Etapele consilierii

Orientarea clientului către consilierea psihologică

1. Află de ce clientul caută consiliere acum;

2. Află ce date dețin cei care ți-au trimis clientul (daca există);

3. Conștientizează scopul evaluării clientului și care sunt punctele tale de vedere asupra scopului;

4. Evaluează daca cel mai potrivit sprijin pe care îl poate primi clientul în acest moment este consilierea
psihologică;

5. Respectă confidențialitatea consilierii și spune-i clientului despre aceasta;

6. Explorează temerile clientului referitoare la consilierea psihologică;

7. Afla care este părerea clientului despre consilierea psihologica (cat crede el că durează, etc.);

8. Explorează istoricul clientului referitor la sprijinul primit de acesta de la alte persoane;

Evaluarea clientului și a grijilor acestuia

1. Permite-i clientului să vorbească;

2. Ascultă și răspunde problemei, nu povestii;

3. Solicită orice informație importantă de care consideri că ai nevoie;

4. Stabilește un proces de reflectare;

5. Identifică stadiile schimbării clientului;

6. Încurajează implicarea clientului în procesul schimbării;

7. Utilizează limbajul și abordarea adecvate;

8. Utilizează capacitatea de influenta personala în mod adecvat;

9. Fii sensibil la diferențele importante pentru client;

10. Utilizează un grad adecvat de structurare a problemei;

11. Prioritizează neliniștile clientului și selectează neliniștea/problema țintă;

12. Fixează-ti scopuri specifice pentru problema țintă;

13. Identifică încercările nereușite ale clientului de a gestiona problema;

14. Identifică încercările reușite ale clientului in gestionarea problemei;

15. Identifica obstacolele din calea schimbării;

16. Fii atent la problemele speciale legate de depresie și anxietate;

17. Ia în considerare intervențiile specifice pentru probleme specifice;

18. Explica-i clientului abordarea pe care intenționezi să o folosești în consilierea lui psihologică;

19. Ajustează-ti abordarea la profilul/caracteristicile clientului;

Faza de inițiere (inițierea schimbării)

1. Nu încărca clientul prea mult;

2. Variază nivelul de suport și direcția acestuia;

3. Continuă cu abordarea inițială (sau ajusteaz-o) până când clientul și-a atins scopul sau este încrezător că
își va atinge scopul de unul singur;

4. Ia în considerare varietatea tehnicilor de consiliere psihologică și construiește-ti demersul pe acestea;

5. Fii atent și, dacă este cazul, răspunde adecvat posibilelor amenințări la adresa alianței terapeutice datorate
ședințelor de consiliere anulate sau de la care clientul a absentat.

Încurajarea schimbării prin teme pentru acasă

1. Explică-i clientului motivul pentru care îi dai teme de rezolvat între ședințele de consiliere psihologică;

2. Gândește-te la o arie largă de potențiale sarcini;

3. Rezervă-ti timp pentru negocierea temei în cadrul ședinței de consiliere;

4. Explică-i clientului motivația alegerii unei teme specifice;

5. Negociază tema, nu o impune;

6. Asigură-te ca tema apare ca o continuare a ședinței de consiliere;

7. Conținutul temei trebuie să țină seama de abilitățile/aptitudinile clientului, stilul acestuia de a învăța din
experiența, istoricul clientului în îndeplinirea sarcinilor;

8. Verifică dacă clientul a înțeles în ce constă sarcina și care este scopul acesteia;

9. Stabilește, împreună cu clientul, unde și când își va îndeplini sarcina/tema;

10. Subliniază distincția dintre “încerc” și “fac”;

11. Identifică potențialele obstacole în îndeplinirea sarcinii;

12. Stabilește criteriile pentru succes (când se considera că sarcina a fost îndeplinită cu succes);

13. Explica-i clientului că nu are nimic de pierdut daca își realizează tema acasă;

14. Verifică tema și dacă a fost îndeplinită sau nu cu succes;

15. Descoperă motivele pentru care clientul nu și-a îndeplinit sarcina;

16. Încurajează clientul să fie din ce în ce mai responsabil in stabilirea sarcinilor pentru acasă;
Faza de mijloc

1. Urmărește și consolidează “victoriile” obținute de client în demersul consilierii;

2. Echilibrează victoriile rezultate din focalizarea pe sarcina cu victoriile rezultate în zona relaționării
clientului cu ceilalți;

3. Explorează posibilele zone de necunoaștere mutuală; solicită sprijinul supervizorului;

4. Încurajează clientul, atunci când este cazul, să se vadă ca și cum i-ar vedea alții;

5. Rămâi deschis la posibilitatea unei munci terapeutice de profunzime (psihoterapie);

6. Echilibrează aspectele raționale ale consilierii cu cele emoționale;

7. Fii alert cu privire la dependenta clientului de consiliere și de consilier; sprijină clientul să se orienteze
către încredere în el însuși și către dezvoltare personală (autonomă);

8. Fii atent la orice deteriorare în starea clientului și răspunde prompt oricărui dezechilibru;

9. Gestionează corect orice criza care poate apărea;

10. Evaluează progresul și gestionează dezamăgirea clientului cu privire la nivelul progresului sau;

11. Fii pregătit să renegociezi obiectivul inițial atunci când apar schimbări;

12. Ajută clientul să înțeleagă natura non-lineară a schimbării;

Faza de încheiere

1. Inițiază pregătirea pentru finalizarea demersului de consiliere psihologică;

2. Promovează schimbarea autonomă a clientului;

3. Respecta dorința clientului, dacă acesta dorește să termine brusc consilierea;

4. Pe parcursul demersului anunță și reiterează ideea că procesul de consiliere psihologica se va finaliza cu

siguranță;

5. Încurajează feedbackul final al clientului;

6. Ia in considerare avantajele și dezavantajele diverselor moduri de finalizare a demersului de consiliere;

7. Comunică-i clientului că finalizarea consilierii psihologice poate fi trăită câteodată (dar nu inevitabil) ca
sentimentul unei pierderi;

8. Ajută clientul să folosească ceea ce a învățat pentru a privi pozitiv către viitor;

9. Evaluează progresul clientului la finalul procesului de consiliere și retine ceea ce ai învățat în fiecare
demers in parte.