Necesităţile societăţii la fabricarea,, Suport- vitrină’’

Suportul-vitrină este destinat pentru amplasarea în bibliotecă

pentru expunerea unor expoziţii. Înafară de utilizarea sa în instituţii
social-culturale, la comandă, suportul poate fi modificat pentru
utilizarea sa în condiţii casnice .

Necesităţile de materie primă

La nivel mondial lemnul ocupă unul din primele locuri printre

resursele naturale. Pădurile ocupă aproape o treime din suprafaţa
terestră a globului. Sub aspectul compoziţiei pe specii forestiere,
pădurile de răşinoase ocupă pe glob numai 1216 milioane ha,
concentrate în zonele nordice, iar foioasele cuprind peste 2/3din
suprafaţa pădurilor. Cererea de lemn şi de produse lemnoase este
influienţată de un complex de factori, printre cei mai importanţi
situîndu-se creşterea demografică, venitul net pe locuitor,situaţia
resurselor forestiere în perspectivă, cum şi gradul de asimilare a
înlocuitorilor lemnului. La nivel mondial se prevede ca în următorii
ani, volumul masei lemnoase cerute de consum va fi de 1,55 ori mai
mare, fiind influenţat în principal de creşterea deosibit de activă a
consumului de plăci pe baza de lemn cît şi hîrtia de cartoane.În
Romînia, lemnul ocupă, de asemanea, unul din primele locuri în
cadrul resurselor naturale. La fabricarea produselor din lemn se
folosesc următoarele materii prime auxiliare şi materile. Lemnul ca
marerie primă, se poate prezenta sub formă de buşteni sau sub
formă de cherestea. Caracteristica principală a materiilor prime este
că ele că ele constituie baza produsului şi se regăsesc total sau

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 parţial în produs. O atenţie deosebită trebuie să se dea cunoaşterii
lemnului , începînd de la structura sa microscopică,structura
macroscopică, însuşirile lui fizice şi mecanice, pentru a se vedea în
detaliu proprietăţile acestuia, ca material de prelucrare. Materia
primă, lemnul , indiferent de forma care se prezintă trebuie să
satisfacă anumite cerinţe calitative, determinate de frecvenţa şi de
numărul defectelor,de dimensiuni, de gradul de uscare. Alegerea
materiei prime se face după aceste criterii, ţinînd seama de
corespondenţa ce trebuie să existe între calitatea acesteia şi calitatea
produsului urmărit. Lemnul constituie una din materiile prime de
mare importanţă în economia ţării, prin multiplele întrebuinţări ce i
se dau, fie în stare brută, fie ca produs finit.
Existenţa masivelor păduroase, al căror produs principal este lemnul,
a făcut posibilă construirea de fabrici pentru prelucraea acestuia într-
un număr important de produse, începînd de la cherestea, placaje,
produse finite, pînă la sorturile cele mai diferite de hîrtie sau
produse, ale prelucrării chimice, pe care le cunoaşte tehnica
modernă. Lemnul ca materie primă se prezintă sub diferite forme şi
dimensiuni cunoscute în terminologia de specialitate sub denumirea
de sortimente. Lemnul se foloseşte ca materie primă şi în alte stadii
de fabricaţie, care nu îndeplinesc condiţile definiţiei sortimentelor de
lemn.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Descrierea tehnică a mobilierului ,,Suport-vitrină’’

Suportul- vitrină este fabricat pentru a fi amplasat în bibliotecă şi

aspectul său este ales în funcţie de mobilierul care se găseşte în
încăpere, sau în funcţie de comanda cerută de consumator. Culoarea
mobilierului ,,Suport-vitrină’’ este aleasă în funcţie de de comanda
cerută şi depinde de specia utilizată pentru fabricare. Masa suportului
depinde de specia lemnoasă utilizată şi de materia primă folosită:
PAL, PFL, ect. Ornamentarea mobilierului depinde de comanda
cerută, şi la cererea cumpărătorului pe suprafaţa suportului pot fi
executate ornamente prin sculptare. Ergonomia ,,Suportului-vitrină’’
trebuie să satisfacă cerinţele cerute de cumpărător şi datorită
faptului că suportul este proiectat pentru a fi amplasat lîngă dulapul-
cartotecă, lăţimea peretelui lateral al suportului trebuie să fie egală
cu cea a dulapului-cartotecă pentru a nu crea dificultăţi în timpul
deplasării personalului. Mobilierul suport-vitrină are o formă
dreptunghiulară şi o lăţime nu prea mare ceea ce permite
economisirea spaţiului cît şi folosirea lui în condiţii casnice. Datorită
faptului că suportul este confecţionat din stejar îi oferă o rezistenţă
bună la solicitările statice şi dinamice.
Dimensiunile mobilierului Suport-vitrină sînt:
Lungimea.................................................................... 1100 mm
Lăţimea.........................................................................220 mm
Înălţimea.....................................................................2000 mm
Însă la cererea cumpărătorului, dimensiunile pot fi modificate şi
pereţii laterali pot avea aceeaşi lăţime 220 mm, deasemenea şi
lungimea mobilierului poate fi proiectată de 1000 mm. Înălţimea
suportului poate fi micşorată, dacă este necesară amplasarea

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 suportului într-o încăpere de dimensiuni mai mici. Materia primă
folosită la fabricarea suportului este stejarul ,deoarece stejarul este
cunoscut ca o specie ce posedă un aspect mai pronuntat si mai
plăcut şi chiar daca este mai greu de prelucrat şi are unele defecte
ca: noduri sau crapaturi in urma prelucrării lui obţinem un produs de
calitate superioara. Însă la cererea cumpărătorului suportul poate fi
fabricat din alte specii lemnoase cum ar fi: frasin, cireş, fag sau chiar
din unele specii exotice.
Pentru fabricarea suportului se mai folosesc materiale ca: adeziv,lac.
Stivuirea suportului trebuie să se execute în aşa mod încît să nu
apară detriorări de structură ale mobilierului. Transportarea
mobilierului trebuie să se execute în mijloace de transport curate şi
ferite de umezeală.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Caracteristica materiei prime folosite la fabricarea
mobilierului ,,Suport-vitrină”
Pentru fabricarea mobilierului ,,Suport-vitrină’’ eu am utilizat stejarul
care este un material rezistent atît la acţiunea factorilor externi, cît şi
la încercările la care este supus.
Umiditatea stejarului: în alburn.................. 72%
în duramen............. 73%
Rezistenţa la forfecare: în plan radial...........81 N/cm
În plan tangenţial....91 N/cm

Stejarul este un arbore din zona temperată ,înalt, cu ramuri

puternice, noduroase, coroană largă şi bogată.Stejarul atinge cu
uşurinţă vîrsta de peste 1000 ani, ajungînd pînă la o înălţime de 18-
30 m şi un diametru de 120-180 cm.Lemnul matur are nuanţe ce
variază de la brun-deschis pînă la gălbui-brun, cu o textură frumoasă
în secţiune. Stejarul este un material tare, durabil, şi rezistent la
acţiunea factorilor externi . Stejarul are o densitate de circa 700
kg/m3 şi o tărie de 3,7-3,9. Lemnul de stejar este lemn preţios, de
calitate superioară, mai ales dacă este uscat corespunzător. Lemnul
de stejar uscat natural , este scump, fiind folosit pentru mobilă de
lux, iahturi de lux, construcţii de lux. Lemnul de stejar se foloseşte
pe scară largă în construcţiile de sau mixte, iar în industria mobilei,
acolo unde se găseşte, este una din principalele varietăţi, alături de
nuc şi cireş. Densitatea aparentă a stejarului umiditatea de 15% este
eglă 0,69 [g/cm3]. În secţiune transversală, lemnul prezintă variaţii
de umiditate de exemplu la stejar; în albur 72% iar în durament
73%. Contragerea şi umflarea lemnului reprezintă modificarea
dimensiunilor sale corespunzător pierderii prin uscare a apei legate

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 respectiv absorbţiei de apă. Variţia dimensională şi volumică a
lemnului datorită umidităţii cunoscută sub denumirea de ’’ jocul
lemnului ’’ este necesar a fi bine cunoscută, dar fiind inconvenientele
provocate de deformarea pieselor. Proprietăţile termice, şi anume
căldura specifică, conductibilitatea termică şi difuzibilitatea termică
reprizintă modul în care se comportă lemnul faţă de căldură. Cădura
specifică se măsoară în kilocalorii (K cal ) şi reprezintă cantitatea de
căldură necesară ridicării cu un grad a temperaturii unui kilogram de
lemn notîndu-se cu C. Conductivitatea termică se notează cu
(lamda) se exprimă în Kcol/m h C, ia reprezintă proprietatea unui
corp de a produce căldură. Difuzibilitatea termică – se notează cu şi
se măsoară în metri pătrati pe oră reprezentînd viteza de conducere
a căldurii într-un corp. Puterea calorică a lemnului reprezintă
cantitatea de căldură degajată de un kilogram combustibil. Puterea
calorică a stejarului fiind de 3460 [Kcal / kg] Densitatea specifică de
0,70[g / cm3], puterea calorică specifică 2422 [Kcal /dm 3].
Proprietăţile acustice a lemnului se referă la conductibilitatea
acustică, rezistenţa de propagare a sunetului şi rezistenţa la radiaţia
acustică. Viteza de propagare a sunetului la stejar este de:

- Paralel cu fibrele 3381 – 4310 [m / s]

- Perpendicular pe fibre 2480 – 3165 [m / s]

Proprietăţile electrice ale lemnului se referă la rezistenţa acestuia la

trecerea curentului electric, rezistenţa chimică, respectiv la rezistenţa
la tensiune electrică – rigiditatea electrică.

Rezistenţa chimică arată proprietatea lemnului de a se pune trecerii

curentului electrică.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Algoritmul de execuţie a lucrărilor la fabricarea
mobilierului Suport-vitrină
1. Recepţia materiei prime.
2.Operaţii de manipulare.
3.Transportarea în depozit.
4.Stivuirea.
5.Transportarea în hală.
6.Stivuirea.
7.Croirea materialului lemnos.
8.Transportarea.
9.Retezarea.
10.Transportarea.
11.Spintecarea.
12.Transportarea.
13.Rendeluirea pe patru feţe.
14.Transportarea.
15.Înădirea.
16.Transportarea.
17.Rendeluirea la grosime.
18.Transportarea.
19.Frezarea bordurii şi a ulucului pentru bordură.
20.Transportarea.
21.Freazarea cepurilor.
22.Transportarea.
23.Burghierea.
24.Transportarea.
25.Şlefuirea.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 26.Transportarea.
27.Lăcuirea.
28.Transportarea.
29.Asamblarea.
30.Transportarea.
31.Ambalarea.
32.Transportarea.
33.Depozitarea.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12

23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Procesul tehnologic la fabricarea mobilierului
,,Suport-vitrină’’
Operaţia Nr.1
Recepţia materiei prime
Recepţia cantitativă – operaţia se execută manual. Recepţia materiei
prime de către doi muncitori la primirea materiei prime. Pentru
executarea operaţiei avem nevoie de metru liniar sau ruletă,
calculator, şubler. La operaţia dată se verifică parametrii dimensionali
ai cherestelei şi dacă dimensiunile corespund comenzii cerute.
Recepţia calitativă-operaţia se execută manual şi se verifică
cheresteaua recepţionată cu dimensiunle 6000*100*25 mm. În
cadrul operaţiei date se verifică calitatea scîndurii, dacă nu prezintă
crăpături, fisuri sau alte defecte de structură. Nu se admit noduri
străpunse sau fisuri de dimensiuni mari. Pentru verificarea calităţii
cherestelei se utilizează următoarele dispozitive: riglă metalică,
micrometru, umedometru etc.
Operaţia Nr.2
Operaţii de manipulare
Descărcaea materiei prime - operaţia se execută mecanizat cu
ajutorul macaralei. Pentru a executa operaţia dată muncitorii au
nevoie de funii pentru a agăţa pachetul de cherestea, rangă, pene
pentru a descărca pachetul de cherestea din mijloacele de transport.
Operaţia Nr.3
Transportarea materiei prime în depozit
Operaţia se execută mecanizat cu ajutorul autocarului, care
transportă pachetul de cherestea în depozit. Transportarea materiei

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 prime cu autocarul, permite efectuarea rapidă a lucrărilor, fără a crea
acumulări de materie primă.
Operaţia Nr.4,6
Stivuirea materiei prime
Operaţia se execută manual şi pentru executarea operaţiei muncitorii
au nevoie de şipci care se ampasează între rîndul de cherestea,
pentru a evita încovoierea cherestelei şi a accelera uscarea ei.
Operaţia Nr.5
Transportarea materiei prime în hală
Operaţia se execută mecanizat cu ajutorul autocarului care transportă
pachetul de cherestea în hală.
Operaţia Nr.7
Croirea materialului lemnos
Operaţia se execută manual de către unul sau doi muncitori, în
funcţie de cantitatea de material necesară pentru fabricarea
produsului. Pentru a executa croriea, chereasteaua este aşezată pe o
masă, sau pe un suport şi cu ajutorul metrului liniar se idică
dimensiunile necesare, după care cu colţarul şi creionul se trasează
liniile care ne indică locul unde va avea loc tăietura.
Operaţia Nr.8,10,12,14,16,18,20,22,24,26,28,30,32.
Transportarea reperelor de la o operaţie la alta
Operaţia se execută manual de către un muncitor, care preia reperele
prelucrate de la o operaţie la altă operaţie pentru a fi prelucrate.
Operaţia Nr.9
Retezarea cherestelei
Operaţia se execută mecanizat cu ajutorul ferestrăulu circular care
asigură tăierea transversală a cherestelei, obţinăndu-se dimensiunile
necesare. Retezarea prevede înlăturaea defectelor ca:

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 noduri,crăpături sau alte defecte de dimensiuni mari. Operaţia se
execută de doi muncitori, care manevrează semifabricatul, obţinîndu-
se în final chereastea cu lungimea necesară pentru fabricarea
produsului.

Operaţia Nr.11
Spintecarea materiei prime
Operaţia se execută mecanizat cu ajutorul ferestrăului circular.
Pentru a se efectua spintecarea, muncitorii amplasează cheresteaua
pe masa maşinii şi reglînd rigla de ghidaj după dimensiunea indicată
pe marginea scăndurii, execută spintecarea. În urma spintecării
cherestelei obţinem lăţimea necesară pentru executarea operaţiei.

Operaţia Nr.13
Rendeluirea pe patru feţe
Operaţia se execută mecanizat cu ajutorul maşinii de frezat pe patru
feţe. Maşina este deservită de doi muncitori, unul întroduce
semifabricatul în gura maşinii, iar altul primeşte semifabricatul deja

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 rendeluit. Maşina este dotată cu patru freze, două laterale şi două
frontale. Folosirea acestei maşini ne permite obţinerea unor
semifabricate rendeluite calitativ, şi executarea operaţiei într-un timp
redus.
Operaţia Nr.15
Înădirea cherestelei
Operaţia se execută mecanizat cu ajutorul maşinii de presat la
temperatura de 100 grade. Apicarea adezivului pe canturile reperelor
se execută de doi muncitori care cu ajutorul periilor aplică adezivul,
după care reperele încleiate se introduc în presă, pentru a se executa
presarea lor şi încleierea la cald. Încleierea se execută la temperatura
de 100 grade pe o durată de 30 minute, după care reperele încleiate
sînt scoase şi lăsate să se răcească.
Operaţia Nr.17
Rendeluirea la grosime
Operaţia se execută mecanizat cu ajutorul maşinii de rendeluit la
grosime. Maşina este deservită de doi muncitori care reglează şi
urmăresc cum decurge procesul, precum şi reglează grosimea
reperului, adica adaosul de prelucrare care trebuie înlăturat. Înainte
de a începe rendeluire la grosime, maşina este verificată şi cu
ajutorul roţii de ridicare sau coborîre a mesei se reglează grosimea
reperului.
Operaţia Nr.19
Frezarea bordurii
Operaţia se excută mecanizat cu ajutorul maşinii de frezat, cu o freză
specială care este de formă triunghiulară, cuţitele fiind amplasate sub
un unghi de 45 grade. Maşina de frezat este deservită de un
muncitor, care fixează reperul pe masa maşinii, apoi după ce a reglat

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 rigla de ghidaj, deplasează masa care este situată pe un cărucior de
avans spre freză.
Operaţia Nr.21
Frezarea cepurilor
Operaţia se execută mecanizat cu ajutorul maşinii de frezat care este
deservită de către doi muncitori care deservesc maşina dată. Pentru
executarea cepurilor se folosesc repere circulare cu diametru de circa
50 mm. Reperele rotunde sînt introduse în gura de alimentare a
maşinii,care este dotată cu o freză circulară rorativă, care frezază
cepurile după lungimea şi grosimea proiectată, după care cepurile
frezate şi retezate după grosime sînt colectate într-un buncăr.
Operaţia Nr.23
Burghierea
Operaţia se execută mecanizat cu ajutorul maşinii de burgheiat
verticală şi orizontală. Maşina este deservită de un singur muncitor,
după ce a reglat adîncimea găurii,car fixează suportul care necesită
de a fi găurit pe masa deplasabilă a maşinii, după care avansează
masa spre organul de lucru.

Operaţia Nr.25
Şlefuirea.
Operaţia se execută mecanizat cu ajutorul maşinii de şlefuit cu cilindri
abrazivi. Maşina este deservită de un singur muncitor, care
amplasează suportul pe masa maşinii, şi suportul este fixat ca în

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 timpul şlefuirii să nu alunece de pe masă. Şlefuirea se execută în trei
etape: cu hîrtie abrazivă cu granulaţie mai mare, mijlocie şi măruntă.
După executarea şlefuirii, se verifică calitatea suprafeţei şlefuite şi
dacă ea nu posedă scame sau alte defectecare ar putea
provoca unele defecte la operaţia de finisare. După ce a fost
executată operaţia de şlefuire se execută finisarea.
Operaţia Nr.27
Lăcuirea
Operaţia se execută manual de către doi muncitori,care execută
aplicarea stratului de lac pe suprafaţa lemnoasă. Finisarea cu lac se
execută pentru ai reda suportului lemnos o nuanţă mai plăcută , şi
totodată de al proteja împotriva deformărilor. Lăcuirea se execută în
trei straturi ,după fiecare strat aplicat executîndu-se o uscare de
circa 30 min.,iar după aplicarea stratului al treilea se execută
egalizarea suprafeţei lăcuite cu un tampon înmuiat în dizolvant,
pentru a se îndepărta surplusul de lac de pe suprafaţa lemnoasă.
Operaţia se execută cu ajutorul pulverizatorului, care are în
componenţa sa un rezervor unde se toarnă lac şi acest pulverizator
este conectat la o sursă de aer.
Operaţia Nr.29
Asamblarea
Operaţia se execută manual de către doi muncitori, la etapa dată
se îmbină toate reperele, se montează cepurile şi se aplică adeziv în
locurile unde se vor aplica cepuri.
Operaţia Nr.31
Ambalarea
Operaţia se execută manual de către doi muncitori, care amplasează
suportul într-o carcasă din lemn care îl protejează în timpul

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 tansportării de apariţia unor deformaţii apoi suprtul este acoperit cu
polietilenă. Tot la etapa de ambalare este întocmită o fişă, unde se
înregistreză caracteristica produsului.
Operaţia Nr.33
Depozitarea
Operaţia de depozitare se efectuiază manual de către doi muncitori
care amplasează suportul pe un cadru din lemn, pentru a evita
contactul direct cu solul, şi operaţia dată se execută pe un termen
care nu este stabilit.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Controlul tehnic la fabricarea mobilierului Suport-
vitrină
Controlul tehnic la fabricarea suportului-vitrină, începe odată cu
recepţia materiei prime pînă la obţinerea produsului finit . Odată ce
materia primă a fost adusă la întreprindere,noi avem nevoie de a
efectua controlul tehnic, pentru a verifica atît dimensiunile, cît şi
calitatea materiei prime primite. Parametrii de control a materiei
prime sînt:
Dimensiunile cherestelei, se verifică cu scopul de a ne convinge că
am primit materia primă necesară cerută în comandă, cu
dimensiunile cherestelei necesare pentru fabricarea produsului.
Dimensiunile cherestelei se verifică cu ajutorul metrului şi a
şublerului.
Calitatea cherestelei, deasemenea trebuie să satisfacă cerinţele
cerute în comandă şi să corespundă categoriei de material
comandate. Calitatea cherestelei se verifică pentru a vedea dacă nu
posedă crăpături, fisuri, noduri sau alte defecte de structură.
Controlul tehnic se efectuiază şi în timpul executării produsului, unde
se verifică calitatea lucrărilor efectuate.
Parametrii de control, vrificaţi în timpul fabricării produsului sînt:
- calitatea suprafeţelor rendeluite.
- locurile ferzate.
- calitatea peliculei de lac aplicate.
De asemenea în timpul executării operaţiilor se execută controlul
maşinilor utilizate la prelucrare şi precizia executării acestora.
Precizia de lucru a unei maşini, se caracterizează prin aceea că există
o identitate între dimensiunile şi forma pieselor executate şi cele

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 indicate în piesele în desen. Funcţionarea normală a maşinilor
constituie una din condiţiile tehnice care asigură calitatea obiectului
prelucrării. Precizia de lucru a maşinii se face prin executarea unor
operaţii de verificare a exacticităţii de lucru a ei. Corespondenţa
dintre dimensiunile şi forma pieselor prelucrate pe de o parte şi
dimensiunile şi forma pieselor din desen sau a dimensinilor
pervăzute în standarde exprimă precizia de lucru a unei maşini. Dar
pentru a obţine produse de calitate este folosită metoda de
autocontrol, care constă în efectuarea controlului la fiecare operaţie,
de către muncitorul care a executat-o, sau fiecare muncitor este
propriul său controlor de calitate. La şlefuire se verifică suprafaţa
suportului şlefuit, precum şi rugozitatea acestuia cu ajutorul unor
etaloane de rugozitate. Calitatea executării şlefuirii se execută cu
scopul de a nu permite apariţia unor defecte după operaţia de finisare
a produsului. După ce a fost verificată suprafaţa şlefuită, se verifică
calitatea peliculei de lac. La etapa dată se verifică atît planietatea
suprafeţei, cît şi uniformitatea stratului de lac aplicat. După
executarea controlului la aceste operaţii se execută controlul la
etapa de asamblare, unde se verifică calitatea executării încleierii
cepurilor. După ce am obţinut produsul finit se execută controlul final
care reprezintă un supracontrol şi constituie ultima barieră în calea
pătrunderii produsului necorespunzător în circuitul economic.
Realizarea unor produse de calitate constituie unul din obiectivele de
bază prin care se urmăreşte asigurarea sporirii eficienţei economice.
Produsele industriei lemnului formează o gamă de sortimente din ce
în ce mai bogat, urmarea procesului de diversificare, cu o valoare
suerioară de întrebuinţare. Datorită structurii complexe şi sensibile a
lemnului, diferenţiat în funcţie de specii şi al unei activităţi biologice

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 variate se impun a se acorda o atenţie deosebită prelucrării lemnului
în fiecare fază de prelucrare.
Obiectivele controlului tehnic sunt :
- verificarea calităţii producţiei: caracteristicile materialelor utilizate,
forma, dimensiunile produsului , , gradul de finisare sau alte
caracteristici;
-respectarea condiţiilor prevăzute de STAS , norme interne, caiete de
sarcini sau alte condiţii stipulate prin contract;
-prevenirea şi eliminarea debuturilor, a produselor declasate din
procesul de fabricaţie;
-respectarea tehnologiei de fabricaţie din momentul intrării
materialelor pînă la livrarea produselor finite.
Produsele din lemn sunt concepute şi realizate pentru a satisface
anumite funcţii cu un cost de producţie cît mai scăzut.
Mobila face parte din categoria bunurilor de larg consum cu folosinţă
îndelungată şi satisface nevoile utilitare precise în mobilarea
locuinţelor sau a spaţiilor social - administrative, hoteliere etc. În
condiţii de confort, folosire economică a spaţiului şi la un cost de
producţie cît mai scăzut.
Toate aceste însuşiri calitative pe care trebuie să le îndeplinească
mobila se ralizează în procesul de producţie, calităţi care se vor
remarca la consumator, prin folosirea mobilei.
-Calitatea producţiei determină calitatea produselor prin folosirea
unor tehnologii perfecţionate, co vor obţine şi produse cu însuşiri
calitative superioare.
-Calitatea produselor reprezintă totalitatea proprietăţilor unui produs,
măsură în care el satisface necesităţile societăţii, ca rezultat al
performanţelor tehnico - economice şi estetice, al gradului de utilitate

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 şi eficienţă economică pe care le asigură. Calitatea se reprezintă sub
două aspecte distincte: calitatea industrială şi calitatea comercială.
Se înţelege prin calitatea industrială conformitatea produsului cu
normele tehnice de fabricaţie şi standartele şi se referă la calitatea
materialelor, calitatea prelucrărilor, calitatea finisării, a feroneriei etc.
Prin calitatea comercială se înţelege satisfacerea nevoilor utilitare,
estetice, de confort, nivel de preţ, calitatea finisării, modul de
prezentare şi concordanţa cu gustul publicului la un moment dat.
Formele de control tehnic sînt:
- preventive: lucrările pregătitoare, maşini, materii prime, forţă de
muncă, documentaţii, finanţare etc.
- în cursul executării producţiei : verificarea cantitativă şi calitativă a
lucrărilor ce se execută forme şi importanţă;
- la sfîrşitul lucrării : recepţia definitivă, introducerea în magazie
pentru livrare, ştampilare şi eliberarea certificatelor de calitate.
Controlul de calitate într-o fabrică de mobilă cuprinde următoarele
etape:
-Controlul de recepţie a materiilor prime, semifabricatelor
materialelor şi materialelor tehnologice sau al subansamblurilor sosite
de la furnizori.
-Controlul de recepţie respinge materialele necorespunzătoare
calitativ, pe baza normelor de calitate standartizate sau stabilite prin
contracte. Introducerea unor materiale de proastă calitate are urmări
nefavorabile atît asupra calităţii procesului tehnologic.
-Controlul procesului tehnologic sau controlul pe fluxul de fabricaţie,
care se efectuiază de controlor în posturi fixe sau în posturi mobile,
( la mai multe locuri de muncă ) controlorii verificînd calitatea pe
operaţii, pot măsura sau compara rezultatele cu lumitele admise

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 ( compararea dimensiunii efective măsurate cu limitele admise ale
toloranţei ). Controlul de recepţie se efectuiază în scopul de a face
posibilă luarea uneia din următoarele decizii : acceptarea sau
respingerea lotulu, în funcţie de numărul defectelor constante.
Fiecare material introdus în fabricaţie trebuie să corespundă
condiţiilor de calitate de fabricaţie şi livrare prevăzute separat pentru
fiecare material, standarde în care este înscris şi modul de verificare
a calităţii. Condiţiile de calitate ale materiilor prime, semifabricatelor
şi materialelor pentru fabricarea mobilei sînt reglementate în STAS -
770/80 " Mobilier din lemn. Condiţii tehnice generale de calitate. "
Pentru a asigura calitatea precisă a produsului, trebuie să se
introducă în fabricaţie materii şi materiale de calitate
corespunzătoare, a căror caracteristici trebuie sever controlate.
Calitatea produselor de mobilă se realizează în producţie, pe fluxul
tehnologic, la fiecare loc de muncă. Fiecare muncitor la locul său de
muncă îşi poate aduce contribuţia la realizarea calităţii produselor
prin realizarea calităţii operaţiei pe care o realizează. Pentru
respectarea condiţiilor de calitate la fiecare loc de muncă fiecare
muncitor trebuie să cunoască: ce se urmăreşte din punct de vedere al
calităţii, ce se controlează, cu ce se controlează şi mărimea abaterii
de la calitate prescrisă în documentaţia tehnologică.Verificarea
calităţii produselor de mobilă se face prin verificarea bucată cu bucată
sau verificări individuale ( control 100% ) aplicate produselor la
controlul final, fiind controlat fiecare produs dacă corespunde
condiţiilor generale de calitate prescrise.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Calculul volumului de produs fabricat într-un schimb
Volumul de produs fabricat într-un schimb se calculează după
formula:
Vpfs.=P/N , P=48000 buc./an, unde:
Vpfs.- volumul de produs fabricat într-un schimb;
P- productivitatea secţiei;
N- numărul de zile lucrătoare într-un an=250 zile;
Vpfs.=48000/250=192 buc./zi;
192*22=4224 buc./lună;
192*5=960 buc./săptămînă;
192/8=24 buc./oră.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Calculul volumului de lucrări executate
Recepţia materiei prime
Recepţionăm cherestea cu dimensiunile: 6000mm*600mm*50 mm
M=V*ρ=0,5x3*750kg/m3=405kg=0,405tone
 Transportarea…….0,405tone
Croirea:
Retezarea……..159

Vsc.=0,0,081t
Descărcarea materiei prime
V=0,081t.
Transportarea în depozit
V=0,081t.
Stivuirea
V=0,108 m3
Transportarea în hală
V=0,081t.
Retezarea materialului lemnos
34 buc., secţiunea 125*25 mm
Rendeluirea pe patru feţe
31,02m secţiunea 110*23mm
Rendeluirea la grosime
9,79m secţiune 100*20mm
Frezarea bordurii
0,47m secţiune 20*20
Frezarea cepurilor

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 30 bucăţi diametrul=10mm, lungimea 40mm
Burghierea
60 găuri diametru 10 mm, adîncimea 20mm
Şlefuirea
Calculul suprafeţei peretelui suport şlefuite
S1=(2000*700)-2*(250*120)=1400000-110000=1,29*2=2,58m 2
Calculul suprafeţei poliţei 1 şlefuite
S2=((420*100)*2)*2=0,168m2
Calculul suprafeţei poliţei2 şlefuite
S3=(700*100)*2=0,140m2
Calculul suprafeţei suportului pentru poliţe şlefuite
S4=(100*70*3)*2=0,042m2
Calculul suprafeţei foii de masă şlefuite
S5=((220+250/2)*1100*2*2=103400028000=1006000mm 2=
=1,006m2
Calculul suprafeţei poliţelor mesei şlefuite
S6=((220+250/2)*1060*2*2)-(700*20*2)=996400-28000=0,096m 2
Calculul suprafeţei peretelui lateral1 şlefuite
S7=(860*220)*2=0,37m2
Calculul suprafeţei peretelui lateral2 şlefuite
S8=(860*250)*2=0,43m2
Calculul suprafeţei totale şlefuite
Stolal=2,58+0,168+0,140+0,042+1,006+0,096+0,37+0,43=4,832m 2
Lăcuirea
S=4,832m2
Stivuirea
V=0,056m3

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Calculul suprafeţelor lemnoase prelucrate cu lac
Calculul suprafeţei peretelui suport aplicat cu lac.
S1=(2000*700)-2*(250*120)=1400000-110000=1,29*2=2,58m 2
Calculul suprafeţei poliţei 1 aplicate cu lac.
S2=((420*100)*2)*2=0,168m2
Calculul suprafeţei poliţei2 aplicate cu lac
S3=(700*100)*2=0,140m2
Calculul suprafeţei suportului pentru poliţe aplicat cu lac
S4=(100*70*3)*2=0,042m2
Calculul suprafeţei foii de masă aplicate cu lac
S5=((220+250/2)*1100*2*2=103400028000=1006000mm 2=
=1,006m2
Calculul suprafeţei poliţelor mesei aplicate cu lac
S6=((220+250/2)*1060*2*2)-(700*20*2)=996400-28000=0,096m 2
Calculul suprafeţei peretelui lateral1 aplicat cu lac
S7=(860*220)*2=0,37m2
Calculul suprafeţei peretelui lateral2 aplicat cu lac
S8=(860*250)*2=0,43m2
Calculul suprafeţei totale aplicate cu lac
Stolal=2,58+0,168+0,140+0,042+1,006+0,096+0,37+0,43=4,832m 2

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Calculul timpului normat la executarea mobilierului
,,Dulap cartoteca’’
1.Recepţia materiei prime..............................................812sec..
2.Croirea materiei prime....................................................
3.Transportarea în depozit..................................................1min.
4.Stivuirea.......................................................................2 min.
5.Transportarea în hală......................................................1 min.
6.Stivuirea.......................................................................5 min.
7.Croirea materialului lemnos.............................................5 min.
8.Transportarea.............................................................0,1 min.
9.Retezarea.....................................................................7 min.
10.Transportarea.......................................................... 0,1 min.
11.Spintecarea...............................................................10 min.
12.Transportarea...........................................................0,1 min.
13.Rendeluirea pe patru feţe.............................................. 5 min.
14.Transportarea........................................................... 0,1 min.
15.Înădirea................................................................... 15 min.
16.Transportarea...........................................................0,1 min.
17.Rendeluirea la grosime................................................. 5 min.
18.Transportarea...........................................................0,1 min.
19.Frezarea bordurii şi a ulucului pentru bordură..................3 min.
20.Transportarea.......................................................... 0,1 min.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 21.Freazarea cepurilor...................................................... 5 min.
22.Transportarea........................................................... 0,1 min.
23.Burghierea................................................................ 10 min.
24.Transportarea.......................................................... 0,1 min.
25.Şlefuirea.................................................................. 10 min.
26.Transportarea.......................................................... 0,1 min.
27.Lăcuirea.................................................................... 10 min.
28.Transportarea........................................................... 0,1 min.
29.Asamblarea............................................................... 20 min.
30.Transportarea........................................................... 0,1 min.
31.Ambalarea............................................................... .10 min.
32.Transportarea.......................................................... 0,1 min.
33.Depozitarea............................................................. min.
Timpul total de execuţie a lucrărilor la fabricarea mobilierului ,,
Suport- vitrină este de 149,5 minute=2h şi 49 minute.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Calculul volumului şi masa reperelor prelucrate.
Calculăm volumul peretelui suport:
V1=(2000*700*20)-2*(250*220*2)=28000000-2200000=25800000
mm3*10-9=0,0258m3
Calculăm volumul poliţelor:
V2=2*(420*100*20)=1680000mm3*10-9=0,00168m3
V3=700*100*20=1400000mm3=0,0014m3
Calculăm volumul suporturilor pentru poliţă.
V4=3*(100*70*20)=42000mm3*10-9=420000mm3*10-9=0,00042m3
Calculăm volumul foii de masă.
V5=2*((220+250/2)*1100*20)-2*(700*20*20)=10340000-560000=
=9780000mm3*10-9=0,00978m3
Calculăm volumul poliţelor mesei.
V6= 2*((220+250/2)*1060*20)-2*(700*20*20)=2*(235*1060*20)-
-2*(700*20*20)=9964000-560000=9404000mm3=0,0094m3
Calculăm volumul peretelui lateral1
V7=860*220*20=3784000mm3=0,00378m3
Calculăm volumul peretelui lateral2
V8=860*250*20=4300000mm3=0,0043m3
Calculă volumul total a reperelor prelucrate
Vtotal=V1+V2+V3+V4+V5+V6+V7+V8+V9=0,0258+0,00168+0,0014+
+0,00042+0,00978+0,0094+0,00378+0,0043=0,056m3

Calculăm masa reperelor prelucrate

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Densitatea stejarului ................................. 750kg/m 3
Calculăm masa peretelui-suport
M1=V1*750=0,0258*750=19,35kg
Calculăm masa poliţelor
M2=0,00168*750=1,26kg
M3=0,0014*750=1,05kg
Calculăm masa suporturilor pentru poliţe
M4=0,00042*750=0,315kg
Calculăm masa foii de masă
M5=0,00978*750=7,335kg
Calculăm masa poliţelor mesei
M6=0,0094*750=7,05kg
Calculăm masa pereţilor laterali
M7=0,00378*750=2,835kg
M8=0,0043*750=3,225kg
Calculăm masa totală a produsului
Mtotal=M1+M2+M3+M4+M5+M6+M7+M8=19,35+1,26+1,05+0,31+
+7,335+7,05+2,835+3,225=42,4kg
Masa totală=42,4kg
Volumul produsului=0,056m3

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Calculul volumului de materie primă necesară la
fabricarea mobilerului ,,Suport-vitrină’’
Recepţionez cherestea cu dimensiunile 6000*125*25mm
Croirea cherestelei pentru fabricarea peretelui-suport

Pentru fabricarea suportului vitrină avem nevoie de 2 cherestele cu

dimensiunile de 2000*100*20 şi 4 cherestele cu dimensiunile de
1750*100*20.
Croirea cherestelei pentru fabricarea foii de masă şi a poliţelor

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Croirea poliţelor am efectuat-o din materia primă rămasă din urma
croirii peretelui suport şi a feţei de masă. Pentru fabricarea poliţelor
am croit cherestea cu dimensiunile de 700*100*20 şi 420*100*20
Croirea suporturilor pentru poliţă , deasemenea am efectuat-o din
materialul rămas în urma croirii celorlalte repere. Pentru fabricarea
lor avem nevoie de cherestea cu dimensiunile de 100*70*20.
Pentru fabricarea foii şi a poliţelor mesei am croit cherestea cu
dimensiunile de 1100*100*20.
Calculăm volumul de materie primă necesară la fabricarea
mobilierului ,,Suport-vitrină’’:
Vsc.=l*L*grosime=6000*125*25=18750000mm3=0,0187m3
Vmat. primă=Vsc.*N=0,0187*6=0,1122m3 unde:
N-numărul de cherestele
48000buc.*0.112=5376m3/an;
0.112m3*192=21.50m3/zi;
0.112*4224=473.08m3lună;
0.112*960=107.52m3/săptăm.;
0.112*24=2.688m3/oră.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Calculul timpului normat al maşinilor aflate în lucru
1.Maşina de retezat....................................................................7min.
2.Maşina de spintecat.................................................................10 min.
3.Maşina de rendelit pe patru feţe................................................5 min.
4.Maşina de presat......................................................................10 min.
5.Maşina de rendeluit la grosime...................................................5 min.
6.Maşina de frezat.......................................................................3 min.
7.Maşina de frezat cepuri............................................................5 min.
8.Maşina de burgheiat................................................................10 min.
9.Maşina de şlefuit.....................................................................10 min.
Timpul total de funcţionare a maşinilor este de 1h şi 5 min.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Calculul maşinilor şi utilajelor necesare la fabricarea
Suportului-vitrină
Calculul maşinilor se efectuiază după formula:
N=Tnorm.*192/8, unde:
N-numărul de maşini
192-numărul de bucăţi fabricate într-un schimb
8h-norma de lucru pe zi
Tnor.-timpul normat la o operaţie
Maşina de retezat
N=7*192=1344/60=22,4/8=3 maşini de retezat
Maşina de spintecat
N=10*192=1920/60=32/8=4 maşini de spintecat
Maşina de rendeluit pe patru feţe
N=5*192=960/60=16/8=2 maşini de rendeluit
Maşina de presat
N=10*192=1920/60=32/8=4 maşini de presat
Maşina de rendeluit la grosime
N=5*192=960/60=16/8=2 maşini de rendeluit la grosime
Maşina de frezat bordura
N=3*192=576/60=96/8=1 maşină de frezat bordura
Maşina de frezat cepuri
N=5*192=960/60=16/8=2 maşini de frezat cepuri

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Maşina de burgheiat
N=10*192=1920/60=32/8=4 maşini de burheiat
Maşina de şlefuit
N=10*192=1920/60=32/8=4 maşini de şlefuit
Total=3+4+2+4+2+3+8=26 maşini pentru efectuarea operaţiilor.

Calculul de energie necesară la fabricarea mobilierului

Suport-vitrină
W=N kw
N kw=x
X=Tnor.*P/60, unde:
W-consumul de energie electrică,
Tnor.-timpul normat al maşinilor aflate în lucru
N kw-numărul de kilovaţi,
X-numărul de kilovaţi la fiecare maşină,
P-puterea maşinii
60-transformarea din minute în ore.
Maşina de retezat
W=7,5 kw/h
1h…………………….7,5 kw x=7*7,5/60=0,875kw
7 min………………x 0,875kw*3=2,65 kw
Maşina de spintecat
W=4kw
1h.........................4 kw x=10*4/60=0,6kw
10 min..................x 0,6 kw*4=2,4 kw
Maşina de rendeluit pe patru feţe
1h......................... 30 kw x=5*30/60=2,5kw
5 min........................x 2,5*2=5kw

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Maşina de presat

1h............................ 15 kw x=10*15/60=2,5kw
10min.......................x 2,5*4=10kw
Maşina de rendeluit la grosime
1h......................... 5,5kw x=5*5,5/60=0,45kw
5 min....................x 0,45kw*2=0,9kw
Maşina de frezat bordura
1h.........................5kw x=3*5/60=0,25kw
3min.....................x
Maşina de frezat cepuri
1h........................5kw x=5*5/60=0,41kw
5min....................x 0,41kw*2=0,8kw
Maşina de burgheiat
1h.................... 3 kw x=10*3/60=0,5kw
10min............... x 0,5*4=2kw

Maşina de şlefuit
1h.......................17,5kw x=10*17,5/60=2,9kw
10min......................x 2,9kw*4=11,6kw
Consumul total de energie la fabricarea mobilierului ,,Suport vitrină”
este de:
Ptotal=P1+P2+P3+P4+P5+P6+P7+P8+P9=2,65+2,4+5+10+0,9+0,25+
+0,8+2+11,6=35,6kw pentru un singur produs.
35.6*192=6835.2kw/zi;
35.6*960=34176kw/saptamina;
35.6*4224=150374.4kw/luna;
35.6*48000=1708800kw/an.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Calculul numărului de executanţi pentru îndeplinirea
lucrărilor la fabricarea mobilierului Suport-vitrină
Ne.=Tn2(nr)
Tn2=Q*Tn1
Q=P*D
D=P*N
Tn1=2,49h, unde:
Ne-numărul de executanţi,
Tn2-timpul normat pentru 192 bucăţi
Nrl-norma de lucru pe zi
D-numărul de zile lucrătoare într-un an
P-productivitatea secţiei-48000 buc./an
Tn1-timpul normat pentru un singur produs
Q-cantitatea de bucăţi executate pe zi
Q=48000/250=192 buc./zi
Tn2=192*2,49=478,08h
Ne=478,08/8=60 executanţi

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Protecţia muncii şi mediului ambiant la fabricarea
mobilieurului Suport-vitrină.
Operaţia Nr.1
Recepţia materiei prime.
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-deşeuri menagere
Operaţia Nr.2
Operaţii de manipulare
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-deşeuri menagere
Operaţia Nr.3
Transportarea în depozit
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-deşeuri menagere
Operaţia Nr.4
Stivuirea materiei prime
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-deşeuri menagere
Operaţia Nr.5
Transportarea materiei prime în hală
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-deşeuri menagere
Operaţia Nr.6
Retezarea materiei prime

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Poluanţi la executarea operaţiilor:
-praf de lemn,
-aşchii de lemn.
Operaţia Nr.7
Spintecarea materiei prime
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-praf de lemn
-aşchii de lenm
Operaţia Nr.8
Rendeluirea pe patru feţe
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-praf de lemn
-aşchii de lemn
Operaţia Nr.9
Înădirea
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-miros şi vapori toxici de adeziv
Operaţia Nr.10
Rendeluirea la grosime
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-praf de lemn
-aşchii de lemn
Operaţia Nr.11
Frezarea bordurii
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-praf de lemn
-aşchii de lemn
Operaţia Nr.12

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Frezarea cepurilor
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-praf de lemn
-aşchii de lemn
Operaţia Nr.13
Burghierea
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-aşchii de lemn
-praf de lemn
Operaţia Nr.14
Şlefuirea
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-praf de lemn
Operaţia Nr.15
Lăcuirea
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-vapori de lacuri şi vopsele
Operaţia Nr.16
Asamblarea
Poluanţi la executarea operaţiilor:
-vapori de adeziv.

Acţiuni programate pentru captarea şi nimicirea

poluanţilor
La operaţiile 1,2,3,4,5 deşeurile menagere sînt înlăturate prin
deridicare. Deşeurile menagere apar în orice caz, indiferent de
acţiunile programate.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 La operaţiile 6,7,8,10,11,12,13,14 pentru captarea prafului şi a
aşchiilor, fiecare maşină, cît şi toată hala sînt conectate la instalaţiile
de exhaustare. Din cauza că captarea totală a prafului este
imposibilă,în cadrul programului de lucru se preconizează o
întrerupere, pentru a micşora cantitatea de praf din încăpere prin
ventilare. La operaţiile 9,15,16 poluanţii sînt îndepărtaţi prin
instalarea în camere a ventilatoarelor cu filtre umede.

Factorii de risc la executarea operaţiilor

Recepţie, descărcare , transportare
-suprafaţa abrazivă
Retezare, spintecare
-suprafaţa abrazivă
-muchii ascuţite
-praf
Rendeluire, burghiere, frezare, şlefuire
-suprafeţe alunecoase
-muchii ascuţite
-praf
Înădirea, lăcuirea, asamblarea.
-vapori de lac şi adeziv
-suprafeţe alunecoase

Măsuri de prevenire a factorilor de risc

Pentru prevenirea factorilor de risc, muncitorii sînt echipaţi cu haine
de protecţie. Iar pentru prevenirea factorilor de risc ca vaporii de
lacuri şi vopsele, muncitorii deasemenea sînt echipaţi cu mască,
mănuşi şi haine de protecţie.
Privind asigurarea securităţii antiincendiare antiexplozive, în hala de
producere trebuie să se găsească:

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 -stingătoare de incendiu cu CO2
-ladă cu nisip
-ghidranţi cu apă

Prevenirea şi stingerea incendiilor

Cunoscîndu-se cauzele reale ale incendiilor, se pot lua cele mai
eficiente măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor în toate
întreprinderile de prelucrare a lemnului. Se vor întocmi şi difuza la
toate locurile de muncă şi la fiecare persoană în parte obligaţiile şi
răspunderile în organizarea şi desfăşurarea actiivităţii de prevenire şi
stingere a incendiilor. Alături de şefii de secţie, toţi maiştrii din
întreprinderile de prelucrare a lemnului vor asigura protecţia contra
incendiilor şi vor acţiona pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
Maiştrii vor urmări ca toate persoanele încadrate în muncă, în
sectoarele pe care le conduc, să cunoască obligaţiile ce le revin pe
linia prevenirii şi stingerii incendiilor, să ştie să semnalizeze linia
prevenirii şi stingerii incendiilor, să ştie să semnalizeze apariţia unui
incendiu şi să participe la înlăturarea oricărui început de incendiu. În
toate fabricile în care se prelucrează lemnul prin tăiere cu ferestrăie.
Praful de lemn şi rumeguşul cu urme de ulei şi răşină, şi cu o anumită
umiditate, depozitat în timp îndelungat se poate autoaprinde.
Sarcinile electrostatice care se formează la frecarea particulelor de
praf cu aerul sau între ele produc uşor o autoaprindere.
Pericolul de incendiu dintr-o fabrică de prelucrare a lemnului este
mărit şi din cauza stocurilor de material lemnos combustibil sau de
deşeuri rezultate de la maşini în timpul prelucrării. În fabricile de
produse finite din lemn se utilizează pe scară largă finisarea cu lacuri
sau vopsele în reşeta căreia intră şi substanţe chimice (solvenţi.
Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 diluanţi etc.) uşor inflamabile. În timpzl pulverizării, turnării şi finisării
peliculelor de lac exeistă pericol de incendiu.
Pentru a aprecia gravitatea pericolului de incendiu şi eplozie pe
timpul diferitelor operaţii tehnologice, se menţionează că 65% din
solvenţi se evaporează în timpul pulverizării, 10% în timpul
transportului şi restul de 25 % în timpul uscării. Concentraţia minimă
la care se poate produce o eplozie a amestecului de solvenţi şi de lac
cu aerul pe timpul finisării este de 11%. Pericolul de incendiu există şi
la ascuţirea sculelor tăietoare la polizoareş datorită scînteilor care se
produc. Polizoarele nu trebuie amplasate în sectoarele de producţie în
care se degajă vapori inflamabili şi praf. Pentru evitarea aglomerării
locurilor de muncă şi a sufocării maşinilor cu praf, rumeguş, talaş se
impune evacuarea mecanică a acestor deşeuri cu ajotorul instalaţiilor
de transport pneumatic. Pentru a se preveni producerea unor
explozii şi trecerea flăcărilor în conductele instalaţiilor pneumatice
între buncăre, viteza trebuie să fie superioară vitezei de ardere a
prafului de lemn. Viteza de ardere a prafului de lemn este de 14 m/s
şi deci cea de insuflare a acestuia trebuie să fie superioară, peste 15
m/s. Datorită pericolului pe care-l prezintă scînteile, maşinile de
ascuţit pînze şi cuţite se amplasează în încăperi separate de cele de
prelucrare a materialului lemnos.
Fierberea, încălzirea şi prepararea adezivului trebuie să se facă tot
în încăperi separate.
Instalaţiile electrice de iluminat şi forţă trebuie să fie
corespunzătoare pentru încăperile cu pericol de incendiu şi explozie.
Toate motoarele şi maşinile acţionate electric trebuie să fie legate la
pămînt. Iluminantul încăperilor se va face cu lămpi protejate
împotriva prafului. În principiu, în făbricile de prelucrarea lemnului nu

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 sunt admise sudurile la flacără. Aceste operaţii se pot executa, însă
după ce există permis de foc conform căruia se opreşte producţia şi
se îndepărtează materialele combustibile, rumeguşul şi praful pe o
rază de cel puţin 5 m. Avîndu-se în vedere pericolul de explozie a
prafului de lemn, depunerea lui pe tavane, pe pereţi, pe grinzi, pe
maşini ,pe pervazurile ferestrelor, pe instalaţiile de încălzire şi pe
corpurile de iluminat trebuie îndepărtată cu regularitate, evitîndu-se
formarea vîrtejelor de praf (norilor de praf) din cauza curenţilor de
aer şi aşa-zisului „trăsnet de praf”.
Toate operaţiile de lăcuire şi vopsire a lemnului se vor executa
numai în cabine special amenajate, separate de restul sectoarelor cu
uşi şi ziduri antifoc.
Camerele de pulverizare se prevăd cu instalaţiile de aspirare şi
purificare a aerului încărcat cu vapori de solvenţi. O asemenea
instalaţie trebuie să funcţioneze în bune condiţii, în scopul îndepărtării
din aer a parisulelor de vapori de solvenţi şi nitrolac; ăntregul utilj
folosit trebuie să excludă posibilitatea formării de scîntei.
Purificarea aerului se recomandă să se facă cu filtre umede.
Substanţele chimice folosite la finisarea lemnului se vor pregăti şi
păstra în încăperi separate, în fabrică admiţîndu-se numai necesarul
pentru un schimb. După terminarea lucrului, vasele cu substanţe
inflamabile se vor scoate din fabrică şi se vor depozita în încăperi
separate.
Încălzirea fabricilor de prelucrare a lemnului se va face cu apă caldă
sau cu abur de joasă presiune, avîndu-se în vedere că radiatoarele
termice şi conductele să fie în permanenţă curăţate de praf, iar la
distanţa de 50 cm de ele să nu se găsească pese de lemn sau alt
material combustibil.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Tablourile de distrbuţie se vor monta în exterior şi motoarele
electrice ale utilajelor vor fi protejate contra prafului şi cu execuţie
anti-explozivă pentru sectoarele de finisarea lemnului , conectarea şi
deconectarea circutelorelectrice făcîndu-se cu întrerupătoare de ulei.
În unităţi de prelucrare a lemnului în care există un pericol ridicat
de incendiu şi explozie, se impune interzicerea categorică a
fumatului, atît în interiorul întreprinderii cît şi în interiorul fabricilor.
Totodată se va păstra curăţenia în secţii sectoare, se vor respecta
culoarele de circulaţie şi se vor evita supraaglomerările cu
semifabricate din lemn.
Întreprinderile şi fiecare fanrică, de prelucrare a lemnului se vor
asigura cu toate mijloacele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a
incendiilor.
Cauzele care pot provoca incendii sînt:
-focurile deschise sub formă de flăcăi sau ţigări nestinse. În grupa
flăcărilor sub formă de focuri deschise intră: flacăra de chibrit,
flacăra de lămpi de lipit. Flăcările, indiferent de natura lor pot aprinde
şi declanşa un incendiu, deoarece au temperatură ridicată. În
industria de prelucrare a lemnului, focurile deschise pt aprinde
rumeguşul, făina de lemn sau praful de la şlefuirea panourilor.
-scînteile din lemn sau din materialele com bustibile au capacitate
termică de a de a aprinde lemnul.
-scurtcircuitul electric în industria de prelucrare a lemnului se
înregistrează acolo, unde utilajele şi aparatele electrice se
suprasolicită.
-scînteile mecanice sînt surse de aprindere a diferitor materiale
inflamabile din industria lemnului . Pentru evitarea apariţiei scînteilor

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 mecanice se vor îndepărta corpurile metalice de pe suprafaţa
lemnului.
-exploziile sînt de cele mai multe ori urmate de incendiu. Cel mai
mare pericol de explozie la prelucrarea lemnului îl prezintă praful de
lemn, făina de lemn, făina de plută şi praful de la materialele de
finisare a lemnului.
-autoaprinderea este fenomenul care generează incendii, în stare
ascunsă, greu de descoperit în faza iniţială. Fenomenul de
autoaprindere se întîlneşte la instalaţiile de uscare a lemnului,
aşchiilor, furnirelor, precum şi la tratarea termică a plăcilor din fibre
de lemn, la grinzile din apropierea coşurilor din lemn.

Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor

Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, în întreprinderile de
prelucrare a lemnului, trebuie respectate următoarele măsuri:
-personalul muncitor trebuie să cunoască bine cauzele apariţiei
incendiului şi să facă tot posibilul pentru a preveni apariţia
incendiului.
-la introducerea unor noi tehnologii, se vor stabili şi reguli specifice
de prevenire şi stingere a incendiilor.
- maşinile de ascuţit se vor amplasa în încăperi separate de cele de
prelucrare a materialului lemnos.
-prepararea adezivului se va executa în încăperi separate
-toate motoarele şi maşinile acţionate electric trebuie să fie legate cu
pămîntul
Cel mai mare pericol de explozie îl exprimă praful de lemn, făina de
lemn , făina de lemn şi făina de plută. În sectoarele de finisare,
lacurile rămase în cabinetele de pulverizare au tendinţa de a se
autoaprinde. Reacţiile chimice se numără şi ele printre factorii de

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 provocare a incendiilor, reacţii şi degajări mari de căldură, acetonă cu
aer, sau perihidrol. În încăperile cu peicol de explozie, pardoselele
trebuie executate din materiale, care nu dau naştere la scîntei,
atunci cînd sunt lovite de barele de oţel. Pentru protejarea exploziilor
şi evitarea lor se folosesc instalaţii de înăbuşire a exploziilor.
Ventilarea înlătură posibilitatea formării amestecurilor explozive.
Pentru prevenirea apriderii de la trăsnet se vor instala paratrăsnete.
Înterprinderile şi fiecare fabrică de prelucrare a lemnului se vor
asigura cu toate mijloacele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a
incendiilor. Deserventul utilajului trebuie să aibă în dotare şi să
foloseasă haine de protecţie şi nu trebuie să stea în dreptul pînzei
tăietoare, în timpul funcţionării acestuia. Conducătorii procesului de
producţie se vor asigura că muncitorii din subordine nu părăsesc
locul de muncă şi nu se deplasează în zonele unde circulaţia este
nepermisă. Căile de circulaţie în hală trebuie recunoscute şi
respectate de tot personalul halei de fabricare. Este interzisă blocarea
căilor de acces de diverse materiale lemnoase. Fiecare muncitor
trebuie să fie calificat şi este obligat să folosească în mod corect
echipamentul şi materialele de protecţie acordate pentru locul de
muncă şi operaţiunea respectivă, precum şi echipamentul de lucru.
Se va verifica, dacă instalaţia de exhaustare este racordată la
instalaţie.

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 Cuprins
1. Introducere--------------------------------------------------------
1.1. Necesităţile societăţii-------------------------------------------
1.2. Necesităţile de materie primă----------------------------------
2. Compartimentul tehnologie---------------------------------------
2.1. Nomenclatura producţiei---------------------------------------
2.2. Caraceristica materei prime------------------------------------
2.3. Algoritmul de execuţie a lucrării fabricate--------------------
2.4. Descrierea procesului tehnologic la fabricarea produsului -
2.5. controlul tehnic la executarea produsului---------------------
3. Compartimentul calcule-------------------------------------------
3.1. Calculul volumului lucrării-------------------------------------
3.2. Calculul suprafeţelor lemnoase--------------------------------
3.3. Calculul timpului necesar la executarea produsului---------
3.4. Calculul volumului şi masa reperelor prelucrate-------------
3.5. Calculul volmului de materie primă necesară----------------
3.6. Calculul volumului de produs fabricat într-un schimb------
3.7. Calculul timpului necesar al maşinilor aflate în lucru------
3.8. Calculul maşinilor şi utlajelor necesare la fabricarea
produsului proectat--------------------------------------------------
3.9. Calculul pentru volumul total de produse---------------------
3.10. Calculul numărului de executanţi pentru îndeplinirea
lucrărilor la fabricarea produsului proectat------------------------
3.11. Calculul de energie necesară la fabricarea produsului

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008
 proectat---------------------------------------------------------------
4. Compartimentul economie----------------------------------------
5. Compartimentul tratamente--------------------------------------
6.Compartimentul maşini,unelte şi utilaje-------------------------
7. Compartimentul protecţia muncii şi mediului ambiant-------
8. Compartimentul prevenirea şi stingerea incendiilor----------
9. Bibliografia--------------------------------------------------------

Filip I. Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
MEPD-4-2305-2008