sumar ianuarie 2010

pg. 6 - 7
Editorial
INTERVIU
Marcel Avram -
promotor AC/DC

LaurenŢiu
strauŢ
Director editorial

INTERVIU

pg. 8
Franco Midiri

La porţile cetăţii
Poate că mulţi dintre
noi ne-am dorit un Crăciu n
cu multă zăpad ă, sărbăt ori
mai aproa pe de ceea ce
pg. 18 trăiam atunc i când eram
copii. Semn alele erau bune
Profil de însă încet încet deasu pra
artist sibian cetăţii s-a pogor ât bleste mul
ploii şi magia sărbăt orilor ca
TEODORA în poveş ti a dispăr ut. Pătim iţi
CÎRCIUMARU de acest bleste m am veghe at
stingh eri la picătu rile de
ploaie care se prelin geau de
pe straşin ă. Asta nu a făcut
însă ca tradiţ ia, obicei urile şi
atmos fera să dispar ă. Târgu l
de Crăciu n nu a dus lipsă de
vizita tori iar la conce rtele
pg. 16 din piaţă sibien ii au indu-
rat un aprig ger. În ianua rie
Marele profesor din Cetatea lucrur ile încep să reintr e pe
făgaşu l norma l iar cei care
muzicală a Sibiului au dat tonul au fost mem-
brii orche stri Filarm onicii
pg. 10-11 cu conce rtul tradiţ ional de
Anul Nou urmaţ i în aceast ă
Calendarul evenimentelor săptăm ână de memb rii
Focus Sibiu, albumul Teatru lui de Balet şi actori i

pg. 15
lunii ianuarie
foto al oraşului tău Teatru lui Radu Stanca . Luna
februa rie are şi ea agăţat e în
cui câteva evenim ente impor-
tante iar din martie putem
să ne facem planu ri pentru
festiva lurile tradiţ ionale ale
Sibiul ui. Cultu ra aşteap tă la
pg. 14 porţil e cetăţii Sibiul ui reven i-
rea de după feeria din timpu l
sărbăt orilor.
INTERVIU
Paula Seling

Editor: Director editorial INSTITUŢII PARTENERE

Str. Giuseppe Garibaldi, nr. 11
Sibiu, Romania
Tel: 0369/591307
Laurenţiu Străuţ
redactori - Anda Ionaş, Florina Badea,
Bogdan Feldman, Aliza Adam, Daniel
Gârleanu
Colaboratori - Bernard Adam,Teodora
Cîrciumaru, Roxana Pepelea, adiophoto
Casa de Cultură a Municipiului Sibiu ,
Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul
Brukenthal, Teatrul Naţional Radu Stanca,
Biblioteca Astra, Teatrul Gong, CNM
Astra
numarul 14
ianuarie 2010
 stiri
Clubul ASTRA lansează
antologia cenaclului
Luni, 1 februarie 2010, la orele 18,
Clubul ASTRA va lansa prima antologie
a cenaclului, în Sala de consiliu din Cor-
pul B al Bibliotecii ASTRA, cu prilejul
aniversării a 2 ani de activitate în noua
formulă. Antologia cuprinde cele mai
bune texte citite la întâlnirile cenaclu-
lui până acum şi apare cu sprijinul fi-
nanciar al Consiliului Judeţean Sibiu şi
al Municipalităţii Sibiu.
Volumul a fost tipărit la Editura Ima-
go şi cuprinde 9 poeţi şi 9 prozatori. Me-
dia vârstelor autorilor prezenţi în acest
volum este în jur de 35 de ani. Printre ei
se regăsesc de la adolescenţi debutanţi
în ale scrisului la scriitori ajunşi la
senectute. Şi unii, şi alţii, credem noi,
sunt prea puţin cunoscuţi publicului,
iar asta din cauza slabei promovări de
care poate beneficia astăzi un om al
condeiului, neimpresariat de nimeni,
care publică o carte la o editură din cele
multe existente la noi. Tipărim antolo-
gia de faţă tocmai pentru a-i promova. Smeagoliţa şi alţii) şi purtând o corespondenţă permanentă
Nu putem decât să sperăm că, spre
deosebire de alte antologii care apar,
aceasta reuşeşte să transfere în paginile
sale ceva din atmosfera efervescentă
a întâlnirilor de cenaclu, dând seama
totodată de tradiţia literară de aici şi de
suflul cultural al Sibiului de azi.
4 5 stiri
Basmul printesei Repede-Repede-
o carte pentru o minte de om matur dar un suflet de copil
Finalul anului 2009 a fost bogat în evenimente literare la
Librăria "Humanitas". Printre acestea se află lansarea volu-
melor semnate de Dan Coman ("Dicţionarul Mara"), Claudiu
Komartin ("Un anotimp în Berceni") şi Radu Vancu ("Monstrul
fericit") apărute în colecţia "Rotonda" a Editurii Cartier. De
asemeanea, cititorii au avut prilejul unei întâlniri cu Emil Bru-
maru şi Veronica D. Niculescu, autorii cărţii cu titlul Basmul
printesei Repede-Repede, apărut la Editura Polirom.
Subintitulată la sugestia redactorului cărţii, ”O poveste pen-
tru adulţi”, textul este molipsitor prin bună dispoziţie şi can-
doare trădând doi autori puşi pe şotii, ce zburdă în voie şi fac
tumbe pe tărâmul copilăriei. Fragmentele de proză semnate de
Veronica D. Niculescu şi versurile lui Emil Brumaru alcătuiesc
un delicios cocteil asezonat cu dulcegării inocente şi aluzii
senzuale. Dincolo de aerul şugubăţ al personajelor, povestea
tratează teme importante ale literaturii precum destinul, mis-
terul iubirii, limita, timpul. Pitic Bun trebuie să parcurgă în
drumul său către ţara Prinţesei Repede-Repede şapte dealuri
printre care Dealul Dorului, al Rodului, al Răbdării, ajutat
fiind de o serie de prieteni (Cipupercuţ, Căţeloiul, O elevă,
cu aleasa inimii sale prin intermediul ,,scrisoretelor” aduse de
Cipupercuţ în pălărie. Nu lipsesc nici elementele de metatext
şi intertext ce fac ca basmul să se joace inclusiv cu ideea de
literatură. Astfel, autorii ne trag cu ochiul deghizaţi în cei doi
povestuci ce locuiesc în copacul cu forma literei Y .
Anda Ionaş

Cel mai tare concert rock al

Creativ, educativ si …ecologist. Pe scurt, “Solar Cinema”, adica un începutului de an 2010 la Cluj-Napoca
cinema mobil extrem de popular, care foloseste energia solara pen-
tru proiectii. Se intampla si la Sibiu, pe 24 ianuarie, in Piata Mare, cu
incepere de la ora 16.00. Evenimentul este parte din“Green Planet
Blues, Sinaia”, cel mai mare festival de film ecologic, aflat la cea
Solar Cinema Paradise Lost îşi
va lansa astfel în
România noua sa
de-a doua editie.Vor fi proiectate filme de scurt metraj cu tematica producţie de stu-
ecologica, precum si filmuletele finaliste la concursul “Green Planet dio intitulată „Faith
Blues”. Divides Us - Death
Directoarea evenimentului, Cristina Hoffman, declară: Ne-am dor- Unites Us”. Alături
it să creem un loc de dezbatere între publicul poate dornic să afle de ei va mai concerta
mai mult şi cei în măsură să ofere cele mai pertinente răspunsuri şi formaţia Samael
despre problemele actuale ale Planetei, sărăcia, lipsa de mijloace într-un singur show
de apa, problema petrolului, gunoaiele, deşeurile, distrugerea solu- în 15 februarie 2010,
lui, dispariţia speciilor de animale şi schimbarea climei. Asta doar ca la Casa de Cultură a Studenţilor din din Cluj-

să înşir câteva teme. Ecologia este un domeniu vast şi complex. Napoca. Biletele se găsesc în reţeaua maga-
Din fericire, filmul este o modalitate de comun icare mai directă , zinelor Germanos, librăriile Cărtureşti şi pe
mai de impact şi mai pe înţelesul oricui. Peste an am constatat că nu
filme de scurt
www.eventim.ro . Numărul de bilete este limitat
mai suntem singurul eveniment din România dedicat filmului “eco”. la 650 bucăţi. Biletele achizitionate pana in
Ăsta e un semn bun, mai ales că saltul s-a produs într-un timp atât acest moment sunt valabile, posesorii acestora
de scurt. Pe de o parte e bine că documentarele despre ecologie
ajung la un public din ce în ce mai larg, iar pe de alta, că se creeaz
e acum şi la
ă
noi
metraj la Sibiu urmand a primi la intrarea in sala si cate un afis al
evenimentului si o revista Maximum Rock.
o conştiinţă comună asupra unor probleme apărut Evenimentul este recomandat de Zile şi nopti şi
odată cu capitalismul şi societatea de consum. ProfilCultural şi organizat de Promusic Production
şi revista Maximum Rock.
 cover
dans story
interviu 66 7 7
M arcel Avram
şi D&D East Entertain-
ment organizează
concertul anului 2010
în România:
AC/DC în Bucureşti!
Evenimentul va avea
loc în data de 16
mai 2010, în Piaţa
Constituţiei din
Capitală şi face parte
din Black Ice World
Tour 2010. Revista Pro-
fil Cultural vă prezintă
un interviu realizat în
exclusivitate de către
Lenţi Chiriac.
Lenţi Chiriac: Am să vă întreb pentru
început câte ceva despre concertul
AC/DC din data de 16 mai 2010
din România. Mulţi după această
păcăleală care a fost în 2009 legată
de concertul AC/DC au crezut că acest
concert nu se va mai face niciodată în
România însă iată că acum este o cer-
titudine. Spuneţi-mi în câteva cuvinte
cum s-a ajuns ca AC/DC să concerteze
în sfârşit în România?
Marcel Avram: Întâi şi întâi
mie nu îmi place cuvântul ăsta
“păcăleală”. Sunt câţiva oameni
su există în toată lumea oameni
care păcălesc oameni. Aşa mult se
păcălesc între ei încât s-au păcălit
şi cu AC/DC. Erau doi puşti, doi
băieţi tineri, nu ştiu de unde au
venit, au spus că îi au pe AC/DC.
Au făcut prostia şi au crezut că
au AC/DC, nu i-au avut niciodată,
nu s-a ştiut cine sunt promotorii,
cine este producătorul. Eu sunt
născut în România şi vin aici cu
concerte de peste 20 ani. Prima
dată am venit aici cu Michael
Jackson. Nici atunci în 1992 nu
au crezut că vine Micheal Jackson
iar concertul a fost arătat în toată
lumea şi se arată şi acum. Dacă
lucrezi cu cineva care are credi-
bilitate este altceva. Nu ştiu cine
a făcut anunţul pentru 2009 însă
e clar că nu erau oameni care sunt
în această afacere. Eu fac concerte
AC/DC de 30 de ani, în 2009 am
făcut şapte concerte cu AC/DC din
care 4 – 5 în Germania/Austria, în
Belgrad – la care au venit şi 3000
de oameni din România şi am
făcut anunţul pentru anul acesta,
am căutat un contract, am vorbit
cu ei , au fost de acord şi iată că
în ziua de 16 mai AC/DC va veni
la Bucureşti în Piaţa Constituţiei.
Este al doilea concert. Primul va
fi în 14 în Sofia, ambele fiind deja
anunţate pe siteul oficial al trupei
şi al casei de discuri. Contractul
cu ei este semnat şi am pus în
vânzare biletele. S-au vândut
aproximativ 15.000 de bilete în
primele zile de când s-au pus în
vânzare. Să sperăm că vremea va
fi frumoasă.
expo
interviu
L.C. : Ce înseamnă un concert AC/DC
pentru România în acest moment ?
M.A. : Un concert AC/DC pentru
România înseamnă, ca să fac o
paralelă, este ca şi cum ar veni papa
de la Roma pentru catolici, a doua
oară la Bucureşti. Pentru publicul
rock AC/DC este la fel cum papa de
la Roma este pentru catolici. Este
cea mai mare trupa rock din lume şi
are cel mai mare show din lume. De
acestă dată vor aduce tot echipamen-
tul pe care îl au ei pentru că este
ultimul turneu. Vor fi aproximativ 60
de camioane din care 28 de camio-
ane vor fi numai cu materiale pentru
scenă. Va fi cea mai mare scenă care
a existat vreodată în România şi vor
cânta
pe scenă peste 2 ore toate hiturile
pe care le-au avut în cei peste 35 ani
de activitate. Va fi ziua ce mai mare
pentru muzica rock din anul 2010.
L.C. : Pe 16 mai AC/DC la Bucureşti, pe
11 iunie tot la Bucureşti Eric Clapton
şi Steve Winwood. Haideţi să vorbim
puţin şi despre acest concert...
M.A. : Da...vreau să spun că ambele
concerte le organizăm noi aici în
Bucureşti cu ajutorul unor colabora-
tori locali fiindcă eu nu locuiesc la
Bucureşti. Aş vrea să le mulţumesc pe
acestă cale. Este vorba de D&D East
Entertainment care ne ajută să punem
totul la punct, să aranjăm promovarea
concertului, trebuie în acelaşi timp să
mulţumesc Eventimului care a preluat
toată vânzarea de bilete şi asta e mult
dacă vrei să vinzi peste 60.000 de bi-
lete. Este mult, mult de lucru. Pentru
cineva care cumpără bilete este mai
simplu. Merge acolo cumpără biletul
şi are nişte aşteptări. Pentru noi este
o provocare. Noi trebuie să oferim
celor care au cumpărat bilete exact
ceea ce se aşteaptă să vadă. Singurul
lucru pe care nu pot să îl promit este
vremea. Dar Dumnezeu va fi cu noi şi
sigur vom avea o vreme frumoasă 20
25 grade adică exact ce este mai bine
pentru un show.
L.C. : mulţi clar aşteaptă concertul
Eric Clapton însă ei trebuie să ştie că
acest show este făcut împreună cu
Steve Winwood, un alt mare chitarist
şi dacă aţi văzut recent un astfel de
concert aş vrea să ne spuneţi cum
decurge un astfel de show cu cei doi
chitarişti.
M.A. : noi avem puţin noroc în ţara
asta, nu cu vremea sau cu restul dar
cel puţin cu muzica avem. Eric Clap-
ton a făcut între 7 şi 10 concerte în
ţările de vest în ultima perioadă. În
România este o cerere foarte mare
pentru un show cu el. Acum a făcut
un concert mare la Madison Square
Garden împreună cu Steve Winwood,
concertul a fost înregistrat şi
pe DVD, iar în urma acestui concert
Eric Clapton i-a propus lui Steve
Winwood să îl însoţească în 2010 în
turneu în Europa. Cu această ocazie
este trecut şi Bucureştiul pe afişul
turneului. Este un noroc mare să îi
putem avea pe amândoi în acelaşi
timp. În ţările de vest se vând cam
10.000 bilete la acest spectacol. La
Bucureşti concertul este pe 11 iunie
pe Stadionul de Atletism – este exact
locaţia ca ne trebuie. O să avem
amplasate scaune, o să fie ceva foarte
frumos este un eveniment nu va fi un
simplu concert.
L.C. : Ce planuri mai are Marcel Avram
împreună cu D&D East Entertainment
pentru anul 2010 sau chiar 2011?
M.A. : Idei şi planuri avem multe însă
acum trebuie să ne concentrăm pe
cele două evenimente anunţate şi
care vor fi cele mai importante în
acest an. Restul de evenimente o
să le construim împreună şi sperăm
ca la sfârşitul lui ianuarie, începutul
lui februarie să mai facem un anunţ
pentru cine mai vine în România.
Avem multe planuri dar totul trebuie
realizat într-un fel foarte profesional
şi foarte clar pentru ca oamenii să
înţeleagă. Noi nu suntem o afacere
de fabrică. Avem planuri şi pentru
2010 si pentru 2011 însă nu este
importantă cantitatea ci calitatea.
Publicul român aşteaptă de la noi
calitate şi aici avem noroc pentru
că D&D East Entertainment este un
partener foarte bun, cel mai bun după
părerea mea pe care putem să îl avem
în România, profesional, aranjat.
Interviu realizat de
Lenţi Chiriac
 concert
interviu
Câştigătorul Festivalului de la San Remo îşi
promovează în România ultimul album
Franco Midiri este câştigătorul locului I al ,,Festivalului Melodiei ” de la San Remo, din
acest an. Piesa ,,E! Sai che cosa c'è”, compoziţie a talentatului cantautor i-a adus râvnitul
premiu şi ea poate fi găsită pe albumul ,,Leggimi fra le Righe”, lansat astă-vară şi pe care
artistul îl promvează la acest sfârşit de an şi în ţara noastră.
Profil Cultural: Sunteţi câştigătorul
trofeului din acest an de la San Remo.
Prin ce anume credeti ca aţi convins
juriul?
Franco Midiri: Prin faptul că sunt can-
tautor, că muzica mea s-a întors puţin
în timp, fiind mai melodioasă decât cea
care se ascultă la momentul actual.
P.C.: Care sunt punctele care au marcat
traseul dumneavostră muzical?
F.M : Cariera mea a fost deteminată de
către public. Am simţit că el rezonează
cu muzica mea. A contat şi faptul că de
doi ani sunt invitatul oficial al concur-
sului Miss Adriatico, apoi concertele
pe care le-am susţinut şi trofeul de la
San Remo, dar pentru mine nu este
atât de important faptul de a câştiga un
trofeu la un festival, cât reacţia publi-
cului.
|
Eu sunt o pesoană
care călătoreşte
mult. Merg acolo
unde muzica mea
place. |
P.C.: Aţi spus că muzica pe care
o cântaţi este mai melodioasă, că
reprezintă o întoarcere în timp. Aveţi
nişte cântăreţi preferaţi pe care îi luaţi
drept model?
F.M.: Eu am crescut cu piesele lui
Adriano Celentano.Pentru mine a fost
un idol şi sper că într-o zi alţi copii vor
creşte cu muzica mea.
P.C.: Melodia cu care aţi câştigat
premiul I anul acesta la San Remo
este ,,E! Sai che cosa c'è”. Acum vă
aflaţi în România pentru promovarea
noului d-voastră album pe care se află
şi această piesă. Ce aduce publicului
acest album? Desprece ce anume îi
vorbeşte?
F.M.: Chiar titlul albumului ,,Leg-
gimi fra le Righe”(Citeşte-mă printer
rânduri) aduce în discuţie omul. E un
mesaj despre prietenie, despre dragoste
şi despre faptul că trebuie să acordăm
mai multă atenţie celor de lângă noi.
P.C.: Ce concerte mai pregătiţi în
România?
F.M.: Am avut în octombrie un concert
la Braşov, urmează cel de la Târgu-
Mureş în 3 decembrie şi apoi la Piatra
–Neamţ în 27 decembrie. Am discutat
şi despre posibilitatea de a susţine
un concert în Sibiu în decembrie, dar
deocamdată nu este sigur.
88
P.C.: Cum de aţi ales România pentru
promovarea noului album?
F.M.: Am venit în România în vacanţă,
pentru că sunt logodit cu o româncă,
dar vacanţa a durat puţin. Imediat ce
am ajuns, am fost contactat de presă,
am participat la diverse manifestări. Eu
sunt o pesoană care călătoreşte mult.
Merg acolo unde muzica mea place.
P.C.: Ce proiecte aveţi pentru viitor pe
plan muzical?
F.M.: Am dori să realizăm un festi-
val internaţional de muzică uşoară
în România, la Târgu-Mureş, în care
să aducem artişti din diverse ţări dar
care să cânte acelaşi gen musical, cum
se întâmplă la San Remo. Eu cred că
muzica trebuie să reprezinte un ,,feel-
ing”, să creeze atmosferă. Concertul pe
care l-am ţinut la Braşov urmărea să
testeze reacţia publicului.Oamenii au
reacţionat foarte bine. Au fost personae
de toate vârstele.
P.C.: Anul acesta Cerbul de Aur a
fost câştigat tot de un cântăreţ ital-
ian. Se pare că în general muzica
italiană e bine primită în România.
Cum percepeţi d-voastră muzica nouă
italiană?
F.M.: Nu foarte bine. În lume muzica
italiană e considerată ,,mama muzicii”.
Astăzi se face de multe ori muzică în
scop comercial. Se pierde valoarea
adevărată şi eu nu vreau acest lucru.
P.C.: În afară de d-voastră mai există
alţi artişti tineri care fac acelaşi lucru
ca şi d-voastră, care duc mai departe
muzica italiană adevărată, valoroasă?
F.M.: Da. Mai există. Spre exemplu
Laura Ponti sau Gio di tonno.
P.C.: Ce impresie v-a făcut Sibiul,
oamenii de aici ?
F.M.: E un oraş frumos şi deşi nu am
cunoscut multe persone, cei cu care am
luat contact au fost foarte ospitalieri, au
manifstat multă disponibilitate, şi asta
s-a întâmplat în general în România, în
toate locurile unde am fost.
01 & 20
13 no v. - 23
21 ian
16 uarie 24 octom brie
ianuarie 21 ian uarie
tomubrie
ocatr
Te Teatru
Festivalul International de
ALOlet
Ba TAKE, IANKE ŞI "Spune pe
? CADAtagiu
Minis neaulde
R ,Teatr Na-ba-
scurt metrajePART
SFÂRŞIT DE IDĂ
Spar derul
gato deea)
cafen scurt"
(Teatru editi a a III-a
let, "Radu Stanca" ,
tional Teatrul National "Radu Stanca" ,
nuci
Oldies Pub oraCasa de Cultura a
19.00 ora 19.00
Centrul Cultural Habitus
Casa de Cultura a
Sindicatelor Sindicatelor

iantom
26 oc
30 brie
uarie ev
ev en
en im
im en
en tete nini
lelelulu numarbie
i iato
i oc ee
riri
-01 noviembrie
Teatru
Astra Film Festival 2009
NDO:TAstra Film Studio
TURAizator
Organ
Teatrul National "Radu Stan-
ca" , ora 19.00

16 - 18.10
24 ianuarie
Te
Festi atr u
valul Inter
Jazz & More
national
VIATA CU UN IDIOT ,
Teatrul National "Radu
Stancul
Teatr , ora G"
a" "GON 19.00

18 dec.-18 ian.
GAIŢELE de Alexandru Kiriţescu
14/10/2009

Expoziţie
19:00 Teatrul National "Radu
Stanca"
FOCUS SIBIU 2009 ,
OSTATIC LA MĂTUŞICA de Mor-
riaPanych
Primaiss Sala Atrium
Sibiu -15/10/2009
19:00 Teatrul National "Radu
Stanca"

OMUL CARE A VĂZUT

MOARTEA de Victor Eftimiu
16/10/2009
19:00 Teatrul National "Radu 28 ianuarie
O NOAPTE FURTUNOASĂ de I. L. Caragiale
17/10/2009
19:00 Teatrul National "Radu Stanca"
FAUST după Goethe in fiecare zi
25 ianuarie
din 22/10/2009 pana in 23/10/2009 Hala Balanta
Stanca"

ASTĂZI NU SE FUMEAZĂ, Concert

Spectacolul LULU de Frank Wedekind 18/10/2009 24/10/2009 Teatru
TACHE, IANKE ŞI CADÎR de Victor Ion Popa

19:00 Hala Simerom 19:00 Teatrul National "Radu Stanca"

Straini in noapte ,
scenariu dramatic de Gavriil Pinte, Concert Simfonic,
pe texte de Iustin Panţa şi Mircea VREMEA DRAGOSTEI,
Sala Thalia VREMEA MORŢII de
, ora 19.00 Spectacolul TRANSPORT DE FEMEI Teatrde National "Radu Stanca" ,
ul Steve
Ivănescu 17/10/2009 Fritz Kater 21/10/2009 Gooch 25/10/2009 ora 19.00
14:00 Teatrul National "Radu 19:00 Teatrul National "Radu Stanca" 19:00 Teatrul National "Radu Stanca"
Stanca"
interviu
| Dumnezeu. Sunt momente grele prin care
Discografie Paula Seling
1998 – Only love
1998 – Ştiu că exist
1998 – Colinde şi cântece sfinte -
împreună cu Narcisa Suciu
1999 – De dragoste
2001 – Mă voi întoarce
2001 – Ştii ce înseamnă
2001 – Prima selecţie
2002 – Albumul de Crăciun
2003 – Fără sfârşit
2006 – De Sărbători
2009 – Culeg vise
2009 – Believe
În 13 decembrie sibienii au avut ocazia de a urmări
un concert în Piaţa Mare susţinut de ce mai aprecita solistă
pop din România – Paula Seling.
Născută chiar în ziua de Crăciun în anul 1978 la Baia Mare Pau-
la Seling a absolvit Colegiul "Gheorghe Şincai" din localitate în 1997
şi Şcoala Superioară de Jurnalistică din Bucureşti. A studiat canto şi
pian. În palmaresul ei se află numeroase premii şi trofee naţionale şi
internaţionale. La Sibiu a prezentat în faţa pubilcului o serie de colide,
ocazie cu care revista Profil Cultural a realizat un interviu cu artista
băimăreană.
Anda Ionaş: Dragă Paula, dacă ar fi să faci
la sfârşit de an un bilanţ, eşti multumită de
felul în care a decurs pentru tine anul 2009?
Ce împliniri ţi-a dus? Ce ţi-ai mai fi dorit?
Paula Seling: Pentru mine anul a fost tare
bun…Am lansat trei albume dintre care doua
conţin exclusiv compoziţiile mele, pe ver-
surile şi orchestraţiile mele. Am început sa
lucrez un album nou, am făcut planuri, am
cântat mult, am avut spectacole în multe lo-
curi din ţară şi străinatate, m-am bucurat să
vad că sunt mulţi oameni ale caror momente
din viaţă au avut, ca şi „coloană sonoră” ,
cântece de-ale mele.
Am deschis porţile festivalului şi am fost în
juriu la Cerbul de Aur, am câştigat locul 1 la
Mamaia cu o piesa a lui Cristian Faur… Am
lansat un „Best of” cu „Jurnalul National”,
am devenit imaginea unei firme din Satu
Mare ale caror creaţii vestimentare le port la
fiecre apariţie publică, am devenit imaginea
unui centru de sănătate din Odorheiu Se-
cuiesc unde, de alfel, voi petrece o vacanţă
după sărbatori.
A.I.:Pentru anul 2010 pregăteşti un nou
album. Ce ne poţi spune despre el?
P.S.: Pregătesc mai multe materiale şi…mi-e
greu sa vorbesc despre ele înainte de a fi
gata. Pot sa vă spun că lucrez, ca de obicei,
mult, pană în cele mai mici detalii. Conţine
atât piese compuse de mine cât şi de alţi
compozitori.
A.I.: Muzica ta este una sensibilă şi destul de
puţin comercială. Totuşi publicul te iubeşte
şi-ţi ascultă piesele cu plăcere. Care sunt
principiile după care te ghidezi în cariera ta?
P.S.: Fac muzică pentru că imi place, pen-
tru ca am mesaje pe care vreau să le
transmit prin ea. Cânt despre dragoste,
despre oameni, cânt pentru frumos, pentru
fiecare trecem, uneori, in viaţă, şi e impor-
tant pentru noi să ştim ca nu suntem şinguri
in momentele acelea, ca sunt şi alţi oameni
care şimt la fel ca noi, care pot sa ne dea un
sfat bun sau pur şi şimplu sa ne fie alaturi.
Sunt cântece, sunt versuri parcă făcute
special să te ajute sa întelegi lucrurile, viaţa,
oamenii, să te ajute să treci peste momente
| grele. Eu încă mai cred că muzica este un
14 1155
interviu
eveniment
O imagine face cât o mie de
cuvinte. O fotografie face mai mult
decât o mie de cuvinte. O fotografie
de presă face diferenţa între un arti-
col de presă citit sau ignorat, poate
forma opinii fără a parcurge măcar
textul care o însoţeşte. O expoziţie
de fotografie de presă care surpinde
viaţa unui oraş pe parcursul unui an
poate trezi amintiri la fel cum un al-
bum foto poate provoca anumite trăiri
celui care-l răsfoieşte. Acesta este şi
ideea de la care au plecat cei doi fo-
banca de alimente - silvana armat
tografi Silvana Armat şi Sebastian
Marcovici în realizarea expoziţiei
mod de a face omul mai bun, că este lăsată „Focus Sibiu 2009” ce poate fi
de Dumnezeu. vizitată în perioada 18 decembrie –
18 ianuarie 2010 în curtea interioară
A.I.: Întotdeauna în luna decembrie eşti o a Primăriei Municipiului Sibiu. Cele
prezenţă foarte vie pentru spectatori şi
FITS - silvana armat
telespectatori. De ce crezi ca se intâmplă 120 de lucrări din portofoliul auto-
acest lucru? Te arăţi tu mai disponibilă decât rilor reprezintă o retrospectivă a celor
în altă perioadă a anului sau muzica ta, mai importante evenimente prezen-
fiind o muzică de suflet e mai potrivită cu tate de media sibiană în anul 2009.
apropierea sărbătorilor?
Expoziţia acoperă toate domeniile:
P.S.: Eu sunt aici oricând cu tot cu muzica economic, social, sportiv, cultural,
mea. Probabil că, în perioada aceasta, politic, etc pentru ca rezultatul final
oamenii sunt mai aplecaţi către sentimente,
către versuri mai profunde, către muzica să redea o imagine cât mai fidelă a
mai liniştită, mai melodioasă iar muzica mea ceea ce s-a întâmplat în Sibiu în 2009.
albumul foto al oraşului tău
se apropie de aceste caracteristici şi are
mesaje mai apropiate de muzica Sfintelor
Sărbători.
Adevărul este că anul acesta a fost unul
foarte plin, foarte solicitant şi-i mulţumesc „Focus Sibiu” este un
Cerului pentru asta, chiar dacă uneori e greu proiect fotografic început de Silvana
să străbaţi lumea în lung şi în lat, sunt foarte Armat în anul 2007, ca o prezentare
încantată să pot să fac ceea ce îmi place.
a celor mai importante evenimente
artistice ce au avut loc în anul în
A.I.: Pe 25 decembrie îţi serbezi ziua de care Sibiul a fost Capitală Culturală
naştere. Redacţia revistei noastre îţi urează Europeană. Conceptul expozitiei a
de pe acum ,,La mulţi ani!”, multă sănatate şi
putere de muncă. Unde vei petrece acestă fost dezvoltat, în acest an fiind in-
dublă sărbătoare? Vei cânta sau vei avea un cluse fotografii surprinse de cei doi
Craciun în familie? autori în cele mai importante mo-
mente care au marcat dezvoltarea
P.S.: Eu cred că de Crăciun venirea Domnu-
lui o sărbătoreşti cel mai frumos şi mai plin oraşului Sibiu pe toate planurile.
cu cei dragi, în familie, aşa că, an de an, sunt Silvana Armat este fotoreporter al co-
la Baia Mare cu totul, cu părinţii şi cu socrii, tidianului local Turnul Sfatului. Este
cu prietenii, cu bunicii.
O şingură dată în toată viaţa mea am cântat absolventă a Facultăţii de Jurnalistică
din Sibiu şi a Programului de fotojur-
pasarea de foc - sebastian marcovici
în noaptea de Crăciun şi apoi, rămânând
şingură , gândindu-mă la bucuria de acasă, nalism din cadrul Colegiului Loyalist
la familie, am plâns mult în seara aceea şi, de din Belleville, Canada şi fotoreport-
incendiu - sebastian marcovici
atunci, sunt mereu alături de ei.
er profesionist de şase ani. Sebas-
A.I.: Ai vreo amintire deosebită din copilărie tian Marcovici este fotoreporter al
legată de seara de Crăciun? publicaţiei Hermannstadter Zeitung
şi corespondent al agenţiei de presă
P.S.: Toate amintirile serilor de Ajun şi zilelor
de Crăciun sunt speciale, an de an primim News In. A absolvit Universitatea de
colindători şi, uneori, merg şi eu la colindat, Ştiinţe Aplicate din Munchen, secţia:
ne reîntâlnim cu prieteni vechi, cu oameni foto – design şi face fotografie de presă
dragi, ne povestim lucruri pe care nu am la un nivel profesionist de trei ani.
apucat să ni le spunem pe parcursul anului.
Fiecare an de Crăciun, adun amintiri şi le
Expoziţia va fi deschisă în fiecare
pastrez în locul special dedicat tuturor oa-
zi, de luni până vineri, între orele
menilor şi locurilor preţioase pentru mine.
interviu realizat de Anda Ionaş 08.00 şi 16.00. Intrarea este liberă.
reportaj
Organistul FRANZ XAVER DRESSLER-
marele profesor din Cetatea muzicală a Sibiului
Z ilele trecute, plimbându-mi privirea
prin raftul cu discuri din biblioteca mea -
excelentă alternativă la Stagiunile muzi-
cale, încă în vacanţă - am dat peste cel ce
cuprinde înregistrarea ultimului concert
pe care marele organist de talie mondială,
sibianul Fr.Xv.Dressler, octogenar atunci, l-a
susţinut la Bucureşti.
Şi din drag, dor şi nemăsurat re-
spect, nemaivorbind de recunoştinţă, m-am
îmbrăcat frumos, m-am aşezat confortabil
într-un fotoliu, şi am pornit discul de vinil -
singurul, în opinia mea, de mare acurateţe
sonoră. Şi, ascultându-l, am retrăit cu o
forţă extraordinară, aceeaşi emoţie,
admiraţie şi inepuizabilă uimire,
de altfel foarte familiară mie, nouă
şi inexplicabilă pentru alţii, de
atingere a unui univers muzical
interpretativ de o gigantică vigoare,
substanţă si prospeţime, univers
în care sunetele calde, rotunde,
catifelate ale instrumentului, îşi
păstrează individualitatea, fără a se
amesteca, râmând clare, întâlnindu-
se sau suprapunându-se într-o
îmbrăţişare armonică, doar acolo
unde axa "simţ-emoţie - ştiinţă" din
muzică, o permite. Şi nimeni nu o
sublinia mai bine decât el. Aşa că,
acum, acasă, ca şi atunci demult
în sala de concert, l-am ascultat
pe prestigiosul muzician sibian,
profesorul, dirijorul şi compozitorul
Fr.Xv. Dressler, tălmăcind la instru-
mentul care l-a consacrat "Con-
certul în re minor" de Paul Richter, o
altă personalitate a vieţii muzicale
transilvănene din prima parte a
secolului XX. Lucrarea prezentată în
prima audiţie în cadrul concertului
Orchestrei de Studio al Radiotele-
viziunii, i-a fost de altfel dedicată
interpretului ei, ca un omagiu adus
activităţii complexe de muzician şi
animator, desfăşurată de Dressler.
Subliniind contrastul dintre
cele doua teme care trădează forma
clasică de sonata a primei parţi,
alternând sonorităţile ample, pline
de vigoare cu cele gingaşe până la diafan,
Paul Richter foloseşte o întreagă paletă
sonoră, pusă în valoare de interpret cu
uşurinţa şi seninătatea proprii maturităţi.
Partea a doua propune un dialog aproape
permanent între instrument şi orchestră, re-
alizat pe parcursul a paisprezece variaţiuni,
prilej de acomodare orchestrală. Şi-au dat
aici mâna într-o fericită fuziune, rareori
întâlnită în concertele noastre, interpretul -
subtil cunoscător al posibilităţilor inepuiza-
bile ale instrumentului, cu dirijorul Ludovic
Baci, atent în a asigura un acompaniament
corespunzător. Dialog ce a fost ridicat pe
cele mai înalte culmi, o dată cu finalul,
Toccata - patetică izbucnire de lumină si
forţă.
Aproape totdeauna, apariţiile
lui Dressler au culminat cu strălucite
demonstraţii de improvizaţie, particu-
laritate neatinsă încă de nici un instru-
mentist din lume, pentru că el improviza
fără nici o ezitare, în forme clasice sau
preclasice impecabile. Nici atunci, faima
sa nu s-a dezminţit. Aproape jucându-se
cu o imensa varietate de forme ritmice şi
melodice, Dressler şi-a încântat auditoriul
prin improvizaţia pe o temă dată din sală,
oferită ca întotdeauna la biss.
Excelent concert, puternică retrăire şi
caldă mângâiere. Cât de familiar şi nou îmi
sună aceste improvizaţii ! De ce? Pentru că
probabil sunt singurul muzician în deplină
cunoştinţă de cauza să vorbesc despre
Dressler. Mi-a fost profesor aproape un
an, timp în care, zi de zi, m-a învăţat NO
OFENCE, cam tot ce ştiu şi astăzi. M-a
învăţat de la bas cifrat la armonie; de la
contrapunct la polifonie; de la forme la
orchestraţie; de la curente muzicale la
citirea lor; de la cum se interpretează
până la cum se ascultă o piesa, fie ea de
întindere mică sau monumentală; de la ce
16
trebuie urmărit la o operă, până la care sunt
secretele ştiinţei muzicale - şi credeţi-mă,
sunt multe - şi cum trebuie ele folosite. M-a
învăţat tot în mai puţin de un an, eliminân-
du-mi din start disconfortul, ca să nu mai zic
chiar imposibilitatea de a concura pentru un
loc în Conservator, cu absolvenţii liceelor
de muzica, pe care eu nu l-am urmat. Apoi,
şi Conservatorul mi s-a părut o joacş. M-a
învăţat despre improvizaţie, explicându-mi
foarte clar, că acesta este un alt dar: îl ai sau
nu îl ai. Nu poate fi dobândit. Dar dacă îl ai,
ca să-l aduci la stadiul de artă trebuie să ştii
cum să faci, trebuie să-i cunoşti regulile.
Mi-a cântat sute de improvizaţii,
multe dintre ele pe teme date de
mine. Mi-a dezvăluit secretele orgii
sale dragi, de la Biserica Evanghelică
din Sibiu. Mi-a vorbit de calitatea
sunetului, de diferitele modalităţi
de a-l obţine pe cel mai potrivit,
partiturii sau atmosferei ce se dorea
interpretată. M-a învăţat tot ce ştiu
şi tot ce la rândul meu, acolo unde
a fost cazul, am dat mai departe ca
profesor pe de o parte, şi ca muzi-
colog pe de alta.
Datorită lui pot vizualiza muz-
ica, o pot înţelege din "n" perspec-
tive şi-i pot pătrunde magnitudinea.
Datorita explicaţiilor lui ştiu când
o operă, fie ea plastică, coregrafică,
teatrală sau literară este bună
sau nu, pentru că dacă nu emană
muzicalitate, dacă nu o poţi încadra
în această ştiinţă abstractă de o
generozitate aproape nelimitată, ea
pur şi simplu nu poate supravieţui.
Am învăţat enorm de la Dressler .
Şi mă gândesc mereu cu duioasă
recunoştinţă la acest colos artistic
şi la cât de binecuvântată am fost
de întâlnirea cu el, de încrederea cu
care m-a onorat şi de prietenia lui
chiar. Este genul acela de muzician
complex ce se naşte o dată la sute
de ani. De aceea va sugerez: nu-l
uitaţi! ascultaţi-l!, citiţi despre el,
învăţaţi de la cei învăţaţi de el şi veţi
fi infinit mai bogaţi. Mândriţi-vă cu
el. A fost si este al nostru, al româ-
nilor. Iar sibienii, ar trebui să-i ridice o sta-
tuie, pentru că nimeni şi nimic nu a aşezat
Sibiul atât de sus pe harta muzicală valorică
a lumii ca Dressler, cu improvizaţiile şi
biss-urile lui. Când Dressler, cu ani în urmă,
era în deplinătatea forţelor sale artistice,
a transformat Sibiul într-o strălucitoare
cetate muzicală la care veneau zeci şi zeci
de melomani din toate colturile lumii, doar
ca să-l asculte.
Şi acum, cei care vin în Sibiu,
străini sau romani, se duc să vadă orga lui
Dressler.
Doina Moga
17
nu sunt înregistrată ca fiinţă
rugăminţile de amor s-au înecat în
rebusuri
eu îţi sărut ridurile
tu ai ales să iroseşti ani pentru
cuvântul viaţă
inima este sugrumată cu funia
cheia ai uitat-o la bar unde ai fu-
mat ultima secundă
te urmez pe un drum greşit
tu te opreşti la fiecare colţ şi spui teritoriul tău e un spital de
eu iubesc şi tu ai fost proastă să mă neputinţă
crezi
joaca de-a sentimentele este un
stârv
la patul tău implor plecarea
vreau aer din gura unui nevinovat
noaptea pare un cocon pentru
oameni
în religia uitării
urci spre un alt drum
unde eu nu sunt înregistrată ca
fiinţă
Trăim două vieţi
degetele curg pe clapele de fildeş
ale gurii tale
te absorb în fiecare dimineaţă
iar seara îţi trăieşti viaţa
pe podeaua putrezită, cad şi mor
când soarele apare – miroşi a
tămâie
mă trezesc. Sunt o păpuşă teatrală
îmi adun mâinile, picioarele,
plămânii
te pun iar în harpă şi încep să te
sorb
literatura
Nisipul din păr
dacă erai doar fata din fotografie
ar fi fost simplu să-ţi număr nisipul scoici sparte şi-mi muşc sângele.
din păr
ar fi fost simplu să cazi de o mie de marea mă alungă spre iazuri
ori ca un ţurţure în topire
degetele se înfig în genunchii
umezi
caut dincolo de ancora ce o porţi
pe buze
unde rupi bucăţi din rochie pentru
a creşte pruncii malformaţi
eu îţi decojesc pielea şi o arunc în
mare
aerul se strânge în palme
ţi-aş pune lumea la dispoziţie însă
ai înceta să mai iubeşti
iar oamenii ar intra în tine ca într-
un tren
Ne rugam la cer
Chiar dacă cerul ar semăna cu un
cimitir
noi tot ne-am ruga cu epitaful de
sânge
Ne învelim cu praf de dimineaţă
violetă
şi credem că greşeala este o reţetă
nouă
în care gustăm bătrâneţea,
aflând nemurirea pe nisipul ud al
zilei
Nu există bine şi rău, iubire şi ură,
yin şi yang
doar om şi umbră de om
Trupul rămâne o dorinţă
neîmplinită a umbrelor
ce stau la ferestre să zâmbească
morţii
71
ne transformăm în animale
alerg pe nisip. îmi tai carnea cu
durerea se transpune în moarte.
înfundate
mă arunc în zorii murdari. tu
cosându-mi petecele inimii te
îndrăgosteşti.
uiţi de veninul ce-l ascund în pori.
pentru acest cuvânt.
o vale de morţi apare după ser-
ile geroase. calc printre ei şi trag
mirosul crud
puţin câte puţin până când îmi
cresc solzi pe vene. respir apoi
cadavre.
prin potecile scăldate în lume
moartă. las bucăţi de lacrimi.
oamenii devin cruci şi sângerează
formând mări pline de membre
culeg colţurile respiraţiilor. am un
piept cu insule ce atârnă de mine
algele învelesc trupurile bolnave.
smulg răutatea şi-mi pavez un oraş
doar pângăriţii pot intra. sângelele
trece de noi. înotăm în lichid
amniotic al noii lumi.
ne transformăm în animale
nevinovate. trupurile umane sunt
emi
lepădate.
şanţuri de leşuri înconjoară oraşul
lia
zet
 profil
dans 1818

TEODORA CÎRCIUMARU
1. Ce apreciezi la Sibiu (din punct de vedere cul-
tural)?
Diversitatea proiectelor culturale desfăşurate în
Sibiu şi în localităţile din judeţ, dar mai ales con-
tinuitatea acestor proiecte, ajunse deja la ediţii
cu numere impresionant de mari. Cred că Sibiul
are un atu din punct de vedere cultural, fiind
influenţat de tradiţiile mai multor “popoare” şi
care încă se păstrează an de an, spre norocul nos-
tru al tuturor. Nu în ultimul rând trebuie apreciat
şi publicul sibian, care umple sălile de spectacole
oferind satisfacţie artiştilor şi dorinţa acestora de
a se întoarce cu drag în Sibiu.
2. Ce crezi că îi lipseşte Sibiului?
Privind din perspectiva profilului meu, cred că
Sibiului îi lipseşte o Operă şi îndrăznesc să spun
că nu sunt singura care are această părere. Din
experienţa organizării alături de colegii mei
de la Filarmonica de Stat Sibiu, a Festivalului
Internaţional al Artei Lirice, sunt convinsă că o ast-
fel de instituţie ar avea un mare success în Sibiu,
sala Thalia sau Casa de Cultură a Municipiului fiind
arhipline la fiecare spectacol din cadrul Festivalu-
lui Internaţional al Artei Lirice. TEODORA CÎRCIUMARU
3. Ultima carte citită
Sibiu
Ultima carte citită ar fi “Paul şi Virginia” de Ber-
nardin de Saint-Pierre. De ce? Am trecut într-o
zi pe lângă doi copii orfani care vindeau cărţi S-a născut la Petroşani, jud Hunedoara
mai vechi şi tot felul de jucării sau alte lucruri să la 27 ianuarie 1985. A absolvit Liceul de
strângă fonduri pentru casa de copii. Printre altele
am cumpărat şi această carte. Este o carte pe care muzică „S.Toduţă”, Cluj, secţia pian.
o recomand tuturor, iar o descriere pe scurt ar fi: o
poveste de dragoste şi impactul “civilizaţiei”, care Este absolventă a Academiei de muzică
intervine între cei doi protagonişti; o lecţie din „G.Dima” din Cluj-Napoca, urmând
care fiecare are ceva de învăţat. cursurile de master la aceeaşi instituţie,
4. Ultimul film văzut la secţia orgă. Teodora Cîrciumaru
Dintre cele nou apărute ultimul vizionat a fost ocupă, în prezent, funcţia de de secretar
Twilight:Saga New Moon. Am citit toate cele pa- muzical la Filarmonica de Stat din Sibiu.
tru volume înainte de apariţia filmului şi am fost
curioasă să văd dacă imaginaţia mea a coincis cu
idea regizorului.
5. Melodia\artistul ascultat cel mai mult în ultima
perioadă…
Gabriela Cilmi – Warm this winter, Gene Autry –
Rudolf the red nose Rendear, Bing Crosby – It’s
beginning to look a lot like Christmas, Dean Mar-
tin – Let it snow…etc, cred că s-a înţeles ideea .
Încă mai sper să fie “iarnă”, iarna asta, să profităm
de săniuţa din dulap şi să mai avem şansa să ne
simţim din nou copii.