DEZVOLTAREA DURABILĂ

IN TRANSPORT MARITIM

Profesor Coordonator: Prof. Univ. Dr. Olteanu

Ana
Autor: Matei Maria-Alexandra
Specializarea: Inginerie Economica, anul I
 DEZVOLTAREA DURABILĂ
IN TRANSPORT MARITIM

Introducere:

Oricare European isi aminteste ca a invatat despre marile calatorii de cercetare care
au deschis ochii inaintasilor nostri cu privire la vastitatea planetei noastre, diversitatea
culturilor şi bogăţia resurselor sale. Cele mai multe astfel de călătorii au fost făcute pe mare.
Pentru reusita acestora, era necesară deschidere la idei noi, planificare meticuloasă, curaj şi
determinare. Odată cu trecerea timpului, nu numai ca au facut cunoscute zone ale globului
care inainte nu existau pe harta, dar au şi generat tehnologii noi, cum ar fi cronometrul care
permitea calcularea exacta a longitudinii şi turbina cu abur care a adus independenta fata de
tirania vanturilor dominante.
Mările sunt energia vitală a Europei. Spaţiile maritime şi zonele de coastă ale Europei
sunt esenţiale pentru bunăstarea şi prosperitatea sa; ele sunt rutele comerciale ale Europei,
regulator climatic, surse de aprovizionare cu alimente, energie şi resurse, precum şi un spaţiu
preferat de reşedinţă şi recreare al cetăţenilor europeni.
Europa este inconjurata de multe insule si de patru mari: Marea Mediterana, Marea
Baltica, Marea Nordului si Marea Neagra si de doua oceane: Oceanul Atlantic si Oceanul
Arctic. Acest Continent este o peninsula cu mii de kilometri de coasta - mai lungă decat cea a
altor mase mari terestre, cum ar fi Statele Unite sau Federatia Rusa. Această realitate
geografică inseamnă ca mai mult de doua treimi din granitele UE sunt de coasta si ca spatiile
maritime aflate in jurisdictia Statelor Membre sunt mai mari decat teritoriile terestre ale
acestora. Prin regiunile sale cele mai indepartate, in plus fata de Oceanul Atlantic, Europa
este de asemenea prezentă si in Oceanul Indian si Marea Caraibelor. Interesele maritime ale
acestora sunt multe si privesc UE în întregimea ei.
Ceea ce se intampla si astazi. Cum UE cauta sa-si revitalizeze economia, este
important să se recunoasca potentialul economic al dimensiunii maritime. Se estimează ca
între 3 şi 5% din Produsul Intern Brut al Europei este generat de industriile si serviciile
marine, fara a se include valoarea materiilor prime, cum ar fi uleiul, gazul sau pestele.
Regiunile maritime totalizează mai mult de 40% din PIB.
In 50 de ani de existenta, UE a dezvoltat mai multe politici care implica marea:
transportul maritim, porturile, constructiile navale, pescuitul, mediul marin, regiunile costiere,
energia produsa in larg. Cu toate acestea, aceste politici s-au dezvoltat separat fără a profita
de sinergiile dintre ele. A venit timpul de a pune laolalta toate aceste elemente şi de a crea a
nouă viziune extinsă pentru viitor, printr-o politica maritime integrata.
Pana acum, politicile noastre în domeniul transportului maritim, industriei, regiunilor de
coastă, energiei din larg şi altor domenii relevante, au fost dezvoltate separat. Acum este
momentul pentru a aduna toate aceste elemente la un loc şi pentru a crea o nouă viziune
pentru administrarea relaţiei noastre cu oceanele. Aceasta va necesita noi modalităţi de
elaborare şi implementare a politicilor la nivel local, naţional şi la nivelul UE, precum şi la nivel
internaţional, prin dimensiunea externă a politicilor noastre interne.

2
 Pornind de la aceste contribuţii valoroase, Comisia Europeană propune o
politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeana, bazată pe recunoasterea clara a
interconexiunilor dintre toate aspectele legate de marile si oceanele Europei si a
necesitatii elaborarii in comun de politici maritime pentru a beneficia din plin de
rezultatele preconizate.
O politica maritima integrata va spori capacitatea Europei de a face fata provocarilor
legate de globalizare si competitivitate, schimbarilor climatice, degradarii mediului marin,
sigurantei si securitatii maritime, precum si sigurantei si durabilitatii energetice. Aceasta
politica trebuie sa se bazeze pe excelenta in domeniul cercetarii, tehnologiei si inovarii marine
si va fi integrata in agenda de la Lisabona pentru ocuparea fortei de munca si crestere
economica si in agenda de la Göteborg pentru dezvoltare durabila.
O politică maritimă integrată a Uniunii Europene:
 va schimba modul de elaborare a politicilor si de luare a deciziilor – indiferent de
nivelul de elaborare a politicilor si de luare a deciziilor, compartimentalizarea nu mai
este adecvata. Interactiunile trebuie intelese si luate in considerare; trebuie dezvoltate
instrumente comune; sinergiile trebuie identificate si exploatate; iar conflictele trebuie
evitate sau rezolvate.
 va elabora şi va oferi un program de lucru – acţiunile în baza unor politici sectoriale
diferite trebuie dezvoltate într-un cadru strategic coerent. Planul de acţiune care
însoţeşte prezenta comunicare oferă o idee clară privind varietatea şi amploarea
activităţii care urmează. Următoarele proiecte prezintă un interes deosebit:
– un spaţiu european de transport maritim fără bariere;
– o strategie europeană privind cercetarea în domeniul marin;
– politici maritime naţionale integrate care urmează să fie elaborate de către
statele membre;
– o reţea europeană de supraveghere maritimă;
– o foaie de parcurs privind planificarea spaţiului maritim elaborată de către
statele membre;
– o strategie de atenuare a efectelor schimbărilor climatice asupra regiunilor de
coastă;
– reducerea emisiilor de CO2 şi a poluării produse de transportul maritim;
– eliminarea pescuitului pirat şi a practicii distructive de pescuit cu traule de fund
în largul mării;
– o reţea europeană de centre de activităţi (clustere) maritime;
– o reexaminare a derogărilor din legislaţia europeană a muncii pentru sectorul
transportului maritim şi al pescuitului.

Principiile de bază:

Printre obiectivele sale strategice pentru 2005 -2009, Comisia Europeană a declarat
că „nevoia particulară pentru o politica atotcuprinzătoare a tins spre dezvoltarea unei
economii maritime infloritoare, intr-o maniera ce sustine mediul inconjurator. O asemenea
politica ar trebui sprijinita prin excelenta in cercetare stiintifica marina, tehnologie şi inovare.”
Astfel, stimulam cresterea economica si formarea de locuri de munca mai multe si
bune in Romania. Investitiile continue în cunostiinte si aptitudini sunt factorii cheie pentru
pastrarea competitivitatii si asigurarea de locuri de munca de calitate.

3
 Conceptia Uniunii Europene integrata in politica industriala subliniaza ca viitorul
Europei consta in aducerea de produse ai servicii noi, de inalta calitate pe piata mondiala
pentru care clientii sunt pregatiti sa plateasca un prea. Trebuie sa mentinem si sa
imbunatatim statutul resursei pe care se bazează toate activitatile maritime: oceanul insusi.
Pentru a face asta, ecosistemul bazat pe management, construit pe cunostiinte stiintifice, este
esential.

O INDUSTRIE MARITIMA COMPETITIVA

Marimea sectorului:

Uniunea Europeana detine conducerea puterii maritime în lume, mai ales cu privire la
transportul naval, tehnologia constructiei de vapoare, a turismului din zona de coasta,
energiei din larg, incluzand si energia reciclabila, si serviciile auxiliare. Privind spre viitor,
conform unui studiu al Institutului Irlandez de Marina, sectoarele cu cel mai mare potential de
crestere apare ca fiind vasele de croaziera, porturile, acvacultura, energia reciclabila,
telecomunicatiile marine si biotehnologia marina.
Transportul naval si porturile sunt esentiale pentru comertul international. 90% din
comertul exterior al Uniunii Europene si peste 40% din comertul interior utilizează transportul
pe mare. Suprematia Europei in aceasta industrie globala este certa, totalizând 40% din flota
mondială. 3,5 miliarde de tone de marfa pe an şi 350 milioane de pasageri trec prin porturile
europene. Aproximativ 350.000 de persoane lucrează în porturi si in servicii conexe si,
impreuna, genereaza o valoare adaugata de 20 miliarde de Euro. Perspectivele pentru
amandoua aceste sectoare sunt de continua crestere, cu volumul comertului mondial in
crestere si cu dezvoltarea Short Sea Shipping (transportul maritim pe distante scurte) si a
Autostrazilor Maritime in Europa. Transportul maritim este un catalizator pentru alte sectoare,
in principal pentru constructia navala si echipamentul marin. Serviciile maritime auxiliare, cum
ar fi asigurarile, serviciile bancare, de brokeraj, clasificarea şi consultanta reprezinta un alt
domeniu unde Europa ar trebui sa-si mentina suprematia.
De asemenea, oceanele si marile genereaza venituri prin intermediul turismului.
Turistii care isi petrec vacantele in zonele de coasta beneficiaza de mare, de plaja si de
zonele de coasta in moduri foarte diferite. Multe destinatii turistice isi datoreaza popularitatea
datorita proximitatii lor fata de mare si depind de calitatea mediului acesteia. Un nivel ridicat al
protectiei zonelor de coasta si a mediului marin sunt, de asemenea, esentiale pentru
sustinerea turismului, in general, si pentru cresterea rapida a ramurii ecoturismului, in special.
Turismul genereaza comert pentru industria constructoare de vapoare. Industria croazierelor
in Europa s-a extins puternic in ultimii ani cu o rata anuala de crestere mai mare de 10%.
Vasele de croaziera sunt construite aproape in intregime in Europa. Turismul pe vasele de
croaziera contribuie la dezvoltarea zonelor de coasta si a insulelor. Industria barcilor de
agrement a inregistrat o crestere stabila in ultimii ani si se prognozeaza o crestere anuala de
5-6% in cadrul Uniunii Europene. „ Nu exista alta forma participativa de agrement care sa
acopere o asemenea diversitate de varste, interese şi locatii”.
Marea joaca un rol major în competitivitate, durabilitate si siguranta furnizarii de
Energie. Marea Nordului este a patra cea mai mare sursa de petrol si gaze naturale în lume,
dupa Rusia, Statele Unite ale Americii si Arabia Saudita. Marile din jurul Europei joaca, de
asemenea, un rol important in sectorul energetic ca un mijloc de transport, printr-o crestere a
numarului de petroliere, din marea parte de petrol si gaz consumat in Europa. In aceasta
privinta, cresterea importantei gazului natural lichefiat necesita constructia unor noi terminale.
Companiile europene au dezvoltat know-how-ul în tehnologia marina, nu numai in
exploatarea offshore a hidrocarburilor, dar, de asemenea, in resursele marine reciclabile,
operatiuni efectuate la mare adancime, cercetare oceanografica, vehicule si roboti submarini,
lucrari maritime si inginerie de coasta. Aceste tehnologii vor fi utilizate din ce in ce mai mult si

4
vor intensifica cresterea sectorului european de tehnologie marina, in special pe pietele de
export din lumea intreaga.
Uniunea Europeană este una din puterile majore în ceea ce priveşte pescuitul şi una
din cele mai mari pieţe de desfacere pentru produse din peşte. În timp ce numărul pescarilor
din Uniunea Europeană a scăzut de-a lungul timpului, aproximativ 526.000 sunt angajaţi în
sectorul pescuitului în totalitatea acestuia.
Multe slujbe sunt generate in prelucrare, ambalare, transportare si distributie ca si in
santierele navale, confectionarea echipamentelor de pescuit, fabrici de lumanari si intretinere,
nu numai in prinsul pestelui. Aceste activitati joaca un rol important in structurile economice si
sociale ale ariilor de pescuit. Cu trecerea graduala la pescarii durabile, care este planificata in
Uniunea Europeana, si cu cererea in crestere pentru peste si pentru mancare sanatoasa,
posibilitatile pentru o stabilitate economica mai buna, profitabilitatea si chiar cultivarea în
unele parti ale sectorului pentru pescuit sunt în crestere.

Importanta faptului de a fi competitivă:

Data fiind economia Europeana bazata pe export, cresterea in volumul comertului si

circumstantele geografice, Uniunea Europeana are un interes fundamental in competitivitatea
navigatiei, constructiei de vapoare, echipament marin şi industria portuară. Pentru a asigura
competitivitatea este necesar să se asigure un cadru unitar la nivel international pentru
aceste industrii. Aceasta este cu atat mai important cu cat activitatile maritime concureaza in
principal pe o piata globala.
Santierele navale furnizeaza un studiu de caz bun despre cum sectorul maritim
european traditional face faţa presiunii crescande a competitiei globale, mai ales celei din
Asia. In ultimul deceniu, constructia navala Europeana a pierdut 36% din locurile de munca,
dar a castigat 43% in productivitate. Aceasta s-a intamplat intr-un sector care este specializat
in productia de vase sofisticate. Vapoarele produse in Europa sunt remarcabile in ceea ce
priveste complexitatea, siguranta si efectul asupra mediului, adeseori cu mult deasupra
normelor regulamentare.
Industria constructoare de vapoare din Uniunea Europeana (incluzand santiere si
echipamentul constructorilor) continua sa fie liderul mondial in tehnologie navala, toate
inventiile majore venind din Europa.
Constructorii de vapoare europeni si furnizorii lor sunt lideri ai segmentelor de piata
cum ar fi vasele de croaziera si pentru pasageri, vase comerciale mici, vase si tonaje navale
specializate. Europa are o pozitie puternica in ambarcatiuni pentru agrement si echipament,
un sector de o competitivitate ridicata datorita ingineriei de productie moderna si avansata.
Inovatia in acest sector este rezultatul cererilor societatii pentru tarmuri mai curate ca si cel al
regulamentelor elaborate.
Pentru a fi capabile de se folosi de oportunitatile de crestere in navigatie si alte
sectoare maritime, companiile europene trebuie sa fie capabile sa prevada cu oarecare
acuratete viitoarea dezvoltare a pietei. Informatiile aditionale si statisticile referitoare la piata
pot fi de ajutor in aceasta privinta, prin intensificarea legaturilor maritime cu Europa,
consolidand in mare masura competitivitatea.

Importanţa mediului marin pentru utilizarea durabilă a resurselor noastre

marine:

Existenta unui mediu marin sanatos este o conditie sine qua non pentru realizarea
potentialului deplin al Marii Negre. Din acest motiv, prezervarea acestor resurse este cheia
imbunatatirii competitivitatii, cresterii pe termen lung si numarului angajatilor in Romania.
Deteriorarea mediului maritim reduce potentialul oceanelor si marilor de a oferi venituri si
slujbe. Activitatile economice care depind de calitatea mediului marin sunt afectate in mod

5
special. Buna desfasurare a turismului marin si de coasta, cea mai mare industrie europeana
legata de mare, depinde de asta.
Pescuitul este desemenea afectat. Pastrarea unui mediu marin sanatos inseamna
pastrarea unei vieti bogate si diverse in acest mediu, incluzand stocurile de peste. Pentru a
avea un sector de pescuit vibrant, este necesara obtinerea unui nivel al stocurilor de peste
care sa permita pescuitul durabil. Politicile de mediu si de pescuit trebuie sa fie parteneri,
luptand pentru teluri comune care sunt bazate pe stiinta biologica de top. In anumite mari,
aceste teluri vor putea fi realizate doar daca alte amenintari la adresa sanatatii mediului
marin, cum ar fi poluarea de pe uscat sau descarcarile operationale ale navelor, sunt
controlate. Un mediu marin sanatos este deasemenea necesar pentu ca fructele de mare sa
contribuie optim la nutritia si sanatatatea oamenilor. Din ce in ce mai multe dovezi stiintifice
arata ca pestele este foarte nutritiv, dar prezenta substantelor contaminante cum ar fi
metalele grele sau poluantii organici persistenti pot impiedica oamenii sa beneficieze la
maximum de avantajele pentru sanatatea lor oferite de fructele de mare. Se cere actiune
prompta pentru a asigura aceasta resursa.
Luarea eficienta a deciziilor trebuie sa includa in politicile maritime si problemele
mediului si sa ofere sectoarelor maritime previzibilitatea de care au nevoie. La baza noii
politici maritime trebuie sa stea intelegerea reciproca si viziunea comuna a tuturor factorilor
de decizie, incluzand transportul maritim si porturile, pescuitul, managementul integrat al
zonelor de coasta, politica regionala, politica energetica si politicile tehnologice. Aceasta
inseamna unificarea unor politici diferite pentru pentru atingerea scopului comun al
expansiunii economice durabile, care este provocarea cheie a viitoarei Politici Maritime.
Politica de siguranta maritima are deasemenea un rol important pentru protejarea
mediului marin. Legistatia, masurile si controalele comunitare au fost intarite dupa dezastrele
petrolierelor Erika si Prestige din 1999 si 2002.
Interzicerea si retragerea treptata a petrolierelor cu o singura coca, monitorizarea si
aplicarea stricta a legislatiei existente, mai multe controale in apele teritoriale ale UE si
inspectia porturilor, armonizarea partiala a sanctiunilor penale pentru poluarea marina si
crearea unei Agentii Europene de Siguranta Maritima (European Maritime Safety Agency-
EMSA) sunt exemple ale efortului urias facut pentru imbunatatirea sigurantei maritime in UE.
Comisia a prezentat de curand Al Treilea Pachet de propuneri in acest domeniu care
va intari legislatia existenta, in special in domeniul societatilor de clasificare, controlul portuar
al statelor, monitorizarea traficului maritim, responsabilitatea statelor sub al caror pavilion se
afla navele, investigatiile accidentelor maritime si raspunderea armatorilor.
Doua exemple de conventii internationale a caror ratificare va aduce contributii la un
sanatatea mediului marin sunt Conventia Internationala pentru Controlul Sistemelor Anti
Ciocnire pe nave (International Convention on the Control of Harmful Anti-Fouling Systems on
Ships-AFS) si Conventia Internationala pentru Controlul si Managementul Apelor de Balast si
Sedimentelor (International Convention for Control and Managemnt of Ship’s Ballast Water
and Sediments- BWM).
Cercetarea şi tehnologia sunt necesare nu numai pentru a menţine Europa în topul
produselor avansate, ci şi pentru a ajuta la formularea unor alegeri politice informate şi pentru
a preveni degradarea mediului marin.
Inovarea şi R&D în Tehnologiile Informaţiilor şi Comunicaţiilor poate asigura noi soluţii
eficiente în multe domenii maritime. În priorităţile strategice ale Comisiei pentru 2005-2009,
ştiinţa marină şi cercetarea constituie unul dintre pilonii principali în vederea constituirii
viitoarei politici maritime europene.
Este nevoie urgent de o viziune în domeniul cercetării marine si în Romania, care să
conducă la o strategie, de pe urma căreia sa se obţină rezultate şi mai bune din Programele
Cadru şi din alte resurse de finantare Europene evitând duplicarile, decalajele şi crearea de

6
sinergii. Avand la baza inputul primit din partea comunitatii stiintifice şi tehnice, ar trebui sa se
stabileasca ce este necesar pentru a sprijini puternic şi durabil integrarea activitatilor în randul
organizaţiilor care realizeaza cercetări cu privire la mare şi activitatile maritime în Europa şi sa
furnizeze un puternic dialog sectorial incrucisat intre disciplinele stiintifice şi dezvoltatorii de
tehnologii, sa furnizeze input pentru o abordare globală a politicii maritime.
Asociatia Europeana de Dragaj (EuDA) sugereaza înfiinţarea “unui Centru de
Excelenţă European pentru cunoasterea marii si oceanelor care sa se ocupe cu problemele
legate de resursele marine, efectele schimbarii climatice, dinamica zonelor costiere, impactul
dezvolţării infrastructurii, legatura relationala intre dezvoltare şi ecologie pe o perioade lungi.”
Aceasta propunere evidentiaza natura multipla a cercetării marine. Tinand cont de acest
aspect, se poate facilita schimbul de informatii intre sectoare si organizatiile de cercetare.
Optiunile ar putea include o conferinta organizată regulat pentru diseminarea rezultatelor
cercetarii marine si obtinerea feedback-ului din partea participantilor industriali. Ar trebui avuta
în vedere înfiinţarea unui singur Portal de Internet European pentru proiectele de cercetare şi
înlocuirea paginilor de internet care oferă informaţii fragmentate existente în momentul de
faţă. WATERBORNE a stabilit, impreuna cu participantii si Statele Membre în cadrul
transportului maritim, o viziune pentru anul 2020, incluzand o agenda de cercetare strategica.
Aceasta viziune include o nava cu un impact foarte redus asupra aerului şi mediului marin.
Pentru ca aceasta să se poată realiza, cercetarea privind tehnologiile pentru nave
nepoluante, inclusiv motoare nepoluante, reciclarea apei de balast si petrol va fi consolidată
de FP7.

Dezvoltarea competentei profesionale maritime în Europa şi extinderea angajarii

maritime durabile:

Activitatile maritime trebuie sa atraga personal calificat. Totusi, per ansamblu,

angajarea fortei de munca este stabila in Europa, dar numarul de marinari este in scadere.
Criza actuala priveste in mod special ofiterii din marină comerciala, dar nu afecteaza toate
Statele Membre în aceeasi masura.
Recrutarea de echipaje bine pregatite şi competente şi a altor profesionisti intr-un
numar suficient este esentiala pentru supravietuirea industriei maritime si pentru a mentine
Europa in fruntea concurentei. Multe sectoare, cum ar fi autoritatile de control ale Statului şi
societatile de clasificare necesita un flux regulat de fosti marinari, in principal ofiteri, piloti,
ingineri, manageri de santier, inspectori de siguranta şi instructori.
Pregatirea profesionala pentru navigatie si sectoarele aferente, dar si pentru ingineria
maritima sunt revizuite. Consiliul European a solicitat Comisiei sa pregateasca “o
supraveghere structurata a motivatiei cadetului de-a lungul timpului” pentru a rezolva
problema studentilor ce nu isi termina pregatirea profesionala. Scopul trebuie sa fie de a se
asigura ca toti recrutii din UE sunt pregatiti la standarde internationale, cum ar fi cele
prescrise în Standardele de Instruire, Certificare si Supraveghere „Standards for Training,
Certification and Watchkeeping” (STCW Convention), si de asemenea ca acestia au gama de
abilitati suplimentare, care sa corespunda cu nevoile industriei si care sa le permita
imbunatatirea posibilitatii angajarii si a cresterii competitivitatii flotei UE.
O politică maritimă integrată trebuie să aibă în centrul său creşterea investiţiilor în
educaţia şi formarea maritimă, pentru a sprijini furnizarea de servicii sigure, eficiente şi de
calitate superioară. Penuria potenţială de navigatori calificaţi prezintă consecinţe alarmante
pentru infrastructura de securitate marină a UE şi se va adânci în absenţa unor eforturi
concertate în acest sens din partea UE şi a guvernelor. Fără acest aport de personal calificat,
Europei îi vor lipsi din ce în ce mai mult cunoaşterea şi experienţa necesare pentru
activităţile-cheie din domeniul securităţii maritime (inspecţia navelor, supravegherea,
legislaţia, asigurarea, controlul traficului naval, acţiuni de salvare, paza de coastă şi pilotajul).
Mai mult, întregi clustere maritime se pot fragmenta sau pot fi relocate în alte regiuni.

7
 Superioritatea recrutilor depinde de atragerea celor mai buni tineri, barbaţi si femei in
pregatirea si instruirea in domeniul maritim. Ar trebui sa se lucreze aici la imaginea slaba a
acestui sector. Este esential sa se asigure conditii corespunzatoare de munca si trai pentru
navigatori, atat pentru barbaţi cât şi pentru femei, standard la care europenii au dreptul să se
aştepte. Ratificarea Convenţiei Consolidate a Muncii în sectorul Maritim, care a fost adoptată
de Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO) în februarie 2006 este esentiala in acest sens.
Comisia intentioneaza sa prezinte in februarie 2006, o comunicare asupra standardelor
minime pentru munca, referindu-se la implementarea Conventiei consolidate ILO în cadrul
legal comunitar, probabil prin incheierea unui acord intre partenerii sociali. O astfel de
implementare ar extinde controlul statului portului si asupra standardelor de munca de la
bordul navelor care ajung in porturile europene, indiferent de pavilion si de nationalitatea
navigatorilor.
Statele membre ar trebui sa ratifice Convenţia ILO 185 privind documentele de
identificare a navigatorilor, intrucât aceasta este atat in avantajul navigatorilor care ajung la
tarm sau tranzitează, cat si pentru intarirea masurilor de securitate.
Exista destule exemple de companii si chiar acorduri colective care dovedesc ca
aceste probleme: salarii mai mari, conditii mai bune, o eficienta operationala imbunatatita,
intarirea masurilor de siguranta, sunt tratate laolaltă. Obiectivul pentru Europa este de a avea
nave de calitate, manevrate de angajati priceputi si bine pregatiti, care sa lucreze in cele mai
bune conditii. Consiliul European pentru Echipamentul Maritim spune ca: „O comunitate
maritima europeana solida este o conditie esentială pentru bunastarea si dezvoltarea
transportului maritim. Dat fiind gradul inalt de interactionare si interdependenta intre toate
partile implicate in sectorul constructiei de nave, orice schimbare de bun augur pentru unii îi
va favoriza si pe ceilalti”.
In sectoare precum transportul naval, infrastructura portuara si exploatarea resurselor
marine, inclusiv industria pescuitului, unde se realizează mari investitii in produse inovative,
concepute sa reziste multi ani, este foarte importanta existenta unui cadru stabil pentru
reglementari. Aceasta este în mod special valabil pentru regulile care guvernează situarea
activitatilor economice.
Acesta reprezinta un alt motiv pentru care in porturile europene ar trebui realizat un
sistem complex pentru planificarea spatiilor.
Mult mai multe masuri ar trebui intreprinse in ceea ce priveste adoptarea unei mai
bune, mai simple si mai consolidate reglementari. Aceste eforturi ar trebui totodata
directionate catre reglementarile privind sectorul maritim si sectoarele care au legatura cu
acesta. Pe plan international, Conventia ILO referitoare la conditii mai bune de munca pe
mare demonstreaza ca existenta unor reglementari mai bune la nivel international poate fi
favorabila navigatorilor si poate totodata sa duca la imbunatatirea transparentei si eficientei
cadrului legislativ.
Reglementarea proprie, in pofida limitelor sale, si Responsabilitatea Sociala Colectiva
- Corporate Social Responsability (CSR) pot avea un rol important si complementar in acest
sens. Adoptarea strategiilor CSR si performantele inregistrate in ceea ce priveste atingerea
scopurilor stabilite reprezintă o alternativă la reglementare. CSR poate contribui la o
dezvoltare durabila, sporind potentialul inovator al Europei si competitivitatea sa. Aceasta
poate aduce beneficii directe companiilor, permitandu-le sa opereze in armonie cu mediul lor,
avand efecte pozitive mai ales în ceea ce priveste primele de asigurare sau accesul la
finantari.
Un sistem de reglementare eficient va asigura totodata faptul ca semnalele economice
date pietei vor reintari regulile sale. Astfel cum a statuat Asociatia Europeana a Societatilor
Clasificate (EurACS) ,,succesul viitor va depinde atat de stimularea performantei in calitate
cat si de un anumit grad de sanctiuni pentru performante nerealizate”. Un mecanism adecvat
pentru stimulare ar trebui promovat in beneficiul armatorilor ce au inregistrat traiectorii bune,

8
de exemplu sa li se aplice tarife mai mici in porturi si mai putine controale de securitate.
“Inspectiile statului portului planificate s-au dovedit a fi tactici de valoare in eliminarea
navigatiei substandard din oceanele lumii si in cresterea standardelor generale de siguranta a
industriei de navigatie internationala.” Ar trebui implementate asigurarile obligatorii si un
sistem bonus – malus astfel cum se folosesc in alte moduri de transport. Cluburile pentru
Protectie si Indemnizatii (P&I Clubs) trebuie sa se asigure ca actiunile lor ofera stimulente
pentru navigatia de calitate si sanctioneaza navele substandard. O revizuire cuprinzatoare a
cadrului legislativ ar trebui sa explice cum pot fi îmbunatatite stimulentele economice in
sectorul maritim, inclusiv navigatia.

Securitate si Siguranta:

Riscurile si amenintarile legate de mare include, de asemenea, poluarea generate de

catre nave si activitati ilegale, de la traficul cu fiinte umane si contrabanda pana la terorism.
Asemenea riscuri si amenintari la adresa intereselor Europei necesita un control de
conformitate cu regulamentul de siguranta maritima prin control portuar national, printr-un
management sigur si eficient al traficului naval si printr-o supraveghere forte. Acest lucru
necesita armonizarea discrepantelor intre legislatiile Statelor Membre si implementarea unor
instrumente internationale precum Codul International al Securitatii Navale si al Facilitatilor
Portuare (ISPS Code). Monitorizarea apelor apartinand Uniunii Europene implica resurse
considerabile: suprafata, supraveghere din aer si prin satelit si sisteme de urmarire a navelor.
Ar avea de castigat de pe urma ulterioarei integrari. Lupta impotriva acestor riscuri si
amenintari ar putea fi eficientizata in urma unor actiuni de imbunatatire a schimbului de
informatii intre Statele Membre, a echipelor de investigatii comune si de intarire a protectiei
infrastructurii critice din Uniunea Europeana.

Dezvoltarea Turismului in Zonele de Coasta:

Zonele de coasta si insulele sunt elemente importante de atractivitate si de succes al

turismului in zonele de coasta. Dezvoltarea durabila a turismului a acelor regiuni trebuie
sustinuta pentru ca Europa sa ramana pe primul loc intre destinatiile turistice ale lumii.
Dezvoltarea turismului in Romania prin imbunatatirea competitivitatii in afaceri, prin
satisfacerea nevoilor sociale si sporirea mostenirii naturale si culturale a ecosistemelor locale.
Diversificarea produselor si serviciilor turistice poate contribui la competitivitatea
destinatiilor din zonele de coasta si din insule, in special atunci cand turistilor le este oferita
oportunitatea de a se bucura de locatii culturale si naturale de pe coaste sau din zonele
adiacente celor rurale sau urbane (hinterland) si de diverse atractii asa cum sunt scufundarile
si arheologia subacvatica, procesul de mentinere a sanatatii si talasoterapia sau Rezervatia
Naturala a Deltei Dunarii.
Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa, acoperind o
suprafată de 2.681 km2. Un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea
mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii
unice de pelicani) si ihtiologică (reprezentata de cc 100 de specii, din care amintim heringul
de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar).
Diversitatea poate contribui la extinderea sezonului turistic, la conservarea si
dezvoltarea zonelor si la crearea unor noi locuri de munca si poate reduce impactul asupra
mediului, cel economic si cel social cauzat de concentrarea turismului in doar cateva luni ale
anului, devenind surse de venit si pentru fostii pescari.
Dezvoltarea transporturilor maritime ale Uniunii Europene in contextul unui comert
mondial in progres, care a evoluat mai rapid decat economia mondiala in ultimele sase
decenii, este dependenta de o capacitate portuara eficienta.

9
 Procesul de planificare si cadrul politicii publice vor trebui sa obtina acest lucru pe
fondul unei competitii in crestere pentru spatiu in interiorul si in jurul porturilor, si nu mai putin
din motive de protectia mediului.

Date privind miscarea vaselor:

Date mai bune sunt de asemenea necesare pentru autoritatile publice pentru a
monitoriza activitati umane, economice sau de alte natura in apele de coasta. In particular,
colectarea de informatii in timp real privind miscarea vaselor trebuie imbunatatita. Asemenea
informatii sunt importante nu numai pentru navigare, dar pot fi utilizate pentru detectarea
comportamentului ilegal: trafic, activitati teroriste, contrabanda, deversari ilegale. Tendinta pe
mare pare sa fie deasemenea catre un “Spatiu maritim comun al UE”, guvernat de acleasi
standarde de siguranta, securitate si protectia mediului.
Aceasta creste eficienta managementului apelor teritoriale. Infiinaterea unei Paze de
Coasta este un exemplu de integrare, in care o singura autoritate se ocupa cu managementul
bunurilor scumpe care sunt necesare pentru managementul apelor de coasta, cum ar fi
navele sau avioanele, si pune aceste bunuri la dispozitie sau ofera servicii la cerere celorlalte
autoritati.
Convergenta tehnologiilor civile si militare, in special supravegherea marii, conduc la
securitate si siguranta, prin identificarea, interceptarea si punerea sub acuzare a persoanelor
implicate in trafic de persoane, pescuit ilegal, imigratie clandestina si terorism, coordonarea
bunurilor nationale existente si procurarea unor noi bunuri comune, cresterea cooperarii cu
serviciile vamale si cu alte autoritati in domeniul problemelor de securitate devine urgenta.
Lansarea unui proces de consultare privind politica maritimă a trezit, de asemenea,
interesul celor care doresc să informeze şi să facă publice informaţii în legătură cu mările şi
oceanele noastre. Gradul de conştientizare în rândul cetăţenilor UE privind regiunile de
coastă şi ceea ce se află dincolo de acestea este considerat drept o susţinere acordată atât
economiilor maritime, care depind, pentru a avea succes, de atractivitatea acestor regiuni, cât
şi mediului marin, care depinde, pentru a fi conservat, de gradul de conştientizare în rândul
cetăţenilor. Cu toate acestea, există un consens general asupra faptului că imaginea generală
a sectoarelor maritime trebuie accentuată.
In concluzie, procesul de consultare a dat ocazia descoperirii unei multitudini de idei şi
manifestării dorinţei de participare la un proiect care este înţeles de majoritatea ca fiind pe
termen lung şi având la bază cunoaşterea şi dezvoltarea constantă şi iterativă. Astfel, acesta
a introdus nu numai ideea unei abordări integratoare a problemelor mărilor noastre, ci a
deschis, de asemenea, calea unei noi modalităţi de elaborare a politicilor.
“Ocazia creată de dezbaterea politică privind elaborarea unei Politici maritime a UE a
oferit cea mai bună oportunitate pe care am întâlnit-o vreodată în viaţă pentru aprecierea de
către societate a semnificaţiei globale şi locale a oceanelor şi a rezultatelor cercetării şi
inovaţiei marine” – Dr. Peter Heffernan, Director General, Irish Marine Institute, Galway

10
 Bibliografie:

***, Carta Verde a Politicii Maritime - "Către o viitoare politică maritimă pentru Uniune: O
viziune europeană privind oceanele şi mările", Comisia Europeană, iunie 2006;
***, Carta Albă privind Politica Europeană de Transport pentru 2010: E timpul deciziei,
COM (2001) 370, Comisia Europeană, 12 sept 2001;
***, Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si
Social European si Comitetul Regiunilor - “O politica maritime integrate pentru Uniunea
Europeana”, Comisia Comunitatilor Europene, Bruxelles, 10 Oct. 2007;
***, Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si
Social European si Comitetul Regiunilor - “O politică maritimă a Uniunii Europene -
document programatic şi plan de acţiune”, Comisia Comunitatilor Europene, Bruxelles, 10
Oct. 2007;
***, Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si
Social European si Comitetul Regiunilor - “Concluziile consultării privind politica maritimă
europeană”, Comisia Comunitatilor Europene, Bruxelles, 10 Oct. 2007.

11