cand eram mai...mic(shtiu ca nu par,dar la un moment dat,cand jucam
fotbal [american] cu burebista,probabil,a fost shi subsemnatu' copil) ma gandeam,pot spune chiar ca imi imaginam cu nerabdare,cum ar fi sa stau de vorba,de la egal la egal,cu marile vedete ale timpului de atunci.imi imaginam chiar dialoguri intre mine shi X sau Y al vremii,inc are eu ash fi avut un oarecare ascendent de varsta.pe intzelesul tuturor,imi imaginam cum ar fi sa fiu mai batran decat bajetzii de la iris,compact,cargo,pasarea colibri,etc. Astazi,la matusalemica varsta pe care o posed in actul de identitate,imi dau seama ca trecerea de care vorbii mai sus,s'a facut brusc.fara ca eu sa o premeditez,sa o doresc in mod expres,si fara ca pur shi simplu sa o simt.m'am trezit de'odata,brusc shi destul de bizar,de o varsta SAU CHIAR MAI IN VARSTA decat unele "staruri" in devenire sau deja consacrate.ash putea ad cateva exemple,dar ma abtzin. P.S.: sa nu fiu intzeles greshit: tupeul de a intra in vorba (de cele mai multe ori chiar la pertu,persoana a 2-a,singular) cu cei consideratzi de unii sau altzii ca mari vedete,nu mi'a lipsit niciodata.pt ultima mea "isprava" de acest gen,intrebatzi'l pe marius tuca.era sa se lase chiar cu..."contondentze". In incheiere,sa notam ca au fost doar doua persoane pe care nu mi'am permis sa le tutuiesc: adrian (puiu) ivanitchi shi regretata tatiana stepa.