Pentru Lucrarea 1 Protezare

1. Din cartea Sandu de curs

- Placuta mucozala cu latime redusa si mare
o placuta mucozala cu latime redusa:
▪ standard- latimea placutelor mucozale este proportionala cu lungimea breselor eden-
tate
▪ placuta mucozala se ingusteaza pana la 1 cm pentru confortul pacientului- suficienta
rezistenta mecanica
▪ este distantata cu 5 mm de parodontiul marginal al dintilor restanti
▪ la nivelul rafeului median, rugilor palatine, papilei incisive, torusului palatin se foliaza
modelul functional pentru a evita senzatiile dureroase ce pot aparea datorita contac-
tului placii palatine cu aceste formatiuni
o placuta mucozala cu latime mare
▪ se poate indica in edentatiile de clasa I si II-a si contribuie la impartirea functionala a
solicitarilor pe dintii restanti si pe mucoasa
▪ limita anterioara a placutei corespunde cu depresiunea dintre doua rugi palatine si se
plaseaza standard in dreptul celor mai anteriori pinteni ocluzali, iar limita posterioara
este plasata inainte de linia Ah in dreptul fetei meziale a ultimului molar
- Bara linguala
o este conectorul principal cel mai frecvent folosit
o situat intre parodontiul marginal si fundul de sac lingual
o procesul alveolar trebuie sa aiba o inaltime de 8-9 mm intre reperele amintite, in pozitia cea mai
inalta a planseului bucal
o este situata aproximativ 4-5 mm de parodontiul marginal al dintilor restanti si la 2-3 mm de fun-
dul de sac lingual
o bara linguala are o inaltime de 4-5 mm si o grosime de 1 mm in portiunea superioara si de 3 mm
in cea inferioara
o acest conector principal este distantat de mucoasa procesului alveolar prin folierea modelului
functional
o folierea traiectului barei linguale se realizeaza diferentiat in functie de inclinarea procesului al-
veolar lingual, rezilienta mucoasei si sprijinul protezei scheletate

- Particularitati culise si capse (20)

o particularitati culise:
▪ Retentia protezelor cu sisteme de culise este similara cu cea a protezelor cu sisteme de
capse;
▪ Necesita ca si sistemele de capse un nr mai mare de dd restanti;
▪ Culisele duble sunt indicate pe dd cu inaltime mare si cu aspect globulos;
▪ Cea mai mare frictiune se obtine cand matricea culisei este metalica;
▪ Cu cat inaltimea sist este mai mare => frictiune ↑ si retentia protezei ↑;
▪ Este bine ca matricea din plastic sa fie introdusa intr-un lacas al scheletului metalic;
▪ Inconvenientul matricei din plastic este uzura prin imbatranirea materialului;
▪ Cand inaltimea culisei este scazuta se mareste frictiunea prin forma acesteia (coada de
randunica)
o Particularitati capse
▪ mentinerea protezei scheletate este similara cu cea a culiselor
▪ permite infundarea distala a seilor fara solicitarea dintilor stalpi ceea ce constituie un
avantaj la mandibula unde rezilienta este mai mare
▪ tipul de capse se alege in functie de inaltimea dintelui stalp
• inaltime adecvata- capsa sagitala sferica
• inaltime mica- capsa ocluzala cu brat
• rest radicular- capse extra sau intraradiculare
▪ capsele cu brat se aplica pe dinti cu inaltime mai mica comparativ cu capsele sagitale
sau culisele
▪ aplicarea capselor cu brat necesita ca latimea crestei edentate sa fie de aproximativ 5
mm
▪ capsele cu brat sunt mai putin fiabile deoarece se poate fractura bratul
▪ utilizarea capselor cu brat impune realizarea umarului pentru sprijinul protezei
▪ capsele extra si intraradiculare se folosesc pentru agregarea protezei scheletate pe
resturi radiculare, importanta practica fiind relevanta cand spatiul interarcadic este
micsorat
▪ capsele intraradiculare au patricea pozitionata in proteza si matricea intraradicular
▪ dimensiunea capselor este de 3,5-4 mm
- Clasificarea appelgate
 o clasificare cu 6 clase
▪ Clasa I- edentatia termino-terminala
▪ Clasa II- edentatia uniterminala
▪ Clasa III- edentatia laterala , tratata adjunct
▪ Clasa IV- edentataia frontala
▪ Clasa V- edentatia laterala cu absenta caninului, tratata adjunct
▪ Clasa VI- edentatia laterala, tratata conjunct

- Trauma ocluzala semne rx clinice tratament (63)

o fenomenul de trauma ocluzala:parodontiul unui dinte natural este stimulat atunci cand solici-
tarile ocluzale sunt transmise in axul lung al dintelui. Daca forta ocluzala are o intensitate prea
mare sau o durata pre mare ori alta directie care depaseste parametrii functionali
o semne:
▪ leziuni cuneiforme
▪ fatete de abraziune
▪ mobilitate
▪ migrari dentare manifestate la nivelul dintilor frontali vestibularizati, migrati vertical
cu aparitia diastemei (fenomenul Thielemann)
▪ necroze pulpare
▪ fisuri Stielmann
▪ largirea spatiului periodontal
▪ fenomene de pulpita pe dintii integri
▪ resorbtii osoase evidentiate pe radiografii la dintii vitali
▪ ingrosari ale proceselor alveolare
▪ hipercementoze
o radiologic- largirea spatiului periodontal frecvent, radiotransparenta periapicala asemanatoare cu
a unui granulom la un dinte vital, resorbtii osoase in palnie, procese de hipercementoza mai
frecvent intalnite in bruxism
o clinic- dupa extirpare pulpara, durerea si mobilitatea nu dispar
o tratament
▪ se indeparteaza cauzele generatoare de trauma ocluzala
• contacte premature, interferente, generate de obturatii masive incorecte
• migrari dentare
• lucrari protetice incorecte
• eruptii vicioase ale molarilor de minte
• dimenisiunea verticala de ocluzie supradimensionata

- Abraziunea (69)
o abraziunea patologica apare ca urmare a unor obstacole ocluzale si/sau parafunctii ocluzale
o abraziunea patologica poate fi generalizata sau localizata
o abraziunea generalizata
▪ disparitia reliefului ocluzal
▪ micsorarea inaltimii coronare
▪ poate ajunge si pana la coletul dintilor
▪ dimensiunea verticala de ocluzie pastrata, chiar si in cazul abraziunii pana la coletul
dintilor pentru ca se produce migrarea dintilor cu tot cu proces alveolar in mod com-
pensator
o abraziunea localizata
▪ intereseaza un anumit grup dentar
▪ dintii frontali inferiori sunt frecvent afectati
o grade de abraziune:
▪ gradul I- in smalt
▪ gradul II- in smalt si dentina
▪ gradul III- cu deschiderea camerei pulpare

- DVO supra si subdimentionat

o supradimensionarea
▪ spatiul de inocluzie fiziologica este micsorata
▪ destinderea buzelor (pacientul nu le apropie)
▪ santurile pericomisurale intinse
▪ aspect facial crispat
 o subdimensionarea
▪ spatiul de inocluzie fiziologica este marit
▪ infundarea buzelor
▪ santuri pericomisurale accentuate
▪ aspect facial imbatranit

2. Carte Pauna Aspecte practice

Cap I
- Clasificarea PPA dupa scop : Provizorie (21) Definitiva (22)
o Provizorie:
▪ 1. cand se preconizeaza ca durata viata a protezei este relativ scurta
▪ 2. cand sunt preconizate modificari ale protezei:
• adaugari de dinti
• alinieri de dinti
• captusiri
o Definitiva
▪ edentatia subtotala
▪ edentatia partiala intinsa
▪ conditii economice modeste ale pacientului (nu poate suporta costuri PPS)

- Dezavantaje PPA (22)

1. provoaca si accelereaza atrofia osului alveolar
2. priveaza pacientul de a percepe excitatiile termice si gustative
3. determina iritatii frecvente ale mucoasei
4. restrange mult spatiul oral
5. mobilizarea dintii stalpi
6. provoaca malpozitia treptata a dintilor restanti
7. provoaca parodontopatii
8. apare frecvent instabilitatea protezei
9. determina si/sau intretine halena bucala
10. pacientul poate avea un sentiment de infirmitate, de imbatranire, poate avea complexe
11. lipsa de radioopacitate la proteze exclusiv acrilica fara crosete
12. limitele materialului: acrilat este mai putin rezistent si mai putin rigid decat aliajele de metal

- Dezavantaje reduse ca intensitate (23)

o sprijinul poate fi ameliorat prin:
▪ extindere cat mai mare a placii
▪ crosete cu componente ocluzale
▪ pinteni din sarma
▪ dispensarizarea pacientului si captusirea bazei atunci cand este necesar
o crosetele pot fi mai putin agresive prin:
▪ alegerea unei grosimi adecvate a sarmei
▪ design corect- stabilit de medic
o presiunea pe parodontiu poate fi controlata prin:
▪ folierea zonei parodontale, dar efectul este de scurta durata pentru ca in timp apare
fenomenul de aspirare
o efectul porozitatilor si nelustruirii fetei interne poate fi anihilat prin:
▪ polimerizare perfecta
▪ prelucrare corecta a fetei interne, unii autori recomanda chiar lustruire
▪ lacuri fotopolimerizabile aplicate pe fata interna

- Dezavantaje care nu pot fi influentate

o sentimentul de imbatranire si handicap
 o inconfortul- grosimea placii acrilice nu poate fi redusa sub 2 mm. pacientii cu forta musculara
mare se introduc fibre de sticla sau fibre de carbon pentru a nu mari rezistenta pe seama grosimii

Cap II
- Avantaje dinti acrilat (27)
o pot fi adaptati cu usurinta dimensiunilor spatiului edentat- prin slefuire
o pot fi modificati ca forma si adaptati ocluzal
o se pot relustrui
o legatura cu seile este chimica
o la protezele imediate pot fi confectionat odata cu baza protezei
o au cost scazut

- Placa palatinala redusa (30)

o placa palatinala rascriota distal- se lasa libera zona reflexogena a valului palatin prin decupare
o placa palatinala fenestrata- zona centrala a placii decupata, lasa liber zona de mucoasa cu recep-
tori gustativi
o placa palatinala decoletata- decupata 2-3mm corespunzator parodontiului marginal si dintilor
restanti, pentru a proteja actiune traumatica a placii

- Crosetul cervico ocluzal deschis dental (32)

o indicatii:
▪ la maxilar sau mandibula pe dinti cu retentivitati coronare moderate
o descriere:
▪ bratul in contact linear cu toata fata vestibulara a dintelui de la colet pana la fata oclu-
zala
▪ jumatatea bratului dinspre extremitatea libera este plasata spre dintele vecin, sub ec-
uatorul protetic al dintelui
▪ cealalta jumatate a bratului este plasata deasupra ecuatorului, spre muchia vestibulo-
proximala
o avantaje:
▪ la pacientii care nu descopera in intregime dintii in timpul vorbirii si rasului este bine
mascat de buze

- Crosetul cervico alveolar deschis edental(33)

o indicatii:
▪ la edentatiile terminale
o descriere
▪ extremitatea sa libera este orientata spre edentatie, acolo unde prin migrarea dintelui
apare si zona cea mai retentiva
o actiune/avantaje:
▪ bratul activ, prin proptirea in ecuator se opune tendintei de basculare prin desprindere
▪ fiind aplicat pe jumatatea cervicala a coroanei este bine ascuns de buze
o dezavantaje:
▪ nu se opune distalizarii

- Crosetul cervico aleveloar deschis dental (34)

o indicatii:
▪ dinti cu retentivitati mai mari, bucla conferindu-i o mai mare elasticitate
o descriere:
▪ portiunea subecuatoriala, orientata spre dintii restanti, are contact pe tot traiectul cu
suprafata vestibulara a dintelui asigurand retentia. Aceasta portiune este plasata la o
distanta de 2 mm de gingie
▪ portiunea alveolara are forma de bucla si se suprapune- fara a veni in contact cu mu-
coasa- versantul vestibular al procesului alveolar din dreptul radacinii dintelui. Aceasta
bucal asigura elasticitatea crosetului si se face mai mare sau mai mica in functie de
elasticitatea sarmei, de convexitatea coroanei si de inclinatia dintelui. Bucla poate
avea aspectul unui Z sau S. Coada crosetului se termina in versantul vestibular al seii
o avantaje:
 ▪ gradul de elasticitate poate fi reglat in functie de implantarea dintelui-stalp si de re-
tentivitatea coroanei
▪ bine ascuns de buze

- Crosetul muco-alveolar (36)

o indicatii:
▪ la pacienţii la care se văd în totalitate dinţii frontali şi o parte din gingie, când procesul
alveolar este retentiv;
o Descriere:
▪ ansă dublă de sârmă de 0,7 mm plasată pe versantul vestibular al procesului alveolar la
o distanţă de 0,5 mm de mucoasă;
▪ inserţia şi dezinserţia protezei sunt posibile numai dacă pacientul îndepărtează cu de-
getele croşetele mucozale pentru a depăşi convexitatea procesului alveolar;
o Actiune:
▪ în momentul în care asupra protezei acţionează forţe slabe de desprindere, croşetul de
sârmă se propteşte în mucoasa procesului alveolar şi limitează mecanic desprinderea
involuntară a protezei de pe câmpul protetic; la forţe de desprindere mai puternice
croşetul din sârmă striveşte mucoasa vestibulară şi provoacă dureri faţă de care pa-
cientul se apără împingând cu dinţii antagonişti proteza desprinsă, până vine din nou în
contact cu câmpul protetic
▪ prezenţa neobişnuită a acestor croşete în vestibul poate declanşa o contracţie perma-
nentă a muşchilor orbicular şi buccinator care stabilizează mulţumitor proteza. Această
contracţie poate fi iniţial voluntară, dar cu timpul devine reflexă;
o Dezavantaje:
▪ acţiunea destul de brutală a acestor croşete şi eficienţa redusă restrâng foarte mult
indicaţiile. Ele sunt utilizate la insistenţa pacienţilor care nu vor să accepte croşete
vizibile.

Cap IV
- Afectiuni generale – ef enemii (50)
o Anemiile:
▪ mucoasa bucala palida
▪ secretie salivara scazuta
▪ limba rosie
▪ sangerari gingivale
▪ arsuri bucale
o Diabetul
▪ parodontopatia diabetica
▪ limba sensibila, marita de volum, de culoare rosie
▪ atrofia accelerata a crestelor alveolare
▪ leziuni ale mucoasei de sub proteza care se vindeca greu
o hiperparatiroidism
▪ favorizeaza halistereza producand atrofii exagerate ale crestelor alveolare
▪ osteoporoza generalizata la tot sistemul osos
▪ la examenul radiologic al dintilor restanti lamina dura apare pierduta partial sau total
o hipertiroidism
▪ nu are manifestari bucale evidente
▪ produce eruptia precoce a dintilor definitivi
▪ pacientii sunt nemultumiti, prezinta hiperexcitabilitate, sunt hipercritici si se
adapteaza greu la proteza
o artritismu
▪ poate afecta ATM punand probleme de diagnostic diferential cu traumatismul articular
de cauza ocluzala

- Gradul de mobilitate (57)

o exista 3 grade de mobilitatii patologice a dintilor
▪ gradul I- mobilitate V-O
▪ gradul II- mobilitate V-O si M-D
▪ gradul III- mobilitate V-O, M-D si axiala
o dinti cu grad de mobilutate 3 vor fi extrase
- Imaginea rx al procesului alveolar la nivelul dintilor stalpi(69)
o se examineaza aceasta regiunea pentru ca dinti stalpi vor suporta prin aplicarea protezei mai
multe sarcini decat in mod obisnuit, atat verticale cat si orizontale
o in edentatiile terminale dintii stalpi sunt supusi la forte verticale si orizontale mai mari, cat si la
basculari distale datorita infundarii seilor in mucoasa rezilienta
o pentru a vedea valoarea suportului alveolar al dintelui stalp trebuie evaluat calitativ si cantitativ
prin radiogragie
o cantitatea este apreciata prin inaltimea procesului alveolar, iar calitatea prin aspectul traveelor
osoase
o inaltimea osului alveolar poate fi corect interpretata daca indicenta este corecta
o se va examina traiectul laminei dura (corticala alveolara interna) mergand de la apex spre coletul
dintelui pana in punctul unde opacitatea laminei dura descreste vizibil, la acest nivel incepand un
os mai putin dens. Acest os transparent reprezinta o falsa inaltime a procesului alveolar
o adevarata inaltime a procesului alveolar este aceea unde se termina opacitatea laminei dura
o aprecierea radiografica a calitatii osului alveolar este destul de relativa putand orienta asupra
unui prognostic al dintilor restanti sau a unei conduite de tratament (solidarizarea dintilor stalpi)
o se va examina marimea spatiilor intertrabeculare care descresc de la apex spre coroana, precum
si transparenta traveelor osoase
o fenomenul de halistereza observat numai radiologic- dg de parodontita marginala cronica superfi-
ciala
o se va examina aspectul osului dintre lamina dura a 2 dinti vecini
o este util examenului clinic cu cel radiologic pentru ca situatia clinica poate fi mai avansata fata
de aspectul radiologic.
o este util ca examenul radiologic sa fie efectuat si dupa aplicarea protezei la diferite intervale de
timp pentru a aprecia reactia osului la solicitarea protezei

- Zone indicatoare (70)

o zonele de os alveolar din jurul dintilor restanti pot indica reactii la presiunile aditionale date de
proteza
o reactia pozitiva a osului alveolar consta intr-un aspect trabecular dens si opac cu o lamina dura
opaca

- Imaginea rx a spatiului periodontal (70)

o larginrea spatiului periodontal se poate datora unei infectii acute sau cronice dar si unei etiologii
traumatice (de natura ocluzala)
o trebuie facut diagnostic diferential
o largirea spatiului periodontal de cauza traumatica se datoreaza:
▪ unui traumatism ocluzal
▪ suprasolicitarii de cauza protetica (punti, microproteze) sau solicitari nefiziologice da-
torate elementelor de mentinere (crosete)
o forma si profunzimea pungilor parodontale vor fi apreciate radiologic cu ajutorul conurilor de
gutaperca introduse in aceste pungi
o controlul radiologic parodontal este necesar si dupa aplicarea protezelor

- Modelul documentar roluri (73)

o precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic care va fi explicat
si pacientului
o in scop didacto-pedagogic- prezentarea diferite cazuri clinice complexe, etapele de tratament,
solutii protetice si prognosticul tratamentului a medicilor si studentilor
o demonstrarea din punct de vedere medico-legal a situatiei clinice cu care s-a prezentat pacientul
si care poate justifica atitudinea terapeutica a medicului
o explicarea si demonstrarea complicatiilor edentatiei partiale acelor pacienti care nu accepta
tratamentul protetic adjunct
o stiintific, cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiilor partiale

- Modelul de studio si diagnostic roluri

o precizarea diagnosticului clinic al edentatiei- numarul, topografia si intinderea spatiilor edentate
sunt mai usor de stabilit si usureaza diagnosticului de edentatie
▪ analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare
 ▪ se vor aprecia inaltimea, forma, latimea, directia si gradul de atrofie a crestelor alveo-
lare
• analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie
▪ se vor studia:
• forma arcadelor
• numarul si topografia dintilor restanti
• morfologia coronara privind inaltimea si relieful fetelor laterale
• punctele de contact
• migrarile verticale si orizontale
• paralelismul dintilor vecini breselor edentate
• fatetele de abraziune
• leziunile cuneiforme
o confectionarea lingurii individuale
o confectionarea sabloanelor de ocluzie necesare pentru determinarea RIM- cand nu mai exista
ocluzie

- Reguli Kennedy (77)

o clasificarea trebuie sa urmeze extractiilor dentare
o edentatia de molar de minte nu este considerata edentatie
o daca molarul 3 este prezent pe arcada, va fi luat in considerare
o daca molarul 2 lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, el avand antagonist, nu va fi luat in con-
siderare
o edentatiile cele mai posterioare definesc clasa de edentatie
o alte edentatii decat cele care determina clasa de edentatie sunt denumite “modificari” sau brese
suplimentare
o intinderea breselor suplimentare nu este luata in consideratie, ci numai numarul lor
o clasa a IV-a nu are modificari
o cele 4 clase de edentatie sunt:
▪ Clasa I- edentatie bilaterala plasata posterior de dinti restanti
▪ Clasa II-a- edentatie unilaterala posterioara dintilor restanti (uniterminala)
▪ Clasa III-a- edentatie laterala delimitata anterior si posterior de dintii restanti
(edentatie intercalata/laterala)
▪ Clasa IV-a- edentatie situata in regiunea frontala de o parte si de alta a liniei mediene
(edentatie frontala)

Cap V
- Indicatii alginate (82)
o amprentarea preliminara
o amprentarea pentru realizarea modelelor de studio si documentare
o amprentarea arcadelor antagoniste
o amprentarea dupa tratamentul protetic cu PPA aplicata in cavitatea bucala pentru modelele doc-
umentare de sfarsit de caz
- Materiale utilizate in amprentare
o amprenta preliminara cu alginate
o amprenta preliminara cu chituri siliconate
- Criterii de alegere a lingurii standard (83)
o la maxilar
▪ in sens mezio-distal lingura trebuie sa cuprinda tuberozitatile si linia Ah
▪ frontal sa acopere dintii restanti- marginea lingurii sa ajunga in fundul de sac vestibular
▪ in sens transeversal lingura trebuie sa cuprinda crestele alveolare, tuberozitatile si
dintii restanti din regiunea laterala
o la mandibula
▪ in sens antero-posterior lingura trebuie sa acopere tuberculul piriform fara sa deranjeze
ligamentul pterigo-mandibular
▪ frontal sa acopere complet dintii restanti
 ▪ in sens transeversal lingura trebuie sa respecte directia crestelor edentate, vestibular
marginea sa fie departata 2 mm de linia de reflexie a mucoasei, iar lingual sa nu de-
paseasca linia milohiodian
- Linguri standard individualizate (84)
o consta in remodelarea lingurilor standard metalice in zonele insuficient adapatate pe campul pro-
tetic
o lingurile din metal pot fi adaptate marginal cu clestele crampon, largind sau ingustarea jgeabul
pe anumite portiuni
o lingurile din metale moi pot fi decupate cu foarfeca pe zonele unde se considera ca sunt lungi
o daca lingurile sunt scurte pot fi lungite cu materiale termoplastice
o in cazul bolta palatina adanca- se completeaza lingura cu Stents pe zona corespunzatoare pentru
a reduce spatiul dintre lingura si bolta
- Dezinfectie amprente alginate + functionale (91)
o Amprenta functionale:
▪ ampr cu polieteri - pulverizare agent dezinfectant pe supraf ampr si introducerea intr-
o punga etansa, timp de 10 min
▪ ampr cu siliconi – impersie in sol de compusi clorurati (3min), hipoclorit 1% (10min),
glutaraldehida 2% (10-25min), combinatii glutaraldehida-fenol (10 min), combinatii
alcool-fenol (10min) sau se pot dezinfecta prin pulverizarea dezinfectantului.
▪ Se clatesc energic cu apa
o Amprenta alginat:
▪ hipoclorit de sodiu 1% / glutaraldehida 2%
▪ prin imersiunea amprentei sau prin pulverizarea solutiei dezinfectante pe supraf ampr
si introducerea acesteia intr-o punga de plastic inchisa ermetic
▪ timp de lucru 10 min, dupa care va fi clatita energic cu apa
Cap VII

- Adaptarea lingurii individuale clasa 1 si 2

o trasarea limitelor cu un creion chimic:
▪ 1. fie pe modelul preliminar- trasarea limitelor pe modelul preliminar este mai usoara
pentru medic deoarece modelul este copia pozitiva a campului protetic, dar necesita o
sedinta in plus cu pacientul
▪ 2. fie pe amprenta preliminara, unde se imprima pe modelul preliminar- pentru a evita
o sedinta in plus se face delimitarea lingurii pe amprenta preliminara
- Cauzele deformarii amprentei cu alginate (90)
o in timpul amprentarii:
▪ neglijirea indepartarii salivei prin clatirea cu apa rece inainte de amprentare
▪ nerespectarea recomandarilor firmei producatoare privind raportul apa/pudra
▪ amprenta nu reproduce fidel intreg campul protetic sau este asimetrica
▪ prezenta bulelor de aer
▪ grosimea neuniforma in unele zone ale amprentei
▪ fracturarea gelului sau desprinderea acestuia de lingura
▪ aparitia unor portiuni din lingura la suprafata amprentei
▪ imprecizii de amprentare la nivleul dintilor restanti prin absenta deretentivizarii
o in timpul pastrarii amprentei in cabinet:
▪ plasarea amprentei langa surse de caldura sau in aer liber timp indelungat- contractia
amprentei
▪ pastrarea in apa a amprentei are ca efect imbibitia alginatului cu cresterea de volum
▪ evitarea greselilor aratate asigura obtinerea unui model preliminar corespunzator
scopului pentru care este destinat