Păducel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Păducel

Clasificare științifică
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiosperme
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Rosidae
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Gen: Crataegus
Serie: Crataegus[1]

Specie: C. monogyna
Nume binomial

Crataegus monogyna
Jacq.

Modifică text
 Păducelul (Crataegus monogyna) este un arbust (2 – 6 m) din familia Rosaceae, are florile albe și fructele
roșii ce au un miros caracteristic și un gust amărui. Din ele se obțin extracte care sunt folosite în primul rând, la
ameliorarea tulburărilor legate de problemele cardiace cu substrat nervos.

Cuprins

 1Răspândire
 2Utilizare
 3Referințe
 4Bibliografie
 5Legături externe

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Păducelul este răspândit în Europa Centrală, dar poate fi întâlnit și în Asia de Sud-Vest până în Afganistan. El
crește pe solurile calcaroase sub formă de tufișuri la liziera pădurilor.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Ceaiul de păducel are un miros neplăcut și un gust fad, dar se poate aromatiza cu lămâie sau alte extracte.
Ceaiul este utilizat în:

 Tulburări de ritm cardiac, tahicardie paroxistică, extrasistole, tulburări cardiace de origine nervoasă.
 Eretism cardiac, insuficientă cardiacă, angina pectorală stadiile I si II, algii precordiale, tahicardie.
 Florile sau fructele de păducel asociate cu valeriana, vâscul și talpa gâștei își potențează efectul medicinal.
 Adjuvant in afecțiuni cardiace cu substrat nervos, ateroscleroză, cardiopatie ischemică, aritmii,
hipertensiune arterială.
Acțiuni ; Cardiotonic (efect inotrop pozitiv), coronarodilatator moderat ( crește fluxul sanguin la nivelul
arterelor coronare)

Referințe[modificare | modificare sursă]

1. ^ Christensen, K.I. (1992). Revision of Crataegus sect. Crataegus and
nothosect. Crataeguineae (Rosaceae-Maloideae) in the Old World. Systematic
Botany Monographs. 35: 1–199.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

 Philips, R. (1979). Trees of North America and Europe, Random House, Inc., New York. ISBN 0-394-
50259-0.
 Bahorun, Theeshan, et al. (2003). Phenolic constituents and antioxidant capacities of Crataegus monogyna
(Hawthorn) callus extracts. Food/Nahrung 47.3 (2003): 191–198.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Wikimedia Commonsconține materiale multimedia legate de Păducel

 Crataegus monogyna in Topwalks

 Hawthorn Gallery (photographs of a number of such trees, including Hethel Old Thorn)
 „Hawthorn”. Encyclopedia Americana. 1920.

[ascunde]
v•d•m
Plante medicinale (Li
Abiu • Abrus precatorius • Aglică • Acacia catechu • Acacia senegal •Acokanthera ab
napellus • Afin • Agriș • Albăstrea •Aloe vera • Amărala • Anason • Anemone ranun
cacao • Armurariu • Arnica • Arnică • Bambus • Brad argintiu • Brusture •Brândușă
albă • Cerențel • Chimen •Chimion • Cicoare • Cimbrișor de câmp • Ciuboțica cuculu
șoricelului • Coada racului • Coriandru • Crețișoară •Crețușcă • Crușin • Curcuma •
garduri • Dafin • Dracilă • Dumbravnic • Efedra • Feciorică • Fenicul • Floarea
patimilor • Gălbenele • Gențiană •Ghimbir • Ghimpe • Ghințură (galbenă) • Hamei •
Specii mare • Iederă •Ienupăr • In • Ipcărigea • Isop • Izmă bună • Jneapăn • Lavandula •
mielului • Lumânărică • Mandragoră • Măceș • Maghiran •Măselariță • Mătrăgună •
negru • Nalbă mare • Obligeană • Osul iepurelui • Panseluță • Papaya • Păpădie •P
baltă • Pir • Plămânărică • Păducel •Pelin • Podbal • Popilnic • Porumbar • Răchita
de primăvară • Salvie • Săpunăriță • Scai vânăt • Schinduf • Schinel • Soc (negru) •
gâștii • Tătăneasă • Tei • Traista-ciobanului • Țintaură • Trei-frați-pătați • Troscot • T
albă • Valeriană • Ventrilică • Viola • Viță de vie • Volbură • Vâsc european • Zămoș