Un procedeu de calcul al limitelor unor şiruri

de forma (an+1 − an )n≥1

Oana CÂRJĂ1
1. Scopul acestei note este prezentarea unei scheme de calcul al limitelor unor
şiruri de forma (an+1 − an )n≥1 , schemă desprinsă din soluţia dată de M. Ţena relativ
la şirul lui Lalescu [1, p. 443].
Baza teoretică a acestei scheme este dată de următoarea
Propoziţie. Fie (an )n≥1 un şir de numere strict pozitive ce verifică condiţiile:
µ ¶n
an+1 an an+1
(i) lim = 1; (ii) lim = α ∈ (0, ∞) ; (iii) lim = β ∈ R.
n→∞ an n→∞ n n→∞ an
Atunci lim (an+1 − an ) = α ln β.
n→∞
Demonstraţie. Avem:
 an  n (an+1 − an )
µ ¶n µ ¶ an
an+1  an+1 − an an+1 − an 
= 1+  , n ≥ 1,
an an

de unde, prin logaritmare, obţinem:

µ ¶ an µ ¶n
an+1 − an an+1 − an an an+1
(an+1 − an ) ln 1 + = ln , n ≥ 1. (1)
an n an
an+1 − an
Din (i) rezultă imediat că lim = 0 şi, deci,
n→∞ an
µ ¶ an
an+1 − an an+1 − an
lim ln 1 + = 1. (2)
n→∞ an
Relaţiile (1), (2), (ii) şi (iii) arată că există lim (an+1 − an ), finită sau nu, şi, prin
n→∞
trecere la limită în (1), obţinem că această limită este α ln β, q.e.d.
Observaţie. Menţionăm faptul că pentru calculul limitei de la punctul (iii)
(unde apare o nedeterminare de tipul 1∞ ) nu putem utiliza limita fundamentală
1/x
corespunzătoare, anume lim (1 + x) = e, ci trebuie procedat în alt mod.
k→∞
2. Aplicaţie la şiruri remarcabile.
p Avem √
în vedere următoarele trei şiruri:
1◦ Şirul lui T.√Lalescu Ln = n+1 (n + 1)! − n n!, n ≥ 2.
Notăm an = n n!, n ≥ 2 şi obţinem:
√
n
an n! 1
lim = lim = ;
n→∞ n n→∞ n
p e
n+1
p
an+1 (n + 1)! n n+1 (n + 1)! n + 1 1
lim = lim √
n
= lim √ = · e · 1 = 1;
n→∞ an n→∞ n! n→∞ n n! n+1 n e
1 Elevă, cl. a XI-a, Colegiul Naţional "C. Negruzzi", Iaşi

23
 µ ¶n à p !n µ ¶n/(n+1)
n+1
an+1 (n + 1)! n+1
lim = lim √
n
= lim √
n
= e.
n→∞ an n→∞ n! n→∞ n!
1 1
Conform Propoziţiei, lim Ln = · ln e = .
n→∞ e e
√ √
2◦ Şirul lui R. T. Ianculescu In = (n + 1) n+1 n + 1 − n n n, n ≥ 2 [1, p. 521].
√ an an+1
Fie an = n n n, n ≥ 2. Se obţine imediat că lim = 1 şi lim = 1. Apoi,
n→∞ n n→∞ an
µ ¶n µ √ ¶n µ ¶n
an+1 (n + 1) n+1 n + 1 n+1 n+1 1
lim = lim √ = lim · √
· n+1 =e
n→∞ an n→∞ nnn n→∞ n n n+1
şi, deci, lim In = 1 · ln e = 1.
n→∞
(n + 1)n nn−1
3◦ Şirul lui M. Ghermănescu Gn = n−1
− n−2 , n ≥ 2 [1, p. 520].
n (n − 1)
Luăm an = nn−1 / (n − 1)n−2 , n ≥ 2. Prin calcul, găsim α = β = e (cu notaţiile din
Propoziţie). Ca urmare, lim Gn = e.
n→∞
3. Probleme de concurs. Cu Propoziţia de mai pot fi calculate multe dintre
limitele ce sunt date la³ concursurile şcolare. ´
1 1 1 1
1◦ Calculaţi lim e1+ 2 +...+ n+1 − e1+ 2 +...+ n . (Olimpiada locală, 2003)
n→∞
1 1 an+1 1
Luăm an = e1+ 2 +...+ n şi constatăm că lim = lim e n+1 = 1,
n→∞ an n→∞
µ ¶n
an+1 n an 1 1
lim = lim e n+1 = e şi lim = lim e1+ 2 +...+ n −ln n = eC , unde
n→∞ anµ n→∞
¶ n→∞ n n→∞
1 1
C = lim 1 + + . . . + − ln n este constanta lui Euler. Deci, limita este eC .
n→∞ 2 n
◦
2 Fie (xn )n≥1 şi (yn )n≥1 două şiruri de numere reale strict pozitive astfel încât
xn+1 ∗ yn ∗
lim = a ∈ R+ , lim = b ∈ R+ şi lim (yn+1 − yn ) = c ∈ R. Demonstraţi
n→∞ xn n→∞ n n→∞
¡ √ √ ¢
că lim yn+1 n+1 xn+1 − yn n xn = ac. (D. M. Bătineţu-Giurgiu, M. Şomodi,
n→∞
C:844, G. M.-11/1988)
yn+1 − yn yn+1
Observăm că lim yn = +∞, lim = 0, lim = 1 şi
µ ¶n n→∞
µ n→∞
¶n yn n→∞ yn
yn+1 yn+1 − yn
lim = lim 1 + = . . . = ec/b (calcul de rutină).
n→∞ yn n→∞ yn √
√ an+1 yn+1 n+1 xn+1 a
Fie an = yn xn ; obţinem: lim
n = lim · √ = 1· = 1,
n→∞ an n→∞ yn n x a
µ ¶n µ ¶n n
an yn √ an+1 yn+1 xn+1 1
lim = lim n x
n = ba, lim = lim · · n+1
√ =
n→∞ n n→∞ n n→∞ an n→∞ yn xn xn+1
= ec/b . Conform Propoziţiei, limita cerută este egală cu (ba) ln ec/b , adică este ac.
Propunem spre rezolvare următoarele probleme selectate din G. M.: C:2062
(7-8/1998), 24628 (1/2002) şi 24708 (5-6/2002).
Bibliografie
1. D. M. Bătineţu - Şiruri, Ed. "Albatros", Bucureşti, 1979.

24