Sunteți pe pagina 1din 7

Papaya

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Jump to navigationJump to search
Papaya

Trunchi de papaya cu fructe


nematurizate

Clasificare științifică
Regn: Plantae

Diviziune: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Brassicales

Familie: Caricaceae
Gen: Carica
Specie: C. papaya

Nume binomial
Carica papaya
Linne

Modifică text

Papaya, cunoscută și ca mamao, pepene de copac,


sau lechoza(Venezuela), este fructul arborelui Carica papaya, din
genul Carica. Originară din Mexicul de sud, America Centrală și
nordul Americii de Sud, papaya este acum cultivată în majoritatea țărilor
tropicale.
Este un arbore mic, fără ramuri, singura tulpină având între cinci și zece
metri înălțime, cu frunze aranjate în spirală limitate la vârful trunchiului;
trunchiul inferior este evident plin de cicatricile locurilor de care frunze
mai vechi și fructe au fost prinse. Frunzele sunt mari, 50–70 cm în
diametru, cu 7 loburi palmate. Florile sunt produse pe axele frunzelor,
maturându-se în fructe lungi de 15–45 cm și late de 10–30 cm în
diametru. Fructele sunt coapte când sunt moi (precum un avocado copt,
chiar puțin mai moale) și devin galben-portocalii.
Papaya este bogată într-o enzimă numită papaină (o protează care este
folositoare la frăgezirea cărnurilor și a altor produse. Este folosită la
ruperea fibrelor dure de carne și este utilizată de mii de ani în America
de Sud. Este inclusă drept componentă în prafurile comercializate pentru
frăgezirea cărnii. Enzima din papaya este de asemenea comercializată
sub formă de tablete ca un remediu pentru probleme digestive.
Semințele negre sunt comestibile și au un gust iute. Uneori, sunt
măcinate și înlocuiesc piperul negru.
Papaya, crud
Valoare nutrițională per 100 g
Energie 40 kcal 160 kJ

Carbohidrați 9.81 g
- Zaharuri 5.90 g
- Fibre 1.8 g
Grăsimi 0.14 g
Proteine 0.61 g
Vitamina A echiv. 55 μg 6%
- β-caroten 276 μg 3%
Tiamină (Vit. B1) 0.04 mg 3%
Riboflavină (Vit. B2) 0.05 mg 3%
Niacină (Vit. B3) 0.338 mg 2%
Vitamina B6 0.1 mg 8%
Vitamina C 61.8 mg 103%
Calciu 24 mg 2%
Fier 0.10 mg 1%
Magneziu 10 mg 3%
Potasiu 257 mg 5%
Sodiu 3 mg 0%

Procentajele sunt relative la


doza recomandată zilnică pentru adulți în SUA.

Legături externe[modificare | modificare sursă]


 en Fructe din climatele calde: Papaya și specii
înrudite
 en Crescători de fructe rare din California:
Informații despre papaya.

Frunză de papaya

Flori masculine

Flori feminine

Aranjament de fructe

Copac şi fruct, din Plante Medicinalea lui Koehler


(1887)


Copac şi flori, din Plante Medicinalea lui Koehler (1887)

Wikispecies conține informații legate de Carica

Wikimedia Commonsconține materiale multimedia legate de Papaya

[ascunde]
v•d•m
Plante medicinale (L
Abiu • Abrus precatorius • Aglică • Acacia catechu • Acacia senegal •Acokanthera abyssinica
napellus • Afin • Agriș • Albăstrea •Aloe vera • Amărala • Anason • Anemone ranunculoides
cacao • Armurariu • Arnica • Arnică • Bambus • Brad argintiu • Brusture •Brândușă de toam
albă • Cerențel • Chimen •Chimion • Cicoare • Cimbrișor de câmp • Ciuboțica cucului • Ciul
șoricelului • Coada racului • Coriandru • Crețișoară •Crețușcă • Crușin • Curcuma • Cânepă in
garduri • Dafin • Dracilă • Dumbravnic • Efedra • Feciorică • Fenicul • Floarea
patimilor • Gălbenele • Gențiană •Ghimbir • Ghimpe • Ghințură (galbenă) • Hamei • Hasmațu
Specii
mare • Iederă •Ienupăr • In • Ipcărigea • Isop • Izmă bună • Jneapăn • Lavandula • Lemn dulc
mielului • Lumânărică • Mandragoră • Măceș • Maghiran •Măselariță • Mătrăgună • Merișor
negru • Nalbă mare • Obligeană • Osul iepurelui • Panseluță • Papaya • Păpădie •Pătlagină •
baltă • Pir • Plămânărică • Păducel •Pelin • Podbal • Popilnic • Porumbar • Răchitan • Răcov
de primăvară • Salvie • Săpunăriță • Scai vânăt • Schinduf • Schinel • Soc (negru) • Spilcuță
gâștii • Tătăneasă • Tei • Traista-ciobanului • Țintaură • Trei-frați-pătați • Troscot • Turița m
albă • Valeriană • Ventrilică • Viola • Viță de vie • Volbură • Vâsc european • Zămoșiță
Carte · Categorie · Porta
 WorldCat

 BNF: cb12558372z
Informații
bibliotecare
 GND: 4308227-0

 LCCN: sh85097573
Categorii:
 Plante medicinale
 Caricaceae
 Agricultură tropicală
 Fructe comestibile
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikispecies
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 109
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 28 n

S-ar putea să vă placă și