Struguri

2015 2016
Total / Всего / Total 136785 154056
Municipiul Chişinău 4539 2894
Nord / Север / North 709 568
Drochia 25 –
Edineţ – –
Făleşti 68 104
Floreşti 69 109
Sîngerei 547 355
Soroca – –
Centru / Центр / Center 37618 31819
Anenii Noi 9885 7336
Călăraşi 5033 4227
Criuleni 3133 2358
Dubăsari 73 57
Hînceşti 5256 5046
Ialoveni 3401 2194
Nisporeni 1018 1171
Orhei 2657 2549
Rezina – –
Străşeni 5147 5170
Şoldăneşti 243 –
Teleneşti 747 812
Ungheni 1025 899
Sud / Юг / South 75998 96208
Basarabeasca 1537 1492
Cahul 26462 32939
Cantemir 13196 22184
Căuşeni 8054 10671
Cimişlia 5295 4391
Leova 4372 8158
Ştefan Vodă 7939 7550
Taraclia 9143 8823
UTA Găgăuzia 17921 22567

Conform datelor BNS in 2016 ponderea recoltelor de struguri pe regiuni

 700

600

500

400

Struguri / Виноград /
300 Grapes

200

100

0
2011 2012 2013 2014 2015 2016

In 2012 recolta globala a strugurilor a scazut considerabil cu 88.9 mii tone fata de anul 2011. .
Analizind datele constatam o scadere a recoltei globale a strugurilor in 2014 cu 18.8 mi tone fata
de anul 2013. In anul 2015 se inregestreaza o mica crestere fata de 2014 cu 4.8 mii tone. In baza
datelor din tabelul 2 se observa o crestere a recoltei globale a strugurilor in 2016 fata de 2015 cu
17 mii de tone.

Embargoul impus de Federația Rusă la importul de vin moldovenesc a fost o adevărată lovitură
aplicată ramurii vinicole autohtone. Asta pentru că mulți operatori începuseră să aibă succese pe
piața rusă prin creșterea cantităților livrate. Deși, per ansamblu datele statistice arată că în anul
2013 exporturile de vinuri livrate Rusiei au scăzut cu 15,1%, datele disponibile pentru primele
nouă luni ale anului reflectă o majorare de circa 20% față de perioada similară a anului
precedent.

Vinificatorii din Republica Moldova au mai trăit o astfel de experiență și în anul 2006.
Embargourile rusești, atât cel din 2006 cât și cel din 2013, au dus la înrăutățirea situației
financiare a companiilor vinicole, în special asupra cifrei de afaceri. Dacă în 2005, vinăriile
raportau vânzări de 4,3mlrd MDL, în anii următori indicatorul dat s-a redus succesiv până la 1,9
mlrd în 2007. Reluarea exporturilor către Rusia, precum și efortul vinificatorilor de a pătrunde pe
noi piețe a dus la redresarea situației, vânzările totale în 2013 ajungând la 2,9 miliarde, asta în
condițiile în care vinăriile au ratat venituri semnificative în ultimele patru luni ale anului trecut
urmare a embargoului rusesc.

Din păcate, impactul celui de-al doilea embargou începe să prindă un contur tot mai mare în cifra
de afaceri a întregului sector. Astfel, în primele trei luni ale anului 2014 vinificatorii au reflectat
vânzări totale de 428,8 mil. MDL ceea ce reprezintă doar 75,6% din cifra de afaceri a anului
trecut.

100l-1hl

International Organisation of Vine and Wine

Analiza situaţiei curente a scos la iveală probleme

1,Necesitatea adoptării de măsuri economicoorganizatorice şi legislative, orientate spre

modernizarea întreprinderilor vinicole, în particular din vinificaţia primară

2.stimularea fabricării producţiei vinicole de calitate înaltă şi competitive pe pieţele externe şi

interne.

3.Lipsa unei delimitări stricte a zonelor şi regiunilor vitivinicole, precum şi a unui organ de
coordonare a denumirilor geografice şi celor cu origine controlată.

4.Insuficienţa resurselor financiare pentru asigurarea programelor de stat ce ţin de încurajarea şi

promovarea exportului producţiei vinicole, inclusiv pentru diversificarea pieţelor de desfacere.

5.Diminuarea critică a patrimoniului viticol şi a potenţialului de producere, calitatea

necorespunzătoare a plantaţiilor viticole şi a strugurilor produşi, parcelarea excesivă a arealului
viticol, absenţa unor date actualizate privind suprafaţa plantaţiilor viticole, adică a Registrului
plantațiilor viticole, un portofoliu naţional de soiuri ce nu corespund provocărilor noilor pieţe de
desfacere”, se mai arată în analiza experţilor străini.
6.Insuficienţa şi uneori absenţa unor soiuri autohtone calitative în producere, material săditor
necorespunzător, proceduri administrative nejustificate şi costisitoare la înfiinţarea şi gestionarea
plantaţiilor viticole, lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare a sectorului vitivinicol, tehnologii
învechite de întreţinere a plantaţiilor viticole şi absenţa cercetărilor ştiinţifice şi a produselor
ştiinţei în viticultură, subvenţii insuficiente şi neconcordante cu obiectivele ramurii.

Pentru înlăturarea deficienţelor ramurii vitivinicole se recomandă autorităţilor moldoveneşti

crearea unui Registru național al plantațiilor viticole, integrat în Registrul Vitivinicol, necesitatea
elaborării unei Strategii Naționale de Dezvoltare a Viticulturii și Vinificației , excluderea
barierelor regulatorii în viticultură, stimularea delimitării arealului viticol pentru producerea
vinurilor și elaborarea amplasării soiurilor de viță de vie obligatorii și recomandate şi reformarea
instituțiilor de cercetare științifico-practică în domeniul vitivinicol.

Pe viitor rămâne ca să concentrăm producerea de struguri, să ridicăm nivelul de calitate, să

devenim mai competitivi, să diversificăm produsele în sortiment de struguri și să ne poziționăm
pe piața Uniunii Europene ca și un producător de struguri de masă din zona respectivă”.
Dacă este să vorbim despre provocări, mai exact este vorba despre producerea unei cantități
omogene de struguri de masă care să fie exportată pe piața externă. Potrivit declarațiilor oferite
de Ion Sulă, în cadrul unui interviu pentru Bani.md, Moldova produce anual circa 100 de mii de
tone de struguri de masă, însă nu întreaga cantitate este eligibilă pentru piețele externe. Pentru a
fi exportați, strugurii de masă trebuie să posede aceeași calitate în cantitate mare.
Una dintre soluțiile pentru această situație este ca agricultorii să se asocieze, consideră Ion Sulă.
Majorarea contingentelor tarifare la exportul strugurilor de masă în Uniunea Europeană are sens,
consideră Ion Sulă.
„Este o procedură standard pe care trebuie să o facă Guvernul Republicii Moldova. Sperăm că
va fi realizată. Din câte cunosc, deja s-a dat start acestei proceduri. Important este ca să putem
până în anul 2018 să dublăm această cotă. Am toată încrederea că exportul de struguri de masă
va crește pe piața Uniunii Europene”.