afwa

2. Ideografic
ă

ş
i gândire
filosofic
ă
; specificul
scrierii
ş
i
limbiichineze
Lingvi
ş
tii de valoarea
lui W.
Humboldt,
Franz Bopp sau
Weigerber au
sus
ţ
inut înscrierile
lor de filosofia
limbajului, c
ă
limba reprezint
ă
sufletul, forma l
ă
untric
ă
a uneiculturi, a
spiritualit
ăţ
ii
ş
i gândirii unui
popor. Acela
ş
i lucru se poate
spune
ş
i despre
limbachinez
ă
. Ea are îns
ă
o structur
ă
aparte
ş
i aurmat o evolu
ţ
ie specific
ă
în compara
ţ
ie culimbile
indo-europene.
Semnele
graficeinventate
, cum am spus,
în sec. al XIV-
leaa.n. Ch., se
scriau pe
carapacea de
broa
ş
te
ţ
estoase
ş
i probabil
ş
i pe cranii de
om. Ele sescriau
de la dreapta la
stânga, dar
ş
i de lastânga la
dreapta, de sus
în jos ca
ş
i de jos însus.
Aveau func
ţ
ii multiple fiind
ş
i
ideograme
(semne care
exprim
ă
idei)
ş
i
fonograme
(semne care
exprim
ă
sunete).Trecere
a de la
ideograme la
fonograme,
precum
ş
i amestecul lor,
ar necesitao
ampl
ă
tratare aparte,
care nu-
ş
i are locul aici.
Men
ţ
ion
ă
m doar c
ă
 problema
aceasta a
preocupat în
mod deosebit pe
sinologi
ş
i lingvi
ş
ti. Înliteratura
filosofic
ă
româneasc
ă
, amintim
studiile lui Ion
Banu în care
se propune
termenul de
categoriogram
ă
1
pentru a reliefa
specificul
gândirii
filosoficechinez
e, func
ţ
ie de specificul
scrierii
ş
i limbii.
fonogrameideo
grame
Cuvintele sunt
monosilabice,
limba fiind
bogat
ă
în diftongi
ş
is
ă
rac
ă
în
grupeconsonant
ice, spre
deosebire de
sanscrit
ă
. Nu exist
ă
categoria de gen
gramatical,
astfelc
ă
, gândirea este
dominat
ă
de categoria de
sex. Pentru a se
exprima, de
exemplu,
ideeadomesticir
ii animalelor
printr-o
ideogram
ă
, se folosea
imaginea
simplificat
ă
a unui cal cuo
frânghie legat
ă
la gât, iar pentru
a reda ideea de
s
ă
lb
ă
ticie (de pild
ă
, a unui tigru)
sereda imaginea
stilizat
ă
a acestui
animal, c
ă
reia i se asocia
semnul s
ă
ge
ţ
ii. O însemn
ă
tateaparte o are,
din punct de
vedere fonetic,
tonul
, func
ţ
ie de care
cuvintele
ş
i chiar propozi
ţ
iile, cap
ă
t
ă
sensuri diferite.
Aceast
ă
remarc
ă
trebuie re
ţ
inut
ă
fiind
foarteimportant
ă
pentru cunoa
ş
terea filosofic
ă
; de fapt, textele
filosofice
ermetice,
despreasce
ţ
i, nici nu pot fi
în
ţ
elese dac
ă
nu se
ş
tie modalitatea
de
in-tonare
a
cuvintelor respe
ctive.Cuvântul
"I" are, func
ţ
ie de felul in-
ton
ă
rii, nu mai pu
ţ
in de cincizeci
ş
i dou
ă
deîn
ţ
elesuri, iar
propozi
ţ
ia "ceu mang
ming tsie",
intonat pe
ultimul cuvânt
înseamn
ă
"s
ă
se
1
Vezi în acest sens
studiile:
Filosofia social
ă
ş
i limbaj grafic în
Hong-fan,
dar mai ales,
Figura grafic
ă

ş
iabstrac
ţ
ia filosofic
ă

(în I.Banu,.
Demersuri în
filosofia oriental
ă
, Editura
Ş
tiin
ţ
ific
ă
, Bucure
ş
ti, 1998, pp41-58,
respectiv 60-73).
Limba aceasta
poate exprima
ordine, poate
impune voin
ţ
e puternice,
subordonacom
portamentele
individuale
unei sigure
voin
ţ
e sacre, aceea a
împ
ă
ratului;
afectivuldomi
n
ă
intelecticitatea
, dizolv
ă
individul î