REVISTA CDI NR II PDF

2012 AN I
NUMĂR II
Idealuri haretiene
IDEALURI HARETIENE
REVISTA
CENTRUL
DE
DOCUMENTARE
ŞI
INFORMARE
SPIRU HARET
PLOIEŞTI
ISSN ____ ____

DRAGĂ CITITORULE, “Deschide
cartea ca să
Calatorind prin timp , manati de dorinta unor
amintiri ,simti cateodata nevoia unor repere , fie ca înveţi ce au
sunt nume , evenimente sau doar vise.
Acum , in an aniversar , a prins viata visul de a gândit alţii;
da elevilor , profesorilor , comunitatii locale sansa
de a creiona in cuvinte si imagini o pagina din viata închide
unei personalitati Spiru Haret in numarul omagial al
revistei. cartea ca să
Impreuna cu ei , cu rabdare si profesionalism dar
mai ales cu multa munca si dragoste , s-a creat un gândeşti tu
nume de referinta pentru colegiul nostru “Idealuri
haretiene” . Este revista Centrului de Documentare însuţi”
si Informare alaturi de revista colegiului “Glas ha-
retian” si am fi fericiti sa gasiti in paginile lor acele
lucruri frumoase, ce pot fi bucurii pentru suflet.
Revista ce poarta nume legat de patronul spiri-
tual al colegiului speram sa onoreze cum se cuvine sa fie dusa peste ani.
acest privilegiu. Revista ramane mereu deschisa pentru
Perseverenta, daruire, seriozitate si dorinta de toti doritorii care vor sa faca parte din
perfectionare sunt atribuite ale celor care aduc man- aceasta familie a ei. Noi am ascultat “glasul
dria scolii. Ei vor pastra in oglinda memoriei imagi- haretian” , am inceput realizarea “idealuri
nea unui colectiv deosebit. Traditia inceputa trebuie haretiane” iar testamentul nostru moral con-
tine o singura mostenire de valoare: renu-
mele scolii, sustinut de valoarea elevilor si
dascalilor, pe care le vom lasa in grija urma-
silor.
Astazi, la zi de sarbatoare a Colegiului
nostru, gandurile noastre se indreapta cu re-
cunostinta catre cel ce a fost Spiru Haret, cel
care a reusit sa transmita semenilor ca pe o
revelatie intelepciunea haretiana-pasnica ,
blanda, fara discriminare, plina de roade
bune pentru invatamantul romanesc.
Colegiul nostru dorim sa fie o oglinda a
personalitatii sale avand asezat pe fron-
tispiciu numele SPIRU HARET.
Redacţia
IDEALURI HARETIENE NUMAR ANIVERSAR

2012 IDEALURI HARETIENE PAGINA
AN I 1
NUMĂR II
CUPRINS Idealuri haretiene
IDEALURI HARETIENE
La aniversare: Spiru Haret pag. 2
Spiru Haret—mereu contemporan pag. 3
Pag. 4
Pag. 5
Haretismul–un exemplu de urmat pag. 6
Despre Spiru Haret pag. 7
REVISTA
O altfel de bibliotecă școlară pag. 9
CENTRUL
O nouă filă a bibliotecii de azi pag. 10
DE francofon
Itinerariu pedagogic pag. 11
Sirul lui Fibonacci și Triunghiul lui Pascal
DOCUMENTARE pag. 13
ŞI
Transdisciplinaritatea—o nouă abordare Colectiv editorial:
a învățării școlare pag. 16 Profesor Mihai Sandu, director;
INFORMARE
Premii Nobel pentru fizică—2011 pag. 17 Profesor Petre Petrişor, director adjunct;
Profesor Adriana Vlad, consilier educativ;
Rolul T.I.C.
SPIRU în educație
HARET pag. 18
Tablou istoric pag. 20 Colectiv de redacţie:
PLOIEŞTI Minodora Petrişor, redactor şef;
Curiozități matematice pag. 27 Irina Iliaş, redactor adjunct;
Creierele tinere se remodelează mai rapid Daniela Smoleanu, design şi tehnoredactare;
pag. 29
Colaboratori:
Între oglinzi paralele pag. 31 Bibliotecar C.C.D. Mihaela-Oana Niculescu;
Profesor Liliana Creţu;
Unor alți nostalgic pag. 32
Profesor Alina Dinu;
Stabilirea vârstei diferitelor obiecte cu Profesor Cristina Dinu;
ajutorul carbonului—14 pag. 33 Profesor Duţa Dora Laura;
Curiozități pag. 35 Profesor Varzopov Silvia
Elev Alin Ispas;
Am fost cândva licean pag. 36 Elev Cosmin Constantinescu;
Lacrima… de pe obraz… pag. 37 Elev Florin Tătaru;
Elev Ionuţ Prahoveanu;
Vivat, Haret! Elev Marius Tei;
Elev Olga Enache.
ISSN ____ ____
2012, ANUL
NUMĂR ANIVERSAR
FEBRUARIE PAGINA 2
La aniversare: Spiru Haret
Acest numar al revistei “Idealuri

haretiene”, care cuprinde in paginile
sale si articole dedicate lui Spiru Haret,
se doreşte a fi, inainte de toate , un
elogiu adus savantului roman , de la a
carui naştere se implinesc 161 ani şi
100 ani de la moartea sa.
Revista este, de asemenea, o modesta
contribuţie la mai buna cunoaştere a
activitaţii marelui om de stiinta.
„Expeditorii” articolelor sunt elevi,
profesori, admiratori ai operei sale, oameni pentru care Spiru Haret
reprezintă o personalitate stralucita, cel dintâi căruia se cuvenea a-i
cere sfatul şi spre care se îndreptau speranţele in situaţii care păreau a
nu avea rezolvare.
Nu ne-am propus să facem alte comentarii asupra conţinutului
inserat in această revista , lasând această sarcină in seama cititorilor,
care, sperăm că vor găsi suficiente amănunte interesante şi sugestii
pentru abordarea unor noi aspecte ale legăturii dintre Spiru Haret,
invaţământ şi scoala.
Omagiind trecutul şi gândind la viitorul acestei şcoli, impreuna cu
profesorii si elevii de astăzi, ne străduim să fim la înălţimea scopurilor
noastre, pentru ca această şcoală de prestigiu în spaţiul cultural
prahovean să aiba o existenţă cât mai îndelungată şi cât mai bogată în
rezultate.
Vom reusi astfel sa fim cunoscuti prin valorile pe care ni le-am
propus ca idealuri haretiene: Traditie, Prestigiu, Profesionalism!
Cred că aceste cuvinte sunt pregnant întipărite în inima tuturor
dascălilor, şi nu numai, care au dăruit înţelepciune şi putere pentru
întelegerea şi aplicarea spuselor marelui Om.
Director,
Profesor Mihai Sandu
2012, ANIVERSARE UNESCO

PAGINA 3 FEBRUARIE
Spiru Haret—mereu contemporan
introducerea de serbări şcolare prilejuite de

Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul marile sărbători naţionale, a înzestrat şcolile
care domneşte într-însa. cu tablouri istorice, a cerut marilor
Ferdinand I personalităţi ale culturii să particile la
elaborarea unor cărţi de lectură cu bogat
conţinut moral, realizate într-o frumoasă
Câţi dintre dascălii de astăzi au timp să formă artistică
reflecteze asupra originii lucrurilor pe care ei
le fac, atât de firesc, în fiecare zi? Câţi dintre Educaţia prin activităţi extraşcolare
aceştia ştiu că cele mai multe dintre este din ce în ce mai prezentă în activitatea
activităţile pe care le didactică. Dar îşi mai
desfăşoară astăzi cu aminteşte cineva că
elevii lor sunt, de fapt, Spiru Haret a fost
idei şi aspecte care vin părintele ei?
de acum un secol, de Formarea continuă – pe
la Spiru Haret? tot parcursul vieţii –
preocupă pe toată lumea
Suntem mult prea dar faptul că Spiru
grăbiţi pentru a ne Haret a manifestat o
opri şi a cerceta deosebită grijă pentru
originea lucrurilor atât pregătirea continuă,
de fireşti – ni se pare pentru sporirea
nouă – pe care le autorităţii morale şi
facem astăzi cu elevii pentru realizarea
noştri. Unii predăm la dezideratelor
grădiniţe şi şcoli profesionale ale
primare, alţii la dascălilor reprezintă un
gimnaziu sau la liceu. aspect aproape uitat.
Câţi dintre noi ştim că Spiru Haret a fost cel
care a pus bazele învăţământului preşcolar şi Realizarea acestui număr de revistă
că a înfiinţat o mulţime de şcoli în mediul dedicat comemorării a 100 de ani de la
rural, că analfabetismul în epoca sa a scăzutmoartea marelui pedagog român nu îşi
considerabil? propune să analizeze în amănunt realizările
lui Spiru Haret ci îşi propune ca, peste timp,
Câţi dintre elevii şi dascălii din să arate cum şi în ce măsură, ideile acestuia
învăţământul profesional şi tehnic ştiu că constituie şi astăzi importante puncte de
Spiru Haret a pus bazele acestui tip de reper în activitatea didactică.
educaţie acordând o mare atenţie înfiinţării
de şcoli agricole, de meserii sau comerciale
Câţi dintre noi ştim că acelaşi om al Director adjunct,

şcolii a pus bazele educaţiei patriotice prin Profesor Petre Petrişor

FEBRUARIE PAGINA 4
Profesor Adriana Vlad

PAGINA 5 FEBRUARIE
Bibliotecar C.C.D.,
Mihaela-Oana Niculescu

FEBRUARIE PAGINA 6
Haretismul—un exemplu de urmat
Cu siguranţă suntem extrem de norocoşi, Idealul său de a avea un ―învăţământ

atât profesori cât şi elevi, să ne desfăşurăm practic pentru viată, potrivit nevoilor noastre
activitatea educativă în cadrul unei instituţii de social-economice, precum şi aspiraţiilor noastre
învăţământ care poartă numele personalităţii naţionale‖ ar trebui să devină şi idealul şcolii de
celei mai reformatoare a începutului de secol XX astăzi. El a reorganizat de asemenea examenul
- Spiru Haret. Născut la 15 februarie 1851 la de capacitate înlăturând probele pur teoretice şi
Iaşi, licenţiat în matematică şi fizică, Haret pune introducând probele practice.
în evidenţă ―termenii seculari puri‖ ceea ce Spiru Haret a pus accent pe pregătirea
înfăţişa într-o altă lumină stabilitatea dascălilor, trimiţându-i în străinătate pentru a
sistemului planetar. În 1885 teza de doctorat al se forma, portretul unui dascăl fiind acela de
lui Haret e republicată în Analele om “harnic, modest, devotat şi muncitor
Observatorului Astronomic priceput, muncitor pentru
din Paris. În semn de îndreptarea spre bine a ţării
recunoaştere a geniului său noastre, străduindu-se ca din
Facultatea de Ştiinţe din aceştia să creeze o forţă
Paris trimite o adresă împotriva stării de ignoranţă
Ministerului Cultelor şi şi de decădere a ţărănimii
Instrucţiunii Publice sub toate formele ei”.
felicitând Romania, ţara care "Pretutindeni - spunea Spiru
a produs şi posedă asemenea Haret - se cere ca profesorii să
talente, iar în 1976 cu prilejul nu facă apel la memoria
implinirii a 125 de ani de la şcolarilor deâat atunci când
naşterea lui Spiru Haret, un raţionamentul nu-i poate ţine
crater de pe harta Lunii în locul. Peste tot se impune a se
partea invizibilă a lunii a face aplicaţiuni şi a se
primit numele lui Haret. dezbrăca învăţământul cât
Însă geniul să creator mai mult posibil de caracterul
nu se remarcă doar în abstract şi pur teoretic".
domeniul matematicii, ci şi ca Influenţa sa rămâne valabilă
ministru al Instrucţiunii şi acum ca exemple având
Publice, perioadă în care a concepte precum :
reorganizat întreg învăţământul românesc. democratismul ( opţiunea pentru un învăţământ
Prin opera sa, dar şi prin felul său de a fi, ce oferă şanse fiecăruia), individualismul (un
Spiru Haret a creat un adevarat curent, învăţământ ce permite şi încurajează rutele
haretismul. Acesta a constat în introducerea individuale de calificare), activismul (un
factorului cultural şi economic în masa învăţământ orientat spre rezolvări de probleme
poporului roman. În concepţia sa, rolul fiecărui ale vieţii). Iar noi astăzi simţim din nou tot mai
ministru era acela de a fi în contact permanent acut nevoia unei reforme a învăţământului care,
cu cei pe care era chemat să-i administreze, ‗să prin coerenţă şi simplitate, să deschidă calea
le dea îndemnuri şi să le dea sfaturi; să le dea spre personalizarea elevilor şi studenţilor, care
învăţăminte, să-i certe atunci când ei greşesc‘. să reflecte nevoile actuale ale societăţii noastre,
Această corespondenţă este poate cheia respectând în acelaşi timp şi statutul de dascăl
haretismului. Scrisorile sale sunt pline de cu rol esenţial în formarea de cetăţeni demni şi
sfaturi, de îndrumări, de răspunsuri fără cultivaţi ai acestei ţări.
ocolişuri, sincere şi directe. Profesor, Alina Dinu

PAGINA 7 FEBRUARIE
Despre Spiru Haret
 Spiru Haret a fost cel mai mare reformator al şcolii

româneşti din secolul al XIX-lea, urmând o viaţă de
inspector şi de om politic în favoarea şcolii şi a educaţiei?
 Spiru Haret a fost de trei ori ministru al Instrucţiunii
Publice, perioadă în care a reorganizat întreg
învăţământul românesc?
 În decembrie 1870, deşi student în anul II la Fizică-
Matematică, obţine prin concurs catedra de matematică la
Seminarul Central? În 1874 îşi ia licenţa în matematică,
iar în august anul următor în fizică, la Paris. Tot acolo, doi
ani mai târziu îşi ia doctoratul, preocupat de studiul
planetelor.
 Facultatea de Ştiinţe din Paris trimite o adresă Ministerului Cultelor şi
Instrucţiunii Publice, felicitând România, ţara care a produs un mare
talent ca cel al lui Spiru Haret ?
 Spiru Haret putea rămâne în Franţa, ca profesor universitar? A preferat
însă Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, unde devine profesor în 1878 la
Secţia Fizică-Matematici, Mecanica Raţională.
 Spiru Haret a înfiinţat 1980 localuri de şcoală şi a editat cărţi în cadrul
ministerului pentru a fi mai ieftine şi accesibile tuturor?
 Spiru Haret a introdus în şcolile normale lucrările practice, iar acest tip de
probe făceau parte din examenul de capacitate?
 El este cel care a înfiinţat grădiniţele de copii în România, cea dintâi
deschizându-şi porţile la 1 decembrie 1897?
 A înfiinţat Biblioteca Pedagogilor pentru a satisface nevoia de informare a
acestora?
 Sub conducerea sa, ministerul atrage numeroşi oameni de cultura ca
„referendari” la Casa Şcoalelor şi la Cercurile Culturale: Alexandru Vlahuţă.
George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, Şt. O. Iosif, Gavril Musicescu, D. Kiriac
etc.
 Măsurile înţelepte ale lui Spiru Haret au făcut ca ştiinţa de carte în
România să înregistreze mari progrese în rândul populaţiei rurale, de la
15,2% în 1899 la 34,7% în 1909?

FEBRUARIE PAGINA 8
Despre Spiru Haret
 Noţiunea de haretism desemnează o

concepţie sociologică în care se preconizează
ridicarea stării materiale şi culturale a
satului prin activitatea extraşcolară a
învăţătorilor?
 În 1909 juriul „Expoziţiei oficiale de pictură,
sculptură şi arhitectură”, prezidat de Spiru
Haret, acordă premiul II lui Constantin Brâncuşi care participă la
această expoziţie în timpul unei scurte şederi în România? Câţiva
ani mai târziu, marele sculptor, fiind solicitat să realizeze o
machetă pentru statuia acestuia, a prezentat o simplă fântână,
un izvor de apă vie aşa cum a fost Spiru Haret pentru naţia sa.
 Pe strada Gheorghe Manu, nr.7 din Bucureşti există o placă
indicând existenţa Muzeului Spiru Haret? O clădire monumentală
în care stăruie doar duhul marelui matematician, om politic şi
reformator al învăţământului românesc, muzeul fiind într-o stare
avansată de degradare.
 Statuia lui Spiru Haret executată de Ion Jalea din marmură de
Carrara a fost dezvelită în 1935 pe bulevardul Kogălniceanu,
vizavi de clădirea Universităţii din Bucureşti? În prezent aceasta
se află în Parcul Izvor, lângă Palatul Parlamentului.
 Unul dintre craterele de pe Lună este denumit după
matematicianul român Spiru Haret, primul care a anunţat
valoarea şcolii româneşti de matematică în lume? Craterul are 29
km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe
Terra, aproape de Polul Sud al Lunii.
Profesor Irina Iliaş
2012,
PAGINA 9 FEBRUARIE
O altfel de bibliotecă şcolară
În incinta Colegiului ,,Spiru Haret‖ există

Centrul de Documentare şi Informare, în spaţiul
ocupat în urmă cu câţiva ani de fosta Bibliotecă
a şcolii.
Pentru profesorii şi elevii liceului spaţiul acesta
nu mai reprezintă o anexă a procesului de
învăţământ, ci o locaţie elegantă, deopotrivă
eficientă şi intimă, pentru desfăşurarea unor activităţi la standarde civilizate.
Dotarea tehnică şi umană se întâlneşte fericit cu intenţia cadrelor didactice
de a pune în scenă lecţii interactive, de a-i conduce pe elevi spre o corectă
selectare a valorilor din noianul strălucitor de imagini ale societăţii
contemporane.
Cele mai numeroase iniţiative pentru activităţile C.D.I. îi aparţin doamnei
documentarist, gazdă exigentă, tehnicist cu suflet de artist, om dedicat ideii
de promovare a şcolii noastre prin realizările ei:
activităţi de Cerc pedagogic şi biblioteconomie cu extindere judeţeană sau
interjudeţeană;
inspecţii curente şi finale la diferite discipline şcolare (română, limbi
străine, istorie, electronică, informatică), prilej de dialoguri intelectuale şcoală
–inspectorat, sau şcoală – mediu universitar;
activităţi programate la nivelul fiecărei catedre sau în cadrul orelor de
consiliere şi orientare;
lansări de carte, comisii metodice, vizionări de filme şi de spectacole de
teatru, de referinţă în cultura noastră sau universală;
publicarea, inclusiv pe suport electronic, a revistei şcolii – Glas haretian;
lansarea revistei C.D.I. - Idealuri haretiene.
Discrepanţa nefericită (şi mai puţin declarată) dintre manualele de
psihopedagogie şi realitatea de la catedră este atenuată în cazul
Colegiului ,,Spiru Haret’’ de cadrul creat la C. D. I., prin abnegaţia doamnei
documentarist şi a directorilor şcolii. Ieşirea aceasta din inerţie corespunde
totodată cu o renunţare, sperăm noi, fastă, la anonimatul muncii didactice.
Parafrazând un sociolog, am putea spune: ,,Învăţământul o duce prost,
şcoala mea o duce bine’’.
Profesor Cristina Dinu

FEBRUARIE PAGINA 10
O nouă filă a bibliotecii de azi
Respectul fata de carti poate fi manifestat doar prin folosirea lor.

Umberto Eco
Biblioteca, locul sfânt al cărţilor prăfuite şi cu miros de praf fin a croit destine,
legându-le parcă prin firul vieţii pentru oameni deosebiţi ce au încercat sa insufle şi
celorlalţi dragostea pentru cărţi. Destinul bibliotecii şcolare a fost Spiru Haret.
Fiecare destin, cu fiecare etapă, cu fiecare timp trecut într-o lume de poveste, a
insemnat trecerea de la înfiinţarea lor, de la cărţi din biografia obligatorie , la … inceperea
şi, sperăm, la terminarea unei baze de date complete, informatizate, cu volume noi, vechi si
mai vechi.
Din amintiri si din povestiri, din cărţile scrie de Spiru Haret sau dedicate lui Spiru
Haret, toate au prezentat “biblioteca” pentru sute de generatii de copii ca loc al iluminării
de la flacăra cititului în cărţi.
Se spune ca biblioteca este vitrina unei comunitaţi. Numărul mare de utilizatori se
datorează nu numai activităţilor efectuate in bibliotecă, ci si ambianţei plăcute, atmosferei
de calm si reculegere.
Plăcerea de a răsfoi o carte este completată de vizionarea unui film educativ sau
specific materialelor studiate.
Biblioteca, azi CDI, este o poartă către o lume iluminată a seculului XXI, care nu se
poate rezuma doar la a da informaţii, ci devine responsabilă de accesul şi crearea de
informaţii şi mai ales de transformarea acestora in modalitaţi de realizare a unui viitor mai
bun.
Centrul de documentare si informare de la Colegiul ―Spiru Haret‖ este locul in care
elevii, cadrele didactice vin cu placere pentru a-si imbogati orizontul stiintific si cultural,
unde se pot dezvolta prin mijloace moderne, unde pot comunica si desfasura activitati
interculturale si de egalizare a sanselor.
Amenajarea unui astfel de spatiu, care preintampina viitorul scolii, este permisa
pregatirea tinerilor prin activitatile pe care le desfasoara de a se informa, fara sa fie
constransi de lipsa calculatorului, a internetului, a enciclopediilor, a dictionarelor si a
cartilor.
In cadrul CDI se desfasoara numeroase activitati pedagogice, culturale, de
comunicare (in interiorul institutiei sau in exterior, cu
partenerii implicati in proiectele educative, cu parintii si
comunitatea locala) si activitati de gestionare a resurselor.
Centrul de documentare si informare este locul in care
elevii proveniti din medii defavorizate au aceleasi sanse ca
si ceilalti elevi in fata viitorului: tineri bine informati,
constienti si autonomi, capabili sa se adapteze la lumea
actuala prin intermediul scolii.
Profesor Mihaela Stan

PAGINA 11 FEBRUARIE
Itinerariu pedagogic francofon
În cadrul programului sectorial Comenius -

Mobilităţi individuale de formare continuă 2011, în
perioada 1-19 august 2011, am participat la cursul de
formare "Stage de formation continuée pour professeurs
de français nonfrancophones", organizat de
Departamentul de limba franceză al Institutului
Superior de Limbi Vii al Universităţii din Liège, Belgia.
( ISLV français Université de Liège, place de 20 août,
4000 Liège, tel : +32 4 366 55 20 (54 89),
www.islv.ulg.ac.be). Am ales cursul din catalogul
Comenius/Grundtvig (http://ec.europa.eu/education/trainingdatabase).
Având codul de identificare BE-2011-162-001, cursul a fost structurat în trei
module: Cultura Francofonă a Belgiei (20 ore), Ateliere didactice vizând metodica
predării limbii franceze ca limbă straină (30 ore) şi Lingvistică (10 ore). În afară de
aceste trei module, Directorul Departamentului de Limba franceză, prof. Jean-Marc
Defays, a susţinut două conferinţe având ca teme : « Civilisation, culture, interculturel
– Comment les concevoir et les enseigner ? » şi « Le rôle et les responsabilités du
professeur des langues ».
Obiectivele stagiului au vizat mai multe aspecte:
- o abordare generală a noilor strategii în didactica limbii franceze - limbă straină,
- o confruntare a diferitelor viziuni didactice ale celor 57 participanţi la stagiu,
- o reflecţie asupra practicii pedagogice şi asupra strategiilor didactice noi-
utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicării în cadrul orelor de limba franceză,
- o prezentare a realităţii socio-culturale a comunităţii Wallonie-Bruxelles din
Belgia în Europa actuală prin documente autentice şi vizite culturale,
- o trecere în revistă a ultimelor tendinţe ale limbii „vorbite” şi ultimele constante
stilistice în franceza contemporană.
Cursurile au fost structurate pe trei module distincte. Prima săptămână a fost
dedicată modului "Cultură". Activităţile au vizat familiarizarea participanţilor cu
realităţile Belgiei contemporane (aspecte politice, culturale, etnice etc. ) prin
completarea unui quiz, prezentarea cronologică a istoriei Belgiei prin vizita la muzeul
de istorie "BelVue" din Bruxelles unde participanţii au completat un chestionar
urmărind exponatele din muzeu - ceea ce a dat posibilitatea acestora să descopere în
ritm propriu evenimentele vizate - , descoperirea marilor scriitori belgieni prin
studierea pe grupe a unor fragmente din operele acestora şi formularea unor opinii
privind încadrarea într-un curent literar, specificitatea fiecărui scriitor etc. ,
familiarizarea cu cinematograful belgian prin urmărirea unor fragmente din filmele de
referinţă şi completarea unor chestionare referitoare la fragmentele vizionate.

FEBRUARIE PAGINA 12
Itinerariu pedagogic francofon
Următoarele treizeci de ore de curs au fost dedicate

"Atelierelor didactice vizând Didactica limbii franceze ca
limbă straină". S-au format grupe de trei sau patru
persoane, de preferinţă din ţări diferite, care au avut de ales
o temă legată de aspecte variate ale Belgiei. Iată câteva
exemple: "La Belgique à la pointe"; "La Belgique dans la
francophonie"; "La Belgique touristique"; "La Belgique et ses
étrangers" etc. Pornind de la aceste teme, fiecare grup, în
cadrul atelierelor de TICE, oral, scris şi evaluare, a elaborat o secvenţă didactică pe care a
postat-o pe platforma MOODLE a Universităţii din Liège. Aceste secvenţe didactice au fost
prezentate celorlaţi participanţi, fiecare putând să-şi exprime punctul de vedere cu privire la
aceste activităţi. Folosind un identifiant şi o parolă fiecare
participant are acces la acestă platformă pe care o poate
folosi în timpul anului şcolar ca suport de curs pentru
anumite ore.
Modulul "Lingvistic" a abordat aspecte ale limbii
franceze vorbite. Seminariile s-au desfăşurat sub forma
unor vizionări de fragmente din filme sau prin lectura
unor texte scrise în franceza vorbită, prin audiţia de
cântece şi analizarea fiecărui aspect particular întâlnit.
Participanţii au primit un dictionar de argou şi au fost
abordate aspecte ale limbii franceze folosită în spaţiul virtual, în general de către tineri, pe
reţelele de socializare. Aceste aspecte ale limbii sunt greu de definit şi de înţeles de către
vorbitorii non-nativi, de aceea consider că această parte a cursului a fost deosebit de
profitabilă pentru fiecare participant în parte.
La sfârşitul stagiului s-a facut evaluarea acestuia şi au fost înmânate certificatele de
participare.
Activităţile culturale au fost foarte variate şi bine organizate. Astfel am avut posibilitatea
de a vizita oraşele Bruxelles, Namur, Bruges, Maastricht, precum şi muzee importante
(Archeoforum, Musée de la vie wallone, Bisericile monument istoric, MAMAC, Grand Curtius)
dar şi cartiere populare (quartier Outremeuse) ale oraşului Liege. Aceste activităţi au
completat pe deplin modulul "Cultură" din cadrul
cursului şi m-au făcut să înţeleg în amănunt realităţile
comunităţilor wallonă, flamandă şi germanică din Belgia.
Conţinutul prezentului material reprezintă
responsabilitatea exclusivă a autoarei iar ANPCDEFP şi
Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul
în care conţinutul informaţiei va fi folosit.
Profesor Liliana Creţu

PAGINA 13 FEBRUARIE
Sirul lui Fibonacci şi Triunghiul lui Pascal
Leonardo Fibonacci s-a născut în jurul anului 1170, tatăl lui fiind
Guglielmo Fibonacci, un negustor italian înstărit. În tinereţe, Leonardo
obişnuia să călătorească cu tatăl său pentru a-l ajuta şi astfel el a învăţat
despre sistemul numeral hindus-arab.
Recunoscând că aritmetica cu ajutorul cifrelor hindu-arabe este mai simplă şi
mai eficientă decât cea cu cifrele romane, Fibonacci a călătorit prin mai toate
ţările de pe ţărmul Mării Mediterane pentru a studia cu profesori de seamă de
origine arabă din acele vremuri. Leonardo s-a întors din călătoriile sale în jurul
anului 1200. În 1202, la vârsta de 32 ani, el a publicat ceea ce a învăţat
în Liber Abaci (Cartea lui Abacus sau Cartea de calcul) şi astfel a introdus
cifrele hindu-arabe în Europa.
În secolul al 19-lea, a fost ridicată o statuie a lui Fibonacci care a fost
dezvelită în oraşul Pisa. Astăzi statuia este găzduită de galeria occidentală
din Camposanto din cimitirul istoric situat în Piazza dei Miracoli.
Blaise Pascal (n. 19 iunie 1623, Clermont-Ferrand, Franţa - d. 19
august 1662, Paris) a fost un matematician, fizician şi filosof francez având
contribuţii în numeroase domenii ale ştiinţei, precum construcţia unor
calculatoare mecanice, consideraţii asupra teoriei probabilităţilor, studiul
fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune şi vid.
În onoarea contribuţiilor sale în ştiinţă, numele Pascal a fost dat unităţii
de măsură a presiunii, precum şi unui limbaj de progra-mare.
Vom urmări în continuare o legătură inedită între studiile acestor doi mari
savanţi:
În anul 1202, Fibonacci cerceta felul în care iepurii se pot înmulţi, dacă ar trai în condiţii ideale
(fără boli, cu hrană potrivită etc). A pornit de la o pereche de iepuri nou-născuti, presupunând că
femela va da naştere unei alte perechi, formată şi ea dintr-o femelă şi un mascul. Presupunând că
toti iepurii traiesc şi că toate femelele produc o pereche de pui în fiecare lună, Fibonacci caută să
afle câte perechi se nasc într-un an.
Evident, în prima lună, ar fi doar prima pereche. In a doua lună, această pereche dă naştere
încă unei perechi (cf. regulii că femela naşte 2 pui, o femelă şi un mascul). La începutul celei de-a
treia luni, vor fi perechea originală, primii lor pui care vor avea şi ei pui şi aşa mai departe.
Schema este redată alături:
Şirul 1,1,2,3,5,8,13,21,...., numit şir al lui
Fibonacci se regăseşte peste tot în natură!
Plecând de la acesta, se poate face o clasificare
a florilor în funcţie de numărul de petale astfel :
-flori cu o petală : cala
-flori cu 2 petale ( sunt foarte rare) : laptele
câinelui
-flori cu 3 petale : crin , iris
-flori cu 5 petale : piciorul cocoşului , trandafir
sălbatic , nemţişor
-flori cu 13 petale : cineraria
-flori cu 21 petale : susanul cu ochii negri, bănuţei
-flori cu 34 petale : bănuţei de câmp

FEBRUARIE PAGINA 14
Şirul lui Fibonacci poate fi regăsit în anatomia omului, astfel

lungimile oaselor unui deget sunt proporţionale cu primii termeni ai
acestuia.
Din șirul lui Fibonacci se obțin în continuare lucruri
extraordinare. Raportul dintre doi termeni succesivi aproximează aşa
-numita secţiune de aur sau PHI şi are valoarea: 1,618033989 ...
Să luăm 2 numere din șirul lui
Fibonacci: 8 şi 5. 8/5 = 1,6. Alte
2 numere: 13 şi 8. 13/8 = 1,625. 21/13 = 1,615384... etc.
Secțiunea de aur reprezintă unitatea de bază după care au fost
construite multe lucruri din natură sau cea mai mare creație a
naturii: omul.
Parthenonul din Atena a fost

Fig. 1
construit după așa
numitul dreptunghi de aur care respectă principiul proporţiei
de aur (sau secţiunea de aur).
Triunghiul lui Pascal

Triunghiul lui Pascal este un aranjament geome-tric al
coeficienților binomiali, numit
astfel în onoarea
Fig. 2
matematicianului francez Blaise
Pascal. Două din laturile
triunghiului conțin cifra 1, iar
fiecare număr de pe linia n reprezintă suma a 2 numere de pe linia
superioară n-1. (fig.1)
Ș irul lui Fibonacci și triunghiul lui Pascal.
În figura 2, suma elementelor de pe

Fig. 3
Fig. 4 cea de a n diagonală reprezintă cel de -
al n-lea element din şirul lui Fibonacci:
Dar această inedită prezenţă nu este

unică. În acest triunghi regăsim şirul
numerelor naturale (fig.3)...
... sau numerele pătratice (fig.4), adică

numerele care adunate generează
pătrate perfecte: 1+3=4; 3+6=9; 6+10=16
etc.
Forma generală a lor este dată de formula: 1 + 3 + 5 + ... + (2n-1) = n2

PAGINA 15 FEBRUARIE
Fig. 5 Fig. 6 Fig. 7
Numerele triunghiulare: 1, 1+2=3, 1+2+3=6, 1+2+3+4=10, etc., sunt şi ele prezente (fig.5) ,
generarea acestora lor fiind dată de formula cunoscută:
Pe diagonala numerelor triunghiulare găsim şi numerele hexagonale (fig.6) construite cu
formula: H(n) = n(2n-1), unde n este număr natural nenul.
Cu puţină imaginaţie se pot descoperi şi alte grupe de cifre care au o legătură interesantă . În
fig.7 am evidenţiat poziţionarea unora sub formă de crosă de hockey: “vârful“ dă mereu suma
cifrelor de pe tijă.
Dar să revenim la geometrie. Aparent banal, triunghiul de numere ascunde inedite conexiuni
ce amintesc de construcţiile cu rigla şi compasul.
Aşezând pe cerc puncte la egală distanţă unele de altele, numărând segmentele determinate,
triunghiurile etc, vom regăsi o jumătate din această construcţie aparent pur algebrică:
Aflând aceste interesante implicaţii ale unui şir şi ale unui binom, nu putem să nu ne
întrebăm ca şi în alte situaţii: oare au putut gândi cei doi mari savanţi că rezultatele căutărilor lor
vor fi atât de prezente
în viaţa cotidiană?
Suntem capabili azi să
facem asemenea
construcţii matematice
pe care viaţa să le
confirme? Dacă
cercetăm cu atenţie, cu
siguranţă vom reuşi!
Profesor Nicolae Breazu

FEBRUARIE PAGINA 16
Transdisciplinaritatea—o nouă abordare

a învăţării şcolare
„Ce nu ştiu pedagogii şi ştie bunul simţ românesc: nu da
povaţă celui ce nu ţi-o cere, căci nu te ascultă. Stări de
spirit, asta ar trebui dat altora; nu conţinuturi, nu sfaturi,
nu învăţături. Visez la o şcoală în care nu se ştie cine dă
şi cine primeşte‖.
(Constantin Noica, Jurnal Filosofic)
Transdisciplinaritatea priveste - asa cum indicã prefixul "trans"

- ceea ce se aflã în acelasi timp si între discipline,
si înãuntrul diverselor discipline, si dincolo de orice disciplinã. Finalitatea ei
este întelegerea lumii prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea cunoasterii.
Fãrã a fi o nouã disciplinã ori o nouã superdisciplinã, se nutreste din cercetarea

disciplinarã care, la rîndul sãu, este limpezitã într-o manierã nouã si fertilã de
cunoasterea transdisciplinarã. ën acest sens, cercetãrile disciplinare si
transdisciplinare nu sunt antagoniste ci complementare.
Organizarea învăţării pe criteriul disciplinelor formale clasice devine insuficientă într
-o lume dinamică şi complexă, caracterizată de explozia informaţională şi de
dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor. O învăţare dincolo de discipline, de rigiditatea
canoanelor academice tradiţionale poate fi mai profitabilă din perspectiva nevoilor
omului contemporan. Într-o analiză efectuată la nivelul ţărilor membre ale
Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare au fost identificate o serie de
tendinţe majore care au modificări ale scopurilor educaţiei şi au condus la revizuirea
curriculum-ului.
Cele mai importante tendinţe au fost considerate următoarele:
 accentul pus pe abilităţile de ordin înalt şi pe capacităţile cross-curiculare;
 integrarea disciplinelor;
 legăturile constante cu comunitatea;
 folosirea tehnologiilor în predare învăţare;
 accentul pus pe învăţarea prin cooperare;
 importanţa evaluării performanţelor;
 creşterea responsabilităţilor şi a capacităţilor manageriale ale şcolilor.
În ”Procesul educaţional optimizat în viziunea competenţelor societăţii cunoaşterii”,
proiect implementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin
Unitatea de Management a Proiectelor cu Finanţare Externă, vizand implementarea
curriculumului si a proiectelor integrate inter- si transdisciplinare, a intrat și colegiul
nostru cu o clasă pilot ce va studia în afara disciplinelor clasice, una din temele cross-
curriculare ce permite exploatarea unor probleme semnificative ale ceea ce putem numi
„lumea reală”.
Profesor Laura Dora Duţă

PAGINA 17 FEBRUARIE
Premii Nobel pentru fizică—2011
Premiul Nobel pentru Fizică s-a acordat anul acesta pentru trei persoane, dar
într-un mod diferențiat. Jumătate din parte merge la Saul Perlmutter (Lawrence
Berkeley National Laboratory, Berkeley, CA, USA; University of California, Berkeley,
CA, USA), în timp ce cealaltă jumătate se împarte în mod egal la două
persoane, Brian P. Schmidt (Australian National University, Weston Creek,
Australia) și Adam G. Riess (Johns Hopkins University, Baltimore, MD, USA; Space
Telescope Science Institute, Baltimore, MD, USA). Premiul le este acordat pentru
„descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observații asupra supernovelor
îndepărtate”.
Observațiile au fost făcute în
1998, prin urmare probabil că decizia
de acordare a premiului a fost bine
cântărită de Academia Suedeză.
Noțiunea de expansiune a Universului
ne este cunoscută și o acceptăm încă
din 1929, atunci când englezul Edwin
Hubble a făcut observații astronomice
și și-a enunțat celebra Lege a lui
Hubble. Importanța acestor observații
și a rezultatelor deduse din ele constă
în completarea cunoștințelor noastre în ceea ce privește originea și evoluția
Universului, și ele pot constitui suport pentru anumite teorii deja formulate, pot
infirma altele sau pot duce la nașterea unora noi. Faptul că Universul crește în
prezent într-un ritm accelerat ar trebui să ne sugereze, cu atât mai mult, că undeva
în istoria sa a existat un moment în care a primit impulsul de a face asta, adică un
moment în care a avut strânsă într-un loc toată energia necesară pentru a pune în
mișcare întregul ansamblu de stele, sisteme solare, galaxii, materie și energie
întunecată, și poate multe alte lucruri de care astăzi n-avem habar și care vor fi
descoperite pe parcurs.
Supernovele, adică acele „obiecte” cosmice pe care le-au folosit acești domni
pentru a face observațiile, au fost cândva, în istoria existenței lor, stele care au
suferit reacții nucleare foarte puternice și care posedă energii mai mari decât
„surorile lor mai mici”,novele. Observarea acestor „obiecte” din spațiu ne poate oferi
informații atât asupra felului în care evoluează Universul (așa cum a fost apreciată
acum de Academia Suedeză) dar și despre eventualele considerații calitative
referitoare la reacțiile nucleare care au loc la energii foarte mari, energii care sunt
imposibil de realizat pe Pământ.
Profesor, Endrjievschi Daniela

FEBRUARIE PAGINA 18
Rolul T.I.C. în educaţie
Abordarea interdisciplinară are menirea de a-l provoca pe elev să participe activ

la propriul proces de formare. Trebuie să înţelegem cu toţii, învăţători şi profesori
că în actualul context educaţional, doar învăţarea activă, motivată prin
experiment interdisciplinar, poate asigura plasarea educaţiei pe o treaptă
ierarhică superioară, cadrată de perspective definitorii: a şti să faci şi a înţelege.
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) a produs schimbări în toate
domeniile de activitate ale societăţii, inclusiv în procesul de învăţământ. Datorită
implicaţiei pe care tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor o are azi în toate
profesiile, rezultă caracterul ei interdisciplinar.
TIC duce la schimbări importante în procesul de învăţământ. Astfel actul
învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci
rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această
schimbare în sistemul de învăţământ vizează următoarele obiective :
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare;
2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual.
Utilizarea calculatorului şi a Internetului dezvoltă creativitatea elevilor. Astfel
aceştia învaţă să pună întrebări, să cerceteze, să discute probleme ştiinţifice şi să
devină persoane responsabile, capabile să se integreze social.
Un studiu realizat de
Universitatea din București și
Universitatea Tehnică ”Gh.
Asachi” din Iaș i, relevă
următoarele aspect:
Identificarea gradului în
care diverse discipline
beneficiază de avantajele
TIC:
La întrebarea: ―Care dintre următoarele modificări comportamentale au fost

observate de dvs. ca urmare a utilizării calculatoarelor la clasă?” graficul relevă
următoarele aspecte:

PAGINA 19 FEBRUARIE
Rolul T.I.C. în educaţie
La întrebarea: ―Faptul că elevii ştiu să folosească

foarte bine calculatorul, credeţi că îi pregăteşte mai
bine pentru a face parte din forţa de muncă?”
Pe baza rezultatelor studiilor efectuate la

nivelul Comisiei Europene au fost stabilite opt
competențe cheie. Dintre acestea, principalele competențe cheie vizate prin studiul
informaticii și TIC sunt:
 Competențe în matematică și competențe de bază în științe și tehnologie;
 Competențe digitale.
În concluzie, fenomenul informatizării pe scară largă a profesiilor, nu poate
ocoli domeniul învăţământului. Fascinaţi de virtualitate, elevi şi profesori,
deopotrivă, trebuie să înţelegem că interdisciplinaritatea (limba română/engleza/
informatica, ştiinţele socio-umane/informatica) creează cadrul necesar implicării
elevului, ca partener permanent, în predare/evaluare-modalitate eficientă de
creştere a randamentului şcolar.
Profesor Silvia Varzopov

FEBRUARIE PAGINA 20

- Antichitate -
Colonie feniciană fondată în secolul al IX-lea î. Hr., Cartagina („Oraşul nou”) a
devenit cea mai importantă putere navală din Marea Mediterană, controlând
coasta nordică a Africii, din Libia până la Gibraltar, sudul Spaniei, Corsica şi
Sardinia, precum şi principalele rute comerciale. La mijlocul secolului III î.
Hr., Cartagina a intrat în conflict cu Roma, pretextul constituindu-l revolta
oraşului sicilian Mesina împotriva cartaginezilor. Intervenţia romanilor a
provocat izbucnirea primului dintre cele trei războaie punice, desfăşurate
între anii 264 – 241 î.Hr., 218 – 202 î.Hr., 149 – 146 î. Hr., încheiate cu
înfrângerea Cartaginei, uciderea sau trimiterea în sclavie a cartaginezilor şi
distrugerea oraşului.
„Bătălia dintre romani şi cartaginezi” Jean Fouquet
- Marile migraţii -
În anul 418, la îndemnul curţii imperiale romane, vizigoţii au năvălit la sud de Pirinei, sub
conducerea regelui Wallia, pentru a distruge aşezările alanilor şi ale vandalilor acceptaţi ca
federaţi în Spania în 412. Sub presiunea vizigoţilor, vandalii conduşi de Gaiseric (Genseric)
traversează Coloanele lui Hercule în 429 şi întemeiaza un regat în nordul Africii. După ce
desprind tainele navigaţiei, vandalii cuceresc Sicilia, Corsica,
Sardinia şi Balearele. În 455, regele Genseric cucereşte Roma,
printr-un atac surpriză dinspre mare şi o jefuiesc îndelung, cu mai
multă fervoare decât goţii lui Alaric, în 410. În schimbul unui tribut
anual, monarhul vandal va retroceda o parte din Sicilia regelui
germanic din Peninsula Italică, Odoacru, în 476, an în care acesta
din urmă cucereşte Roma, detronându-l pe ultimul împărat roman,
Romulus Augustulus, şi punând capăt existenţei Imperiului Roman
de Apus.
„Atacul lui Genseric asupra Romei” Karl Brulloff
- Evul Mediu -
Bătălia navală de la Ostia, portul cetăţii Roma, a avut loc în anul 849, la trei ani după
jefuirea Basilicii Sf. Petru de către arabi, între piraţii musulmani şi vasele ligii creştine din
care făceau parte papalitatea şi ducatele de Neapole, Amalfi şi Gaetan. Armada creştină a fost
mobilizată în largul portului Ostia şi binecuvântată de Papa Leon IV. În mijlocul confruntării,
o furtună a despărţit cele două flote, vasele creştine reuşind să revină în port. Navele
musulmanilor au fost împrăştiate de furtună, unele dintre ele naufragiind. După ce furia
naturii s-a domolit, rămăşiţele flotei arabe au fost uşor de înfrânt de către
creştini. Prizonierii din această bătălie au fost trimişi să construiască
Zidul Leonid, ce înconjoară dealul Vaticanului. Această bătălie a
consolidat poziţia papalităţii şi a unit forţele creştine din peninsulă
împotriva arabilor, contribuind la alungarea acestora din Italia şi la
refacerea moralului creştinătăţii după atacul din 846.
„Bătălia de la Ostia”, Rafael

PAGINA 21 FEBRUARIE

În urma bătăliei de la Hastings, în care l-a înfrânt pe Harold, ucis printr-o lovitură de săgeată ce i-a
străpuns ochiul, William a cucerit Anglia. În timpul stăpânirii lui William Cuceritorul (1066 – 1087),
regalitatea engleză a devenit una dintre cele mai puternice din Europa. William a înnăbuşit cu cruzime
revoltele izbucnite împotriva lui şi a împărţit oamenilor săi de încredere, normanzi, pământurile
învinşilor. El a organizat regatul şi a poruncit nobililor normanzi să construiască pretutindeni castele
fortificate. În 1085, pentru a cunoaşte situaţia ţării, William şi-a trimis slujbaşii în regat să cerceteze
părerea supuşilor. Astfel a fost întocmit un registru detaliat, Cartea
„Trupul lui Harold adus în faţa regelui, intrată în istorie sub numele de Domesday Book (Cartea
Judecăţii lui William Cuceritorul”, M. Brown Ford de Apoi).
- Lupta antiotomană -
„Asediul Belgradului” (pictură maghiară din sec. Asediul Belgradului” „Asediul Belgradului” (miniatură turcească)
al XIX-lea) Hünername, 1584
În anul 1453, după un asediu dramatic de două luni, Mehmed al II-lea (1451 – 1481) a cucerit
Constantinopolul. După căderea Imperiului Bizantin, otomanii s-au considerat succesorii legitimi ai
împăraţilor romani, ceea ce justifica, din punct de vedere ideologic, încercările lor de a cuceri părţi tot
mai importante din Europa. Cheia pătrunderii spre centrul continentului european era cetatea
Belgradului, spre care se îndreaptă atenţia lui Mehmed al II-lea Cuceritorul. În faţa acestei ameninţări,
Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441 – 1456) şi guvernator general al Ungariei (1446 –
1453), a fost însărcinat cu apărarea Belgradului. El a reuşit, în vara anului 1456, să despresoare
cetatea. Datorită acestei victorii, ofensiva otomanilor spre centrul Europei a
fost frânată pentru o jumătate de secol. În august 1456, Iancu de Hunedoara a
murit de ciumă în tabăra de
la Zemun, lângă Belgrad. Pe
piatra sa de mormânt de la
catedrala catolică din Alba
Iulia stă scris: „S-a stins
lumina lumii.”
„Bătălia de la Lepanto” Andrea Vicentino „Bătălia de la

Lepanto” Paolo
Veronese

FEBRUARIE PAGINA 22
Tablou istoric
La 7 octombrie 1571, la Lepanto, o flotă a Ligii Sfinte, o coaliţie formată din Spania, Veneţia, Papa
Sf. Pius V, Genova, Ducatul de Savoy, cavlerii ospitalieri şi alţii, a înfrânt în mod decisiv navele de
război ale otomanilor. Bătălia, care a durat cinci ore, s-a desfăşurat în largul coastei vestice a Greciei,
în Golful Patras, unde fortele otomane, navigând dinspre baza navală de la Lepanto, s-au ciocnit cu
flota Ligii Sfinte venind dinspre Messina. Aceasta a fost una dintre ultimele confruntări navale majore
între vase cu vâsle. Galerele veneţienilor erau propulsate de vâslaşi liberi, celelalte, inclusiv ale
turcilor, fiind acţionate prin forţa sclavilor. 212 vase creştine s-au înfrunta cu aproape 300 de vase
otomane, dar avantajul Ligii Sfinte a constat în superioritatea numerică în ceea ce priveşte armele de
foc şi tunurile. Victoria de la Lepanto a conferit Ligii Sfinte controlul vremelnic asupra Mării
Mediterane, a protejat Roma de invazie şi a împiedicat avansul otomanilor în Europa.
– Napoleon Bonaparte –
„Bătălia de la Abukir”
Antoine-Jean Gros „Bătălia de la Trafalgar”
J.M.W. Turner
„Predarea oraşului” Ulm „Bătălia de la Austerlitz”

Charles Thévenin François Gerard
La 1 august 1798, în Golful Abukir, în dreptul gurii de vărsare a Nilului, la nord-est de

Alexandria, a avut loc bătălia navală în care flota franceză a fost nimicită de flota engleză
comandată de amiralul Nelson. În localitatea Abukir, la 24 – 25 iulie 1799, Napoleon
Bonaparte i-a înfrânt pe turci (secvenţă ilustrată de pictorul Antoine-Jean Gros), după această
victorie el plecând în Franţa pentru a prelua conducerea statului instaurând Consulatul.
După proclamarea lui Napoleon ca „împărat al tuturor francezilor”, Anglia, Rusia, Prusia şi
Austria au format cea de-a treia coaliţie antifranceză.

PAGINA 23 FEBRUARIE
Tablou istoric
Planurile lui Napoleon Bonaparte de a debarca în Anglia

au „Bătălia de la Eylau” fost zădărnicite, flota franceză
pierzând bătălia de la Trafalgar de la Antoine-Jean Gros
21 octombrie 1805 în faţa amiralului Nelson.
Înfrângerea a fost decisivă de această dată, Anglia
păstrând supremaţia asupra mărilor până la sfârşitul
războiului.
Pe uscat însă, francezii erau imbatabili. La Ulm, apoi la
Austerlitz, armatele austriece şi cele ruseşti au fost
distruse. Austria a fost obligată să încheie o pace
separată total defavorabilă. Soarta Prusiei, care a
intervenit în ajutorul aliatelor sale, a fost hotărâtă în numai şase zile, amata prusacă fiind
înfrântă la Iena.
Rămasă singură, Rusia a fost înfrântă la Eylau şi

Friedland, astfel luând sfârşit cea de-a treia coaliţie
antifranceză.
În 1815, încurajat de dezbinarea aliaţilor care îl
obligaseră să abdice după Bătălia Naţiunilor de la
Leipzig din 1813, Napoleon a părăsit Insula Elba
pornind în aventura celor 100 de zile.
Reîntronat, el a început să viseze la refacerea marelui
imperiu, dar, înfrânt în bătălia de la Waterloo din
iunie 1815, a fost silit din nou să abdice şi să se
retragă în exil pe insula Sf. Elena, unde avea să
moară, în condiţii neclare, la 5 mai 1821.
– Istoria românilor –
După moartea lui Iancu de Hunedoara, rolul de

apărător al creştinătăţii la Dunărea de Jos a fost
asumat de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti
(1456 – 1462, 1476).
În 1459, la îndemnul papei Pius al II-lea, care
încerca să relanseze cruciada antiotomană, şi în
înţelegere cu regele Ungariei, Matei Corvin, Vlad
Ţepeş a refuzat plata tributului. Apoi l-a prins şi l-a
tras în ţeapă pe Hamza, paşa de la Vidin. În iarna
anului 1461 – 1462, domnul român a întreprins o
incursiune fulgerătoare la sud de Dunăre,
distrugând dispozitivul militar turcesc din zonă. Mehmed al II-lea a reacţionat imediat, pornind
cu o armată numeroasă împotriva lui Vlad Ţepeş. În tabăra turcească se afla şi Radu cel
Frumos, fratele voievodului român, care crescuse la curtea sultanului.

FEBRUARIE PAGINA 24
Tablou istoric
Domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu constituirea de

către papa Clement al VIII-lea a unei alinaţe cu Spania,
Imperiul Habsburgic, ducii de Toscana, Mantova şi
Ferrara.
Acţiunea sa politică a început în 1594 cu uciderea
creditorilor turco-levantini şi masacrarea garnizoanei
turceşti din Bucureşti. Astfel, Ţara Românească s-a
alăturat Ligii Sfinte. Principele Transilvaniei, Sigismund
Bathory pusese bazele unei alianţe antiotomane prin
tratatul cu Aron Vodă, domnul Moldovei. Organismul „Izgonirea turcilor la Călugăreni”
politico-militar era ataşat Ligii Sfinte. La 20 mai 1595 s-a Theodor Aman
încheiat un tratat între Ţara Românească şi transilvania,
„[...] Plecai inimos să-l întâlnesc [pe
prin care Mihai Viteazul devenea membru al alianţei
Sinan] cu acei puţini oameni ce-i
antiotomane. Exprimând raporturile tensionate dintre aveam, şi când ajunsei la Călugă-
marea boierime şi domn, tratatul îl dezavantaja pe Mihai, reni, aflai că toţi sunt gata de luptă,
care devenea locţiitorul lui Sigismund Bathory. deci eu, chemând numele lui Dum-
În vara anului 1595, infidelitatea lui Mihai a determinat nezeu, mă încăierai cu ei într-o bă-
reacţia Porţii. Încă de tălie, în aşa fel că ţinu toată ziua,
la 14 mai, sultanul unde făcui mare pagubă turcilor,
declarase Moldova şi spre ruşinea lui Sinan-paşa [...]; aşa
Ţara Românească că în acea bătălie au fost omorâţi
provincii turceşti şi patru paşi şi şapte sangeac şi am
numise la conducerea câştigat cincisprezece tunuri şi un
lor paşale. Campania steag verde al profetului Mahomed,
lui Sinan Paşa la mult preţuit de dânşii şi foarte res-
pectat, pe care l-am trimis Măriei
nord de Dunăre a atins apogeul la 23 august 1595, în
Sale Împăratul [Rudolf al II-lea].”
bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria lui Mihai.
Mihai Viteazul despre bătălia de la
Acesta s-a retras spre munţi aşteptând sprijinul lui Călugăreni
Sigismund, în timp ce Sinan a ocupat Bucureştiul şi şi-a
numit reprezentanţii în administraţie. Cu ajutorul lui Bathory, Mihai a reluat ofensiva şi i-a
alungat pe otomani dincolo de Dunăre. Ulterior, în 1597 – 1598, Mihai s-a eliberat de sub
tutela lui Sigismund Bathory, a incheiat pace cu turcii şi un tratat de alianţă cu Rudolf al II-
lea, împăratul Austriei, impunându-se ca factor esenţial al coaliţiei creştine în sud-estul
Europei
În anii 1877 – 1878, pe fondul problemei orientale, s-a desfăşurat războiul ruso-otoman în
care s-a implică şi România, din dorinţa de a obţine independenţa faţă de Imperiul Otoman.
În urma încheierii convenţiei militare cu Rusia la 4 aprilie 1877, România a declarat război
puterii suzerane, iar la 9 mai, Mihail Kogălniceanu proclama independenţa de stat a
României: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare.”
La chemarea guvernului român, Grigorescu a revenit în ţară şi a plecat pe front, în calitate de
reporter artistic. Grigorescu a asistat la toate etapele
campaniei, cu exceptia celei din urma, culminând cu atacul de la Smârdan, căruia îi va
închina totuşi marea sa compoziţie, terminată în 1885

PAGINA 25 FEBRUARIE
Tablou istoric
- Secolul al XX-lea -
„Dacă ar trebui să fac bilanţul secolului al

XX-lea, aş spune că a trezit cele mai mari
speranţe concepute vreodată de omenire şi a
distrus toate iluziile şi idealurile.”
Yehudi Menuhin, muzician
Războiul declanşat în 1914 s-a dovedit un

nou tip de conflict, nemaiîntâlnit până atunci „Gassed” John Singer Sargent
în istorie. A fost numit „Războiul cel Mare” „Condiţiile de viaţă sunt abominabile. Măci-
deoarece ţările angajate au folosit toate naţi de frig, de paraziţi, prost hrăniţi, înfruntând în
resursele economice şi umane de care fiecare zi moartea şi nebunia, oamenii trebuie să
dispuneau. Acest război total a determinat reziste în ciuda bombardamentelor artileriei şi ata-
mobilizarea întregii populaţii în vederea curilor duşmanului. Imediat ce trec de parapetul
menţinerii şi dezvoltării capacităţii care protejează tranşeea pentru a porni la asediul
liniilor duşmane, soldaţii pătrund într-un infern în
economice, care devenise un factor
care domnesc mitraliera, tunul cu tir rapid, grena-
determinant în obţinerea victoriei, intervenţia da şi chiar gazul asfixiant. Astfel, ofensivele sfâr-
statului în economie pentru a orienta şesc în general în hecatombe, şi aceasta pentru o
industria aproape exclusiv spre producţia bucată de teritoriu de câţiva kilometri, adesea pier-
destinată frontului. Războiul economic dut din nou după câteva zile sau după câteva ore,
urmărea slăbirea capacităţii de luptă a în timpul contraatacului inamic.”
adversarului. S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei
Consecinţă a modului în care învingătorii

primei conflagraţii înţeleseseră să impună pacea,
dar şi a crizei economice din anii 1929 – 1933, cel
de-al doilea război mondial a demarat inevitabil în
urma preluării puterii în Germania de către liderul
nazist Adolf Hitler. Prin numărul victimelor şi prin
distrugerile material e enorme, acest conflict
armat a afectat zeci de milioane de oameni.
În marile bătălii din vara anului 1942 a fost
angrenată şi armata română, ţara noastră intrând în război alături de Axă prin aderarea la
Pactul Tripartit la 23 noiembrie 1940, ca urmare a pierderilor teritoriale din vara anului
1940 şi a promovării la putere a generalului Antonescu. Bătălia de la Sevastopol s-a
desfăşurată între 30 octombrie 1941 şi 4 iulie 1942, forţele Axei având ca obiectiv

FEBRUARIE PAGINA 26
cucerirea bazei navale de la Marea Neagră. Armata a 11-a germană, condusă

de Enrich von Manstein, a asediat oraşul folosind tancuri, avioane şi cele
mai mari piese de artilerie de care dispuneau la momentul respectiv.
Marinarii şi puşcaşii marini ce apărau Sevastopolul au continuat să lupte
chiar şi după ce instalaţiile defensive fuseseră distruse, germanii având
nevoie de 27 de zile pentru a desăvârşi cucerirea oraşului. Trupele române
participante la asediul Sevastopolului erau comandate de generalul Gh.
Avramescu. După cucerirea oraşului, diviziile române au înaintat spre cotul
Donului, în stepele din sudul Rusiei şi în Caucaz. La bătălia Stalingradului,
armata română a pierdut 159 000 de militari. Ulterior, România căutat
soluţii pentru ieşirea din război, iar după înlăturarea mareşalului
Antonescu, la 23 august 1944, a trecut de partea coaliţiei antihitleriste.
„Nu mă pot împiedica să cred că acesta este cel mai

violent secol din istoria omenirii.‖
William Golding,
laureat al Premiului Nobel, scriitor
Profesor Raluca Milea

PAGINA 27 FEBRUARIE
Curiozităţi matematice
 O plăcintă se poate tăia în 8 b u c ă ți din 3 miș cări?

• În anul 2700 î. Hr. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile.
• “sinus” și “cosinus” au fost introduși în limba română în 1820 de către matematicianul
Gheorghe Lazăr?
 Leonardo da Vinci anticipeaza încă din anul 1491 construirea ceasului cu pendul? Acesta va fi
conceput două sute de ani mai târziu, în anul 1656, de matematicianul german Christiaan
Huygens.
 În anul 1800 î. Hr. mesopotamienii alcătuiesc primele tabele de înmulțire.
 Primul “calculator” apare în 1623 și este realizat de Wilhelm Schickard? Mașina este denumită
Speeding Clock și putea face singură adunări și scăderi dar numai cu numere compuse din
maxim 6 cifre.
 În plan, dintre toate figurile geometrice cu același perimetru, cercul are aria cea mai mare?
 În anul 46 î. Hr. Iulius Cezar introduce, la sfatul astronomului Sosinge, calendarul compus din
trei ani de 365 de zile și un an de 366 de zile
 În anul 1603 d. Hr. sunt găsite al șaselea și al șaptelea număr perfect. Acestea sunt numerele
miliardelor și, respectiv, a sutelor de miliarde.
 Cuvântul cifră derivă din cuvântul ş(i)fr care în limba arabă înseamnă zero?
 Semnul (=) folosit astăzi, a fost introdus de matematicianul englez Robert Recorde ( 1510 - 1538)
în lucrarea sa " Grădina artelor" ?
 Cuvântul algebră derivă tot dintr-un cuvânt arab: el-g(e)br, folosit pentru prima oară de
matematicianul arab Al-Karism la 830 în titlul cărţii sale?
 Cifrele arabe au fost introduse în occidentul creştin la mijlocul secolului al X-lea, de către
Gerbert d'Aurillac?
Ne-am obișnuit să vedem în matematică o știință exactă, aproape rigidă, care are un domeniu
fix de activitate, dar.... așa să fie?
Stiința în evoluția ei istorică a întâlnit o serie de ciudățenii ce se constituiau în tot atâtea semne de
întrebare. După clarificarea lor, ele erau trecute într-un capitol special de „ curiozități ”.
Ș i matematica are un asemenea capitol, destul de voluminos, care dupa o cunoaștere cît de
căt amănunțită reușește să trezească interesul față de această știință și în același timp reușește să
relaxeze, să descrețească frunțile, să ducă pe un nou făgaș gândurile.
Cine și-ar putea închipui că banalele numere au constituit obiecte de studiu, că de-a lungul anilor o
serie de matematicieni ( numărul lor crescând în progresie geometrică ) s-au consacrat studierii lor,
iar rezultatele au devenit curiozități?
Încă din antichitate se cunoșteau 4 numere perfecte: 6;28;496;8126, iar Euclid a demonstrat
că orice număr de forma este un număr perfect dacă este un număr prim.
Numărul lor a crescut, ajungând la 8 în secolul al XVI-lea și abia la sfârșitul secolului al XIX-lea s-a
găsit și cel de al 9-lea număr format din 37 de cifre.
Nu mai puțin curios este grupul numerelor amiabile. Prin numere amiabile se întelege un șir format
din grupuri a două numere care prezintă particularitatea că fiecare din ele este egal cu suma
divizorilor celuilalt.

FEBRUARIE PAGINA 28
Curiozităţi matematice
Primele trei perechi de numere amiabile sunt:

284 220
17296 18416
9369584 9437056
Dar să urmărim evoluția unui grup de numere mai cunoscut: numerele
prime.
Existența lor a generat un lanț întreg de întrebari, dintre care cea mai interesantă
mi s-a părut limitarea lor:
Până la 10 sunt 5 numere prime, reprezentând 50%;
Pînă la 100 sunt 26 numere prime, reprezentând 26%;
Pînă la 1000 sunt 169 numere prime, reprezentând 16,9%;
Pînă la 10000 sunt 1230 numere prime, reprezentând 12,3%;
Pînă la 100000 sunt 9593 numere prime, reprezentând 9,593%.
Tabelul poate fi continuat, dar este suficient pentru a arăta că procentajul
numerelor prime scade simțitor. Tocmai acest procentaj a constituit punctul de
susținere că procentul numerelor prime față de numărul numerelor naturale tind
către zero.
Cu alte cuvinte există un interval ( 0; +∞ ) în care nu există nici un număr prim.
Afirmația este incorectă pentru că ea nu a putut fi demonstrată nici prin
generalizare și nici prin metoda inducției complete.
Împotriva ei s-a ridicat o demonstrație nouă, prin care s-a putut arăta că șirul lor
este infinit.
Apariția și dezvoltarea algebrei a deschis căi noi în cunoașterea numerelor.
Rezolvarea ecuațiilor a scos la iveală alte grupuri de numere, dintre care cel mai
interesant grup îl formează numerele transcendente.
Cel mai cunoscut număr transcendent este . În antichitate a avut valoarea 3,
apoi, pentru o exactitate mai mare, s-au calculat și alte valori ale lui , valoarea fiind
egală cu 3,14.....
Abia în secolul al XVII-lea a dus discuția valorii pe drumul ei cel adevărat,
demonstrându-se matematic că nu prezintă nici o valoare fixă. Alt număr
transcendent extrem de important este numărul e, care a fost adoptat de către Neper,
ca bază a logaritmilor naturali, numiți și logaritmi neperieni.
Numarul e este limita expresiei , când n tinde spre +∞, valoarea lui este de
2, 7182845904523536......
Profesor Ramona Beşleagă

PAGINA 29 FEBRUARIE
Creierele tinere se remodelează mai rapid
Acum 10 ani, neurologii au făcut o descoperire

surprinzătoare: regiunea creierului care este dedicată
procesării imaginilor putea fi reprogramată pentru a
interpreta informaţiile tactile. Studii recente vin cu noi
descoperiri privind reprogramarea creierului
Oamenii de ştiinţă care studiau creierul au făcut o
descoperire surprinzătoare: regiunea creierului care în mod
normal este dedicată procesării imaginilor a fost
reprogramată pentru a interpreta informaţiile tactile, cum
sunt cele furnizate de mişcarea vârfurilor degetelor peste
literele alfabetului Braille.
Experimente ulterioare au dezvăluit un fenomen similar în
alte regiuni ale creierului. Cu toate acestea, aceste studii nu
au răspuns la întrebarea dacă această capacitate a creierului
de a se reprograma este disponibilă la orice vârstă ori doar la vârste fragede.
Un nou studiu realizat de neurologi de la MIT, în colaborare cu cercetători israelieni indică faptul că
reprogramarea creierului este mai uşor de realizat în primii ani de viaţă. Cercetătorii au descoperit că o
mică parte a cortexului vizual care procesează mişcarea s-a reorganizat doar în creierul celor care s-au
născut orbi, nu şi în cel al persoanelor care au orbit, din diverse motive, pe parcursul vieţii.
Noua descoperire, descrisă în numărul din 14 octombrie al revistei Current Biology, arată modul în
care creierul îşi stabileşte conexiunile în primii ani de viaţă şi i-ar putea ajuta pe cercetători să înţeleagă
cum să optimizeze abilitatea creierului de a se reprograma mai târziu în viaţă. Acest lucru ar deveni de o
importanţă crucială în contextul în care progresele recente din domeniul medicinei fac posibilă activarea
vederii persoanelor care s-au născut oarbe.
REPROGRAMAREA CREIERULUI
În anii '50 şi '60 savanţii au început să creadă că anumite funcţiuni ale creierului se dezvoltă normal
doar dacă un individ este expus unui flux de informaţie relevantă, ca de exemplu informaţia vizuală ori
limbajul, într-o anumită perioadă a vieţii sale. După aceea, teoretizau cercetătorii, creierul îşi pierde
abilitatea de a se schimba ca reacţie la input-uri externe.
Studiile pe animale au oferit dovezi în sprijinul acestei teorii. De exemplu, pisicile cu ochii acoperiţi pe
timpul primelor luni de viaţă nu au mai putut recăpăta vederea după ce ochii le-au fost eliberaţi. În
schimb dacă pisicilor li se acoperă ochii pentru perioade similare la maturitate, nu survine nicio
modificare în ce priveşte capacitatea de a vedea.
Cu toate acestea, în ultimii ani au apărut indicii conform cărora lucrurile sunt un pic mai complicate
în fapt. Mulţi neurologi sunt de părere astăzi că după o anumită perioadă este foarte dificil, dar nu
imposibil să reprogramezi creierul.
Cercetătorii americani de la MIT au vrut să vadă dacă o parte a creierului denumită complexul
temporal median poate fi reprogramat în orice moment al vieţii ori doar în perioada de început a vieţii. Ai
au ales să studieze această parte a creierului, întrucât reprezintă una dintre cele mai studiate zone de
procesare a informaţiilor vizuale. La cei care pot vedea, complexul temporal median este specializat
pentru procesarea mişcării.
În câteva cazuri în care pacienţii au pierdut funcţiile specifice acestei părţi a creierului în ambele
emisfere, aceştia nu puteau observa mişcarea într-o secvenţă animată. De exemplu, dacă cineva turna
apă în faţa lor, aceşti pacienţi vedeau un şuvoi nemişcat, "îngheţat" de apă. Studii anterioare au arătat
că la orbi, zona denumită complexul temporal median este reprogramată şi este implicată în procesarea
sunetelor, dar aceste studii nu au făcut diferenţa între cazurile de orbi de la naştere şi cei care şi-au
pierdut vederea mai târziu în viaţă.

FEBRUARIE PAGINA 30
Creierele tinere se remodelează mai rapid
MAI DEVREME VERSUS MAI TÂRZIU
În noul studiu MIT, cercetătorii au studiat

trei grupuri de subiecţi - orbi de la naştere, cu
vederea neafectată şi subiecţi care şi-au pierdut
vederea în cursul vieţii. Folosind scanarea prin
rezonanţă magnetică funcţională (fMRI), subiecţii
au testat complexul temporal median pentru a
observa dacă acesta reacţionează la sunete cum
ar fi paşi apropiindu-se. Rezultatele au foarte
clare: reacţia a putut fi observată doar la orbii de
la naştere.
Scanarea sugerează că cei care au orbit mai
târziu în viaţă şi-au dezvoltat în prima parte a
existenţei abilitatea de a procesa input-uri vizuale,
iar după orbire creierul nu s-a mai reprogramat pentru a procesa informaţie
auditivă. Orbii la naştere nu au stimulat niciodată zona testată, iar creierul s-a
remodelat în aşa fel încât aceasta să fie folosită pentru procesarea sunetelor.
Trebuie, conform unuia dintre cercetători, să înţelegem că perioada de început
a vieţii conţine anumite ferestre de oportunitate care determină modul în care creierul
va funcţiona. Aceasta nu înseamnă că experienţa ulterioară nu contează, dar este mai
uşor de modelat creierul în cazul în care unele experienţe au loc pe parcursul acestor
ferestre de oportunitate.
Un alt aspect important relevat de studiul amintit este acela că în creierul celor
care sunt orbi de la naştere există o comunicare superioară celorlalţi între zona
complexului temporal median şi cortexul prefrontal. Această conexiune întărită ar
putea explica modul în care se reprogramează creierul pentru a procesa informaţia
auditivă în zona complexului. Studii anterioare au încercat să găsească grupări de
neuroni mai mari care să explice comunicarea superioară între părţile menţionate ale
creierului, dar au găsit că traficul deşi superior, se desfăşoară pe "străzi" de aceleaşi
dimensiuni.
Întrebarea fără răspuns deocamdată este: poate creierul reînvăţa? Cum diferă
procesul învăţării într-un creier adult faţă de creierul unui copil? Studii viitoare
care se vor dedica aflării răspunsului la această întrebare vor aduce probabil într-un
timp rezonabil răspunsul...
Profesor Tudorita Nicolescu

PAGINA 31 FEBRUARIE
Între oglinzi paralele
“Între oglinzi paralele şi niciodată identice imaginea obiectului reflectat nu este aceeaşi‖
JURGIS BOLUTIŞAITIS – ―Oglinda‖
Elevii se raportează diferit la disciplinele de învăţământ şi la fiecare profesor în parte, deosebirile
de atitudine ţinând aproape în exclusivitate de metoda şi de arta
comunicării.
O primă constatare este aceea că profesorului i se cere foarte multă flexibilitate în raporturile cu
elevii, calitate care trebuie să se întemeieze pe acceptare şi înţelegere. Profesorul bun este acela care
nu are în minte modelul unic al elevului silitor şi disciplinat, ci acela care descoperă într-o mare
variaţie de comportamente, tipuri felurite de elevi, care prin capacităţile şi calităţile lor se înscriu în
categoria conduitelor exemplare.
Apoi, presupunând că toţi profesorii au baza teoretică necesară asigurării nivelului ştiinţific al
lecţiilor, elevii cred că diferenţele dintre unii şi alţii se fixează exclusiv în planul artei şi măiestriei
comunicării – însuşiri care sunt determinate deopotrivă de rigoarea metodică şi de un anumit har.
Într-o altă ordine de idei, profesorii buni sunt acei pedagogi care, păstrând distanţele impuse de
calitatea şi răspunderea lor, ştiu să se apropie de elevi asemenea unor părinţi, în sensul celor care
sunt legati de aspiraţiile viitoare.
Adesea, elevii simt nevoia să se confeseze profesorilor lor, pentru ca, aflând sfaturile şi
îndrumările cele mai bune, încurajările şi îndrumările autorizate, să se elibereze de anumite obsesii,
îndoieli şi chiar stări de disperare. Strâns legate de acestea, elevii consideră că profesorii trebuie să
realizeze un contact permanent cu familiile lor, astfel încât pretenţiile şi cerinţele acestora să fie pe
deplin armonizate cu exigenţele şcolii, cu analizele şi constatările acesteia.
Însuşirea, care în viziunea elevilor defineşte cel mai bine personalitatea profesorului este
obiectivitatea. Toate marile bucurii sau marile tristeţi ale vieţii şcolare sunt legate indiscutabil de
prezenţa sau absenţa acestei calităţi esenţiale. Un prim mod de manifestare a obiectivităţii ar fi la
variaţiile lui morale, temperamentale. Buna sau proasta dispoziţie, liniştea sau conflictele din familie,
bucuriile sau necazurile profesionale, toate acestea se resimt adeseori în comportamentul profesorilor
şi îndeosebi, în aprecierile acestora. De dorit ar fi ca toate aceste capricii şi inconsecvenţe să fie lăsate
în pragul uşii, iar în clasă profesorii să-şi fundamenteze judecăţile pornind numai şi numai de la
calitatea, precizia şi cantitatea cunoştinţelor. De asemenea, obiectivitatea mai înseamnă ca profesorul
să înţeleagă că există limite superioare diferite până la care se pot ridica eforturile şi performanţele
elevilor, iar diferenţele care apar în clasă şi la răspunsuri pot fi normale, fireşti.
Pornind de aici, profesorul nu trebuie să considere întotdeauna rea voinţă sau încăpăţânare
răspunsurile care nu îi dau satisfacţie şi să admită că uneori şi în spatele acestora se ascunde multă
străduinţă şi multă dorinţă de afirmare. Este preţuit profesorul care acceptă această relaţie şi care o
tratează cu respect şi înţelegere, ştiut fiind că viaţa poate avea criteiile şi ierarhiile sale proprii, care
nu coincid întotdeauna cu cele fixate de şcoală.
Un număr mare de elevi consideră că sunt cu adevărat valoroşi acei profesori care ştiu să-şi
facă îndrăgită materia pe care o predau. „Noi îndrăgim sau nu un obiect de învăţământ în funcţie de
puterea cu care ne convinge de utilitatea lui”.
În ceea ce priveşte climatul general din timpul lecţiilor, elevii sunt de părere că atitudinea cu
adevărat productivă este numai aceea care instituie o atmosferă de relaxare şi de destindere, de
încredere şi de stimulare, condiţii care dau posibilitatea şi elevilor mai timizi să participe la activităţi,
la dezbateri, fără teamă că sunt „taxaţi” pentru eventualele nesiguranţe în răspunsuri.
Concluzia este una singură şi anume aceea că noi, profesorii, avem datoria să ne privim din
când în când în oglinda fără greş a judecăţii elevilor, asigurând unitatea deplină dintre exigenţele
noastre şi doleanţele acestora.
Profesor Constantina Stoean

FEBRUARIE PAGINA 32
Unor alţi nostalgici
Generaţie nouă , tu , generaţie nouă !

De-ai iubi liceul viselor vers cu vers , minus cu minus , un catren ţi-
ar fi povara .
N-a fost bun şi n-a fost fost rău , a fost aşa cum a fost să fie ...
Aşa cum şi Haret a fost :
Spiritual , cu energie sau serios ,
minuţios ,
Cu precizie , cu lauri
Aşa cum şi Haret a fost !
N-a fost el nici foarte paşnic , ne-am

luptat cu-ambiţie ,
Însă când a dat tezaur , n-a sculptat ce
-o fi să fie !
De te-ai aşteptat la multe , multe-oi
ţine amintire :
Şi-o poveste de iubire şi-o formulă şi-o simţire ...
Şi-un profesor peste ani , de l-oi întâlni pe stradă
Tot cu dor ţi-oi aminti , de suflat , de scris pe tablă ...
Ne-am fost dragi unii cu alţii , poate mult , poate puţin ,

Ca n-ai cum să stai aievea şi să râzi şi să suspini.
Elev, Alin Ispas
2012,
PAGINA 33 FEBRUARIE
Stabilirea vârstei diferitelor obiecte

cu ajutorul carbonului—14
Una dintre cele mai interesante aplicaţii trecente ale radioactivităţii constă în
determinarea vârstei materialelor care conţin carbon, prin măsurarea radioactivităţii
izotopului carbonului 14 conţinut de acestea. Această metodă de stabilire a vârstei cu
radiocarbon – pusă la punct de chimistul fizician american Willard F. Libby (născut în
1908, a primit premiul Nobel pentru chimie în 1960), - permite o precizie de aproximativ
200 ori. În momentul de faţă metoda poate fi aplicată la materiale a căror vârstă nu
depăşeşte 50.000 de ani.
Carbonul 14 ia naştere într-un ritm constant în straturile superioare ale atmosferei.
Neutronii din radiaţiile cosmice transmută azotul în carbon 14, conform reacţiei:
Radiocarbonul este oxidat la bioxid de carbon, care este amestecat intim cu bioxidul
de carbon deja existent în atmosferă datorită curenţilor de aer. Concentraţia staţionară
de 14C creat în atmosferă de radiaţiile cosmice este de aproximativ un atom 14C la 1012
atomi ce carbon obişnuit. Bioxidul de carbon, atât cel radioactiv, cât şi cel neradioactiv
este absorbit de plante, care fixează carbonul în ţesăturile lor. Animalele care se hrănesc
cu aceste plante fixează câte un atom radioactiv 14C . Atunci când o plantă sau un
animal moare, mărimea radioactivităţii carbonului fixat în ţesături conţine, la fiecare
1012 atomi, câte un atom radioactive 14C , şi această mărime este determinată de
cantitatea prezentă de radiocarbon, care la rândul său, corespunde stării staţionare din
atmosferă.
După trecerea a 570 de ani (timpul de înjumătăţire a radiocarbonului 14 ), jumătate
din atomii de carbon-14 s-a dezintegrat, iar radioactivitatea materialului scade, la
jumătate. După 11520 ani, din radioactivitatea iniţială rămâne numai la un sfert şi aşa
mai departe. Determinând prin urmare, radioactivitatea unei probe de lemn, carne,
cărbune, piele, corn sau a unei alte rămăşiţe a unei plante sau a unui animal, se poate
afla numărul de ani care au trecut de la data când carbonul a fost extras din atmosferă.
Practic, metoda datării cu radiocarbon a anumitor vârste, se aplică astfel: o probă
material, conţinând circa 30 g carbon, este arsă şi transformată în bioxid de carbon:
acesta este redus elementar sub formă de negru de fum. Se determină apoi activitatea B
a carbonului elementar, cu ajutorul unui contor Geiger, care se compară cu activitatea B
a unei probe recente de carbon, care este de 15.3 ± 0.1 dezintegrări pe minut şi pe
gramul de carbon. Vârsta probei se calculează din ecuaţia pentru reacţie de ordinul întâi
unde (A) reprezintă concentaţia moleculei A (în moli * l-1 ), iar d (A) dt este viteza
de descreştere a concentraţiei în timp. K se numeşte constantă de viteză de ordinul întâi.
Metoda a fost verificată prin măsurători asupra inimii unui arbore gigantic de seguaia,
despre care se ştie din numărarea inelelor concentrice din trunchi – că are 2928 ± 50 ani.
Această verificare ca şi altele, făcute de exemplu cu lemnul găsit în morminte egiptene
din prima dinastie, vechi de 4900 ani, a fost foarte satisfăcătoare.

FEBRUARIE PAGINA 34
Stabilirea vârstei diferitelor obiecte

cu ajutorul carbonului—14
Până în momentul de faţă, metoda datării cu radiocarbon a fost aplicată prin

mai multe mii de probe . Una dintre concluziile mai importante la care s-a ajuns este
că ultima glaciaţie din emisfera nordică s-a produs acum circa 11400 ani.
Probele de lemn culese dintr-o pădure îngropată din Wisconsin (SUA) în care
toate trunchiurile copacilor erau doborâte într-o aceeaşi direcţie ca şi cum ar fi fost
culcate de un gheţar, s-au dovedit vechi de 11400 plus sau minus 700 ani.
Vârsta eşantioanelor de materiale organice culese din ultima perioadă de
glaciaţie din Europa este de 10800 plus sau minus 1200 ani. Multe probe de materie
organică, de exemplu cărbuni , culese din vechile aşezări omeneşti găsite în emisfera
occidentală au fost datate la 11400 ani, au fost găsite şi altele, foarte puţine, datând
de 30.000 ani.
S-a putut determina erupţia vulcanului Mazama, din sudul Oregonului (SUA),
erupţie care a dus la crearea locului Crater, s-a produs cu 6453 plus sau minus 250
ani în urmă; această datare s-a făcut folosind cărbunii dintr-un arbore doborât de
erupţie-
O erupţie anterioară a aceluiaşi vulcan, veche de 9053 plus sau minus 350 ani
a fost datată prin examinarea unor sandale de sfoară găsite în peştera Fort Rock, din
aproprierea vulcanului. Grotele Lascaux de lângă Montignac (Franţa) conţin multe
picturi şi desene de mare valoare, făcute de oamenii preistorici, cărbunii găsiţi în
aceleaşi grote s-au dovedit vechi de 15.516 plus sau minus 900 ani. Ambalajul de
pânză în care au fost găsite manuscrisele de la Marea Moartă ale cărţii lui Isaia a fost
datat la 1917 plus sau minus 200 ani; mai înainte de această determinare se credea
că manuscrisele datează din primul sau al doilea secol înainte de era noastră.
Ştiaţi că..
....100 milioane de atomi aranjaţi în lanţ nu au o lungime mai mare de 1 cm?
....1cm3 de electroni cântăreşte 30.000 tone? Este greutatea aproximativă a trei
crucisătoare.
....pentru a număra moleculele de H ce se
găsesc într-o jumătate de litru de apă ar fi
necesar 150.000 de ani, cu condiţia să o facă toţi
locuitorii globului şi ca fiecare om să numere în
fiecare secundă câte o moleculă de H?
....pentru obţinerea 1 g de radiu se
folosesc 500 tone de minereu, 500 tone de
reactivi, 1000 tone de cărbune, 10.000 tone de
apă?
Elev, Florin Tătaru

PAGINA 35 FEBRUARIE
O călătorie pe aleea timpului

„Imaginaţia este începutul creaţiei‖
George Bernard Shaw
Inventarea ceasului ca instrument de măsurare a timpului a îzvorât dintr-o necesitate a
evoluţiei societăţii omeneşti, realizarea lui sub formă cât mai atractivă, interesantă, deosebită,
în concordanţă cu posibilităţile tehnice şi gusturile oamenilor.
Pornind de la primele ceasuri, cadranele solare folosite pentru prima dată in Egiptul
Antic şi clepsidra cu nisip din Evul Mediu, s-a ajuns la ceasurile atomice realizate prima dată
în 1969 şi au o precizie de o secundă la 1,6 milioane ani.
Fantezia executării ceasornicelor a dat la iveală adevărate comori de frumuseţe,
gingăşie, bun gust, umor şi bună dispoziţie.
În rândurile ce urmează, prezentăm câteva „curiozităţi” aflate în patrimoniul Muzeului
Ceasului.
 Ceasul cu apă – realizat la Londra în 654 de Charles Razner; funcţionează pe principiul
lanţului de fântână;
 Ceasul privighetoare – are montată o minusculă privighetoare care se balansează în ritmul
secundelor. Cadranul este cuibul, care prin rotire, indică ora faţă de o limbă fixă;
 Ceasul umbrelă – realizat în Anglia, are ceasul montat pe mânerul umbrelei;
 Ceasul de buzunar – de provenienţă elveţiană, cu balans vizibil care se întoarce o dată la 8
zile;
 Ceasul giroscopic – de provenienţă franceză, acoperit cu o cupă de sticlă, care se întoarce
o singură dată pe an;
 Ceasurile de buzunar – cu instalaţie muzicală şi figurine, care interpretau melodii la ore
fixe;
 Ceas de provenienţă elveţiană, de voiaj, care arată simultan ora Europei occidentale şi ora
Europei orientale;
 Ceasul de masă cu cadran rotativ la baza pendulului;
 „Euphonion”, ceas monumental de provenienţă austriacă, cu instalaţie muzicală pe
principiul discului perforat;
 Ceasul bărbierului - de provenienţă gremană, are montată deasupra carcasei o figurină
mobilă, care la ore fixe simulează bărbieritul;
 Ceasul tablou cu figurine mobile – reprezintă un atelier de fierărie care la ore fixe simulează
mişcări specifice acestei ocupaţii;
 Ceasul ştampilă – la simpla apăsare pe document imprimă ora şi data;
 Ceasul miniatural – este de provenienţă italiană pe al cărui cadran apare şi dispare o
garoafă la fiecare 15 secunde;
 Ceasul cu carcasă şi pendul mobil – funţionează prin autopendulare;
 „Orchestron”, combină muzicală elveţiană ce funcţionează pe principiul mecanismului de
ceas, dotat cu orgă, instrument de percuţie, figurine mobile care
acţionează sonor conform melodiei imprimate.
Invităm pe toţi doritorii de frumos să treacă pragul acestui
muzeu. Se merită.
Elevii: Ionuţ Prahoveanu, Marius Tei

FEBRUARIE PAGINA 36
Am fost cândva licean
Un om cult inseamna o minte deschisa catre bunatate si frumusete.

Nicolae Iorga
A trecut doi ani de cand am parasit bancile scolii ...doi ani de cand am schimbat viata
de liceu pe cea de facultate, doi ani de cand am schimbat caietul cu patratele pe colile
umplute cu grija de-a lungul unui curs ...Acolo nu mai suna clopotelul, nu mai vezi copii
speriati de cataloagele...acolo frica de diriginte si cearta din ora de dirigentie se transforma in
dorinta de a avea pe cineva sa iti explice pas cu pas ce trebuie sa faci, de cineva care desi te
cearta, te poate ajuta cand ai nevoie ....
Cei mai buni prieteni mi-au fost intai colegi de liceu ... inca mai vorbim cu nostalgie de
primele note primite, de primele peripetii impreuna, de profesorii preferati si cei de care ne era
teama ...Inca avem discutii in contradictoriu despre ce profesor era cel mai bun si care era cel
mai exigent, insa cu totii suntem de parere ca liceul si ceea ce am invatat aici ne-a fost util in
primul an de facultate, ne-a ajutat sa ne maturizam, sa fim siguri pe ce stim, pe ce putem si
ne-a dat incredere indiferent de facultatea pe care am ales-o...
Din punctul meu de vedere liceul a fost cea mai frumoasa perioada a vietii...timiditatea
o lasasem in scoala generala iar responsabilitatea ma astepta la portile facultatii, deci cei
patru ani de liceu au fost prilejul ideal pentru a lega noi prietenii, a-mi fixa personalitatea, a
afla cat mai multe despre mine raportat la oamenii din jurul meu si nu in ultimul rand, de a
acumula noi cunostinte.
As minti sa spun ca am fost pasionata de toate materiile din liceu, as minti sa spun ca
am invatat ora de ora sau ca mi-am petrecut pauzele studiind pentru materia care urma...dar
in acelasi timp as minti sa spun ca nu am fost niciodata interesata de ce se preda la scoala, de
datele in care aveam programate tezele, de temele pe care le aveam .. Gandind la rece,
consider ca am fost un elev mediocru dar acest lucru nu face decat sa ma bucure. Am reusit
sa trec cu bine atat de liceu cat si de examenul de bacalaureat dar am in acelasi timp cele mai
frumoase amintiri; alaturi de o buna parte din colegii mei am reusit sa organizam petreceri de
neuitat, excursii pline de peripetii, plimbari pline de amintiri...
Desi mi se pare ciudata postura din care scriu acest articol cred ca a venit momentul sa
trag si o concluzie .... Acum ca ati intrat in Colegiul ―Spiru Haret‖ cred ca ati fost preveniti de
toti prietenii/rudele/colegii ca acesta chiar este un liceu unde se invata, un liceu in care se
pune accent pe ce stii si pe ce trebuie sa stii ... Majoritatea profesorilor sunt exigenti, ofera
note socante la prima vedere[ un 10 din scoala generala reprezinta un 6, 7 daca ai noroc in
liceu] dar toate aceste ―trucuri‖ nu vor fi folosite decat in favoarea voastra, a elevilor...Si de
toate acestea nu va veti da seama acum doar pentru ca zic eu ca este asa, va veti da seama
cand va veti vedea notele la BAC, sau notele examenelor viitoare si sper ca, la fel ca mine, veti
ajunge sa apreciati profesorii pe care ii judecati pentru notele mici.
N-as vrea nici sa va plictisesc, nici sa va dau prea multe detalii despre viata de liceu
care va asteapta...ca un absolvent insa cred ca e de ―datoria‖ mea sa va spun sa invatati cat
simtiti voi ca este necesar pentru a putea ajunge unde va doriti si sa va bucurati de tot ceea ce
va rezerva anii de liceu.
Alexandra Ungureanu
Absolvent—Promoţia 2010

PAGINA 37 FEBRUARIE
Lacrima… de pe obraz...
Nu pot dormi noaptea deloc, Pe obraz o lacrima,

Vin ganduri,ganduri care ma sufoc, A inceput incet,incet sa cada,
Si in pace nu ma lasa, O lacrima care distrugea tot ce gasea in
Ma prind mereu ca intr-o “plasa”. cale,
Era atat de sfasietoare….
Printre ele caut o scapare,
Voi putea gasi oare?? O lacrima curata si limpede ca un rau
Cu ele ma lupt il al meu interior, rece,
Imi aduc aminte de orice dor… Pe obrazul mea ea trece,
Trece si nu se poate oprii,
Cu ele ma lupt acum, De ea eu imi voi aminti!!
Poate voi gasi un nou drum,
Dar,dar..un nou gand am gasit, O lacrima ca stralucirea lunii intre stele,
Ceva frumos de nedespartit… Un luceafar care niciodata nu va piere,
Era atat de cristalina,
Un gand din anii tineretii, Blanda,suava si plina de lumina.
Cand eram pe primul drum al vietii,
In curcubeul copilariei cand am pasit, Lacrima este mereu cu mine,
Multe lucruri am mai gasit. Atat la rau cat si la bine,
Ma sprijin neconditionat,
De prietene mi-am amintit, Fara a face niciun pact.
O emotie puternica inima mi-a topit,
Copilaria este ca un fulg de nea, Ea vine cand nici nu te astepti,
Ca si iarna cand se asterne aievea. Poti fii fericit sau poti sa regreti,
Las-o sa isi urmeze al ei curs,
De ea cu totii avem parte, Sa se duca unde are de dus…
Apoi totul se uita si se pune intr-o carte,
O carte a vietii pe care mereu o poti
deschide,
Si in ea,cu siguranta,te poti destinde.
Absolvent, Bianca Kovaci

FEBRUARIE PAGINA 38

PAGINA 39 FEBRUARIE

2012 AN I
NUMĂR II
Idealuri haretiene
VIVAT, HARET!
Nu vi se pare că timpul trece mai repede de ceva vreme ? Cum că puţinii dintre voi nu sunt conştienţi de asta. Par-
ca nici n-am fi observat că s-a mai scurs un „timp” al vieţii noastre de şcolari. De fapt, la cât de scurtă a fost luna de
când a apărut primul număr al revistei “Idealuri haretiene”, am putea chiar să facem abstracţie de existenţa ei şi să ne
ancorăm mai mult in frumoasele „amintiri” lăsate în paginile celui de-al doilea număr apărut. Doar aşa intelegem gân-
durile şi speranţele, trăirile şi framântările care păstrează în rândurile scrise de voi. Uşa redacţiei vă este deschisă,
spre a vă păstra preocupările vârstei voastre. Şi asta pentru că Spiru Haret înseamnă, mai întai de toate, patronul spi-
ritual al Colegiului nostru, Spiru Haret şi, nu în ultimul rand, iniţialele colegiului.
Şi titlurile revistelor noastre, Glas haretian şi Idealuri haretiene şi-au spus cuvantul! Poartă amprenta spiritului
nostru de iniţiativă, nu degeaba suntem unici prin spiritul haretian! Este atât de frumos să participi la o competiţie şi
să lupti pentru tine şi pentru cei din jur. Este atât de frumos să crezi in ţelul tău şi să-l ştii datorat ţie şi dascălilor
tăi.....
Nu uitaţi să vă afirmaţi, nu uitaţi că vârsta voastră este sinonimă cu bucuria, cu veselia, cu dragostea de oameni
şi vise şi viaţa vă va răsplăti ! Sa omagiem omul, ideile si faptele sale nepieritoare folosite de generatii de romani.
Fiti mereu asa haretienilor!
Minodora Petrişor
Responsabil C.D.I.
COLEGIUL “SPIRU HARET” PLOIEŞTI CENTRUL DE DOCUMENTARE

STRADA CONSTRUCTORILOR, SI INFORMARE
NUMĂRUL 8 MAIL: cdi_sh.ploiesti@yahoo.com
TELEFON / FAX: 0244-512161 SITE: www.cdi.spiruh.ro
MAIL: spiruh2003@yahoo.com ISSN ____ ____
SITE: www.spiruh.ro
IANUARIE

REVISTA CDI NR II PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTA CDI NR II PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2012 AN I

ISSN ____ ____

IDEALURI HARETIENE NUMAR ANIVERSAR

ISSN ____ ____

La aniversare: Spiru Haret

Acest numar al revistei “Idealuri

2012, ANIVERSARE UNESCO

Spiru Haret—mereu contemporan

introducerea de serbări şcolare prilejuite de

Câţi dintre noi ştim că acelaşi om al Director adjunct,

2012, ANIVERSARE UNESCO

La aniversare: Spiru Haret

Profesor Adriana Vlad

2012, ANIVERSARE UNESCO

Spiru Haret—mereu contemporan

2012, ANIVERSARE UNESCO

Haretismul—un exemplu de urmat

Cu siguranţă suntem extrem de norocoşi, Idealul său de a avea un ―învăţământ

2012, ANIVERSARE UNESCO

Despre Spiru Haret

 Spiru Haret a fost cel mai mare reformator al şcolii

2012, ANIVERSARE UNESCO

Despre Spiru Haret

 Noţiunea de haretism desemnează o

Profesor Irina Iliaş

O altfel de bibliotecă şcolară

În incinta Colegiului ,,Spiru Haret‖ există

2012, ANIVERSARE UNESCO

O nouă filă a bibliotecii de azi

Respectul fata de carti poate fi manifestat doar prin folosirea lor.

Profesor Mihaela Stan

2012, ANIVERSARE UNESCO

Itinerariu pedagogic francofon

În cadrul programului sectorial Comenius -

2012, ANIVERSARE UNESCO

Itinerariu pedagogic francofon

Următoarele treizeci de ore de curs au fost dedicate

Profesor Liliana Creţu

2012, ANIVERSARE UNESCO

Sirul lui Fibonacci şi Triunghiul lui Pascal

2012, ANIVERSARE UNESCO

Sirul lui Fibonacci şi Triunghiul lui Pascal

Şirul lui Fibonacci poate fi regăsit în anatomia omului, astfel

Parthenonul din Atena a fost

Triunghiul lui Pascal

Ș irul lui Fibonacci și triunghiul lui Pascal.

În figura 2, suma elementelor de pe

Dar această inedită prezenţă nu este

... sau numerele pătratice (fig.4), adică

2012, ANIVERSARE UNESCO

Sirul lui Fibonacci şi Triunghiul lui Pascal

Fig. 5 Fig. 6 Fig. 7

Profesor Nicolae Breazu

2012, ANIVERSARE UNESCO

Transdisciplinaritatea—o nouă abordare

Transdisciplinaritatea priveste - asa cum indicã prefixul "trans"

Fãrã a fi o nouã disciplinã ori o nouã superdisciplinã, se nutreste din cercetarea

Profesor Laura Dora Duţă

2012, ANIVERSARE UNESCO

Premii Nobel pentru fizică—2011

Profesor, Endrjievschi Daniela

2012, ANIVERSARE UNESCO

Rolul T.I.C. în educaţie

ISSN

ISSN