Curs 11

Elaborarea actelor normative

Activitatea de elaborare a actelor normative presupune 2 laturi:

• Teoretica
•
• Tehnica

Latura teoretica - conceptul de activitate normativa, competenta normativa, fazele

elaborarii dreptului si principiile normative.

Trebuie sa existe un echilibru intre reflectarea intre reflectarea si reglementarea

realitatii.

De asemenea trebuie sa existe intre fondul si forma de exprimare a legii un raport de

implicare reciproca, adica intre fondul reglementarii si forma de exprimare este cea
din limbajul obisnuit.

Tehnica juridica si tehnica legislativa.

Tehnica juridica este un ansamblu de metode, procedee, mijloace, aplicate de organul

cu competenta legislativa in procesul de aplicare si elaborare a actelor normative.

Tehnica legislativa - legiuitorul roman precizeaza ca tehnica legislativa asigura

sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei.

Astfel ca, prin intermediul normelor de tehnica legile sunt definite partile
constitutive, structura, forma si continutul unui act normativ.

Principiile tehnicii de elaborare a actelor normative :

1. Principiul fundamentarii stiintifice a elaborarii a normelor juridice.

2. Principiul respectarii unitatii de sistem a dreptului - suprematia constitutiei
3. Principiul accesibilitatii actelor in elaborarea normativa - actul normativ trebuie
sa fie accesibil cetatenilor.
4. Principiul asigurarii unui raport intre dinamica si statica dreptului - noul act
normativ trebuie sa se raporteze la ceea ce este nou, sa anticipeze efectele unui
act normativ inainte sa fie aplicate.
Fazelee elaborarii unui act normativ : (faze-etape)

1. Initierea legislativa
2. Dezbaterea proiectului de lege
3. Promulgarea proiectului de lege
4. Publicarea legii

Potrivit Constitutiei au drept de initiere legislativa :

Guvernul, deputatii, senatorii, cetatenii (100.000 din un sfert de judete, iar pentru
fiecare judet trebuie adunate 5.000 de semnaturi).
Inainte de a fi supus Parlamentul spre dezbatere, proiectele de lege trebuie sa fie
avizate de Consiliul Legislatiei.

2. Dezbaterea proiectelor de lege - se realizeaza in Plenul Camerelor …

Incepe cu o expunere de motive facuta de initiatorul proiectului de lege si cu raportul
comisiei care a elaborat proiectul. Dupa aceea proiectul este supus discutiilor
generale si apoi pe articol.
Dupa dezbatere, se trece la votare si la adoptarea proiectului.

3. Promulgarea este specifica legii si apartine presedintelui.

Este actul prin care seful statului autentifica textul legii, si este obligat sa o promulge
in termen de 20 de zile.

4. Publicarea legii - este strans legata de intrarea in vigoare a legii pentru ca se

publica in Monitorul Oficial si intra in vigoare la 3 zile.

Un act normativ are in principiu urmatoarele parti :

1. Titlu
2. Preamburul daca este cazul
3. Formula introductiva
4. Partea dispozitiva
5. Formula de atestare a autenticitatii actului

1. Sa fie scrut si concis, cuprinde denumirea generica a actului in functie de

categoria sa juridica si de autoritatea emitenta.
De asemenea, dupa adoptarea actului titlu sa fie intreg cu un numar de ordine si anul.
2. Acesta este prezent numai in actele normative mai importante si reprezinta de fapt
o introducere ce prevede scopul si motivatia interventiei legislative.
- trebuie sa apara intotdeauna in cazul Ordonantelor de urgenta pentru a fi obligat.
3. Indica temeiul legal al reglementarii in baza caruia a fost emis actul si arata
competenta organului emitent.

4. Reprezinta de fapt continutul reglementarii

1. Dispozitiile generale - reprezinta prima parte din corpul legii.

2. Dispozitiile de fond - au cea mai mare intindere din corpul legii (titluri, parti).
3. Dispozitiile tranzitorii - rezolva conflictele legilor in timp.
4. Dispozitiile finale - reprezinta ultima parte a actului normativ, care cuprin
masurile de punere in aplicare a actului normativ si data intrarii in vigoare.
5. Formula de atestare a autenticitatii actului - aceasta este partea constitutiva a
actului normativ.
- formula este urmata de semnatura presedintelui camerei respective.
- La final, actul normativ se dateaza si se numeroteaza.

Structului interna a actului normativ

- orice act normativ este format din articole si alineate.

- Articolul este elementul de baza a partii dispozitive si cuprinde o singura dispozitie
normativa aplicata unei situatii date.
- In cazul actelor care modifica sau completeaza alte acte normative, articolul se
numeroteaza cu cifre romane, iar cu cifre arabe numerotandu-se textele modificate.
- Alineatul este o subdiviziune a articolului si este formulat de regula dintr-o singura
propozitie sau fraza, prin care se reglementeaza o ipoteza juridica specifica
articolului.
- Articolul are mai multe alineate, ele se numeroteaza cu cifre arabe cuprinse in
paranteza.