1.Introducere.

Dulapul cartoteca est fabricat pentru biblioteca.In dulapul dat sunt

pastrate cartelele de evident a studentilor care au luat carti cu imprumut
pentru anul de studii.

A foest fabricat intrun aspect estetic,culoarea dulapului este bruna-

rosietica sau se executa in dependenta culorilor predominate in incaperea
data sau este dictate de comparator.Acest dulap este fabricat din lemn
masiv(stejar).

Principalele materii prime lemnoase şi semifabricate superioare pe bază

de lemn folosite în acest scop sunt : Lemnul masiv sub formă de
cherestea, de semifabricate sau prefabricate, furnirul, produsele
stratificate (Placajul, panelul, lemnul lamelat), plăcile din aşchii
aglomerate. De asemenea în tehnologiea de fabricaţie a acestui produs
sînt folosite materialele şi elementele de acoperire, sunt asamblate niste
polite pentru infrumuswtarea acestuia,si anume pentru flori e.c.t. Forma
şi dimensiunile mobilierului din lemn se stabilesc prin standarte şi norme
interne. Materiile prime care se întrebuinţează la fabricarea mobilei
trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Astfel, la lemnul masiv nu sunt
admise defecte ca : putregai, mucegai, crăpături străpunse sau alte
defecte care reduc rezistenţa elementelor respective. Umiditatea lemnului
masiv folosit la fabricarea mobilierului trebuie să fie de maxim 10%.

Ritmul mediu anual de creştere a producţiei de mobilă este de circa

10%, urmărindu-se cu reducerea consumului din lemn masiv şi utilizarea
înlocuitorilor, fără a se diminua calitatea mobilei. Lemnul masiv s-a
înlocuit cu plăci aglomerate din lemn şi produse din aşchii aglomerate,

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 furnirul – cu sortimente din folii sintetice (furnirom) , iar placajul – cu
plăci subţiri din PAL şi cu placaj din aşchii aglomerate etc.

Se extinde tot mai mult fabricarea mobilei în construcţie demontabilă, în

vederea reducerii volumului de depozitare şi de transport a suprafeţei de
depozitare a materialului de ambalat. Industria de mobilă se va dezvolta
prin utilizare de tehnologii de înaltă eficienţă economică, capabile să
realizeze produse competitive pe piaţa internaţională, prin:

- Proiectarie unor produse cu performanţe funcţionale, constructive şi

estetice superioare, cu un consum de material lemnos şi energie redusă;

- Creşterea gradului de mecanizare şi automatizare a operaţiilor de

prelucrare, prin folosirea agregatelor şi a liniilor semiautomate şi
automate;

- Dezvoltarea formelor de producţie bazate pe specializare şi cooperare;

- Aplicarea unor tehnologii eficiente şi folosirea unor materiale noi

asigurîndu-se creşterea productivităţii muncii şi a calităţii produselor, prin
aplicarea în producţie pe scara tot mai largă a rezultatelor cercetării
ştiinţifice.

Transformarea materiilor prime, semifabricatelor şi materialelor

tehnologice în produse de mobilă se face printr-un şir de operaţii şi
procese de prelucrare, care poartă denumirea de proces de fabricaţie.
Procesul de fabricare a mobilei este format din mai multe procese
tehnologice fiecare dintre acestea urmărind modificare dimensiunilor,
formei şi calităţii materialelor supuse

prelucrării, prin operaţii şi mijloace de prelucrare specifice.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 În industria mobilei procesul de fabricaţie este organizat pe tipuri de
produse de mobilă, urmărindu-se specializarea în producţie. Astfel,
principalele procese de fabricaţie sunt organizate pentru: mobilă din
corpuri, mobilă din cadre (scune tîmplăreşti, mobilier curbat ), mobilă de
bucătărie, mobilă de artă, mobilier in construcţie mixtă (lemn-metal) etc.

1.1 Necesităţile societăţii.

Acest dulap(dulap cartoteca)a fost proirctat pentru fabricare cu scopul

inbunatatirii lucrarilor in acest anturaj de lucru.Ca piese de mobilier în
fabricile din ţara noastră se execută si asa modele dar numai la comanda.
Materia primă folosită pentru fabricarea mobilei o constituie, în principal
lemnul masiv cum sunt: fagul, frasinul, ulmul, stejarul, mesteacănul.

Mobila este destinată să mobilizeze locuinţe, spaţii social-administrative,

comerciale, biblioteci,institutii de invatamint e.t.c. Mobila trebuie să fie
concepută în concordanţa cu destinaţia, funcţia şi spaţiul.

Stabilirea corectă a planului de lucru, pentru activitatea stînd, poate

asigura reducerea oboselii, creşterea productivităţii şi eficenţii muncii
depuse.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 1.2 Necesităţile de materie primă.

Ca materie primă pe bază folosită la fabricarea dulapului cartoteca la noi

în ţară o constituie cherestiaua de reşinoase şi de stejar. Pentru
confecţionarea dulapului cartoteca sau a unor elemente componente ale
acestora pot fi folosite sortimentele din lemn masiv sau semifabricatele
din următoarele specii indigene: molit, brad, pin silvestru, pin negru,
larice, duglas, stejar, frasin, uln, mesteacăn, tei.

Cheresteaua se obţine în urma debitării lemnului rotund adică a

buşteanului. După debitarea cheresteaua este sortată conform
standartelor. Principalele materii prime lemnoase şi semifabricate
superioare pe bază de lemn folosite în acest scop sunt: lemn masiv sub
formă de cherestea, de semifabricate sau prefabricate, furniruri, produse
stratificate (placajul, panelul ) accesorii metalici şi cepuri din lemn.

Lemnul de stejar are un durament brum-roşietic şi inelele anuale mari

bine distincte, întruneşte calităţi tehnologice deosebite: tare, elastic,
rezistent, durabil în aer şi în apă, devedîndu-se cel mai bun lemn în
construcţii civile, pentru parchet şi pentru confecţionarea mobilei de înaltă
calitate.

Materiile prime care se întrebuinţează la fabricarea mobilei trebuie să

îndeplinească anumite condiţii.

Astfel la lemnul masiv nu sunt admise defecte ca: putregai, mucegai,

crăpături străpunse sau alte defecte care reduc rezistenţa elementelor
respective.

Densitatea specifică a stejarului în stare - uscată-750 kg/m 3

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 - umedă – 1000 kg/m3

Materia primă trebuie să se încadreze în limitele valorilor pentru

defectele admise în produsul finit, condiţie care se asigură prin controlul
efectuat pe întregul proiect tehnologic, de la debitare pînă la asamblare.

2.1Descrierea tehnica la fabricarea ,,Dulapului

cartoteca”
Dulapul cartoteca este un mobilier fabricat pentru a fi amplasat in
biblioteci,birouri si aspectul sau este ales in functie de mobilierul care se
gaseste in incapere sau la cerintele cumparatorului.
Modelul prezentat este proectat de culoare bruna ,specia din care e
confectionat dulapul cartoteca este stejarul,avind o structura
estetica.Ergonomia dulapului depinde de comanda ceruta si la cererea
cumparatorului si datorita faptului dulapul cartoteca va fi amplasat in
biblioteca nu trebue sa prezinte dificultati in timpul deplasarii prin
incapere.Dulapul cartoteca poate fi dotat cu diferite accesorii metalice sau
elemente de lemn masiv.Datorita dimensiunilor proectate dulapul poate fi
amplasat in orci loc al incaperii.Are o constructie accesibila.
Dimensiunile dulapului cartoteca sunt:
Lungimea=3000mm.
Latimea=220mm.
Inaltimea=1900mm.

Materia prima utilizata:

Materie prima folosita la fabricarea dulapului cartoteca este scindura de

stejar ,deoarece ii da un aspect mai frumos o rezistenta mai mare si o
duritate indelungata de functionare.
La fabricarea dulapului cartoteca sint folosite urmatoarele:
 Scindura din stejar;
 Accesorii metalice;
 Adezivi;
 Lac incolor;

Scindura folosita la fabricarea dulapului cartoteca poate fi aleasa de catre

consummator.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 2.2 Caracteristica tehnica.

Ca materie primă folosită în industriea lemnului este cherestiaua.

Cherestiaua se obţine în urma debitării lemnului rotund adică a
buştaeanului. După debitare cheresteaua este sortată conform
standartelor. Caracteristica materiei prime se caracterizează după nişte
sortiment:

-Sortimente de lemn rotund de răşinoase, lemnul brut rotund de

răşinoase pentru industria lemnului şi în construcţii ieste standartizat în 5
clase de calitate dintre care se menţioniază:

 Clasa selecţionată – destinată obţinerii cherestelei de rezonanţă.

 Clasa C – destinată obţinerii cherestelei şi a altor produse.

- Sortiment rotund de foioase. Acest sortiment este standartizat pe specii

sau grupe de specii, întrucît speciile din lemn de foioase sunt mai
numeroase şi au caracteristici diferite:

 Lemn rotund de fag pentru industrializare.

 Lemn rotund de stejar pentru industrializare.
 Lemn rotund de cireş, păr, paltin, tei, arţar, jugastru pentru
indrstrializare.

- Sortimente de cherestia. Cherestea cuprinde un număr mare de

sortimente, dimensiuni, forme şi calităţi fiind utilizată în cele mai variate
domenii.

Termenii referitori la asortimente sunt:

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
  După forma geometrică a secţiunii transversale, se obţin
următoarele asortimente: lemn semirotund, sferturi, grinzi sau prisme,
margini.
 După grosimnea sau raportul dintre grosime şi lăţime sunt: scînduri,
dulapi, grinzi şi rigle.
 După gradul de prelucrare a canturilor sunt: cheresteaua tivită cu
ambele canduri plane, cheresteaua semitivită cu un singur cant prelucrat,
cheresteaua netivită ambele canturi sunt neprelucrate.
 După lungime sunt: lungă, normală şi scurtă.
 După poziţia piesei în raport cu inelele anuale, se deosebesc:
cherestea radială, cherestea semiradială şi cherestea tangenţială.
 După gradul de umiditate, cheresteaua de orice specie poate fi:
cherestea verde, a cărei umiditate depăşeşte 30%, cherestea zvîntată,
cuprinde între 25 şi 30 %, cherestea semiuscată, cu umeditate de
maximum 17%.
 După calitate, clasificarea se face în funcţie de structură, prezenţa
defectelor şi caletatea prelucrării. Pentru a asigura o bună calitate a
produsului finit materia primă trebuie să mai deţină şi careva proprietăţi
cum ar fi: densitatea aparentă, contragerea şi umflarea, proprietăţile
tehnice, acustice şi elastice. Densitatea aparentă – reprezintă raportul
dintre masa şi volumul aparent al lemnului, se notează cu (ro) şi se
calculează în relaţia:
 Densitatea aparentă a stejarului umiditatea de 15% este eglă 0,69
[g/cm3]

Umiditatea lemnului se notează prin U, reprezintă cantitatea de apă a

acestuia raportată la masa lui în stare complet uscată şi se calculează cu
relaţia:

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 În care Mu este masa lemnului în stare umedă, iare Mo în stare absolut
uscată. În secţiune transversală, lemnul prezintă variaţii de umiditate de
exemplu la stejar; în albur 72% iar în durament 73%

Contragerea şi umflarea lemnului reprezintă modificarea dimensiunilor

sale corespunzător pierderii prin uscare a apei legate respectiv absorbţiei
de apă. Variţia dimensională şi volumică a lemnului datorită umidităţii
cunoscută sub denumirea de ’’ jocul lemnului ’’ este necesar a fi bine
cunoscută, dar fiind inconvenientele provocate de deformarea pieselor .

Proprietăţile termice, şi anume căldura specifică, conductibilitatea

termică şi difuzibilitatea termică reprizintă modul în care se comportă
lemnul faţă de căldură. Cădura specifică se măsoară în kilocalorii (K cal )
şi reprezintă cantitatea de căldură necesară ridicării cu un grad a
temperaturii unui kilogram de lemn notînduse cu C.

Conductivitatea termică se notează cu (lamda) se exprimă în Kcol/m h

C, ia reprezintă proprietatea unui corp de a produce căldură

Difuzibilitatea termică – se notează cu şi se măsoară în metri pătrati pe

oră reprezentînd viteza de conducere a căldurii într-un corp.

Puterea calorică a lemnului reprezintă cantitatea de căldură degajată de

un kilogram combustibil. Puterea calorică a stejarului fiind de 3460 [Kcal /
kg] Densitatea specifică de 0,70[g / cm3], puterea calorică specifică 2422
[Kcal /dm3]

Proprietăţile acustice a lemnului se referă la conductibilitatea acustică,

rezistenţa de propagare a sunetului şi rezistenţa la radiaţia acustică.
Viteza de propagare a sunetului la stejar este de:

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 - Paralel cu fibrele 3381 – 4310 [m / s]

- Perpendicular pe fibre 2480 – 3165 [m / s]

Proprietăţile electrice ale lemnului se referă la rezistenţa acestuia la

trecerea curentului electric, rezistenţa chimică, respectiv la rezistenţa la
tensiune electrică – rigiditatea electrică.

Rezistenţa chimică arată proprietatea lemnului de a se pune trecerii

curentului electrică.

Rigiditatea dielectrică este însuşirea lemnului de a rezista tensiunii

electrice şi se măsoară în volţi pe unitatea de lungime(m sau cm)

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 2.3Descrierea procesului tehnologic la fabricarea
produsului.

1. Recepţionarea materiei prime. – Această operaţie se face

cantitativ şi calitativ.

 Cantitativ – prin verificarea dimensiunilor (lăţimea, grosimea,

lungimea). Calculul volumului, folosind instrumente de măsurat şi tabele
de cubaj.
 Calitativ – se face vizual, urmărinduse folosirea dacă este corectă,
iar defectele lemnului să fie în limitele admise în STAS. Şi controlul
umidităţii lemnului care nu trebuie să depăşească de

8 – 12%

2. Sortarea cherestelei – este operaţia de repartizarea a pieselor de

cherestea pe clase de calitate după specia lemnului, dimensiuni,
sortimente şi destinaţii.

Gruparea pieselor pe sortimente şi dimensiuni constituie sortarea

dimensională, iar clasificarea după însuşirile lemnului şi calitatea
prelucrării constituie sortarea calitativă.

3. Stivuirea cherestelei. Cheresteaua este adusă la locul de depozitare pe

linii de manipulaţie cu vagonetele sau pe drumuri cu auto sau pe
electrostivuitoare. Ea trebuie să fie stivuită în cel mult 72 ore de la intrare
în depozit. Înainte de aşezare în stive, trebuie de curăţat de rumeguş şi
fibre smulse. Stivele se fac pe platforme executate din elemente de beton
aşezate la o înălţime de minimum 40 cm de sol. Stivuirea se face cu spaţii
folosind în fiecare rînd de material şipci din răşinoase care se vor aşeza

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 între rîndurile de cherestea pe aceeaşi verticală, la distanţe între 1 şi 1,5
m, în funcţie de grosimea cherestelei. Piesele de cherestea se vor aşeza
în stivă cu faţa interioară în sus între piesele de pe acelaşi rînd lăsîndu-se
spaţii libere pentru a crea posibilitatea aerisirii. Pe stive se marchează o
tăbliţă unde este înscris: numărul stivei , data terminării stivei, specia,
dimensiunile, calitatea şi cantitatea, numărul de scînduri.

4. Uscarea cherestelei – material primă se depozitează în condiţii

corespunzătoare pentru a se evita degradarea ei. Depozitul de cherestea
se amenajează după anumite reguli privind forma şi poziţia terenului,
direcţia vîntului dominant etc. Cheresteaua se stivuieşte în depozite
anume amenajate cu postamente de beton, prevăzute cu drumuri de
acces, pentru a permite manipularea cherestelei cu ajutorul
autostivuitoarelor. Pentru stivuire se folosesc şipci de aceeaşi specie,
groase de 18 sau 24 mm, late de 24 – 60 mm şi lungi cît lăţimea
stivei. Operaţia de stivuire se execută manual. Înălţimile de stivuire sînt
de 4 – 5 m.

Stivele de cherestea se acoperă cu panouri din rame şi din carton asfaltat.

Acoperişul stivelor are o pantă din 10% pentru scurgerea apei şi se
consolidează împotriva vîntului. Pe stive se pun tăbliţe pe care se înscriu o
serie de date legate de materialul stivuit, şi anume: data începerii şi a
terminării stivei, lungimea , grosimea, lăţimea, clasa de calitatea şi
volumul materialului stivuit, umiditatea. Pentru mobilă, cherestiaua
trebuie să aibă o umiditatea de 8 – 10 % care se realizează prin uscarea
cherestelei. Uscarea cherestelei se face în funcţie de umiditatea iniţială,
densitatea şi grosimea ei, temperature, circulaţia şi umiditatea aerului,
procedeul şi instalaţia de uscare folosită. Lemnul se poate usca pe două
căi: pe cale naturală şi pe cale artificială.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 Uscarea naturală a lemnului se realizează în depozite sub influenţa
facterilor naturali de mediul, ca: vînturi sau curenţi de aer, căldură solară
ect. Durata de uscare pe cale naturală a lemnului este de circa 1 an pe 1
cm grosime la cheresteaua de foioase şi o jumătate de an pe 1 cm
grosime la cheresteaua de răşinoase.

Uscarea artificială se face în instalaţii speciale, ca:

- Instalaţii de uscare cu funcţionare continuă (tunele) la care aerul circulă,

de obicei, în lungul instalaţiei şi în sens contrar direcţiei de avansare a
vagonetelor de cherestea.

- Instalaţii de uscare cu funcţionare periodică (camere şi maşini de

uscare), în care aerul circulă transversal pe stive. O cameră de uscare cu
lungime de 8,5 sau 12,5 m este prevăzută cu baterii de încălzire a aerului,
ventilatoare, coşuri de admisie şi evacuare a aerului şi aparate pentru
controlul uscării cherestelii. Cel mai răspîndit tip de cameră este cel cu
ventilatoare elicoidale acţionate individual.

5. Masurarea şi însemnarea. Însemnarea este o operaţie cheie în procesul

tehnologic al fabricelor de cherestea de foioase şi se reflectă hotărîtor în
balanţa realezărilor economice ale unităţii, în capacitatea de a realiza
sortimentaţia comandată. Operaţia de însemnare constă în analiza
pregătitoare a pieselor brute, clasarea preliminară şi aplicarea semnelor
convenţionale.

Însemnarea este o operaţie ajutătoare care se face desenîndu-se cu

creionul pe materialul lemons care se croieşte linii drepte pentru locurile
de tăiere sau desenîndu-se după şablon, forma elementului. Grosimea se

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 măsoară în orce parte a piesei, lăţimea se măsoară pe lungimea piesei
unde nu există teşitură.

6. Secţionare cherestelei – prin secţionate se elimină defectele neadmise

şi se delimitează unele sortimente de cherestea care în continuare se vor
prelucra în mod diferit. Selecţionarea este o operaţie de tăiere
transversală, prin care se obţin piese de cherestea la lungimile cerute de
standarte. Secţionarea se efectuiază uneori şi fără a urmări eliminarea
unor defecte, cazul cînd se urmăreşte reducerea dimensiunilor unor piese
care, din cauza greutăţilor mari îngreunează manipularea lor ulterioară.

Această operaţie se execută la ferastraie circulare pendule. Se face

retezarea cherestelei la dimensiunile acprosimativ corespunzătoare, în
funcţie de comenzi. Prin retezare se urmăreşte şi eliminarea defectelor
naturale ale lemnului pe lungimea piesei.

7. Tivirea – este o operaţie de tăiere a marginilor pentru formarea

decantruri perpendiculare pe feţe. Operaţia se execută pe ferestraie
circulare simple sau duble, la care una din pînze este mobilă pentru a se
obţine gama necesară de lăţime. Avansul la aceste maşini poate fi manual
sau mecanic. Operaţiile de tivire şi spintecare se fac în scopul obţinerii a
două sau mai multe piese, eliminării teşiturii sau a unor defecte localezate
pe lungimea piesei, cum ar fi inima propriu – zisă la piesele centrale şi
zone de putregai.

8. Spintecarea cherestelei – este o operaţie de tăiere longitudinală a unei

piese de cherestea în scopul obţinerii de două sau mai multe piese cu
lăţimi diferite. Spintecarea se face la ferestraiele circulare simple cu un
singur disc de ferestrău şi riglă de ghidaj. În acest caz avansul este
manual.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 9. Reîndeluirea pe faţă şi cant – (Îndreptarea) această operaţie se
execută la maşina de îndreptat care se îndreaptă o faţă a piesei şi un cant
pentru ca să se obţină un unghi de 900 şi suprafeţe plane.

10. Rndeluirea la grosime – această operaţie se execută după îndreptarea

prealabilă a unei feţe şi a unui cant. Prin această operaţie se realizează
precizia geometrică a secţiunii prin feţe paralele şi perpendiculare între
ele ( faţă – cant ) precum şi precizia dimensiunilor. La rendeluirea le
grosime se poate obţine şi îndreptarea şi rendeluirea suprafeţelor printr-o
singură trecere sau mai multe treceri, pînă obţinem dimensiunile
necesare.

11. Frezarea – este operaţie prin care se face o serie de prelucrăci ale
canturilor şi ale suprafeţelor drepte sau curbe ale pieselor din lemn.
Operaţia se execută la diferite maşini de frezat, în fucţie de prelucrare. La
această maşină exescutăm lambă şi uluc pe canturile pieselor la
dimensiunile necesare.

12. Îcleierea – (asamblarea şi formarea panourilor) se execută unirea sau

legarea prin diferit mijoace tehnologice, a două sau mai multe repere
pentru a obţine un panou. Pentru realizarea panoului este necesar ca
semifabricatul să fie cu canturile plane şi netede, pentru ca să asigure o
bună încleiere. Înainte de asamblarea panourilor este necesară o sortare
prealabilă a elementelor, după:

- felul aşezării inelelor anuale

- după direcţia fibrelor

- după culoarea lemnului

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 - după specia lemnului şi dimensiuni

În acest caz, elementele sînt însemnate şi aşezate în pachete pentru

fiecare panou. După sortare şi însemnare se aplică adeziv pe canturi şi le
strîngem în dispozitive. Panoul obţinut se lasă pentru condiţionare timp de
12 ore. Calitatea unei îmbinări încleiate depinde de diferiţi factori, ca
specia lemnului, umiditatea lui, calitatea suprafeţelor, felul adezivului,
temperatura la presare şi presiunea folosită .

13. Rendeluirea la grosime. Rendeluim panourile în dependenţă de

grosimea necesară (20 mm ). Această operaţie se execută la maşina de
îndreptat unde se înlătură rugozitatea suprafeţei, în urma cărora obţinem
o planietate sporită a suprafeţelor pieselor pentru scaun.

14. Dimensionarea.Muncitorul însemnăm pe panou dimensiunile necesare

şi apoi această operaţie se execută la maşina ferestrăul panglic de
tîmplărie unde obţinem o exaccitate sporită a dimensiunilor pieselor
pentru scaun indicate în fişa tehnologică.

15. Frezarea – la această operaţie executăm frezarea cu profil a canturilor

elementelor. Această operaţie se execută la maşină de frezate de jos sau
la maşina de frezat manual.

16.Burghierea – este operaţia de găurire a lemnului, prin care se execută

găuri şi scobituri în vederea asamblării reperelor din lemn cu cepuri
încleiate sau cu şuruburi pentru lemn, sau solidarizarea acestora.
Burghierea este o formă de tăiere închisă de formă rotundă. Burghierea
se execută la maşini de burghiat verticale şi orizontale simple sau
multiple. Găurirea se face cu diferite diametre şi adîncimi necesare.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 17.Şlefuirea – este operaţiea de netezire a suprafeţelor pieselor cu
ajutorul materialelor abrazve. Şlefuirea se poate realiza manual pentru
piese mici profilate şi mecanic pentru piese lungi . Scopul şlefuirii este
înlăturarea şi smulgerea fibrelor şi petelor pentru a se obţine suptafeţe
uniforme cu un aspect estetic şi igienic. Se poate spune că şlefuirea
suprafeţelor este o operaţie de pregătire la finisarea materialelor din lemn
şi a materialelor pe bază de lemn pentru executarea operaţiilor de finisare
mai departe.

Şlefuirea trebuie să se facă în trei reprise:

- mai întîi la început facem o şlefuire brută cu granulaţie de 60 – 80 – a

doua operaţie se face o şlefuire fină cu granulaţie de 100-120 -şi
ultima operaţie se face şlefuirea finală cu o granulaţie de 150-180

După toate aceste trei şlefuiri obţinem o suptafaţă a elementelor

scaunului mai netedă şi mai frumoasă.

19. Finisarea – este ultima grupă din procesul tehnologic de fabricaţie a

finisării adică lăcuirea. Rostul lăcuirii este de acoperi suprafeţelor
produselor cu o peliculă transparentă lucioasă care redă un aspect mai
frumos. Deoarece lăcuirea şi vopsirea sunt ultimele operaţii prin a căror
executare produsul devine finit, se mai numesc şi operaţii de finisare a
produsului. Din punct de vedere a aspectului finisările
sunt:

- netransparente sau opace, cînd suprafaţa lemnului nu se vede.

- şi transparente cînd se pune în valoare coloraţia şi textura materialului

lemnos, iar acestea rămînînd vizibile prin stratul de lac. Fenisajul
netransparent se aplică mai des pe produsele de răşinoase sau foioase

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 ieftine care sunt folosite la maşini agricole, diferite autocamioane şi alte
produse care sunt expuse direct acţiunlor atmosferice. Iar finisajul
transparent se execută lacuri incolore sau slab colorate, semitransparente
sau transparente şi sunt folosite la produsele fabricate din specii
lemnoase cu o structură lemnoasă care au destinaţia de a fi folosite în
încăperi încălzite. Vopsirea cu lac se aplică cu pensula sau cu
pulverizatorul şi se lasă la uscare timp de la 1 – 24 ore la temperatura de
18–20 0C

19. Asamblarea şi montarea produsului – cuprinde o operaţie de grupare

(asamblare) a părţilor componente repere complexe şi subansambluri.
– aplicarea cepurilor rotunde, muncitorul va aplica în gaură un cep rutund
după ce la uns cu adeziv. –
muncitorul va fixa cele două piese una în alta -
muncitorul va efectua două găuri în canturile de sus ale pieselor –
muncitorul va aplica în fiecare gaură un cep rotund după ce la uns cu
adeziv.
Burgierea pentru scoabe. Muncitorul va stabili locul pentru burghiere
punînd scoabele şi fixînd cu creionul un punct în găurile scoabelor.
Burghiază locurile fixate cu creionul. Muncitorul va aşeza scoabele în
locurile burgheiate şi va înşuruba cîte un şurub în găiri.

picior suport. Muncitorul ea patru tălpi de cauciuc şi înbracă fiecare talpă

la fiecare colţ de jos a picioarelor suport.

20. Ambalarea şi depozitarea. Prin ambalare se urmăreşt înpachetarea

mobilei în aşa fel ca să fie protejată. După ambalare mobila se
depozitează în magazii ferite de umezeală, variaţii de temperatură, curenţi
puternici de aer şi lumina solară.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 2.4.Controlul tehnic la fabricarea produsului.

Realizarea unor produse de calitate constituie unu din obiectivele de

bază prin care se urmăreşte asigurarea sporirii eficienţei economice în
toate întreprinderile.
Produsele industriei lemnului formează o gamă de sortimente din ce în ce
mai bogat, urmarea procesului de diversificare, cu o valoare suerioară de
întrebuinţare. Datorită structurii complexe şi sensibile a lemnului,
diferenţiat în funcţie de specii şi al unei activităţi biologice variate se
impun a se acorda o atenţie deosebită prelucrării lemnului în fiecare fază
de prelucrare.

Obiectivele controlului tehnic sunt :

- verificarea calităţii producţiei: caracteristicile materialelor utilizate,
forma, dimensiunile produsului , , gradul de finisare sau alte caracteristici
ale produsului; -
respectarea condiţiilor prevăzute de STAS - uri, norme interne, caiete de
sarcini sau alte condiţii stipulate prin contract; -
prevenirea şi eliminarea debuturilor, a produselor declasate din procesul
de fabricaţie; -
respectarea tehnologiei de fabricaţie din momentul intrării materialelor
pînă la livrarea produselor finite.

Produsele din lemn sunt concepute şi realizate pentru a satisface anumite

funcţii cu un cost de producţie cît mai scăzut. Mobila
face parte din categoria bunurilor de larg consum cu folosinţă îndelungată
şi satisface nevoile utilitare precise în mobilarea locuinţelor sau a spaţiilor
social - administrative, hoteliere etc. În condiţii de confort, folosire
economică a spaţiului şi la un cost de producţie cît mai scăzut.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 Toate aceste însuşiri calitative pe care trebuie să le îndeplinească mobila
se ralizează în procesul de producţie, calităţi care se vor remarca la
consumator, prin folosirea mobilei.

 Calitatea producţiei determină calitatea produselor prin folosirea

unor tehnologii perfecţionate, co vor obţine şi produse cu însuşiri
calitative superioare.
 Calitatea produselor reprezintă totalitatea proprietăţilor unui
produs, măsură în care el satisface necesităţile societăţii, ca rezultat al
performanţelor tehnico - economice şi estetice, al gradului de utilitate
şi eficienţă economică pe care le asigură.

Calitatea se reprezintă sub două aspecte distincte: calitatea industrială şi

calitatea comercială. Se înţelege prin calitatea industrială conformitatea
produsului cu normele tehnice de fabricaţie şi standartele şi se referă la
calitatea materialelor, calitatea prelucrărilor, calitatea finisării, a feroneriei
etc.

Se înţelege prin calitatea comercială satisfacerea nevoilor utilitare,

estetice, de confort, nivel de preţ, calitatea finisării, modul de prezentare
şi concordanţa cu gustul publicului la un moment dat. Formele controlului
tehnic sunt : - preventiv -
lucrările pregătitoare, maşini, materii prime, forţă de muncă,
documentaţii, finanţare etc.

- în cursul executării producţiei - verificarea cantitativă şi calitativă a

lucrărilor ce se execută forme şi importanţă; - la sfîrşitul
lucrării - recepţia definitivă, introducerea în magazie pentru livrare,
ştampilare şi eliberarea certificatelor de calitate. Controlul de calitate
într-o fabrică de mobilă cuprinde următoarele etape:

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 Controlul de recepţie a materiilor prime, semifabricatelor materialelor şi
materialelor tehnologice sau al subansamblurilor sosite de la furnizori.
Controlul de recepţie respinge materialele necorespunzătoare calitativ,
pe baza normelor de calitate standartizate sau stabilite prin contracte.
Introducerea unor materiale de proastă calitate are urmări nefavorabile
atît asupra calităţii procesului tehnologic cît şi asupra calităţii şi
fiabilităţii produselor finite.
Controlul procesului tehnologic sau controlul pe fluxul de fabricaţie, care
se efectuiază de controlor în posturi fixe sau în posturi mobile, ( la mai
multe locuri de muncă ) controlorii verificînd calitatea pe operaţii, pot
măsura sau compara rezultatele cu lumitele admise ( compararea
dimensiunii efective măsurate cu limitele admise ale toloranţei ).
Controlul de recepţie se efectuiază în scopul de a face posibilă luarea
uneia din următoarele decizii : acceptarea sau respingerea lotulu, în
funcţie de numărul defectelor constante. Fiecare material introdus în
fabricaţie trebuie să corespundă condiţiilor de calitate de fabricaţie şi
livrare prevăzute separat pentru fiecare material, standarde în care este
înscris şi modul de verificare a calităţii. Condiţiile de calitate ale
materiilor prime, semifabricatelor şi materialelor pentru fabricarea
mobilei sînt reglementate în STAS - 770/80 " Mobilier din lemn. Condiţii
tehnice generale de calitate. " Pentru a asigura calitatea precisă a
produsului, trebuie să se introducă în fabricaţie materii şi materiale de
calitate corespunzătoare, a căror caracteristici trebuie sever controlate.
Calitatea produselor de mobilă se realizează în producţie, pe fluxul
tehnologic, la fiecare loc de muncă. Fiecare muncitor la locul său de
muncă îşi poate aduce contribuţia la realizarea calităţii produselor prin
realizarea calităţii operaţiei pe care o realizează. Pentru respectarea
condiţiilor de calitate la fiecare loc de muncă fiecare muncitor trebuie să

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 cunoască: ce se urmăreşte din punct de vedere al calităţii, ce se
controlează, cu ce se controlează şi mărimea abaterii de la calitate
prescrisă în documentaţia tehnologică.

Verificarea calităţii produselor de mobilă se face prin verificarea bucată

cu bucată sau verificări individuale ( control 100% ) aplicate produselor
la controlul final, fiind controlat fiecare produs dacă corespunde
condiţiilor generale de calitate prescrise. Controlul final reprezintă un
supracontrol şi constituie ultima barieră în calea pătrunderii produselor
necorespunzătoare în circuitul econemic. Controlul final oferă
posibilitatea de a verifica competenţa şi exigenţa cu care lucrează
controlul interfazic şi să stabilească măsuri pentru eliminarea
deficienţelor de calitate.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 3.1.Calcolul volumului de produs fabricat intrun schimb.

Vpfs=P/N

P=48000buc/an

Unde:

Vpfs-volumul de produs fabricat intr-un schimb;

P-productivitatea;

N-numarul de zile lucratoare intr-un an;

Vpfs=48000/250=192buc/zi

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 3.4Calcolul timpului normat la fabricarea produsului

T1- Recepţia materiei prime.

T2- Descărcarea

T3-Sortarea cherestelei

T4-Stivuirea cherestelei

T5-Măsurarea şi însemnarea

T6-Secţionarea ( retazarea )

T7-Tivirea

T8-Spintecarea cherestelei

T9-Rendeluirea pe faţă şi cant

T10-Rendeluirea la grosime

T11-Frezare

T12-Încleierea

T13-Rendeluirea la grosimea a panoului

T14-Dimensionarea

-retezarea la 900

-îndreptarea

-tăierea la ferestăul panglică

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 T15-Frezarea profilului pentru panouri

T16-Burghierea

T17-Şlefuirea panourilor

T18-Finisarea ( lacuirea )

T19-Asamblarea şi montarea produsului ( un trimou )

T20-Ambalarea şi depozitarea ( un trimou )

Ttot=T1+T2+T3+…T20=

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 PROTECTIA MUNCII SI A MEDIULUI AMBIANT.

OPERATIA Nr.1.
Descarcarea.
Poluanti la executarea operatiilor:
1.Deseuri menagere.

OPERATIA Nr.2.
Receptia calitativa si cantitativa.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Deseuri menagere.

OPERATIA Nr.3.
Transportarea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Deseuri menagere.

OPERATIA Nr.5.1.
Retezarea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Praf.
2.Aschii.

OPERATIA Nr.5.2.
Spintecarea
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Praf.
2.Aschii.

OPERATIA Nr.6.
Indreptarea
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Praf.
2.Aschii.
OPERATIA Nr.7.
Rendeluirea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 1.Praf.
2.Aschii.

OPERATIA Nr.8.
Frezarea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Praf.
2.Aschii.

OPERATIA Nr.9.
Slefuirea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Praf.

OPERATIA Nr.10.
Decolorarea.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Vapori de diferite solutii

OPERATIA Nr.11.
Aplicarea peliculei cu lac.
Poluanti la executarea lucrarilor:
1.Vapori de lac si vopsele.

OPERATIA Nr.12.
Asamblarea mobilei dupa finisare.

Poluanti la executarea lucrarilor:

1.Vapori de adezivi.

ACTIUNI PROGRAMATE LA CAPTURAREA SI NIMICIREA POLUANTILOR.

La operatiile 1,2,3 deseurile menagerie sint inlaturate prin
deridicare.Deseurile managere apar in orce caz,indifferent de actiunile
executate.
La operatiile 5,6,7,8 pentru captarea prafului si a aschiilor, fiecare masina
si toata hala sint conectate la instalatiile de exhaustrare.Din cauza ca

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 captarea totala a prafului este imposibila,in cadrul programului de lucru
se preconizeaza o intrerupere,pentru a micsora cantitatea de praf din
incapere prin ventilare.La sfirsitul fiecarui schimb se organizeaza actiuni
de deridicare.La operatiile 10,11,12 poluantii sint indepartati prin instalare
in camere a ventilatoarelor cu filter umede.

Factori de risc:
Descarcarea,Receptionarea,Transportarea
1.Suprafata abraziva;
2.Muchii ascutite;
3.Praf;
Rendeluirea,Burghierea,Frezarea,Slefuirea.
1.Suprafata alunecatoare;
2.Muchii ascutite;
3.Praf;
Finisarea cu lac,Asamblarea.
1.Praf;
2.Vapori de lac si adezivi;
3.Suprafete alunecatoare;

MASURI DE PREVENIRE A FACTORILOR DE RISC.

Pentru prevenirea factorilor de risc muncitorii sunt echipati cu haine de

protectie si manusi .Iar pentru prevenirea factorilor de risc ca:vapori de
lacuri si vopsele,muncitorii de asemenea sunt echipati cu masca,manusi si
haine de protectie.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 Cuprins
1.Introducere..........................................................................2 foi
1.1 Necesitatile societatii in produsul proectat............................1 foi
1.2 Necesitatile de materie prima..............................................1 foi
2.Compartimentul tehnologie
2.1 Descrierea tehnica a produsului proectat..............................3 foi
2.2Caracteristica tehnica...........................................................2 foi
2.3 Descierea procesului tehnologic la fabricarea produsului........10 foi
2.4 Controlul tehnic la fabricarea produsului...............................4 foi
3.Compartimentul calcule
3.1 Calcolul volumului de produs fabricat intrun schimb...............1 foi
3.2 Calcolul volumului lucrarilor.............................................. ...2 foi
3.3 Calcolul suprafetelor............................................................2 foi
3.4 Calcolul timpului normat la fabricarea produsului....................2 foi
3.5Calcolul volumului si masa reperelor prelucrate.......................2 foi
3.6 Calcolul volumului de materie prima......................................1 foi
3.7 Calcolul timpului normat al masinilor aflate in lucru.................2foi
3.8 Calcolul masinilor si utilajelor necesare la fabricarea produsului
proectat....................................................................................2 foi
3.9 Calcolul numaralui de executanti pentru indeplinirea lucrarilor la
fabricarea produsului proiectat confor productivitatii proectate.......1 foi
3.10 Calcolul de energie necesar la fabricarea produsului
proiectat.....................................................................................2 foi
4.Compartimentul economie.........................................................20 foi
5.compartimentul tratamente hidrotermice si hidrotehnice..............20 foi
6.Compartimentul masini,unelte si utilaje......................................20 foi
7. Compartimentul protectia muncii si mediul ambiant....................10 foi
8. Compartimentul prevenirea incendiilor.......................................10 foi
9.Bibliografie................................................................................2 foi

Compartimentul prevenirea şi stingerea

incendiilor

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 Cunoscându-se cauzele reale ale incendiilor se pot lua cele mai
eficiente măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor la toate etapele de
prelucrare şi fabricare .
În hală , la etapele de recepţie a lemnului principalii factori
de izbucnire a incendiilor reprezintă :
- Focurile deschise , sub formă de flăcări sau ţigări nestinse .
- Corpurile încălzite sau supraîncălzite ( conducte termice,
radiatoare , ) şi radiaţiile reprezintă pericol de incendiu
- Scurt circuitul electric , incendiile de acest tip sunt cauzate
acolo unde utilajele şi aparatele electrice se suprasolicită , sau se folosesc
instalaţii improvizate
Pentru acesta nu se vor folosi dispozitive vechi sau macarale
neechipate corespunzător
La etapele de prelucrare a lemnului factorii principali de
provocare a incendiilor sunt acei factori de risc care datorită intrării în
contact cu rumeguşul sau praful de lemn cu particule minuscule pot isca
incendii :
 Scânteile şi arcele electrice ce apar în sectoarele de finisare în
care se găsesc amestecuri de gaze , vapori sau prafuri combustibile .
 Scurt circuitul electric
 Scânteile mecanice
 Praful de lemn de pe conductele termice încălzit timp îndelungat
la temperatura de 1000C se carbonizează după care se autoaprinde , în
contactul cu aerul atmosferic.
Cel mai mare pericol de explozie îl reprezintă praful de lemn, făina
de lemn, făina de plută şi praful de la materialele de finisare. În
sectoarele de finisare , lacurile rămase în cabinele de pulverizare au
tendinţa de autoaprindere . Reacţiile chimice se numără şi ele printre

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 factorii de provocare a incendiilor . Reacţii ci degajări mari de căldură
( acetona cu aer sau perhidrol, acid sulfuric, cu colorant de potasiu,
etc. )
Pentru evitarea apariţie scânteilor se vor înlătura eventualele corpuri
metalice sau pietre care ar putea provoca scântei, înlăturarea pânzelor
tăietoare care sunt uzate. În încăperi cu pericole de explozie pardoselele
trebuie executate din materiale care nu dau naştere la scântei atunci
când sunt lovite de barele de oţel . Protejarea exploziilor şi evitarea
lor se foloseşte instalaţia de înăbuşirea a exploziilor. Ventilarea înlătură
posibilitatea formării amestecurilor explozive . Pentru prevenirea
aprinderii de la trăsnet se vor instala paratrăsnete .
Întreprinderile şi fiecare fabrică de prelucrare a lemnului se
vor asigura cu toate mijloacele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a
incendiilor .
Măsuri privind profilaxia antiincendiară
Pentru evitarea izbucnirii incendiilor pe parcursul executării lucrărilor
de terasament, sudare în construcţie, e necesar:
 de organizat şantierul conform cerinţelor proiectului de
execuţie a lucrărilor (PEL);
 de instruit muncitori la locurile de muncă, demonstrând cazuri
de izbucnire a incendiilor posibile;
 de amenajat locurile de muncă ale sudărilor cu complexe
antiincendiare;
 de păstrat curăţenia la blocurile de muncă şi nu trebuie de
acumulat lângă locurile de muncă materiale inflamabile.
Securitatea obiectului împotriva incendiului se asigura prin:
- printr-un sistem de preîntâmpinare a incendiului

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 - printr-un sistem de protecţie împotriva incendiului care costă
din dulapuri antiincendiare unde se află nisip, o lopată şi o căldare cu
fundul ascuţit ;
- prin măsuri tehnico-organizatorice adică toţi sunt instruiţi cum
sase comporte şi ce să facă în caz de incendiu .
Factorii periculoşi a incendiului care influienţează asupra oamenilor
sunt următorii :
o focul deschis şi scânteile
o temperatura înaltă a mediului înconjurător
o fumul
o concentraţia scăzută de oxigen
o prăbuşirea părţilor clădirii, instalaţiilor , etc.
o Preîntâmpinarea incendiilor se asigură prin:
o prevenirea formării mediului combustibilului
o prevenirea formării sau includerii în mediul de combustibil a
surselor de aprindere
Pentru a nu forma mediul combustibil trebuie:
 de folosit la maxim materialele greu combustibil şi
necombustibile
 de a limita utilizarea substanţei inflamabile şi utiliza cele mai
nepericuloase procedee de amplasare şi păstrare
 de a menţine mediul de vapori şi gaze în afara zonei de
aprindere
 de a automatiza şi mecaniza la maximum procesele
tehnologice ce ţin de folosirea substanţei combustibile ;
 de a instala utilajul cu pericol de incendiu în încăperi izolate
sau pe tern deschis ;
 de a utiliza ambalaje ermetice pentru substanţe combustibile
. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
  de a folosi dispozitive de protecţie la utilajul de producţie în
care se manipulează substanţele combustibile pentru cazurile de defectări
sau avari;
 folosirea încăperilor şi cabinelor bine izolate de mediul
înconjurător.
Prevenirea formării în mediu combustibil a surselor de aprindere
trebuie să se asigure prin:
- folosirea maşinilor şi mecanismelor la exploatarea cărora nu se
formează surse de aprindere;
- folosirea utilajului electric în corespundere cu cerinţele
regulilor de construcţie a instalaţiilor electrice;
- folosirea în construcţie a mijloacelor cu acţiune rapidă de
deconectare a posibilelor surse de aprindere ;
- amenajarea protecţiei contra fuljerului a clădirilor, instalaţiilor
şi utilajului;
- executarea regulilor stabilite privind securitatea incendiilor.
Faţa de sistemul de protecţie împotriva incendiilor sînt înaintate
următoarele cerinţe:
 folosirea mijloacelor de stingere a incendiilor şi tipurilor de
tehnică împotriva incendiilor respective;
 folosirea instalaţiilor automate de semnalizare a incendiilor;
 instalaţii şi dispozitive ce asigură limitarea propagării
incendiilor;
 folosirea sistemelor de protecţie antifum.
Sistemul de protecţie antifum trebuie să asigure protecţia căilor de
evacuare de fum, temperaturile înalte şi produsele toxice ale arderii atâta
timp, cît este necesar pentru evacuarea sau protecţia colectivă a
oamenilor.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 În timpul funcţionării întreprinderii toţi colaboratorii sînt instruiţi
referitor regulilor de securitate împotriva incendiilor, se folosesc mijloace
demonstrative de agitaţie privind asigurarea securităţii împotriva
incendiilor.
Responsabilitatea pentru de securitatea împotriva incendiilor a
obiectului o poartă şeful obiectului sau alte persoane oficiale, numite prin
ordin de către conducerea unităţii. Aceste persoane sunt obligate:
să cunoască proprietăţile incendiare a materialelor şi
substanţelor care se folosesc sau se păstrează pe sectorul încredinţat ,să
nu admită încălcarea regulilor de păstrare;
să urmărească starea de funcţionare a tuturor sistemelor ţi
instalaţiilor , să ia măsuri de înlăturare a neajunsurilor depistate;
să explice angajaţilor instrucţiunile şi regulile securităţii
împotriva incendiilor care sînt în vigoare la obiectivul dat .
Vaporii tuturor lichidelor inflamabile sînt mai grei ca aerul şi se
acumulează, de regulă, în zonele de jos ale încăperilor. Viteza de ardere a
lichidelor este o mărime instabilă şi depinde de temperatura de fierbere şi
aprindere a lichidului. Prafurile prezintă un pericol de incendiu sporit ,
deoarece posedă toate proprietăţile incendiare ale materialelor solide.
Valorile limitelor concentraţiilor explozive ale amestecurilor praf-aer
depind nu numai de componenţa chimică , dar şi de meditate şi
dispersitate.

Mijloace primare de stingere a incendiilor

Pentru lichidarea focarelor de incendiu la faza iniţială cu forţele
angajaţilor, toate încăperile de producţie, auxiliare, depozitele, instalaţiile
exterioare, precum şi sectoarele cu pericol de incendiu trebuie să fie

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 asigurate cu mijloace primare de stingere a incendiilor, inventar şi scule
pompiereşti în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare.
Mijloacele primare de stingere a incendiilor sânt: hidraţii de incendiu
anteriori, stingătoarele de mână, butoaiele de apă, pompe de mână,
bazine de nisip, învelitoarele de asbest sau prelată, inventarul şi sculele
pompiereşti de mână (căldări, topoare, lopeţi, târnăcoape, căngi, standuri
şi panouri pompiereşti, etc.).
Protecţia oamenilor în caz de incendiu.
Factorii de bază sub acţiunea cărora au loc accidentele, otrăvirile,
moartea oamenilor, precum şi pagubele materiale sunt: focul deschis,
scânteile, iradierea tehnică, temperatura sporită a mediului, produsele
toxice ale arderii, fumul, insuficienţa de oxigen, prăbuşirea construcţiilor
şi instalaţiilor, explozia construcţiilor şi instalaţiilor.
Securitatea oamenilor în caz de incendiu se asigură prin:
 măsuri constructive de amenajare a căilor de evacuare;
 măsuri îndreptate spre limitarea extinderii incendiului şi a
obiectelor şi produselor de ardere;
 elaborarea planului de evacuare;
 elaborarea planului de evacuare a oamenilor, instruirea
personalului privind regulile de securitate contra incendiului, în deosebi
comportarea în caz de incendiu;
 organizarea evacuării la timp a oamenilor prin folosirea
mijloacelor colective şi individual de protecţie precum şi proiectarea la
timp a mijloacelor de protecţie ante-fum;
 menţinerea în ordine a utilajului special ce favorizează
evacuarea cu succes a personalului în caz de incendiu sau situaţii de
avarii;

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
  limitarea folosirii materialelor capabile să răspândească
repedea arderea pe suprafaţa pentru făţuirea încăperilor prin care trec
căile de evacuare;
 stabilirea unui control sistematic din partea administraţiei
asupra păstrării şi circulaţiei de materiale şi substanţe combustibile şi
explozibile, respectarea măsurilor de securitate la executarea lucrărilor cu
foc deschis. Pentru evacuarea la timp a persoanelor se stabilesc numărul
necesar şi dimensiunile căilor de evacuare ce asigură posibilitatea
deplasării libere a oamenilor pe căile de evacuare, se organizează în caz
de necesitate dirijarea mişcării oamenilor pe aceste căi.

Masuri de protecţie a mediului ambiant

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 Pentru aprecierea calităţii componentelor mediului –aerul, apa ,solul
- sunt folosiţi indicii stării lor normative. Cei mai răspândiţi indici normativi
sînt CMA ale substanţelor dăunătoare în mediile numite , eleborate în
deosebi pentru oameni.
Măsurile de bază pentru protecţia şi folosirea raţianală a resurselor
de apă includ:
Ξ controlul calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;
Ξ respectarea normelor sanitare la crearea şi exploatarea
punctelor de captare a apei .
Cantităţi enorme de apă se consumă la multe procese şi lucrări de
finisare a podelelor umede , este necesar de a separa apa utilizată în apă
tehnică şi apă potabilă menajeră .Procesele tehnologice şi alimentarea cu
apă a instalaţiilor care necesită cantităţi mari de apă , trebuie însă fie
trecute la alimentarea în ciclu închis sau repetat .Pe şantierul de
construcţie se vor lua măsuri de micşorare a volumului de apă consumată
şi poluarea ei, prevenirea cazurilor de poluare a bazinelor acvatice cu ape
neepurate , deşeurile de construcţie.
Apele reziduale tehnologice şi gospodăreşti-comunale ale industrie
de construcţie vor fi revărsate în sistemul de canalizare sau permanente,
sau vremelnice.
Pentru păstrarea resurselor se apă în activitatea de construcţie este
necesar de efectua măsuri ce previn eroziunea , spălarea şi transportarea
particulelor de sol în bazinele acvatice, provocând poluarea şi nămolirea
acestora, precum şi măsuri de prevenire a infiltrării şi evaporării apei .
Protecţia aerului atmosferi în activitatea de construcţie exercită o
influenţă mare de a exclude poluarea lui. Lucrările de construcţie-montaj
acţionează negativ asupra mediului ambiant .Acesta este poluat puternic

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 în procesul pregătirii materialelor izolante, pregătirea betonului asfaltic
arderea deşeurilor .
Pentru a exclude poluarea la efectuarea acestor lucrării şi procese
este necesar de folosit mai pe larg încălzirea electrică a materialelor prin
inducţie. Una din direcţiile principale a măsurile de protecţie a naturii este
prevenirea poluării mediului ambiant la exploatarea maşinilor de
construcţie şi a unităţilor de transport . Acest scop poate fi atins pe
umătoarele căi:
micşorea concentraţie substanţelor toxice în gaze de
eşapament a maşinilor de construcţie, prin reglarea minuţioasă a
sistemului de alimentare cu combustibil a motoarelor cu adere internă;
excluderea compactă a degajărilor toxice în atmosferă prin
trecerea maşinilor de construcţie la acţiunea electrică gaz natural.
Nivelul zgomotului în localităţi la locurile de muncă şi încăperi este
reglementat de acte normative GOST 12.1.003-76 „SSBT. Şum. Obşcie
trebovania bezopasnosti”.
Influenţa negativă a zgomotului asupra organismului uman duce la
un disconfort şi cel mai mult este apreciată de oamenii ce locuiesc în case
cu multe nivele , ce posedă fono conductibilitate sporită.
Scopul proiectării de diplomă în domeniul protecţiei muncii este de a
însuşi şi a căpăta deprinderi practice ce ţin de elucidarea factorilor de risc
(dăunători şi periculoşi) ce apar în procesul de muncă şi a elabora măsuri
şi mijloace tehnico-inginereşti de profilaxie a acestora, iar în domeniul
Protecţiei mediului ambiant – folosirea raţională a resurselor naturale
(solul, aerul, apa, flora, fauna, subsolul).
Compartimentul protecţia muncii şi mediul ambiant
Protecţia muncii este un sistem de măsuri şi mijloace social-
economice, organizatorice, tehnice, profilactic-curative, care acţionează în

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 baza actelor legislative şi normative şi care asigură securitatea
angajatului, păstrarea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a acestuia în
procesul de muncă.
Protecţia muncii ocupă un loc important în politica economică şi
socială a statului, aceasta constituind o parte integrantă a planurilor din
dezvoltarea economică şi socială a ţării. Sarcinile protecţiei muncii sunt
concretizate şi detaliate în programele complexe de ocrotire a muncii şi de
activităţi sanitar-curative. Dezvoltarea de mai departe a protecţiei muncii
este îndreptată spre crearea unor condiţii mai favorabile pentru o muncă
înalt efectivă, ameliorarea condiţiilor sanitar-igienice şi tehnice de
securitate, ridicarea nivelului culturii de producţie. Sistemul bine chibzuit
de protecţie a muncii este unul dintre cele mai importante condiţii de
rezolvare cu succes a problemelor de intensificare a producţiei pe baza
sporirii asigurării energetice şi electrificării sferei de producţie, aplicării
largi a unor tehnologii principial noi, perfecţionării uneltelor de muncă şi
proceselor de producţie, ridicării nivelului de mecanizare, automatizare şi
robotizarea sferei de producţie. Acest sistem prevede activităţi îndreptate
spre micşorarea bruscă sau prevenirea acţiunii asupra omului a factorilor
nocivi cauzaţi de funcţionarea utilajului tehnologic, spre ocrotirea mediului
ambiant.
Scopul protecţiei muncii este de a reduce la minimum,
probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii angajatului cu crearea
concomitentă a condiţiilor confortabile de muncă la o productivitate
maximală a acesteia.
Securitatea muncii în activitatea de producţie se asigură pe
următoarele căi:
 instruirea în materie de protecţia muncii a tuturor angajaţilor şi a
altor persoane la toate nivelurile de educaţie şi pregătire profesională;

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
  instructarea prealabilă şi periodică a tuturor angajaţilor;
 pregătirea specială angajaţilor care deservesc maşini, mecanisme
şi utilaje faţă de care sunt înaintate cerinţe sporite de securitate;
 verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic
ingineresc a materie în protecţia muncii (nu mai rar decât o dată în trei
luni).
Direcţii principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii:
asigurarea priorităţii ale politicii de stat în domeniul protecţiei
muncii;
emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii;
coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al
domeniului;
supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor
normative în domeniul protecţiei muncii;
cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale;
apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de
suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele,
vătămătoare sau periculoase ce nu pot fi înlăturate în condiţiile nivelului
tehnic actual;
participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de
protecţie şi al organizării muncii;
pregătirea şi reciclarea specialistelor în domeniul protecţiei
muncii;
organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de
muncă, accidentele de muncă, bolile profesionale şi consecinţele
materiale ale acestora;

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 colaborarea internaţională în domeniul protecţiei muncii;
contribuirea la crearea condiţiilor nepericuloase de muncă, la
elaborarea şi utilizarea tehnicii şi tehnologiilor nepericuloase, la
producerea mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă a salariaţilor;
reglementarea asigurării salariaţilor cu echipament de protecţie
individuală şi colectivă cu încăperi şi instalaţii sanitar-social, cu mijloace
curativ profilactice din contul angajatului.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale exercită coordonarea
activităţii de protecţie a muncii în Republica Moldova. Normele de
protecţie a muncii şi normele de igienă a muncii se emit de Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale şi de Ministerul Sănătăţii după consultarea
patroanelor şi sindicatelor.
Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de producţie şi
are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă , prevenirea
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale , în care scop
obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de
protecţie o au , potrivit atribuţiilor cele revin , cei ce organizează ,
controlează şi conduc procesul de muncă. O primă măsură a cărei
aplicare aduce un raport deosebit la îndeplinirea sarcinilor de producţie ,
cu eforturi fizice reduse pentru muncitori şi contribuie la prevenirea unor
accidente de muncă în fabricile de prelucrare a lemnului , este
organizarea locului de muncă .
La locul de muncă a lucrătorilor nu trebuie să se găsească
nici un obiect de prisos , care să-l stânjenească în executarea diferitelor
mişcări şi mânuiri legate de munca sa productivă .
Platformele , cărucioarele sau containere cu piese brute trebuie
aşezate în partea dreaptă a muncitorilor iar cele cu piese prelucrate în
partea stângă . Această aşezare îi va da posibilitatea muncitorului să

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 simplifice şi să reducă numărul mişcărilor sale. Raţionalizarea
fiziologică a proceselor de muncă în lupta împotriva oboseli este de
asemenea însemnată . Primul principiu al raţionalizării este economisirea
şi limitarea mişcărilor în timpul muncii . Acest principiu se aplică numai
mişcărilor care produc oboseala limitata fiind necesară , în măsura
posibilităţilor , la mişcările de aplecare a corpului .
În perioada când utilajele nu funcţionează sculele tăietoare trebuie
demontate de pe axele port cuţite trebuie verificată funcţionarea
dispozitivelor prin care se comandă pornirea, frânarea sau oprirea maşinii.
Dacă se constată o defecţiune, maşina nu poate fi pusă în funcţie până la
remedierea acestei deficienţe. După ieşirea din utilaje pentru debitare
,cheresteaua ajunge la ferstraiele circulare de retezat ,tivit sau
spintecat. Acestea trebuie verificate înainte de pornire sub aspectul
;strângerii, ascuţirii şi integrităţii pânzei tăietoare ,al întinderii curelelor
de transmisie ,a stării apărătoare de protecţie.
Este interzisă începerea lucrului înainte ca pânza tăietoare să
ajungă la turaţia de regim ,utilizarea pânzelor tăietoare cu doi dinţi
lipsă ,prinderea materialului cu mâna la o distanţă mai mică de 15 cm
de planul pânzei ,secţionarea suprapusă a mai multor piese ,retezarea
reperelor mai scurte de 20 cm ,frânarea pânzei cu diferite obiecte după
oprirea motorului de acţionare ,depozitarea de materiale lemnoase pe
masa utilajului ,manipularea neprotejată a materialului pe deasupra
pânzei tăietoare executarea oricăror lucrări de intervenţie fără să se
oprească utilajul. Deserventul utilajului trebuie să aibă în dotare si să
folosească burtieră şi ochelari de protecţie şi nu trebuie să stea în
dreptul pânzei tăietoare ,în timpul funcţionării acestuia ,ci num ai lateral
şi în faţă ,iar ajutorul numai lateral şi în spate, deoarece eventualele

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 resturi sunt aruncate cu putere înapoi şi produc în majoritatea cazurilor
accidente grave.
Hala de fabricare a cherestelei ,prin specificul acesteia este un loc
unde se pot întâmpla multe accidente. Multe utilaje în mişcare
,diversitatea acestora şi nu în ultimul rând zgomotul constituie tot atâţia
factori de risc care favorizează accidentarea. Conducătorii procesului de
producţie se vor asigura că muncitorii din subordine nu părăsesc locul
de muncă şi nu se deplasează în zonele unde circulaţia este nepermisă.
Căile de circulaţie în hală trebuie recunoscute şi respectate de tot
personalul halei de fabricare. În paralel aceste căi trebuie menţinute
curate ,fără goluri în pardoseală sau denivelări .Este interzisă blocarea
căilor de acces cu diverse materiale lemnoase .Spaţiile de trecere dintre
diverse utilaje care au distanţa mai mică de 1 m se vor bloca ,pentru a
împiedică trecerea muncitorilor prin aceste locuri. Fiecare muncitor
trebuie să aibă calificarea profesională prevăzută de indicatorul general
al meseriilor şi specialităţilor şi să i se facă periodic instructajul de
protecţie a muncii specific locului de muncă la care î-şi desfăşoară
activitatea . Muncitorul este obligat să folosească în mod corect
echipamentul şi materialele de protecţie acordate pentru locul de
muncă şi operaţiunea respectivă , precum şi echipamentul de lucru . Se
va asigura dacă instalaţia exhaustoare este racordată la sistemul
central exhaustor.
Se va asigura transportul rumeguşului şi prafului de lemn la
locuri special amenajate , după care se vor transporta în locuri de
nimicire a lor .
Analiza condiţiilor de muncă
Condiţiile de muncă au un rol decisiv în activitatea de producţie,
determinând nivelul productivităţii muncii, starea traumatismului şi a

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 îmbolnăvirilor profesionale. Crearea condiţiilor de muncă trebuie să se afle
în atenţia conducătorilor locurilor de muncă de toate nivelele.
Analiza condiţiilor de muncă include:
evidenţierea stării reale a condiţiilor de muncă la obiectul de
bază;
analiza măsurilor tehnice şi organizatorice spre preîntâmpinarea
acţiunii negative asupra muncitorilor a factorilor nocivi de producere.
Analiza condiţiilor de muncă urmăreşte scopul de a evidenţia factorii
dăunători şi periculoşi de producţie care pot influenţa negativ asupra
muncitorilor la executarea unor sau altor lucrări, exploatarea utilajului
tehnologic, maşinilor, mecanismelor, dispozitivelor şi sculelor, a stabili
sectoarele şi operaţiile la care acestea au valori periculoase şi o fregvenţă
mai mare.
Mijloace de protecţie în cazul prafurilor.
În cazul, când metodele de desprăfuire a aerului zonei de muncă nu
asigură micşorarea concentraţiei prafului până la valoarea admisibilă sau
curăţarea mediului aerian este imposibilă sau neefectivă pentru protecţia
vremelnică a organelor omului sunt folosite haine speciale şi mijloace
individuale de protecţie.
Echipamentul de protecţie antipraf se alege în conformitate cu
normele existente „îmbrăcăminte, încălţăminte specială şi echipament de
protecţie” elaborat de Institutul Central de Cercetare în Domeniul
Protecţia Muncii.
Pentru protecţia organelor de respiraţie, de prafurile de var, de
ciment, ipsos, azbest sunt folosite respiratoare de tipul RN-19. Pentru
protecţia ochilor se folosesc ochelarii speciali antipraf. Pentru protecţia
corpului sunt folosite costume şi combinizoane contra prafului
confecţionate dintr-o ţesătură specială, care se curăţă uşor prin scuturare.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 Metode de combatere ale vibraţiilor maşinilor
Elaborarea măsurilor de combatere a vibraţiilor trebuie înfăptuită în
acelaş timp cu soluţionarea problemelor de bază a ramurii constructoare
de maşini. Aplicarea dirijării de la distanţă cu secţii şi sectoarele de
producţie va permite rezolvarea completă a problemei protecţiei de
vibraţii.
În procesele neautomatizate sunt folosite următoarele metode de
combatere a vibraţiilor: în calea de răspândire, în sursa de apariţie,
micşorarea influenţei negative a vibraţiilor asupra muncitorilor datorită
organiză corespunzătoare de muncă, precum şi prin folosirea mijloacelor
individuale de protecţie şi a măsurilor profilactic-curative.
Metode de combatere a vibraţiilor se bazează pe analiza ecuaţiilor
ce descriu oscilaţiile maşinilor şi agregatelor în condiţii de lucru.
La executarea cinematică a vibraţiilor sunt folosite următoarele
metode de combatere, care micşorează vibraţia prin acţiune asupra sursei
de exercitare:
- schimbarea elementelor constructive ale maşinilor şi articolelor de
construcţie;
- micşorarea neregularităţilor profilului căii maşinilor autopropulsate
şi de transport;
- ridicarea capacităţii de nivelare a elemetelor de sprijin ale
maşinilor autopropulsate şi de transport.
Amortizarea vibraţiilor poate fi realizată prin folosirea materialelor
compoziţionale , în particular, a materialelor dublu stratificate de tipul
oţel-aluminiu, oţel-cupru.
Din punct de vedere al reducerii vibraţiilor mai prioritară este
folosirea în calitate de materiale constructive a maselor plastice, lemnului,
cauciucului. Bine amortizează oscilaţiile materialele lubrifiante. În timpul

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 lucrului cu instrumente mecanizate de mână, electrice sau pneumatice
sunt folosite mijloace de protecţie individuală a mâinilor de acţiune
negativă a vibraţiilor. La ele se referă mănuşele de diferite modele,
precum şi căptuşelile, garniturile, lamele de vibroprotecţie asigurate cu
dispozitive de fixare la mâini.
Cînd se lucrează cu utilaj vibratorii, se recomandă de a include în
ciclul de muncă operaţii tehnologice ce nu sînt legate de acţiunea
vibraţiilor.
Metode de combatere a zgomotului
Pot fi folosite următoare metode şi mijloace:
1) metode tehnic-organizatorice
- folosirea proceselor tehnologice cu zgomot redus;
- perfecţionarea tehnologiilor de deservire şi reparaţie a
maşinilor şi utilajelor;
- folosirea mijloacelor şi utilajul cu zgomot redus.
2) metode arhitectural-planificatoare
-amplasarea raţională, din punct de vedere acustic, a
întreprinderilor, încăperilor clădirilor şi instalaţiilor;
- amplasarea raţională a zonelor de muncă.
3) mijloace acustice
- împrejmuiri fonoizolatoare a clădirilor, făţuieli fonoabsorbante,
sprijine vibroizolante
În cazul soluţionării problemei protecţiei contra zgomotului se
porneşte de la cele două forme sub care apar acestea:
1. forma obiectivă(micşorarea oscilatorie a corpurilor elastice );
2. forma subiectivă (senzaţie pe care o percepe organul auditiv).

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 Temperatura de asemenea trebuie luată în considerare, deoarece,
influenţând proprietăţile materialelor fonoizolante, poate să afecteze
performanţele acustice, cît şi gradul de confort.
Protecţia individuală a personalului contra zgomotului se realizează
prin utilizarea antifoanelor, care constituie baraje fonoizolante situate în
imediată apropiere a receptorului. Cerinţe care trebuie să le respecte un
antifon sunt următoarele: să asigure o izolare cît mai bună a zgomotului;
să asigure un grad de confort mai ridicat; să nu producă iritaţii ale pielii;
să se manipuleze uşor. În practică se utilizează două tipuri de antifoane:
de tip extern(sub formă de cască) şi de tip intern(sub formă de dop).
Astfel dacă este necesară o atenuare acustică mare, în special la
frecvenţe înalte şi pentru un interval scurt de timp, se va utiliza antifonul
de tip extern şi în cazul contrar se va utiliza cel intern.
Cerinţe sanitaro-igienice faţă de sisteme de ventilare
1. Sisteme de ventilaţie trebuie să fie calculate corect. Volumul
de aer trebuie să fie suficient pentru eliminarea surplusurilor de căldură,
umezeală şi a substanţelor nocive;
2. Volumul de aer aspirat La în încăpere trebuie să corespundă
volumului de aer eliminat Lel.
3. Sisteme de ventilare trebuie să fie plasate în aşa mod ca
eliminare să fie executată din locuri cu degajări sporite, iar aspirarea
aerului curat - în locuri cu concentraţii minime. Dacă această se referă la
surplusuri de căldură, atunci aspirare să se execute la podea, iar
eliminarea de sub tavanul încăperii.
4. Sisteme de ventilare nu trebuie să provoace suprarăcirea sau
supraîncălzirea angajaţilor;
5. Sisteme de ventilaţie trebuie să asigure electro - securitatea
de incendiu şi de explozie.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 Cerinţe faţă de iluminatul de producţie
Informaţia de bază privind lumea înconjurătoare omul o are datorită
analizatorului vizual.
Capacitatea înaltă lucrului vizual şi productivitatea muncii sunt
strâns legate de iluminatul raţional al locurilor de muncă. Pentru
analizatorul vizual diversitatea lumii înconjurătoare este reprezentată de
deosebirile lucrărilor şi obiectelor, caracterizate de dimensiuni, culoare,
contrast cu fondul şi distanţa de la ochi.
Cerinţele faţă de iluminatul de producţie, indiferent de sursa de
lumină, constau în următoarele:
a) suficienţa iluminatului - adică iluminarea obiectelor cercetate
trebuie să asigure condiţii confortabile pentru capacitatea de lucru;
b) uniformitate iluminatului - adică iluminarea în încăperile
industriale trebuie să fie uniformă în timp şi în spaţiu cu scopul ca
obiectele şi lucrările ce au capacitate de refracţie diferită.
Există trei tipuri de iluminat de producţie- natural (creat de lumina
directă şi reflectată a cerului), artificial (când sunt folosite doar surse
artificiale de lumină), şi combinat (când iluminatul natural neîndestulător
este completat de cel artificial).
Iluminatul natural poate fi lateral, prin ferestre în pereţii exteriori;
superior, prin lucarne de diferite tipuri şi construcţii şi combinat, prin
ferestre şi lucarne.
Cerinţele de bază faţă de iluminatul de producţie:
1. Iluminatul la locuri de muncă trebuie să corespundă lucrului
vizual, care este determinat de următorii parametri: obiectul de
distingere; fondul valorile căruia se află între limite 0,02..0,95.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 2. Este necesară asigurarea unei uniformităţi îndestulătoare a
luminaţiei pe suprafaţa de lucru, precum şi în limitele spaţiului
înconjurător.
3. Pe suprafaţa de lucru nu se admit umbre puternice.
4. Valoarea iluminării trebuie să fie constantă în timp.
5. E necesar de a alege direcţia optimă a fluxului de lumină.
6. E necesar de a alege componenţa spectrală a luminii.
7. Toate elementele instalaţiilor de iluminat trebuie să fie
asigurate prin legarea la pământ sau la firul nul, limitarea tensiuni
alimentarea instalaţiilor trebuie să fie până la 42, 36, 24 şi 12V.
Normarea iluminatului natural este caracterizat de faptul, că
iluminarea creată de el se schimbă în limite extrem de largi. Aceste
schimbări sunt condiţionate de perioada zilei, anului, caracterul
nebulozităţii şi proprietăţile reflectoare ale scoarţei terestre. De acea,
iluminatul natural cantitativ nu poate fi dat prin valoarea iluminării.
Normarea iluminatului artificial se efectuează în conformitate cu
NRC (SNIP) II-4-79. iluminatul artificial este apreciat după iluminarea
suprafeţei date. La aprecierea iluminatului se ia în consideraţie caracterul
lucrului vizual, contrastul obiectului cu fondul, fondul şi sistemul de
iluminat.
Cerinţe ergonomice faţă de organizarea şi construcţia locurilor de
muncă
Locul de muncă trebuie să fie acomodat pentru o muncă concretă şi
pentru muncitori de o anumită calificare cu considerarea particularităţilor
antropometrice, fizice şi psihice ale lor.
La construirea locurilor de muncă se vor respecta următoarele
condiţii de bază: prezenţa spaţiului suficient pentru executarea mişcărilor
de lucru la executarea muncii, conducerea sau deservirea maşinii;

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 asigurarea suficientă a legăturilor fizice, vizuale şi auditive dintre muncitor
şi utilaj.
La organizarea, construirea şi amplasarea locurilor de muncă trebuie
prevăzute măsuri care preîntâmpină sau reduc oboseala precoce a
muncitorului. De asemenea este necesar de prevăzut la locuri de muncă:
alegerea pozei raţionale de lucru, amplasarea raţională a panourilor
indicatoare şi a organelor de dirijare; asigurarea câmpului de vedere
optim a elementelor locului de muncă.
La amplasarea elementelor locului de muncă şi determinarea
dimensiunii lor se va ţin cont de indicii antropometrici, statici şi dinamici
şi de posibilitatea reglării a lor în dependenţă de diferite grupe de
populaţie pentru care locul de muncă este destinat.
Tehnica securităţii
Organizarea şantierului şi locurilor de muncă trebuie să asigure
securitatea muncitorilor la toate etapele executării lucrărilor. Toate
sectoare izolate trebuie să fie asigurate cu mijloace de comunicaţie.
La organizarea şantierului, amplasarea sectoarelor şi locurilor de
muncă, trecerilor pentru transport şi maşinile de construcţie, pasajelor
pentru oameni este necesar de stabilit zonele periculoase pentru oameni
este necesar de stabilit zonele periculoase pentru oameni, în limitele
cărora acţionează permanent sau periodic factori periculoşi de producţie.
Ele vor fi marcate cu semne de securitate şi inscripţii corespunzătoare .
- Zone cu acţiune permanentă a factorilor periculoşi de producţie
sunt considerate:
- Zone din apropierea părţilor conductoare neizolate ale instalaţiilor
electrice;
- Zonele din apropierea locurilor neîngrădite cu diferenţă de nivel de
1,3 m şi mai mult,

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 - Zone cu acţiune potenţială a factorilor periculoşi de producţie sînt
considerate următoarele:
- Sectoare din apropierea clădirilor şi instalaţiilor în stadiul de
construcţie;
- Etajele clădirilor sau instalaţiilor din acelaşi sector deasupra cărora
are loc manipularea încărcăturilor;
- Zonele deplasării maşinilor, şi utilajelor sau părţilor lor.
Încăperile în care se execută lucrări cu materiale pulverulente ,
precum şi locuri de muncă lângă maşinile de mărunţit, de măcinat,
fracţionat, trebuie asigurate cu sisteme de aspiraţie sau ventilare.
Se interzice rezemarea materialelor şi construcţiilor de garduri,
instalaţii provizorii sau capitale. Materiale pulverulente trebuie păstrate în
vase închise, luându-se măsuri împotriva împrăştierii la încărcare şi
descărcare.
Înainte de începerea lucrărilor la locurile, unde pot apărea gaze
nocive inclusiv rezervoare , fântâni, tranşee este necesar de efectuat
analiza mediului aerian.
Exploatarea maşinilor de construcţie inclusiv deservirea tehnică a
lor, trebuie efectuate în conformitate cu cerinţe standardului
(GOST)12.3.033-84, normelor SNiP3.01.01-85 şi instrucţiunilor uzinelor
proiectoare.
Conducătorii organizaţiilor ce efectuează lucrări de construcţii-
montaj cu folosirea maşinilor sunt obligaţi să numească personal
ingineresc-tehnic, responsabil de securitatea executării acestor lucrări din
acele persoane la care s-au verificat cunoştinţele privind executarea
lucrărilor cu aceste maşini.
Deservirea tehnică a maşinilor trebuie efectuată doar după oprirea
motorului şi coborârea presiunii în sistemele hidraulică şi pneumatică

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008
 până la presiunea atmosferică, exclusiv cazurile prevăzute de
instrucţiunea uzinei producătoare.
Nu se admite încălzirea agregatelor cu foc deschis, precum şi
exploatarea maşinilor cu scurgeri în sistemele de alimentare cu
combustibil şi hidraulică.
Montarea şi demontarea maşinilor se va executa în conformitate cu
instrucţiunea uzinei producătoare şi sub conducerea persoanei
responsabile de starea tehnică a maşinii.
Măsurile organizatorice ce asigură securitatea executării lucrărilor în
instalaţii electrice cu tensiunea până la 1000V sunt:
a) emiterea ordinelor sau dispoziţiilor de lucru;
b) admiterea echipei la executarea lucrărilor;
c) supravegherea în timpul executării lucrărilor;
d) stabilirea întreruperilor şi perfectarea actelor de terminare a
lucrărilor.
Pentru sporirea securităţii electrice în domeniul construcţiilor este
necesar:
- de deconectat de la reţeaua electrică instalaţiile care nu
funcţionează în anumite perioade;
- de deconectat reţeaua ce alimentează mecanismele de
construcţie, la terminarea lucrului pe şantier
- coordonarea de către organizaţii a locurilor de unire la reţele
consumatorilor sau la instalaţiile de distribuţie, supravegherea tehnică
permanentă asupra utilajului electric ce le aparţine.

. Tatian V.
Coala
Bejan T.
Mod Coala Semnat Data
ME PD - 15 - 2305 - 2008