Când Frica de Respingere Se Transformă În Atac de Panică

S-ar putea să vă placă și

Sunteți pe pagina 1din 5

STUDIU DE CAZ

DATE DE IDENTIFICARE
Corina, 71 de ani, pensionara, divortata, mama a 2 copii (unul dintre ei, disparut de aproximativ
10 ani), locuieste singura, in chirie de aproximativ 1 an.

MOTIVELE PREZENTARII
Pacienta prezinta urmatoarele acuze: somn agitat, stare de anxietate in ultimele zile si cosmaruri
cu fostul sot, in care se repeta scene de violenta fizica si verbala la care a supus-o in perioada
casatoriei si care au dus la sentimente de frica si neputinta.
Visele sunt insotite de tahicardie si transpiratii nocturne.
Datorita problemei medicale aparute, operatie cu implant col femural, nu se mai poate deplasa
singura si asta ii creaza stari de neliniste si nesiguranta.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Tatal a fost cardiac, murind in urma unui infarct, mama de asemeni a suferit de probleme cu
inima.

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE


In timpul casatoriei a avut eruptii cutanate serioase timp de sapte ani, apoi in anul 1995 a suferit
un preinfarct, fiind apoi trecuta de tratament cardiac permanent. In anul 2009 a descoperit ca
sufera de hepatita C, urmand un tratament cu Interferon.
In anul 2001, cand baiatul cel mic a fost descoperit cu schizofrenie, a solicitat si ea un consult
psihiatric, fiind diagnosticata cu o stare depresiva anxioasa.
In anul 2006, la un an dupa disparitia baiatului si plecarea sotului din locuinta, a participat la
sedinte de terapie de grup in cadrul Fundatiei Sensiblu pentru tulburare de stres postraumatic.

ISTORIC PERSONAL

Parintii Corinei au divortat pe cand aceasta avea 5 ani, ea afirma ca in familie a preluat functia de
barbat al casei. S-a mutat din Craiova, orasul unde s-a nascut, in Bucuresti odata ce a aparut si
tatal vitreg.
Despre punctele ei forte in perioada scolara isi aduce aminte ca se descurca bine atat cu partea de
literatura cat si cu stiintele exacte, se considera meticuloasa si organizata. Am intrebat-o ce fel de
slujbe a avut in trecut, a raspuns vag: contabil si nu a mai dorit sa detalieze, afirmand ca ii aduce
aminte de o perioda neplacuta. Continua sa imi spuna de abilitatile gastronomice, de faptul ca a
avut o vila cu sotul pe care ea a gestionat-o, cat timp acesta lucra ca si comandant pe vas.
A fost casatorita de doua ori, in ambele casatorii devortul pornind de la sot. Primul copil din
prima casatorie, baiat, este cel care o sustine financiar acum dupa despartirea de cel de-al doilea
sot. Baiatul cel mic, din a doua casatorie, dupa ce a fost internat de 2 ori la spitalul Obregia
diagnosticat cu schizofrenie, a disparut. In ziua disparitiei i-a spus mamei: „Mama, te iubesc, stai
linistita, totul va fi bine!”. Nu a luat cu el nici un act, nici un bagaj si nu a lasat de inteles ca
pleaca departe.
Mai departe Corina incepe sa povesteasca despre relele tratamente pe care sotul i le aplica: o
batea, o ameninta ca o arunca de la etaj si face in asa fel incat ceilalti vor crede ca a fost un
accident ori o toaca bucatele si o ascunde. Imi spune cum noaptea il viseaza si acum si se vede cu
un cutit in mana incercand sa il confrunte. Imi spune ca retraieste de multe ori ceea ce s-a
intamplat, ca o face chiar si cu ochii deschisi, nu doar atunci cand are cosmaruri cu el. Isi
culpabilizeaza sotul pentru ca nu si-a iubit destul baiatul, nu l-a ajutat sa se vindece. Tatal se
adresa baiatului cu dobitoc, idiot, incapabil. Cei doi, baiatul si sotul au avut si confruntari fizice,
batai. Chiar daca si baiatul cel mare a locuit o perioada cu acestia, pana sa se angajeze si el ca si
comandant de vas, sotul nu a aplicat acelasi comportament cu el, intre ei existand un respect
pentru faptul ca l-a indrumat intr-o directie profesionala buna pentru acesta.
Inaintea disparitiei baiatului cel mic, sotului i-a fost interzis sa mai urce pe vas si sa isi exercite
meseria datorita unui scandal provocat acolo. Corina imi povesteste ca nu era prima data cand
acesta se imbata si se lua la bataie, insa atunci a iscat un scandal de proportii. Odata cu acest
episod au urmat o serie de probleme: Corina imprumutase bani de la camatari pentru a termina
constructia vilei si au fost obligati sa o cedeze acestora pentru incheierea datoriei. Intre cei doi
soti atmosfera a devenit de nesuportat, au urmat batai, scandaluri in care a fost prins si baiatul
cel mic care nu mai putea accepta comportamentul tatalui fata de mama. Corina afirma despre
baiat ca era foarte sensibil, ca acesta suferea enorm in urma celor intamplate in casa.
Cu putin timp in urma Corina a fost supusa unei operatii, si-a fracturat femurul. In prezent se
deplaseaza cu un baston prin casa doar.

ISTORICUL BOLII
Insomniile si starea de agitatie au aparut la scurt timp dupa ce sotul a fost lasat fara job. Totul s-a
intensificat imediat ce a disparut baiatul si a continuat sa se simta anxioasa chiar si dupa plecarea
sotului de acasa. Incepusera cosmarurile care il vizau pe sot, se trezea noaptea transpirata, inima
ii batea foarte tare. S-a confruntat des cu situatia de a fi nevoita sa evite conversatiile legate de
familie si sa evite persoane care ii reaminteau de sot si implicit de clipele de groaza traite cand
acesta o ameninta cu moartea sau o batea.
In perioada cat era singura in casa, imi spune cum tresarea la cel mai mic zgomot, ajunsese sa
desfiinteze telefonul, nu dormea nopti la rand sau dormea iepureste .
O perioada a urmat o terapie de grup si a inceput sa isi gestioneze starea de teama fata de sot.
Acum 1 an jumatate, in urma unei cereri depuse de ea la politia din Brasov pentru cautarea
baiatului disparut, a primit un telefon si a fost chemata acolo. Acea experienta, desi nu a avut un
rezultat, a produs din nou un val de cosmaruri iar Corina s-a reintors la Fundatia Sensiblu pentru
terapie de grup.

EXAMENUL PSIHOLOGIC
Evaluarea pacientei s-a efectuat cu urmatoarele probe psihologice:
1. Chestionarul de personalitate SCID I – am evaluat-o pentru tulburarile de pe axa I,
prezinta criteriile pentru tulburare de stres posttraumatic:
A. Eveniment traumatic
- A fost implicata in evenimente care au implicat amenintare cu moartea si vatamare
corporala in relatia cu sotul
- A simtit frica intensa si neputinta cand o batea pana la sange si o agresa verbal,
amentintand-o deseori cu moartea
B. Eveniment retrait
- Are amintiri traumatice cu sotul chiar si dupa ce acesta nu mai locuieste cu ea
- Cosmaruri cu evenimentul: a exemplificat cu un cosmar avut in ultimele zile
- simte ca retraieste experientele de bataie, a relatat ca apar imagini clare
C. Evitare
- Evita sa vorbeasca despre el frecvent, evita ganduri cu intamplarile traumatice
- Evita locurile chiar si persoanele care ar putea sa ii aminteasca
- Sentimente de detasare fata de altii
D. Simptome de excitatie crescuta
- Dificultati de mentinere a somnului
- Reflex de tresarire exagerat cand aude zgomote pe hol sau la usa
E. Durata perturbarii este de mai mult de o luna
F. Detresa semnificativa
2. Profilul distresului emotional : scor 56, nivel ridicat distres. A raspuns cu mult la
Incordat(emotie negativa functionala), Mahnit(emotie negativa functionala din categoria
trsistete) si foarte mult la Preocupat, Indurerat(emotie negativa disfunctionala).
3. Chestionarului de personalitate SCID-II pentru tulburarile clinice de personalitate de pe
axa II in urma caruia am constatat existenta unor elemente de personalitate obsesiv
compulsiva si de personalitate histrionica, care nu satisfac totusi criteriile pentru o
tulburare de personalitate.

Nivel subiectiv – emotional


- Sentiment de frica

Nivel cognitiv
- functie perceptiva normala
- orientare temporo- spatiala pastrata
- ritm verbal normal

Nivel comportamental
In urma interviului au fost evidentiate urmatoarele aspecte :
- aspect general: imbracaminte curata si ingrijita, aspect ingrijit, gestica si mimica in
parametrii normali
- constiinta bolii: prezenta
- activitate : agitatie, iritabilitate

Nivel psihofiziologic
- somatizari: transpiratii, tahicardie.
- tensiune musculara, raspunsuri de tresarire.

Nivel relational
- normal cu baiatul si prietenii

Nivel de personalitate

- elemente de personalitate obsesiv-compulsiva : are standarde foarte inalte, este atasata de


obiecte, ii place sa faca liste si planuri
- elemente de personalitate histrionica: are o parere foarte buna despre ea si considera
important sa fie admirata si valorizata, isi face prieteni influenti in general.

DIAGNOSTIC POZITIV

Axa I - Tulburare de stres posttraumatic cf. DSM-IV ( tulburari clinice)


Axa II – Elemente de personalitate obsesiv compulsiva si histrionica ;
Axa III- fractura cu implant col femural ; ( conditii medicale generale).
Axa IV- probleme mediu social - in urma cu un an a schimbat domiciliul dupa pronuntarea
divortului
Axa V – indice de functionare globala GAF de 60.

Criterii DSM IV Tulburare de stres posttraumatic


A. Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care au fost prezente ambele
caracteristici de mai jos:
1. Persoana a trait, a asistat la ori s-a confruntat cu un eveniment sau cu evenimente
care au implicat moarte sau lezare grava, ca atare sau ca amenintare, sau au
implicat o amenintare a integritatii fizice proprii sau a alotra;
2. Raspunsul persoanei a implicat frica, neajutorare sau oroare, intense.
B. Evenimentul traumatic este retrait persistent intr-unul sau mai multe din modurile
urmatoare:
1. Rememorari dureroase recurente si intrusive ale evenimentului incluzand imagini,
ganduri sau perceptii;
2. Vise tulburatoare, recurente ale evenimentului;
3. Actiuni sau sentimente ca si cum evenimentul traumatic s-ar repeta (se include
senzatia de a retrai experienta respectiva, iluzii, halucinatii si episoade disociative;
4. Suferinta psihologica intensa la expunerea la elemente evocatoare interne sau
externe care simbolizeaza sau se aseamana cu vreun aspect al evenimentului
traumatic.
C. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si tocire (paralizare) a responsivitatii
generale, indicate de cel putin trei din urmatoarele:
1. Eforturi de a evita ganduri, sentimente sau conversatii asociate cu trauma;
2. Eforturi de a evita activitati, locuri sau persoane asociate cu trauma;
3. Incapacitatea de a-si reaminti un aspect important al traumei;
4. Diminuarea marcata a interesului si participarii la activitati semnificative;
5. Sentiment de detasare sau instrainare de ceilalti;
6. Senzatia de predestinare restrictiva a viitorului.
D. Simptome persistente de hiperexcitabilitate (absente inaintea traumei) indicate prin cel
putin doua din urmatoarele:
1. Dificultati de instalare si mentinere a somnului;
2. Iritabilitate;
3. Dificultati de concentrare;
4. Hipervigilenta;
5. Reflex de tresarire exagerat.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Anxietatea Corinei nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu este indusa de o
substanta ; Deasemenea, nu este vorba despre o tulburare de adaptare, in care anxietatea nu
persista mai mult de 6 luni dupa terminarea stresorului sau a consecintelor sale.

LISTA PROBLEME:
- vise cu cosmar
- insomnie

OBIECTIVE TERAPEUTICE:

- reducerea anxietatii prin tehnici de relaxare


- inhibarea imaginilor intruzive atunci cand se declanseaza prin distragere a atentiei
- invatarea de strategii pentru a fi capabila sa isi analizeze trairile traumatice
- invatatrea unor tehnici de linistire si distragere a atentiei

S-ar putea să vă placă și