C O L E G I U L N A Ţ I O N A L P E D A G O G I C

“ R E G I N A M A R I A ” D E V A  

METODOLOGIA
PROIECTARII
CURRICULUM-ULUI SI
PRODUSE
CURRICULARE
B Î R L E A N R O X A N A

F L O R E A A N D R E E A - I O N E L A

S Î R B Ş T E F A N I A - E L E N A

V I E R U A N D R E E A - G I O R G I A N A

CLASA: A IX-A A
PROF. DR. PANĂ LUMINIŢA 
 Cuprins
I. PROIECTAREA CURRICULARĂ

I.1. DETERMINĂRI ŞI NIVELURI DE CONCEPERE A

CURRICULUM-ULUI  

I.2. POZIŢIONAREA FILOSOFICĂ ŞI IDEOLOGICĂ ÎN

PROIECTAREA CURRICULARĂ

I.3 REGULI PRIVIND PROIECTAREA CURRICULUM-

ULUI

II. PRODUSELE CURRICULARE ŞI IMPLEMENTAREA

ACESTORA  

II.1. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

II.2. PROGRAMA ŞCOLARĂ

II.3. MANUALUL ŞCOLAR

II.4. UN NOU PRODUS CURRICULAR: MANUALUL

DIGITAL

II.5. ALTE SUPORTURI CURRICULARE (GHIDURI,

CAIETE ALE ELEVILOR, SOFT EDUCAŢIONAL ŞI
AUXILIARE DIDACTICE) 
 I.  Proiectarea
curriculară 
I.1. DETERMINĂRI ŞI NIVELURI DE CONCEPERE A
CURRICULUM-ULUI

Proiectarea curriculară reprezintă un proces

multidimensional şi corelat al mai multor componente prin
care se prezintă principalele repere educaţionale (finalist,
de conţinut, procesuale, acţinale etc.) care vor ghida
procesul efectiv de instrucţie şi de educaţie, acesta având
să respecte numeroase reguli, principii şi ideologii.  

Acest proces de construcţie vizează mai multe

componente:
   -Selectarea, delimitarea şi explicitarea finalităţilor
pedagogice structurate pe diverse niveluri de generalitate;
 -Degajarea unor experienţe sau ocazii de învăţare, de
momente privilegiate, de absorţie  a cadrului recomandat;
-Stabilirea conţinutului de predare-învăţare, a valorilor
cunoşterii, sensibilităţii, afectivităţii, voinţei etc. care se vor
insinua la nivelul unor suporturi convenţionale (planuri,
programe ş.a.);
     -Desenarea cadrului metodologic de transmitere şi
accesare a respectivelor valori (strategii şi metode);
  -Degajarea unui univers mai larg de achiziţii prin jocul
dialectic;
   -Circumscrierea unor acţiuni de validare şi evaluare a
achiziţiilor preconizate de tot demersul curricular.

3
 Există mai multe instanţe chemate să prefigureze
curriculumul. Curriculumul este o rezultantă a mai
multor acţiuni ce vin dinspre:
-Nivelul macro-structural, prin decidenţii politici
ce proiectează diferite politici şi scheme curriculare;
-Nivelul intermediar, prin responsabilii plasaţi la
nivelul administraţiei sau forurilor pedagogice locale
( inspectorate, metodicieni, mentori etc.);
-Nivelul procesual propriu-zis, al acţiunilor
educative concepute şi realizate de educatorii înşişiul

NIVELUL 1

NIVELUL 2

NIVELUL 3

Roger Seguin (1991)

4
 Conceperea elementelor curriculare, de la planuri şi
programe şi până la manuale, suporturi curriculare ale
lecţiilor etc. se face respectându-se princiipiile didactice
cunoscute, dar mai ales cele cu referire didactică la
conţinuturi :
-Principiul accesibilităţii priceperilor, cunoştinţelor,
deprinderilor;
-Principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare 

RETINE!!!

În plus, dispunerea, conexiunea şi progresia se

vor realiza conform unor vectori logici şi
didactici în funcţie de:
-De la simplu la complex şi invers;
-De la general la specific şi invers
-De la factori singulari către factori multiplii şi
invers
-De la ordine slabă spre ordine înaltă şi invers
-De la concret la abstract şi invers
-De la cunoscut la necunoscut şi invers
-De la prezent către trecut şi invers
-De la apropiat la distant şi invers

5
 Exercitii
  1. DEFINIȚI SUCCINT PROIECTAREA
CURRICULARĂ.

    2. EXPLICAȚI COMPONENTELE VIZATE DE

PROIECTAREA CURRICULARĂ

  3.  ENUMERAȚI INSTANŢE CHEMATE SĂ

PREFIGUREZE CURRICULUMUL APOI
DESCRIEȚI-LE.

   4. PE CÂTE NIVELURI ESTE PUS ÎN PRACTICĂ

CURRICULUM-UL CONFORM LUI SEGUIN?

5.  CE PRINCIPII TREBUIE RESPECTATE ÎN

CONCEPEREA CURRICULUM-ULUI? NUMIȚI-LE

  6. REALIZAȚI UN ESEU DE O PAGINĂ PE BAZA

PROIECTĂRII CURRICULARE AVÂND ÎN VEDERE
MAI ALES VECTORII LOGICI ȘI DIDIACTICI
CONFORM CĂRORA SE REALIZEAZĂ
PROGRESIA CURRICULUM-ULUI. ACESTA NU
TREBUIE SĂ DEPĂȘEASCĂ O PAGINĂ. 

6
 I.2. Poziționarea filosofică și ideologică în
proiectarea curriculară 

Proiectul curricular comportă o insinuare a liniilor de

forță filosofice și ideologice. Orice proiect educativ, ca
reformă atotcuprinzătoare sau secvență a acesteia, are și
o conotație politică.  

Învățământul, ca educație realizată în instituții se face în

concordanță cu o politică explicită pe care o vor
manifesta cei care ajung la putere.

Trebuie să fim conștienți de faptul că acest proiect în

materie de educație se creionează nu numai din interior,
de către profesori, cu competențe, dorințele și interesele
specifice, ci și din exterior, de către instanțe ce
recomandă învățământului ce și cât trebuie să facă.

Exterioritatea alimentează și prescrie sarcini, scopuri și

obiective. Din exterior, acestea se pot vedea mai clar.

Din interior, însă, lucrurile se pot înfăptui mai bine și în

cunoștință de cauză. Interioritatea pune în acord
realitatea cu finalitatea, lucrând și funcționând.

Ca uneori politicul o ia înaintea realului, acest lucru este

în mare parte justificat, prin aceea că idealul trebuie să
împingă realul să se transforme în direcția anunțată de
idealitate. Întotdeauna idealul trebuie să întreacă realul
cu ceva. Dar nu prea mult. Întotdeauna proiectul va
conține și note ireale, dar nu irealizabil, peste puterea
realului de a le suporta. 

7
 I.3.  Reguli privind proiectarea curriculum-ului

 Dezvoltarea și proiectarea curriculum-ului se face în

concordanță cu normele sociale, cu valorile devenite
dominare, cu idealurile realizării ființei autonome,
creative, democratice.

       Wynn, de Joung, 1992, apud Negreț – Dobridior,

2002, p.20 recomandă respectarea următoarelor
principii de formare a curriculum-ului:

A. Principii cu privire la natura curriculum-ului:

  Principiul orientării filosofice - curriculum-ul trebuie să
fie fundamentat pe o filosofie a educației aflată în
concordanță și convergență cu filosofia omului. Se
bazează pe drepturile omului.
  Principiul individualizării - curriculum-ul trebuei să
răspundă trebuințelor personale de formare a omenirii.
   Principiul realismului - curriculum-ul trebuie să fie
centrat pe viața reală, pe valorile ei actuale.
   Principiul echilibrului - curriculum-ul trebuie să fie
structurat încât niciuna dintre componente să nu fie
neglijată
B. Principii de dezvoltare ale curriculum-ului
  Principiul colaborării – curriculum-ul trebuie să fie o
realizare colectivă la care iau parte toți cei competenți
și interesați.
  Principiul evaluării – evaluarea ca element esențial.
  Principiul asigurării – susținerea curriculum-ului
trebuie să fie adecvată cu elemente suficiente precum
laboratoare manuale etc.

8
 Principiul testării – dezvoltarea curriculum-ului trebuie
să fie un demers riguros care implică proiectarea,
experimentarea și optimizarea și amână validarea ori
de cate ori testarea experimentală nu este
concludentă. 
În ceea ce privește normele privind proiectarea
curriculară, s-a încetățenit cu algoritmul normatic
cuprins în așa-numitele TEZE ALE LUI SANTINI  (apud
Negreț-Dobridor, 2002, pp, 25-26) :
     Teza nr.1 – proiectarea curriculară trebuei să plece de
la obiective pentru a determina conținutul.
        Teza nr.2 – proiectul curricular nu este similar și nu
trebuie conceput ca un proces mecanic sau productive.
        Teza nr.3 – proiectarea curriculară trebuei să țină
cont de toate interesele, proiectul trebuie să satisfacă
toate cerințele.
        Teza nr.4 – în procesul proiectării curriculare
transparența trebuie să nu fie limitată de nimic și de
nimeni.
        Teza nr.5 – în proiectarea curriculară este
obligatorie exploatarea tuturor surselor de informare.
        Teza nr.6 - în proiectarea curriculară fiecare
membru al echipei trebuie să aibă competență precis
definite.
 Teza nr.7 – proiectarea curriculum-ului este doar una
dintre etapele dezvoltării lui, neputând să se substituie
acestuia ca întreg.
       Teza nr.8 – în proiectarea curriculară trebuie tratate
toate înformațiile fără niciun fel de părrtinire și cât mai
repede cu putință.
       Teza nr. 9 – obiectivele unui proiect curricular sunt
acceptabile numai dacă sunt perfect justificate
        
9
       Teza nr.10 – proiectarea curriculară nu este
completă dacă obiectivele nu sunt estimate valoric în
timp.  
     Teza nr.11 – valoarea unui proiect curricular trebuie
revăzută periodic înainte și după aplicare.
    Teza nr.12 – proiectarea curriculară este o activitate
de amploare cu mulți agenți, și nu o muncă de birou
sau de laborator.
    Teza nr.13 – în proiectarea curriculară colaborarea
educator-cercetător-descendenți ste obligatorie.
   Teza nr.14 – proiectarea curriculară nu poate fi
fragmentată. 

Retine!!!

Trebuie ținut cont de faptul că

procesul de delimitare
curriculară trebuie să găsească
răspunsuri optime la întrebări.

10
 Exercitii
    1. ENUMERAȚI PRINCIPIILE CU PRIVIRE
LA NATURA CURRICULUM-ULUI ȘI PE
CELE DE DEZVOLTARE ALE
CURRICULUM-ULUI.

2. EXPLICAȚI 3 PRINCIPII CU PRIVIRE LA

NATURA CURRICULUM-ULUI.

3. EXPLICAȚI 3 PRINCIPII DE DEZVOLTARE

ALE CURRICULUM-ULUI.

4. SCRIEȚI 3 DINTRE TEZELE LUI SANTINI

5. REDACTAȚI UN ESEU DE JUMĂTATE DE

PAGINĂ ÎN CARE SĂ PRECIZAȚI
IMPORTANȚA PRINCIPIILOR PRIVIND
PROIECTAREA CURRICULUM-ULUI.  

11
  II.Produsele curriculare
și implementarea
acestora 
CONȚINUTUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SE
OBIECTIVEAZĂ ÎN DOCUMENTELE ȘCOLARE,
CARE AU ROLUL DE A NORMA ȘI IMPRIMA
PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT UN CARACTER
PLANIFICAT ȘI UNITARE.
ÎN CONDIȚIILE ÎN CARE, ALĂTURI DE UNITĂȚI
ȘCOLARE DE STAT, FUNCȚIONEAZĂ ȘI ȘCOLI
PARTICULARE, PLANURILE, PROGRAMELE ȘI
MANUALELE ȘCOLARE SE MULTIPLICĂ,
IMPRIMÂND DOCUMENTELOR ȘCOLARE NOI
FUNCȚII ȘI CARACTERISTRICI :
-OBIECTIVĂRI PRIMARE (PROGRAME ȘCOLARE ȘI
PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT)
-OBIECTIVĂRI SECUNDARE (MANUALE ȘI
METODICILE)
-OBIECTIVĂRI TERȚIALE ( ORARELE ȘCOLARE,
PLANIFICĂRILE CALENDARISTICE, PROIECTELE
PEDAGOGICE)
ÎN CELE CE URMEAZĂ NE VOM ÎNDREPTA
ATENȚIA CĂTRE PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT,
PROGRAMEI ȘCOLARE, MANUALULUI ȘCOLAR ȘI
ALTE SUPORTURI CURRICULARE. 

12
 II.1. Planul de învățământ
Planul de învățământ este un document școlar, curricular,
emis de o instituție de învățământ, având funcția de a
orienta procesele instructiv-educative.
În cazul instituțiilor școlare de stat, planul cadru are un
caracter unitar și obligatoriu pentru toate unitățile de
același grad sau tip. Acesta cuprinde :
-Ariile curriculare și disciplinele din fiecare arie
-Numărul de ore alocat fiecărei discipline
-Numărul total de ore din trunchiul comun
-Numărul de ore din curriculum-ul la decizia școlii
-Numărul minim de ore/săptămână
-Numărul maxim de ore/săpămână
    Curriculum nucleu (Trunchi comun) – disciplinele și
numărul de ore alocate pe disciplină pentru toți elevii de la
o anumită specializare.
    Curriculum la decizia școlii – diferența dinre numărul
minim și maxim de ore din planul cadru, aici întâlnim mai
multe opționale:
Curriculum extins – are la bază programa școlară a
discipinei, atât elementele obligatorii, cât și cele facultative
Curriculum aprofundat – temele din programa școlară
obligatorii pe un număr mare de ore
Curriculum la decizia școlii – elaborat de școală la cerințele
comunității 
Ariile curriculare – un grupaj de discipline care au în comun
anumite obiective de formare, în număr de 7 și anume : 

4.Ed. Fizică, sport și sănătate

1.Limbă și comunicare
5. Arte
2.Matematică și științele naturii
6.Tehnologii
3.Om și societate 
7.Consiliere și orientare 

13
 fig.1-Planul-cadru de invatamant primar

Această organizare a planurilor de învățământ pe arii

curriculare oferă ca avantaje :
-Posibilitatea integrării demersului monodisciplinar
actual într-un cadru interdisciplinar;
-Echilibrarea ponderilor acordate diferitelor domenii și
obiecte de studiu;
-Concordanța cu teoriile actuale privind procesul, stilul și
ritmurile învățării;
-Continuitatea și integrarea demersului didactic pe
întregul parcurs școlar al fiecărui elev

14
 Planurile trebuie astfel concepute încât să favorizeze
tipuri variate de ieșiri din sistem. Astfel, gimnaziul oferă
orientarea către:
-Liceul teoretic
-Liceul tehnologic
-Liceul vocațional
-Școala profesională
     Liceul oferă orientarea către :
-Pregătirea universitară
-Pregătirea postliceală
-Piața muncii 

Exercitii
1. DEFINIȚI PLANUL CADRU.

2. CE CUPRINDE UN PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT?

3. CE ÎNSEAMNĂ CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII

ȘI TRUNCHIUL COMUN?

4. DEFINIȚI ARIILE CURRICULARE ȘI PRECIZAȚI

FIECARE CE CONȚINE

5. CE AVANTAJE AU PLANURILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT? 

15
 II.2. Programa școlară

Programa școlară este documentul curricular realizat de

un grup de specialiști pentru fiecare disciplină în parte
fiind abrobată prin ordin de ministru.
Aceasta cuprinde:
-Nota de prezentare ( descrie parcursul obiectului de
studiu respectiv, argumentează structura didactică
adoptată și sintetizează o serie de recomandări necesare.
-Competențe generale (ceea ce trebuie învățat în
ansamblu)
  -Competențe specifice (ceea ce trebuie învățat, descris
cu un grad mai mare de generalitate)
-Exemple de activități de învățare
-Conținuturi ( mijloace prin care se urmărește atingerea
obiectivelor-cadru și de referință)
-Sugestiile metodologice ( recomandări privind
metodologia de aplicare a programei)
Programa școlară reprezintă elementul cheie după care
se ghidează cadrul didactic în ceea ce privește
proiectarea anuală, semestrială, pe unități de învățate
continuâd cu proiectarea activităților zilnice și
desfășurarea acestora.
Programa școlară are un caracter operațional care derivă
din faptul că lasă profesorul suficientă autonomie in
organizarea și dimensionarea acțiunilor educative. Poate
că, în perspectivă, programa școlară ar trebui să devină
mai maleabilă la circumstanțele învățării, permițând
profesorului să propună teme și subteme noi. 

16
 Exercitii
1. DEFINIȚI PROGRAMA ȘCOLARĂ

2. CE CUPRINDE PROGRAMA
ȘCOLARĂ?

3. CE FEL DE CARACTER ARE

PROGRAMA ȘCOLARĂ? ÎNCERCAȚI SĂ
ÎL EXPLICAȚI.

4. CÂT DE IMPORTANTĂ CREDEȚI CĂ E

PROGRAMA ȘCOLARĂ PENTRU
CADRUL DIDACTIC? CUM ÎL AJUTĂ PE
ACESTA?

5. ÎNCERCAȚI SĂ REALIZAȚI
LEGĂTURA DINTRE PROGRAMA
ȘCOLARA ȘI PLANUL CADRUL ÎNTR-UN
ESEU DE O PAGINĂ.  

17
 II.3. Manualul școlar

Manualul școlar este instrumentul de lucru al

elevului ce cuprinde temele din programa școlară
pentru fiecare disciplină în parte.

Funcțiile
manualului (cf.
Seguin, 1989): 
1)  Funcția de
informare:
- selecția
cunoștintelor
trebuie  făcuta în
așa fel încât să se
evite fig.1. Manuale scolare
supraîncarcarea;
     - când se realizeaza selecția cunoștintelor trebuie să se
aiba în vedere anumite reduceri, simplificari, reorganizari.
2)  Funcția de structurare a învățării:
                        -de la experienta practica la teorie;
                       -de la teorie la aplicatii practice, prin
controlarea achizitiilor;
                       -de la exercitii practice la elaborarea teoriei;
                       -de la expunere, la exemple, la ilustrari;
                       -de la exemple si ilustrari la observatie si
analiza.
3) Funcția de ghidare a învățării care se poate realiza prin:
-repetitia, memorizarea, imitarea modelelor;
-activitatea deschisa si creativa a elevului care poate utiliza
propriile sale experiente si observatii

18
 Elaborarea unui manual este totodata o opera care
presupune ingeniozitate pedagogica si talent artistic;
Conditii pentru realizarea manualului:
- este o carte a elevului si nu a profesorului, este scris din
perspective elevului, „traduce in limba elevilor limba
savantilor nu este chiar la indemana oricui, nici macar a
savantilor”;
- trebuie elaborat astfel incat sa poata fi folosit ca instrument
de autodidaxie, este o carte exclusiv pentru studiu
independent;
- este o carte riguroasa din p.d.v. pedagogic trebuind sa
cuprinda:
a) obiectivele pedagogice urmarite enuntate –formulate pe
intelesul elevului;
b) sarcinile de lucru (de invatare conexe obiectivelor;
c) informatiile utile realizarii sarcinilor de lucru-invatare intr-o
forma clara, precisa, sugestiva (ilustrate corespunzator,
scheme, grafice, etc.);
d) sarcinile de lucru suplimentare pentru aprofundarea
studiului;
e) sursele suplimentare pentru completarea
cunostintelor(audio, video, etc.),
f) exercitii de autoevaluare, autolistele, etc.
În manual sunt cuprinse informații prelucrate și integrate
după principii didactice, psihologice, praxiologice, având pe
langă informații științifice și metode de aplicare ale
acestora. 

   AVANTAJELE MANUALULUI ȘCOLAR

Nu există costuri suplimentare, fiind date de școală;
E mereu la îndemână, nu este împiedicat de erori tehnice;
Gama variată de edituri din care cadrele didactice pot alege;
Conținutul este mai complex 
19
 DEZAVANTAJELE MANUALULUI ȘCOLAR
Îngreunează ghiozdanul;
Se uzează în timp;
Lipsa imaginilor;
Informații neactualizate. 

Exercitii
1. DAȚI DEFINIȚIA MANUALULUI ȘCOLAR.

2. PRECIZAȚI AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE

MANUALULUI ȘCOLAR.

3. PREZENTAȚI SUCCINT CRITERIILE DUPĂ

CARE SE REALIZEAZĂ MANUALUL ȘCOLAR.

4. EXPLICAȚI FUNCȚIILE MANUALULUI ȘCOLAR.

5. REALIZAȚI UN ESEU DE JUMĂTATE DE

PAGINĂ ÎN CARE SĂ PREZENTAȚI CUM AR
TREBUI SĂ FIE MANUALUL ȘCOLAR IDEAL. 

20
 II.4. Manualul digital
Manualele digitale sunt o
resursă educaţională
modernă ca rezultat al
imaginaţiei, iniţiativelor,
experimentelor şi
promovărilor, cercetării şi
dezvoltării noilor
tehnologii în educaţie, în
procesele sistemului de
învăţământ. fig.1. manual digital
De altfel, considerare din categoria instrumentelor de lucru
suport pentru învăţare, acestea sunt reflexia unei concepţii a
unui grup de lucru, situată necesar în prelungirea concepţiei
curriculare în actualitate, exprimată prin documente de
politici educaţionale şi prin documente curriculare.
O serie de caracteristici pot fi asociate pachetului de
învățare în format digital:
- hipertext (legături semantice între secvențe de conținut)
- integrarea multimedia: simulări, filme didactice, animaţie
interactivă, clipuri audio
- integrarea de activități de învățare complexe și de jocuri
educative (de tip serious games)
- acces online (pentru descărcare, pentru realizarea unor
teme în cooperare sau în competiție, pentru trimiterea
rezolvării unor sarcini de lucru etc.)
- posibilitatea de lucru direct pe manual, eventual,
colaborativ (căutare, subliniere/ evidențiere, adnotări,
rezolvarea sarcinilor de lucru etc.)
- sarcini de evaluare/ de auto-evaluare (inclusiv posibilitatea
construirii unui ”portofoliu electronic” al elevului)
(Lect. dr. Olimpius Istrate, Universitatea din Bucuresti) 
21
 Serie de dezavantaje ale manualului digital poate fi:
-Costuri supimentare
-Apariția erorilor tehnice
-Elevii care trebuie să posede cunoștințe digitale
-Mai mult timp în fața calculatorului
-Provoacă dependent 

Exercitii
1. DEFINIȚI SUCCINT MANUALUL DIGITAL.

2. PRECIZAȚI AVANTAJELE MANUALULUI

DIGITAL.

3. CARE SUNT DEZAVANTAJELE

MANUALULUI DIGITAL? EXPLICAȚI-LE.

4. CREZI CĂ ESTE IMPORTANT ACEST TIP

DE MANUAL ÎN DEZVOLTAREA ELEVILOR
ȘI  ÎN ÎNVĂȚAREA EFICIENTĂ?

22
 II.5. Auxiliare didactice
 Auxiliarele didactice sunt suporturi materiale incitatoare care
facilitează transmiterea unor conținuturi, putâd induce un
anumit tip de motivație, de atracție față de mesajele
intelectuale, afective etc.
Exemple : culegeri de teste, texte, probleme, fișe care asigură
predarea și evaluarea, ipostaze de simulare și modelare ale
situațiilor reale.
         AVANTAJELE AUXILIARELOR DIDACTICE
-Au valoare informală, normativă, euristică pentru cadrele
didactice.
-Explicitează direcțiile de acțiune, pricipiile și structurile de
acțiune prin exemplificări concrete.
          DEZAVANTAJELE AUXILIARELOR DIDACTICE
-Nu există programe dimensionate pentru disciplinele care se
predau în școală
  -Programul de calculator nu este un suport important
pentru o predare eficientă
Introducerea manualelor alternative a adus schimbări
benefice învăţământului românesc. Prin individualizarea
învăţării, manualele alternative susţin creativitatea şi iniţiativa
elevilor. Manualelor li se adaugă materialele didactice
auxiliare – precum diverse caiete şcolare, cărţi de limbi
străine, culegeri - esenţiale pentru înţelegere şi pentru
dezvoltarea creativităţii elevilor. 

fig.1. Auxiliare
didactice

23
 Exercitii
1. DAȚI DEFINIȚIA AUXILIARELOR DIDACTICE.

2. CARE SUNT AVANTAJELE AUXILIARELOR

DIDACTICE?

3. CARE SUNT DEZAVANTAJELE

AUXILIARELOR DIDACTICE?

4. CE SCHIMBĂRI AU ADUS AUXILIARELE

DIDACTICE ASUPRA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
ROMÂNESC?

5. DAȚI EXEMPLE DE AUXILIARE DIDACTICE

24
 Evaluare
1. DEFINIȚI PLANUL CADRU. 1 P

2. CE AVANTAJE AU PLANURILE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT? 1 P

3. PRECIZAȚI AVANTAJELE ȘI
DEZAVANTAJELE MANUALULUI ȘCOLAR. 1 P

4. EXPLICAȚI FUNCȚIILE MANUALULUI

ȘCOLAR.  1 P

5. DEFINIȚI SUCCINT MANUALUL DIGITAL. 1 P

 

6. CARE SUNT DEZAVANTAJELE

MANUALULUI DIGITAL? EXPLICAȚI-LE. 1 P

7. CE SCHIMBĂRI AU ADUS AUXILIARELE

DIDACTICE ASUPRA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
ROMÂNESC? 1 P

8. ÎNCERCAȚI SĂ REALIZAȚI LEGĂTURA

DINTRE PROGRAMA ȘCOLARA ȘI PLANUL
CADRUL ÎNTR-UN ESEU DE O PAGINĂ. 2 P 

FELICITARI!
25
 Bibliografie

http://www.academia.edu/10814782/Prod
use_curriculare

https://biblioteca.regielive.ro/referate/ped
agogie/documente-curriculare-
183360.html

Pedagogie / Constantin Cucoș – Ed a III-a,

rev. –Iași :Polirom, 2014