Examenul medico – legal al petelor de sperma

- se solicita in:
a) probleme penale (viol, atentat la pudoare, perversiuni sexuale),
b) probleme civile (cercetarea capacitatii de procreere).

Examenul la locul faptei

- ofera semne de orientare;

- suporturile pe care se gasesc petele pot fi:
- absorbante si atunci vom avea pete gri-albicioase sau galbui murdare cu contur
neregulat, rugoase, cu margini bine delimitate;
- neabsorbante – petele vor fi pelicule solzoase care cu timpul devin
purvelrulente.
La locul faptei se poate face examenul WOOD utilizind lumina Wood (in spectrul
ultraviolet) care da o fluorescenta alb-albastruie datorita unui compus cu originea in
glandele genitale anexe.
Incercarea de spalare a unui suport textil cu apa calda si sapun poate duce la
fixarea spermatozoizilor de fibre.
Recoltarea si expedierea probelor se face urmarind aceleasi reguli ca la petele de
singe.

Examene de laborator

Prepararea maceratului:
- daca suportul este textil – se decupeaza pata, se tine in ser fiziologic 24h apoi se
centrifugheaza si se va obtine un sediment care in cazul in care pata a fost sperma contine
spermatozoizi.
-daca suportul este netransportabil – se coloreaza pata pe suport, apoi se ridica pe
o hartie de filtru cu care se va proceda ca mai sus.

1. Reactii de probabilitate

a. Reactii de probabilitate ce se bazeaza pe compozitia chimica a spermei:

Reactii cristalografice – se bazeaza pe formarea de cristale specifice in prezenta

spermei:

 Reactia FLORENCE – se amesteca macerat din proba respectiva cu reactiv Florence

si daca proba a fost sperma se vor forma cristale brun-acajou cu aspect de frunza de
feriga sau lanceolat cu una din extremitati despicata in coada de randunica;
- reactia are mare sensibilitate – poate da reactii pozitive pe dilutii de 1/10000, pe pete
vechi de pina la 4 ani sau supuse la temperaturi de 100 – 200 grd Celsius;

1
- poate da reactii flas pozitive pentru toate probele ce contin colina.

 Reactia BARBERIO – se amesteca macerat din proba respectiva cu reactiv Barberio

si daca proba a fost sperma se vor forma cristale galbene, lamelare;
- poate da reactii fals pozitive in prezenta colinei.

Reactii cromatografice – se bazeaza pe identificarea sperminei si colinei din sperma

si se utilizeaza in oligo si azoospermii.

Reactii spectrografice – se bazeaza pe identificarea Zn si Cl ce se gasesc in cantitati

mari in sperma.

b. Reactii de probabilitate ce se bazeaza pe proprietatile enzimatice ale spermei:

Determinarea fosfatazei acide – care se gaseste in mod normal in lichidul prostatic.

Poate da rezultate fals negative in afectiuni ale prostatei sau in diferite conditii de mediu
si rezultate fals pozitive daca probele au fost contaminate cu saliva sau fecale.
Determinarea creatinfosfokinazei

c. Reactii de probabilitate ce se bazeaza pe proprietatile imunologice ale spermei –

reactii antigen-anticorp in care antigenul este reprezentat de proteine din sperma iar
anticorpii sint obtinuti de la animalele de laborator care au avut un contact anterior cu
proteine de origine umana.

Rezultatele negative ale reactiilor de probabilitate sint considerate a fi corecte; in

cazul rezultatelor pozitive se trece la efectuarea probei de certitudine.

2. Proba de certitudine

- implica examinarea microscopica a frotiului cu secretie vaginala.

Aceasta proba este singura care ne permite sa afirmam, in cazul evidentierii
spermatozoizilor, ca pata respectiva este sperma. Insa si aceasta proba poate da rezultate
fals negative – in oligo si azoospermii, dar daca 3 dintre reactiile de probabilitate sunt
pozitive se considera ca pata este sperma.

3. Stabilirea apartenentei individuale a petei de sperma

Metode serologice – prin determinarea antigenelor specifice de grup sanguin care

se gasesc si in sperma: ABO, Rh, MN, Lewis.

Metode morfologice – prin evidentierea anomaliilor structurale ale

spermatozoizilor:
- anomalii ale capului: ancefalie, micro/macrospermie, cap efilat;
- anomalii ale gitului: col conic, fuziform, cilindric, etc;

2
- anomalii ale cozii: lungime prea mare sau prea mica, implantare laterala a cozii pe git,
coada dubla sau inelara.
Comparatia se face intre pata respectiva si proba recoltata de la persoana suspecta.

Efectuarea analizei DNA este singura care stabileste cu certitudine apartenenta

individuala a petei de sperma.

Proprietati ale spermatozoizilor de interes medico – legal:

- rezista la uscaciune circa 7 – 8 ore apoi isi reiau mobilitatea daca sunt pusi in ser
fiziologic;
- capacitatea de fertilizare se reia chiar daca au fost supusi perioade indelungate de timp
la temperaturi scazute (principiul bancilor de sperma);
- pastrarea viabilitatii in caile genitale masculine post mortem aproximativ 10 ore.