Draft seminar 2016/ 2017, uz intern Resure umane, anul III

Distribuirea materialului pe internet este interzisă

S3 – ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ

În general, studiile realizate sunt cercetări „exploratorii” care permit familiarizarea cercetătorului cu terenul
(specificul său) și subiectele studiate (Babbie, 2010).
Rezultatele unui studiu exploratoriu pot sta la baza conturării de noi cadre metodologice/ empirice (sau
îmbunătățirea acestora) și aprofundarea unor aspecte depistate pe parcursul cercetării.

1.PREZENTAREA OBIECTIVELOR ȘI IPOTEZELOR CERCETĂRII

1.1.Obiectivele cercetării

În funcție de tema și scopul cercetării (menționate încă din incipitul lucrării), sunt stabilite obiectivele
demersului/ demersurilor empirice pe care dorim să le derulăm.

În stabilirea obiectivelor, trebuie să avem în vedere întrebarea „Ce dorim să aflăm?”, acestea fiind în strânsă
legătură cu literatura de specialitate consultată, precum și cu instrumentul de cercetare care urmează a fi
realizat și – ulterior – aplicat în cercetarea de teren.

Studiile anterioare consultate au un rol extrem de important.

Pot oferi modele de (a) abordare metodologică a problematicii studiate și (b) cadre pentru analiza
comparativă a rezultatelor obținute.

De obicei, formularea obiectivelor se realizează prin intermediul infinitivului lung:

Exemple:
Stabilirea...
Identificarea...
Determinarea...
Relevarea...
Evaluarea...
Testarea...
Trasarea...
Schițarea...
Conturarea...
Etc.

1
 Draft seminar 2016/ 2017, uz intern Resure umane, anul III
Distribuirea materialului pe internet este interzisă

1.2.Ipotezele cercetării

„O ipoteză este un enunț conjectural despre relația dintre două sau mai multe variabile” (Kerlinger, apud
Chelcea, 30).

O ipoteză NU ESTE o presupunere (un enunț care nu se confruntă cu realitatea) și nicio bănuială (care se
bazează pe simțul comun). Există însă și bănuieli „de geniu”, după cum afirmă S. Chelcea, dar acestea sunt
într-un număr foarte scăzut.

Ipotezele se formulează după un număr ridicat de observații sistematice (!!!Lectura și consultarea unor
cercetări anterioare!!!).

În cadrul studiilor realizate, de obicei se operează cu ipoteze de lucru, acestea fiind divizate de Madeleine
Grawitz în (apud S. Chelcea, 31-32):
a) Ipoteze care avansează supoziţia uniformităţii cazurilor. De exemplu, într-o cercetare empirică se
încearcă verificarea ipotezei că rata divorţurilor este mai mare la categoriile sociale cu venituri mai ridicate.
În fond, se urmăreşte o cuantificare a distribuţiei comportamentelor într-o populaţie determinată;

b) Ipoteze care vizează corelaţii/ asocieri empirice. Sunt cel mai frecvent întîlnite în cercetările de teren.
Cu privire la divorţialitate se pot formula numeroase ipoteze de acest tip: alcoolism-divorţialitate,
comportament agresiv-divorţialitate, diferenţă mare de vîrstă între soţi-divorţialitate etc. Se încearcă
identificarea caracteristicilor comune ale unor grupuri pentru explicarea asemănării comportamentelor lor.

c) Ipoteze care se referă la relaţiile dintre variabilele analitice. Ipotezele de acest tip presupun un travaliu
de elaborare mai amplu în vederea stabilirii unor relaţii probabile între variabile complexe: de exemplu,
nivel economic-divorţialitate, religie-divorţialitate etc.

Greșeli frecvente în formularea ipotezelor:

• ipoteze improprii, care nu au legătură cu obiectivele sau întrebările cercetării (practic, ipotezele unei
cercetări nu trebuie să fie altceva decât răspunsurile pe care le avansează cercetătorul la aceste întrebări,
pe baza literaturii de specialitate şi a propriilor estimări);
• ipoteze generale, care nu fac referire la variabile măsurabile, care să poată fi testate statistic;
• ipoteze prea complexe, care fac referire la mai mult de două variabile, în timp ce procedura de testare
statistică include numai două variabile;
• formularea ipotezelor de nul, alături de ipotezele statistice, ceea ce încarcă în mod inutil textul (este
subînţeles faptul că ipotezele de nul sunt negaţiile ipotezelor cercetării);
• ipoteze cărora nu le corespunde o testare statistică adecvată;
• enunţarea unor ipoteze care nu preced, ci urmează unei proceduri de testare statistică.

2
 Draft seminar 2016/ 2017, uz intern Resure umane, anul III
Distribuirea materialului pe internet este interzisă

!!!Profesoara Elisabeta Stănciulescu susține că:

Reţineţi! O ipoteză NU trebuie să se confirme neapărat. O cercetare care infirmă o ipoteză e tot atât de
valoroasă ca şi una care confirmă o ipoteză. De exemplu, o cercetare care ne arată că un medicament NU
vindecă o boală e la fel de valoroasă ca şi una care ar arăta că medicamentul respectiv vindecă boala.

☹ 1.3.APLICAȚIE obiective și ipoteze:

Atenție! Acesta este doar un exercițiu. În mod firesc, întrebările chestionarului sau ghidului de
interviu sunt stabilite DUPĂ formularea obiectivelor și ipotezelor studiului:

Formulați un obiectiv și o ipoteză plecând de la următoarea întrebare:

Q1. În ce În foarte În mare Nici în mare, În mică În foarte Nș/ Nr

măsură sunteți mare mare măsură nici în mică măsură mică măsură/
mulțumit de: măsură măsură Deloc
a.Aparatura 1 2 3 4 5 99
tehnică de care
dispuneți
b.Programul de 1 2 3 4 5 99
lucru
c.Nivelul de 1 2 3 4 5 99
salarizare
d.Relația 1 2 3 4 5 99
profesională cu
colegii

Indicație: În rezolvarea acestei aplicații, se poate avea în vedere faptul că în chestionar

sunt introduse și întrebări socio-demografice (gen, vârstă, pregătire școlară, venit ș.a.m.d.).

Posibilă rezolvare
Obiectiv: Identificarea gradului de mulțumire pe care îl manifestă subiecții în ceea ce privește condițiile de
muncă.
Ipoteză: Angajatele sunt mai mulțumite, comparativ cu bărbații angajați de aparatura tehnică deținută la locul
de muncă.

3
 Draft seminar 2016/ 2017, uz intern Resure umane, anul III
Distribuirea materialului pe internet este interzisă

2. PREZENTAREA METODOLOGIEI CERCETĂRII

2.1. Stabilirea universului cercetării

Universul cercetării = populația căreia îi este specific fenomenul studiat.
Poate fi populația globală sau segmente ale populației (persoanele peste 18 ani, cu drept de vot, toți elevii/
studenții unui instituții de învățământ, toți angajații unei/ unor companii ș.a.m.d.).
În această parte ar trebui introdusă inclusiv o scurtă justificare a opțiunii pentru universul cercetării.

2.2. Descrierea metodelor/ tehnicilor utilizate

A se consulta volumele de metodologie (metode și tehnici utilizate în științele socio-umane) sau

dicționarele de specialitate.

VOLUME DE METODOLOGIE - EXEMPLE

Titlu Autor Link descriere

Abordarea calitativa a Petru Iluț http://www.polirom.ro/catalog/carte/abordarea-

socioumanului calitativa-a-socioumanului-155/
Ancheta si metodele ei. Alain Blanchet, Anne http://www.polirom.ro/catalog/carte/ancheta-si-
Interviul, interviul Gotman, Francois de metodele-ei-interviul-interviul-comprehensiv-
comprehensiv , Singly, Jean-Claude chestionaru-257/
chestionarul Kaufmann
Ancheta sociologica si Traian Rotariu, Petru http://www.polirom.ro/catalog/carte/ancheta-
sondajul de opinie. Ilut sociologica-si-sondajul-de-opinie-teorie-si-practic-
Teorie si practica 2421/
Cercetarea calitativa in Leslie M. Tutty, http://www.polirom.ro/catalog/carte/cercetarea-
asistenta sociala. Faze, Michael A. Rothery, calitativa-in-asistenta-sociala-faze-etape-si-sarcin-
etape si sarcini Richard M. Grinnell, Jr. 1821/
Cercetarea narativa. Amia Lieblich, Rivka http://www.polirom.ro/catalog/carte/cercetarea-
Citire, analiza si Tuval-Mashiach, Tamar narativa-citire-analiza-si-interpretar-2431/
interpretare Zilber
Consilierea in asistenta Hanibal Dumitrascu http://www.polirom.ro/catalog/carte/consilierea-in-
sociala asistenta-sociala-4705/
Dictionar al metodelor Alex Mucchielli http://www.polirom.ro/catalog/carte/dictionar-al-
calitative in stiintele metodelor-calitative-in-stiintele-umane-si-sociale-
umane si sociale (2002) 1025/
Introducere in Lazar Vlasceanu http://www.polirom.ro/catalog/carte/introducere-in-
metodologia cercetarii metodologia-cercetarii-sociologice-4827/
sociologice

4
 Draft seminar 2016/ 2017, uz intern Resure umane, anul III
Distribuirea materialului pe internet este interzisă

Metoda focus grup. Richard A. Krueger, http://www.polirom.ro/catalog/carte/metoda-focus-

Ghid practic pentru Mary Anne Casey grup-ghid-practic-pentru-cercetarea-aplicat-1985/
cercetarea aplicata
Proiectarea cercetarii Ioan Marginean http://www.polirom.ro/catalog/carte/proiectarea-
sociologice (2000) cercetarii-sociologice-574/
Studiul de caz. Robert K. Yin http://www.polirom.ro/catalog/carte/studiul-de-caz-
Designul, colectarea si designul-colectarea-si-analiza-datelo-1997/
analiza datelor – 2005

Și altele...

2.3. Descrierea instrumentelor de cercetare

Încă din primele pasaje ale acestei părți, ar trebui să reiasă că ați realizat instrumente de investigație
empirică adecvate, elaborate în concordanță cu obiectivele și ipotezele stabilite anterior.

În cadrul chestionarului am utilizat mai multe tipuri de întrebări: închise, deschise, semi-deschise.

Închise, cu o singură variantă de răspuns....

Închise, cu mai multe variante de răspuns....
Semi-închise, cu variante precodificate, dar care au permis subiecților de a formula ei înșiși un răspuns...
Deschise, care au urmărit obținerea unor răspunsuri spontane din partea respondenților...
Scalate, conform scalei Licket, Guttman etc...

Toate tipurile de întrebări utilizate și justificate, trebuie însoțite de câte un singur exemplu

☹ Aplicație – ce alte întrebări ați mai putea utiliza și cum le-ați justifica?

2.4. Descrierea tipului/ tipurilor de eșantionare utilizate

2.4.1. Studii cantitative

• În general, pentru anchete cantitative se optează pentru tipuri de eșantionare neprobabilistă.
• Cea mai cunoscută și utilizată schemă de eșantionare neprobabilistă este cea pe cote.
• Dacă este bine stratificată populația investigată, atunci o eșantionare neprobabilistă și
nereprezentativă se poate dovedi a fi mai bună în comparație cu eșantionare probabilistă, dar slab
realizată.
• Pentru eșantionările neprobabiliste nu se calculează marje de eroare, dar permit obținerea unor
rezultate satisfăcătoare, la costuri mai mici.
• Pentru a afla mai multe informații și a vă putea justifica demersul, consultați cărțile de metodologie
care au capitole/ subcapitole consacrate acestor tipuri de eșantionare utilizate.
• Se poate apela și la eșantioane reprezentative/ probabiliste

5
 Draft seminar 2016/ 2017, uz intern Resure umane, anul III
Distribuirea materialului pe internet este interzisă

2.4.2. Studii caltitative

Exemplu: Eşantionarea teoretică (theoretical sampling): „porneşte de la categorii, concepte, ipoteze
formulate de cercetători după un contact anterior cu „terenul” (a se vedea Elisabeta Stănciulescu ,
https://elisabetastanciulescu.ro/wp-content/uploads/2011/03/Observatia-cantitativa-si-
calitativa_Esantionarea-calitativa_.pdf, pp 22-23).

Alte exemple de scheme eșantionare pe care le regăsim în lucrarea anterior menționată și care sunt larg
utilizate în demersuri empirice introduse în lucrări de licență axate pe studii calitative:
Eşantionarea „bulgăre de zăpadă” (snowball sampling) sau în lanţ (chain sampling): identificăm
cazurile care ne pot oferi informaţiile cele mai sigure, bogate şi profunde despre problema noastră de
cercetare întrebându-i pe membrii grupului:  putem porni de la experţi sau de la informatori-cheie
(reputational case selection);  îl putem întreba pe oricare dintre intervievaţi: „Cunoaşteţi pe cineva care a
trăit aceeaşi experienţă? .... o experienţă opusă? ...care gândeşte la fel / altfel decât dumneavoastră?”

Eşantionarea fundamentată teoretic (legată de eșantionarea teoretică): pornim de la operaţionalizarea

unor constructe teoretice (ipoteze, concepte) deja existente în literatură – ca în cazul cercetării cantitative -
, iar apoi cautăm cazuri empirice care corespund respectivei operaţionalizări;

A nu se uita menționarea unor aspecte ce țin de

(a) volumul eșantionului/ eșantioanelor pe care le-am avut în vedere
(b) prezentarea manierei de realizare a chestionarelor și interviurilor (față în față,
autoadministrate, aplicate online etc.)
(c) perioada/ perioadele de culegere a datelor

2.5. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor

Sursa: GHID DE REDACTARE A TEZEI DE LICENŢĂ/ DISERTAȚIE Pentru domeniul ȘTIINȚELE

EDUCAȚIEI, Universitatea Transilvania din Brașov

Rezultatele unei cercetări sunt puternic influenţate nu doar de caracteristicile instrumentelor utilizate, ci şi
de modul în care se desfăşoară aplicarea lor. O prezentare succintă a procedurii de investigare (modul de
relaţionare cu subiecţii, aspecte de organizare a investigaţiei, etc.), are darul de a întări încrederea în
calitatea datelor recoltate.

Greșeli frecvente:
• ignorarea importanţei şi, implicit, a prezentării aspectelor procedurale.

6
 Draft seminar 2016/ 2017, uz intern Resure umane, anul III
Distribuirea materialului pe internet este interzisă

☹ APLICAȚIE Eșantionare pe cote. Descrierea structurii eșantionului.

Descrieți pe scurt tabelul de mai jos. Cum l-ați justifica în lucrarea de licență și
cum l-ați descrie în fața comisiei de licență.

CRITERII Procent cercetare

SOCIO-DEMOGRAFICE Procent INSSE1
18 - 24 de ani 16.5% 18,8%
25 - 34 de ani 22.8% 22,9%
Vârstă 35 - 49 de ani 24.2% 23,6%
50 - 64 de ani 19.0% 17,4%
Peste 65 de ani 17.5% 17,4%

Sex Masculin 47,7% 48,6%

Feminin 52,3% 51,4%

1
http://www.iasi.insse.ro/, accesat la data de 9 februarie 2009.