, tinerilor ºi adulþilor. Reprezentanþi
P ai bisericii îi însoþesc pe profesori în vizitele pe care aceºtia le întreprind la

domiciliul elevilor ºi participã la ºedinþele organizate în ºcoalã. De asemenea,
A
coordoneazã acþiunile caritabile din interiorul comunitãþii. Dispensarul asigurã
igiena din ºcoalã ºi oferã sprijin cadrelor didactice în organizarea activitãþilor
de educaþie pentru sãnãtate. Poliþia asigurã securitatea în incinta ºcolii,
R participã la activitãþi de învãþare legate de regulile de circulaþie, contribuie la

co-existenþa armonioasã a diferitelor grupuri etnice din sat, negociazã ºi
T
mediazã conflictele care apar în comunitate.
Oamenii de afaceri locali oferã sprijin ºcolii în definirea politicilor sale
E educaþionale, acceptã sã primeascã elevi pentru stagii de practicã ºi sã ia

ucenici, promoveazã imaginea ºcolii în diferite medii sociale ºi oferã sprijin
A
elevilor în privinþa orientãrii lor profesionale.
Cele mai multe dintre activitãþile orientate cãtre ºcoalã care se desfãºoarã
în ºcoalã au loc în Laboratorul Intercultural. Astfel de activitãþi sunt: ªcoala –
partenerul tãu; iniþierea unui set nou de activitãþi de învãþare bazate pe
proiecte: Grãdiniþa ºi copii romi, Clubul Tinerilor Meºteºugari, Sãrbãtorirea
4 femeilor din comunitate, Seara Bunicilor, etc.
Prin activitãþile pe care ºi le propune, aceastã ºcoalã reprezintã o mixturã

de vârste, grupuri etnice, genuri, status-uri sociale ºi confesiuni religioase.
1
Nota traducãtorului: termenul „þigan” (englezã: „Gypsy”) este utilizat de cãtre autor.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
ANEXE
RESURSE
SUPLIMENTARE
SUPLIMENTARE
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
ACTIVITÃÞI ÎN SPRIJINUL EDUCAÞIEI

MULTICUL
MULTICULTURALE ªI ÎMPOTRIV
TICULTURALE ÎMPOTRIVAA DISCRIMINÃRII
CONÞINUTUL ACESTUI DOCUMENT A FOST ADAPTADAPTAAT DUPÃ

„PROGRAMUL T OLERÃRII MINORITÃÞILOR” , DESFÃªURA
TOLERÃRII DESFÃªURATT ÎN
SLOV ACIA, CU FINANÞARE DIN P
SLOVACIA, AR
PAR TEA COMUNITÃÞII
ARTEA
EUROPENE, PRIN INTERMEDIUL PROGRAMULUI PHARE.
SCOPUL ACESTUI PROIECT A FOST DE A ABILIT A SISTEMUL
ABILITA
EDUCAÞIONAL SÃ RÃSPUNDÃ EFICIENT NEVOILOR DE
ÎNVÃÞARE DIVERSE ALE COPIILOR PROVENIND DIN GRUPURI
MINORIT ARE, CU FOCALIZARE PE MINORIT
MINORITARE, MINORITAATEA ROMA,
URMÃRIND, PE TERMEN LUNG, REALIZAREA INTEGRÃRII ªI A
COEZIUNII SOCIALE.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Explorarea asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre oameni
Luaþi în considerare expresii de felul:

Mama ºi tatãl lui nu sunt la fel din punct de vedere…….. Ea se deosebeºte de
mine ………. El nu poate fi tatãl tãu ……….. În mod sigur aceasta nu este mama
ta ……… Priveºte-l ………… El aratã cu totul diferit …………….. Ce are ea
atât de special? ………… De ce aratã ea astfel? …………. De ce vorbeºte el
atât de caraghios? ……………El miroase diferit.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Activitate potrivită
Mame úi copii
pentru orele de de
aducaĠie artistico-
plastică, de muzică
úi pentru ciclul
primar
Teme Familii, Asemănător úi diferit, Schimbări, Corpul omenesc, Animale,
Animale de companie
Obiectiv Să-i ajute pe elevi să înĠeleagă că părinĠii úi copiii aparĠin aceleiaúi

rase úi împărtăúesc aceiaúi moútenire culturală, în ciuda faptului că s-
ar putea să arate diferit.
Materiale necesare Fotografii cu mame úi copii aparĠinând unor culturi diverse, Fotografia
unei pisici úi a puilor ei, carton, folie transparentă adezivă.
Mod de lucru DecupaĠi din carton 33 de dreptunghiuri cu dimensiunea de 10×15

cm. DecupaĠi din reviste fotografii cu mame (sau cu femei care ar
putea fi mame) de rase diferite sau din grupuri etnice diferite. LipiĠi
fotografiile pe cărĠile de carton. GăsiĠi apoi fotografii cu copii
aparĠinând grupurilor de mai sus úi lipiĠi-le pe cărĠi. SpuneĠi-le elevilor
că le-aĠi pregătit un joc nou, care presupune comparaĠii. ArătaĠi-le
cinci fotografii cu mame. ÎntrebaĠi: „Prin ce se deosebesc aceste
mame unele de altele?” ArataĠile apoi fotografii ale copiilor úi cereĠi-le
să facă perechi de cărĠi, astfel încât mamele să fie alături de copii
care ar putea fi ai lor. ÎntrebaĠi-i de unde útiu că un anumit copil este
al unei anumite mame. ArătaĠi-le fotografia unei pisici cu puii ei úi
spuneĠi-le că deúi puii sunt diferiĠi de mamă, ei sunt totuúi puii ei.
Variante 1. DecupaĠi sau desenaĠi obiecte, care sunt folosite în îngrijirea

copiilor în diferite culturi úi adăugaĠi-le la joc.
2. PrezentaĠi-le elevilor cântece de leagăn din diferite culturi.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Ghiceúte cine
pentru ciclul
primar
Teme Corpul omenesc, Cele cinci simĠuri, Prieteni, Asemănător úi diferit
Obiectiv Să-i ajute pe elevi să exploreze similitudinile úi diferenĠele care Ġin de
faĠa umană.
Materiale necesare O eúarfă sau o mască pentru ochi.
Mod de lucru ÎncepeĠi această activitate prin a le vorbi elevilor despre felul în care
oamenii diferă între ei. De exemplu, părul nostru are culori diferite.
Ochii noútri, nasul, gura au forme diferite. Ochii ne ajută să sesizăm
aceste diferenĠe. Putem explora faĠa úi corpul unui om úi cu ajutorul
mâinilor. AnunĠaĠi elevii că vă veĠi juca „de-a ghicitul” – veĠi acoperi
ochii unui elev în aúa fel încât să nu vadă nimic úi apoi îl veĠi provoca
să-úi recunoască colegii doar prin atingere. Dacă elevul dă un
răspuns corect, întrebaĠi-l cum a reuúit să-úi dea seama că acela este
răspunsul.
Variante Înainte de a începe jocul, daĠi elevilor ocazia să-úi exploreze unii
altora feĠele, prin atingere.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Dezvoltarea abilitãþilor sociale
Fiþi pregãtiþi sã auziþi comentarii de felul: „Aºa le spune tatãl meu!” „Eºti ridicol”.
„Nu eºti prietenul meu.” „Nu vreau sã fac acest lucru!” „Te vor supãra cu siguranþã!”
„El nu poate fi prieten cu mine niciodatã” „Nimeni nu aratã ca mine aici!”
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Corect, incorect
pentru orele de
limba română,
matematică,
educaĠie artistico-
plastică úi pentru
ciclul primar
Teme Prieteni, Sentimente, Eroi, CărĠi
Obiectiv Să-i ajute pe elevi să sesizeze diferenĠa dintre lucrurile reale úi

stereotipuri.
Materiale necesare Pungă de hârtie sau o cutie, colecĠii de obiecte reale aparĠinând unor
grupuri etnice variate, portrete reale ale unor oameni aparĠinând altor
culturi, obiecte stereotip: vederi, personaje din benzi desenate,
decoraĠiuni de sărbători, figurine folosite în jocuri.
Mod de lucru LipiĠi imaginile pe carton úi puneĠi-le în punga de hârtie sau într-o
cutie, alături de obiectele de colecĠie. AnunĠaĠi elevii că se pot juca un
joc în care va trebui să ghicească. ExemplificaĠi folosind câteva dintre
obiectele din pungă. ExplicaĠi-le elevilor că unele dintre obiecte
reprezintă oamenii într-un mod incorect, îi ridiculizează úi îi supără.
Aceúti oameni se simt jigniĠi. IlustraĠiile sunt incorecte pentru că nu
reprezintă adevărul. O altă parte din fotografiile úi obiectele din pungă
reprezintă imagini corecte ale oamenilor, pentru că sunt reale úi
pentru că ne simĠim fericiĠi úi mândri atunci când le vedem. SolicitaĠi
apoi elevii să vină pe rând úi să extragă câte un obiect din pungă, cu
ochii închiúi. ContinuaĠi să discutaĠi despre ceea ce este corect úi
incorect, pe baza obiectului care a fost extras din pungă. (adaptat
după Derman-Sparks, Anti-Bias Curriculum, 1989).
Variante 1. ÎmpărĠiĠi obiectele în două grupuri, în funcĠie de felul în care-i

reprezintă pe oameni: corect sau incorect.
2. EplicaĠi-le elevilor semnificaĠia cuvântului „stereotip.”
Adevărat, fals
pentru ciclul
primar
Teme Asemănător úi diferit, Sentimente, CărĠi
Obiectiv Să-i ajute pe elevi să sesizeze diferenĠa dintre reprezentările

adevărate úi cele false ale persoanelor.
Materiale necesare ColecĠii cu fotografii adevărate úi stereotipe ale persoanelor, de

exemplu:
Negru – războinic tribal,
Hispanic – cu sombrero,
Indian – războinic, úef de trib,
Rom – nomad.
Mod de lucru ArătaĠi-le elevilor una din fotografii úi întrebaĠi-i: „Ce este în această
imagine? Este o imagine adevărată sau falsă?” Dacă unul dintre elevi
dă un răspuns incorect, repetaĠi răspunsul în forma corectă:
„Imaginea este falsă pentru că nu toĠi amer-indienii sunt úefi de trib.”
Ei poartă poartă bandane pe cap doar la ocazii speciale.”
Variante Elevii pot căuta úi ei reprezentări adevărate sau false ale oamenilor,
în reviste.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Super- eroi
pentru orele de
limba română
Teme Eroi, Prieteni, Schimbări, BăieĠi úi fete
Obiectiv Să-i familiarizeze pe elevi cu oameni reali, care au contribuit la

îmbunătăĠirea unor situaĠii.
Materiale necesare Materiale vizuale (cărĠi ilustrate, filme, fotografii cu super-eroi din
benzi desenate, fotografii ale unor oameni care au avut contribuĠii
importante în îmbunătăĠirea condiĠiilor de viaĠă ale oamenilor:
Mahátmá Ghándí, Martin Luther King). GăsiĠi úi imagini cu
personalităĠi ale etniei Roma: Ján Berky-Mrenica, Jožko Pihík, Rinald
Oláh, Daniel Bang, Elena Lacková, Bartolomej Daniel, Klára
Orgovánová, Eugen Fejco.
Mod de lucru ArătaĠi-le elevilor imaginile cu super-eroii din benzile desenate úi

vorbiĠile despre felul în care vedem aceste personaje la televizor.
ÎntrebaĠi elevii ce le place la aceúti super-eroi. SpuneĠi-le că eroii
transformă lucrurile rele în lucruri bune úi că sunt persoane reale, din
lumea reală. Unii dintre ei au trăit cu mult timp în urmă, dar, cu toate
acestea, încă ne amintim lucrurile bune pe care le-au făcut pentru
umanitate. Unii dintre eroi sunt în viaĠă úi pot fi văzuĠi la útiri, vorbind
despre faptele eroice pe care le-au realizat. Eroii reali îi ajută pe alĠii,
au vise, speră că vor realiza ceva cu adevărat important úi produc
shimbări pozitive în lumea noastră. Eroii reali muncesc întotdeauna
din greu úi nu se dau bătuĠi. ArătaĠi-le elevilor fotografii cu
personalităĠi marcante úi spuneĠi-le ce au făcut pentru umanitate.
ExpuneĠi fotografiile în centrul de „literatură” sau pe perete, la nivelul
ochilor elevilor.
Variante 1. AmintiĠi-le elevilor ziua de naútere a unui erou real.

2. ÎntrebaĠi părinĠii cu ce personalitate ar dori să fie familiarizaĠi copii
lor.
Alege un prieten
pentru ciclul
primar
Teme Prieteni, Asemănător úi diferit, BăieĠi úi fete, Sentimente
Obiectiv Să-i ajute pe elevi să conútientizeze ce trăsături preferă atunci când

îúi aleg un prieten.
Materiale necesare Fotografii cu băieĠi úi fete aparĠinând mai multor culturi ale lumii.
Mod de lucru ArătaĠi-le elevilor fotografiile úi întrebaĠi-i: „Cu care dintre aceúti copii
Ġi-ar plăcea să fii prieten?” DaĠi-le elevilor suficient timp să facă o
alegere úi întrebaĠi din nou: „De ce ai ales ca acest copil să-Ġi fie
prieten? Mai sunt úi alĠi copii care Ġi-ar putea fi prieteni? Este cineva
cu care nu Ġi-ar plăcea să fii prieten?” ÎncercaĠi să aflaĠi dacă elevii se
aúteaptă ca potenĠialii lor prieteni să fie din aceaúi rasă sau de
acelaúi gen cu ei. EvaluaĠi pozitiv pe acei elevi care au ales de
bunăvoie să fie prieteni cu un copil aparĠinând unei rase sau unei
culturi diferite.
Variante LăsaĠi elevii să grupeze fotografiile în două categorii – prieteni úi cei

pe care nu le-ar plăcea să-i aibă ca prieteni (această activitate ar
putea avea un rol diagnostic, care v-ar ajuta să aflaĠi mai multe
despre felul în care elevii dvs. percep diferenĠele dintre oameni.)
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Aúa sunt eu
pentru orele de
limba română úi
pentru ciclul
primar
Teme Asemănător úi diferit, Eu sunt unică, Prieteni, Corpul omenesc
Obiectiv Să-i ajute pe elevi să înĠeleagă esenĠa conceptelor la fel, asemănător
úi diferit.
Materiale necesare O oglindă úi un set de fotografii reprezentând oameni de diverse
culturi, de genuri diferite, cu o culoare diferită a părului úi a ochilor.
Mod de lucru AúezaĠi fotografiile pe un perete sau pe o masă. CereĠi unuia dintre
elevi să aleagă fotografiile reprezentând oameni asemănători cu el.
Dacă elevul nu este foarte sigur, sugeraĠi-i să se uite în oglindă úi
ajutaĠi-l să se descrie pe sine. ÎntrebaĠi-l: „Vezi o fotografie a cuiva
care are aceiaúi culoare a pielii ca úi tine?” AlegeĠi toate fotografiile
oamenilor care au aceeaúi culoare a pielii úi arătaĠi-le elevului.
DiscutaĠi despre asemănările dintre oamenii din fotografii úi elev.
Variante 1. CereĠi elevului să aleagă fotografiile oamenilor care nu sunt la fel

ca el.
2. CereĠi elevului să-úi găsească un partener úi să aleagă împreună
cu acesta fotografiile oamenilor care sunt la fel cu el.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Experienþe culturale din viaþa cotidianã
Fiþi pregãtiþi sã auziþi întrebãri de felul: „Mã bucur cã nu trebuie sã mãnânc asta.
Asta-i o prostie. Noi nu facem aºa acasã. Noi nu avem aºa ceva acasã. E o
prostie sã ai mai multe mame”.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
LocuinĠe
pentru orele de
educaĠie artistico-
plastică úi pentru
ciclul primar
Teme LocuinĠele oamenilor, Familii, Asemănător úi diferit, Comunitatea
noastră
Obiectiv Să-i ajute pe elevi să înĠeleagă că familii diferite trăiesc în locuinĠe

diferite.
Materiale necesare Fotografii cu diferite categorii de locuinĠe – case, blocuri, zgârie-nori,

conace, caravane, corturi, rulote, ferme etc.
Mod de lucru ArătaĠi-le elevilor fotografiile cu diferitele categori de locuinĠe în care

oamenii pot trăi. ÎntrebaĠi fiecare copil în ce fel de locuinĠă trăieúte
familia lui. PlasaĠi apoi fotografiile în centrul obiectelor „care pot fi
manipulate” úi încurajaĠi-i pe elevi să construiască diferite categorii de
locuinĠe.
Variante 1. PuneĠi la dispoziĠia elevilor cutii úi alte materiale necesare pentru

a construi locuinĠe.
2. FaceĠi fotografii cu locuinĠele elevilor sau rugaĠi părinĠii să vă
aducă fotografii cu locuinĠele lor.
3. Pe o foaie mare de hârtie realizaĠi un colaj din fotografii ale
diferitelor categorii de locuinĠe, pe care le decupaĠi úi lipiĠi.
Cutia cu arome
pentru orele de
matematică úi
pentru ciclul
primar
Teme Cele cinci simĠuri, Asemănător úi diferit
Obiectiv Să-i ajute pe elevi să-úi dezvolte percepĠiile olfactive úi să-i

familiarizeze cu mirosurile diferitelor culturi.
Materiale necesare Cutii mici, diferite condimente, beĠiúoare aromate, uleiuri parfumate
(de exemplu: ghimbir, coriandru, anisi, usturoi, chimen, muúeĠel, ardei
iute...)
Mod de lucru PuneĠi fiecare aromă într-o cutie separată úi anunĠaĠi elevii că aveĠi
mai multe mirosuri pentru ei, úi că unele dintre aceste mirosuri le sunt
cunoscute de acasă, pe când altele s-ar putea să fie noi. CereĠi-le să
închidă ochii úi să miroasă fiecare cutie. ÎncurajaĠi-i să ghicească ce
este în cutie úi spuneĠi-le că oamenii din toată lumea folosesc diferite
condimente pentru mâncare úi diferite parfumuri pentru locuinĠă.
SolicitaĠi copiii să spună care aromă le place cel mai mult.
Variante 1. FaceĠi două seturi de cutii cu mirosuri diferite úi lasaĠi copii să le

aúeze în pereche pe cele cu acelaúi miros.
2. GătiĠi ceva împreună cu elevii úi folosiĠi câteva dintre condimente.
3. PuneĠi etichete cu numele condimentelor pe cutie úi fotografii ale
acelor condimente în interior.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Diapozitive/ Prezentări PowerPoint
pentru orele de
limba română úi
pentru ciclul
primar
Teme LocuinĠele oamenilor, Mijloace de transport, VestimentaĠia, Prieteni,
Familii
Obiectiv Să-i ajute pe elevi să conútientizeze existenĠa oamenilor din alte părĠi
ale lumii úi să-i ajute să empatizeze cu aceútia.
Materiale necesare Diascol, ecran, diapozitive cu copii, familii, case úi oraúe din diferite
părĠi ale lumii.
Mod de lucru De obicei, în úcoli există aparate de proiecĠie. FolosiĠi-le pentru a vă

informa elevii despre alĠi copii úi familiiile acestora, care trăiesc la
mare depărtare. FaceĠi o prezentare multiculturală cu diapozitive
realizate în diferite călătorii sau vacanĠe. AlegeĠi acele diapozitive
care arată elevii úi familiile lor desfăúurând activităĠi cotidiene:
îmbăiatul, mâncatul, gătitul, jocul, dormitul úi munca. Nu folosiĠi
imagini ale locurilor úi clădirilor familiare. Dacă nu călătoriĠi, faceĠi
copii după fotografii ale prietenilor dvs. care călătoresc în străinătate.
Dacă útiĠi pe cineva care urmează să meargă în străinătate,
cumpăraĠi un film úi rugaĠi persoana să facă fotografii color pentru
dvs.
Variante 1. PregătiĠi diapozitive cu imagini ale oamenilor care locuiesc úi la

Ġară úi la oraú.
2. CreaĠi poveúti despre oamenii din fotografii.
3. VizitaĠi comunitatea etnică locală cu care elevii vin mai greu în
contact úi faceĠi fotografii.
Diferite feluri de pâine
pentru orele de
limba română úi
pentru ciclul
primar
Teme Mâncăruri, Asemănător úi diferit, Cele cinci simĠuri, VacanĠe úi
sărbători
Obiectiv Să-i ajute pe elevi să se familiarizeze cu diferite feluri de pâine.
Materiale necesare Mostre din diferite feluri de pâine, produse de panificaĠie úi patiserie
(pâine din mălai, pâine romă “bokeya” sau “marikle”, biscuiĠi, gogoúi,
cozonaci, pâine neagră, pâine prăjită, clătite...)
Mod de lucru PlanificaĠi o úezătoare de o după-amiază care va include úi gustarea

unor variate feluri de pâine úi produse de patiserie úi panificaĠie.
DiscutaĠi cu elevii despre felul în care persoane din diferite culturi îúi
prepară pâinea úi arătaĠi-le mostre. ÎntrebaĠi-i dacă au mai gustat din
acele feluri de pâine úi daĠi-le câte o bucată fiecăruia dintre ei. VorbiĠi
despre denumirea fiecărui fel de pâine úi despre originea lor.
ContinuaĠi activitatea cu istorisiri despre pâine sau gătind pâine
pentru următoarea úezătoare.
Variante 1. AflaĠi ce fel de pâine mănâncă familia fiecărui elev úi folosiĠi

această informaĠie ca pe o dovadă a faptului că există mai multe feluri
de pâine.
2. ExpuneĠi cutii cu diferite feluri de cereale úi făină úi spuneĠi-le
elevilor că oamenii mănâncă paine din cereale pe care le cultivă ei.
Oameni diferiĠi cultivă diferite feluri de cereale úi produc diferite feluri
de pâine.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi
Muzică populară
pentru orele de
muzică
Teme Muzică, Dans úi miúcare, VacanĠe úi sărbători, Cele cinci simĠuri,
Familii
Obiectiv Să le permită elevilor să se familiarizeze cu muzica populară.
Materiale necesare O colecĠie de înregistrări muzicale din culturi variate.
Mod de lucru OferiĠi-le elevilor informaĠii despre muzica populară. SpuneĠi-le:

„Cântecele populare sunt foarte vechi úi erau compuse de oameni cu
mult timp înainte. Putem să le cântăm úi acum pentru că au fost
transmise de la strămoúii noútri, din generaĠie în generaĠie. Fiecare
cultură are propria sa muzică populară”. ExplicaĠi-le elevilor că atunci
când ascultăm versurile unui cântec vechi reuúim să înĠelegem mai
bine felul în care se trăia în trecut. AudiaĠi cu elevii fragmente din
diferite categorii de cântece populare. AlegeĠi apoi un singur cântec,
pe care copiii îl pot învăĠa cu uúurinĠă.
Variante 1 FolosiĠi instrumente cu ajutorul cărora se poate Ġine ritmul úi

încurajaĠi elevii să petreacă timp desfăúurând această activitate.
2 InvitaĠi un muzician dintr-o cultură diferită să cânte ceva în clasa
dvs..
3 PrezentaĠi-le elevilor cântece de leagăn din diferite culturi.
proiect este
finanþat Accesul
dezavantajate cu
Ghidul Formatorului
Ghidul Formatorului
dedeUniunea
UniuneaEuropeanã
focalizare pe
pe romi
romi

Acest Proiect Este Finanþat de Uniunea Europeanã Acest Proiect Este Finanþat de Uniunea Europeanã

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Acest Proiect Este Finanþat de Uniunea Europeanã Acest Proiect Este Finanþat de Uniunea Europeanã

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Educaþia interculturalã ºi anti-discriminare 1

Pornind de la ideea unei introduceri în problematica politicilor ºi practicilor educaþiei

Conceptul de Incluziune fundamenteazã toate aspectele proiectului „Accesul la

Alte activitãþi au cuprins:

Scopul programului de formare

Sã ofere cadrelor didactice ºi managerilor ºcolari (directori, inspectori)

Programul de formare se adreseazã cadrelor didactice, directorilor de ºcoalã ºi

Ce cuprinde acest ghid?

În acest ghid se regãsesc: prezentarea generalã a cursului, scurte descrieri ale

Partea întâi - competenþe vizate ºi prezentarea generalã a cursului

*Se recomandã ca formatorii sã se asigure în permanenþã cã materialele

Sã ofere cadrelor didactice ºi managerilor ºcolari (directori, inspectori)

1. înþeleagã ºi sã accepte filosofia educaþiei interculturale ºi anti-

A care elevii vin la ºcoalã.

Programul fiecãrei zile este conceput în funcþie de obiectivele de învãþare specifice,

Prezentarea modulului de formare

În prezentarea de mai jos a programului se oferã câteva exemple de organizare

1. îºi examineze propriile atitudini faþã de alte grupuri etnoculturale;

R 2. înþeleagã terminologia specificã, inclusiv noþiunile de stereotip,

4. explice modul în care rasismul ºi discriminarea se manifestã în societate.

Descrieþi regulile administrative ale cursului, de exemplu, alocarea

Dacã lucraþi pentru prima oarã cu grupul, atunci ar fi indicat sã facilitaþi

Activitate: Respect 50 minute

Distribuiþi pachetul cu suporturi de curs A ºi îndreptaþi atenþia participanþilor

Plimbându-vã printre participanþi, cereþi-le sã se gândeascã la un exemplu

Formatorul va continua spunând cã Declaraþia privind Drepturile Omului

Copiii care provin din grupuri culturale ºi lingivstice minoritare înregistreazã

T deseori „eºecuri” în învãþãmântul formal. Învãþarea este un proces social ºi

De asemenea, este important sã fie ajutaþi copiii din cultura majoritarã sã

Dacã personalul didactic trebuie sã creeze un mediu adecvat, care sã

Ca prim pas în acest proces, participanþii trebuie sã aibã un sentiment

11.10 Scopul urmãtoarei activitãþi este de a aduce la luminã multiplele

Activitate: Identitate 50 minute

. dar prin care imaginea le este perceputã greºit.

. goale – de exemplu: Sunt arab, dar nu sunt terorist.

. formatorul poate începe prin a-ºi citi propriile enunþuri.

Explicaþi grupului cã identitatea nu þine doar de modul în care noi ne

Informaþi participanþii cã identitatea unui om nu poate fi rezumatã într-

12.00 Formatorul prezintã urmãtoarea activitate declarând cã, dacã dorim sã

· Cereþi participanþilor sã formeze grupuri de zece persoane ºi sã se aºeze

2 Stereotipurile sunt în principiu convingeri sau gânduri comune despre un

Stereotipurile se bazeazã de obicei pe contacte sau imagini pe care le-am

12.30 Pauzã de prânz

14.00 Întâmpinaþi participanþii la întoarcere ºi explicaþi-le cã scopul urmãtoarei

Rugaþi sã se ofere ºapte voluntari

P 14.45 Prejudecatã ºi discriminare

A Cereþi participanþilor sã identifice existenþa acestora în situaþiile pe

• Formatorul începe activitatea spunând o întâmplare când el/ea a fost

16.35 Activitate: Joc de sensibilitate 45 minute

• Cereþi participanþilor sã se aºeze într-o linie de start pentru „Un joc de

- Cine are o dizabilitate fizicã, fie din naºtere, fie survenitã?

- Cine deþine propria casã sau pãmânt? 2 paºi înainte.

- Cine are un venit lunar ºi crede cã acesta ajunge pentru nevoile

- Cine aparþine unui grup etnic minoritar ºi crede cã acest grup

- Cine beneficiazã de servicii medicale adecvate ºi de apã

- Cine este femeie? 3 paºi înapoi.

- Cine are asigurare privatã pentru pensie? 2 paºi înainte.

A • Formatorul sintetizeazã rãspunsurile participanþilor ºi spune cã

Apoi, formatorul determinã o discuþie în jurul întrebãrilor:

17.20 Evaluare ºi reflecþie zilnicã

1. înþeleagã conceptele de educaþie interculturalã ºi anti-discriminare;

R 2. adapteze practicile de la clasã pentru a valorifica resursele culturale cu

Începeþi sesiunea explicând participanþilor cã nu existã o metodã