PROIECTUL

CONTROLUL INTEGRAT
AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI
Ghid de bune practici
GHID DE BUNE PRACTICI
ACTUALIZAT: IUNIE 2010
SUMAR

Capitolul 1
Introducere. .................................................................................................................... 02
1.1. Stadiul implementării Directivei Nitrați a Uniunii Europene.............................. 02
1.2. J ustificarea necesității aplicării programului de acțiuni pentru Zonele
Vulnerabile la Nutrienți la nivel local..................................................................... 03

Capitolul 2
Prevederi legislative specifice................................................................................ 04

Capitolul 3
Programul de acțiuni pentru Zone Vulnerabile la Nitrați.......................... 09
3.1. R esponsabilități ce revin autorităților locale din localitățile declarate
vulnerabile la nitrați.................................................................................................. 09
3.1.1. Identificarea exploataților agricole de pe raza localităților declarate
vulnerabile la nitrați............................................................................................ 09
3.1.2. Evaluarea presiunii exercitată de îngrășămintele organice la nivelul
localităților declarate vulnerabile la nitrați...................................................... 11
3.1.3. Evaluarea și comunicarea perioadelor de interdicție pentru aplicarea
pe teren a îngrășămintelor organice................................................................. 13
3.1.4. Alegerea sistemului de colectare și stocare a gunoiului de grajd
la nivelul localităților declarate vulnerabile la nitrați..................................... 15
3.1.4.1. Estimarea costurilor pentru realizarea platformelor de gunoi................... 16
3.1.5. Dimensionarea platformelor de gunoi.............................................................. 17
3.1.5.1. Depozitarea gunoiului de grajd în exploatații agricole individuale............ 17
3.1.5.1.1. Aspecte privind locaţia............................................................................ 17
3.1.5.1.2. Planificarea şi proiectarea sistemelor individuale de depozitare............. 18
Capacitatea necesară.............................................................................. 18
Măsuri generale de prevenire a pierderilor de nutrienţi în aer, sol şi apă.... 18
 SUMAR

Igiena: mirosul neplăcut şi insectele....................................................... 19

Depozitarea în câmp în cazuri excepționale............................................ 19
3.1.5.1.3. Tipuri de sisteme de depozitare şi compostare....................................... 19
Cerinţe generale...................................................................................... 19
Alegerea materialelor............................................................................. 20
Opţiunea 1: Grămezi de compost neacoperite, cu pat de paie
sau întăritură de pământ........................................................................ 20
Opţiunea 2: Grămezi de compost neacoperite, pe folii de plastic............. 21
Opţiunea 3: Construcții din lemn.............................................................. 21
Opţiunea 4: Construcții din lemn şi plasă de sârmă.................................. 22
Opţiunea 5: Construcții din blocuri de beton............................................ 23
Opţiunea 6: Construcții din plastic reciclat............................................... 23
Opţiunea 7: Minicontainere...................................................................... 24
Opţiunea 8: Adăposturi de dimensiuni medii pentru depozitarea
dejecţiilor solide................................................................... 24
Opţiunea 9: Instalaţii de depozitare a dejecţiilor lichide........................... 25
3.1.6. Ghid pentru amplasarea și realizarea platformelor comune de
depozitare a gunoiului de grajd......................................................................... 25
3.1.6.1. Scurtă descriere......................................................................................... 25
3.1.6.2. Alegerea locaţiei....................................................................................... 26
3.1.6.2.1. Cum se alege locaţia potrivită ?................................................ 26
3.1.6.2.2. Utilizarea facilităţilor existente – reabilitarea gropilor
de gunoi................................................................................... 27
3.1.6.3. Capacitatea necesară................................................................................ 27
3.1.6.4. Construcţie şi echipamente....................................................................... 27
Reguli generale de construcţie................................................................ 27
Echipamente........................................................................................... 28
SUMAR

3.1.6.5. Exploatarea platformei comunale de gunoi de grajd................................ 28

3.1.6.6. Impactul potenţial al construcţiei şi funcţionării platformei
de gunoi asupra mediului......................................................................... 29
3.1.6.7. Autorizaţia de construire şi funcţionare..................................................... 29
3.1.6.8. Evaluarea impactului asupra mediului...................................................... 30
3.1.6.9. Planurile de management pentru protecţia mediului............................... 30
3.1.6.9.1. În timpul construcţiei............................................................... 30
3.1.6.9.2. În timpul fazei de exploatare.................................................... 31
3.2. R esponsabilități ce revin fermierilor în exploatațiile agricole
din localitățile declarate vulnerabile la nitrați..................................................... 32
3.2.1. Evaluarea presiunii exercitate de îngrășămintele organice
provenite de la animalele proprii conform registrului nutrienților
pentru exploatații agricole individuale............................................................ 32
3.2.1.1. Exploatații agricole identificate de pe raza localităților cu un număr
de animale cuprins între 8 și 100 UVM....................................................... 32
3.2.1.2. Exploatații agricole identificate de pe raza localităților cu un număr
de animale cuprins mai mare de 100 UVM................................................ 34
3.2.1.3. Exploatații agricole care exportă gunoi către alte exploatații agricole........ 34
3.2.2. Elaborarea planului de management al nutrienților...................................... 34
3.2.3. Transportul gunoiului de grajd.......................................................................... 35
3.2.3.1. Transportul colectiv: Colectare din poartă în poartă................................. 35
3.2.3.2. Transportul colectiv în containere............................................................. 35
3.2.3.3. Transportul individual............................................................................... 36
3.3. Responsabilități ce revin autorităților centrale implicate
în implementarea Directivei Nitrați........................................................................ 36

Capitolul 4
Definiţii............................................................................................................................. 40
 ABREVIERI

ANAR Administraţia Naţională „Apele Române“

ANCA Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă

APM Agenţiile de Protecţie a Mediului

CBPA Codul bunelor practici agricole

DADR Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

GNM Garda Naţională de Mediu

HG Hotărârea Guvernului

ICPA I nstitutul Naţional de Cercetare și Dezvoltare pentru Pedologie,

Agrochimie și Protecția Mediului

INPCP Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MMP Ministerul Mediului şi Pădurilor

MS Ministerul Sănătăţii

OUG Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

OSPA Oficiile Judeţene de Studii Pedologice şi Agrochimice

SNSCA Sistemul Naţional de Supraveghere a Calităţii Apelor

 CAPITOLUL 1
Introducere
M aterialul informativ conţinut în această
mapă este destinat atingerii obiectivelor
proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nu-
trienţi“ prin furnizarea informaţiilor, elementelor
şi datelor necesare aplicării cerinţelor Directivei
(91/676/EEC) privind protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi din surse agricole („Directiva
Nitraţi“), transpusă în legislaţia românească prin
HG nr. 964/200 care aprobă Programul de acţiune
pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi proveniţi din surse agricole.
Mapa este structurată în patru capitole: Capi-
tolul 1 prezintă o scurtă descriere a proiectului şi a
stadiului actual de implementare a Directivei Nitraţi,
urmat de justificarea aplicării Programului de Ac-
ţiune în Zonele Vulnerabile la Nutrienţi, selectate
în concordanţă cu cerinţele Directivei Nitraţi. Lista
integrală a actelor normative care cuprind precizări
aplicabile implementării Directivei Nitraţi în Ro-
mânia este inclusă în Capitolul 2. În Capitolul 3 se
prezintă Programul de Acţiune structurat la diferite
niveluri şi cu metodologiile aferente. Definiţiile
termenilor şi expresiilor utilizate în acest material
informativ sunt cuprinse în Capitolul 4.
Obiectivul general al proiectului „Controlul
Integrat al Poluării cu Nutrienţi“ (INPCP) este
de a sprijini Ministerul Mediului şi Pădurilor
(MMP) în eforturile sale de implementare a
acquis-ului Uniunii Europene (UE), în domeniul
protecţiei calităţii apelor.
Proiectul va ajuta la dezvoltarea durabilă prin
promovarea celor mai bune practici agricole în
mijlocul fermierilor pentru îmbunătăţirea pro-
ductivităţii terenului într-o manieră mult mai
durabilă şi va ajuta la îmbunătăţirea sănătăţii
umane prin îndreptarea atenţiei spre reducerea
conţinutului de nitraţi din apa potabilă. Proiectul
va acorda asistenţă tehnică şi va face investiţii
specifice care (i) vor asista România pentru a
îndeplini o serie de măsuri prioritare cerute după
aderare, şi (ii) vor consolida şi capacitatea de
Pag.2
absorbţie a fondurilor europene.
Obiectivul global de mediu al Proiectului este
de a reduce poluarea cu nutrienţi a resurselor de apă
ale României şi, în final, a Dunării şi Mării Negre.
Proiectul se derulează prin patru componente.
Din perspectiva asistenţei tehnice şi a investiţiilor
specifice (Componenta 1), Proiectul va avea scopul
de a susţine creşterea semnificativă a utilizării
practicilor nedăunătoare pentru mediu în agri-
cultură şi, prin aceasta, vor fi reduse emisiile de
nutrienţi proveniţi din surse agricole în apele de
suprafaţă şi în apele subterane din România. Com-
ponenta 2 – Sprijinul pentru întărirea capacităţii
instituţionale – se concentrează asupra dezvoltării
resurselor umane în vederea întăririi capacităţii
atât a beneficiarilor cât şi a personalului de la ni-
vel local, regional şi central (cum ar fi inspectori,
supervizori etc.) pentru implementarea eficientă a
activităţilor propuse ale Proiectului şi a cerinţelor
Directivei Nitraţi a UE. Prin Componenta 3 – Con-
ştientizare publică şi diseminare (2,59 mil. euro)
– la nivel local, naţional şi regional se va derula o
amplă campanie de informare cu privire la activi-
tăţile şi beneficiile Proiectului, în vederea replicării
intervenţiilor acestuia şi în alte zone similare de pe
teritoriul României, precum şi în ţările riverane
Mării Negre şi în alte ţări candidate la UE.
Unitatea de Management al Proiectului (UMP)
asigură managementul Proiectului (Componenta 4).
1.1. Stadiul implementării
Directivei Nitraţi
a Uniunii Europene
Directiva Nitraţi a UE are ca obiective: (a) reduce-
rea poluării apelor provocată sau indusă de nitraţii
proveniţi din surse agricole; (b) prevenirea unei
noi poluări de acest tip.
Cerinţa de bază a Directivei Nitraţi este de-
semnarea zonelor vulnerabile. Potrivit legislaţiei
de transpunere a Directivei Nitraţi, fiecare Stat
 INTRODUCERE

­ embru reexaminează, revizuieşte sau com-

M complexă în vederea identificării şi stabilirii prio-
pletează, cel puţin o dată la 4 ani, lista cu zonele rităţilor pentru ZVN în 11 bazine hidrografice şi a
vulnerabile, pentru a ţine cont de schimbările şi stabilit programe de acţiune cu măsuri de atenuare
de factorii surveniţi de la desemnarea anterioară. a poluării cu nutrienţi. Programele de acţiune au
fost finalizate şi au fost luate în consideraţie pentru
Implementarea Directivei este asigurată de efectua- prioritizarea activităţilor INPCP.
rea următoarelor cinci etape, respectiv: (i) detectarea
apelor poluate şi a acelora care ar putea fi poluate; (ii) Programul de acţiune cuprinde reguli cu privire la
desemnarea zonelor vulnerabile la nitraţi (ZVN); perioadele în care aplicarea anumitor îngrăşăminte
(iii) adoptarea unuia sau a mai multor Coduri de este nerecomandabilă sau interzisă, capacitatea
bună practică agricolă; (iv) stabilirea unor programe rezervoarelor de îngrăşăminte animale, limitări
de acţiune în cadrul ZVN; (v) elaborarea şi punerea privind numărul de aplicări de îngrăşăminte în
în aplicare a programelor de monitorizare la nivel bază bunelor practici agricole şi ţinând seamă de
naţional, care vor furniza informaţii pe baza cărora caracteristicile zonei vulnerabile. Aceste măsuri
va fi evaluată eficacitatea programelor de acţiune, trebuie să asigure pentru
precum şi determinarea şi revizuirea listei ZVN. orice fermă agricolă sau zo-
Implementarea primelor trei etape este destul otehnică nedepăşirea unei Obiectivele
Directivei Nitrați
de avansată, iar componentele Proiectului sunt în norme specifice la hectar sunt următoarele:
principal orientate către sprijinirea programelor prin cantităţile de îngră- reducerea
de acţiune pentru reducerea poluării cu nutrienţi şăminte animale aplicate poluării produsă
în Zonele Vulnerabile la Nitraţi. În acest context, anual, precum şi corelarea sau indusă de
nitrați din surse
proiectul va asigura de asemenea sprijin pentru numărului de animale cu agricole;
punerea în aplicare a prevederilor relevante din terenul agricol disponibil. prevenirea
Directiva Cadru în domeniul Apei (DCA), care poluării apelor cu
nitrați;
prevede prin Planul de Management al Bazinului Directiva Nitraţi stipulea- raționalizarea
/ Districtului Hidrografic obiectivele ţintă pe o pe- ză că Programul de acţiune și optimizarea
rioadă de 6 ani şi propune măsuri pentru atingerea trebuie să conţină mai mult utilizării
„stării bune“ a apelor. În capitolul V al Planului decât aceste prevederi obli- îngrășămintelor
chimice și organice
de Management pe bazin hidrografic se prezintă gatorii, dacă se stabileşte
Identificarea şi cartarea zonelor protejate în care că măsurile obligatorii nu
sunt incluse şi Zonele Vulnerabile la Nitraţi (ZVN). sunt suficiente pentru realizarea obiectivelor de
reducere a nitraţilor (azotaţilor) în anumite zone
vulnerabile. Directiva Nitraţi stabileşte de ase-
1.2. Justificarea necesităţii menea adoptarea şi implementarea unui plan de
monitorizare a concentraţiilor de azotaţi în apele
aplicării programului de acţiuni de suprafaţă şi subterane, precum şi a eutrofizării
pentru Zonele Vulnerabile la apelor de suprafaţă pentru fiecare zonă vulnerabilă
cuprinsă în programul local de acţiune.
Nutrienţi la nivel local Directiva cu privire la nitraţi acordă flexibili-
tate statelor membre în determinarea procesului
În baza unei evaluări preliminare au fost identi- adecvat de elaborare, aprobare şi implementare
ficate Zonele Vulnerabile la Nitraţi (ZVN), astfel a programelor locale de acţiune. În România,
încât 251 de localităţi au fost desemnate zone vul- procesul propus în Planul de Implementare a
nerabile, acest număr ajungând ulterior la 1.963, Programului de acţiune de către Comisia pentru
conform Ordinului nr. 1.552/03.12.2008/743/12.12. aplicarea Programului de acţiune pentru protecţia
2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din
şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. surse agricole şi Ministerul Mediului şi Pădurilor
Pag.3
Guvernul a realizat o analiză mai detaliată şi mai este prezentat sintetic în Capitolul 3.
 CAPITOLUL 2

Prevederi legislative specifice

Lista integrală a actelor normative care cuprind
precizări aplicabile implementării Directivei Ni-
traţi în România a fost elaborată prin utilizarea
aplicaţiei Lex Expert –Legislaţia României rea-
lizată de Compania de Informatică Neamţ, din
Piatra Neamţ.
Documentele au fost selecţionate pe baza
căutărilor utilizând cuvinte cheie legate de
problematica Directivei Nitraţi. Documentele
adiţionale au fost apoi selectate în urma ana-
lizei textelor legislative, pe baza referinţelor
din acestea.
Varianta furnizată de aplicaţia informatică
este actualizată pe bază actelor normative corec-
toare adoptate ulterior actului de bază.
Astfel, forma utilizată pentru Legea apelor nr.
107/1996 cuprinde toate adăugările şi modificările
efectuate prin actele legislative ulterioare:

Tabel 1. Acte legislative cu precizări aplicabile implementării Directivei Nitraţi în România

Tipul actului Nr. Data Titlul actului legislativ Emitent Monitor Oficial
legislativ
Lege 18 2/19/1991 Legea fondului funciar Parlament 1/05.01.1998
Hotărâre 786 12/30/1993 Aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor Guvern 48/24.02.1994
de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare,
precum şi componenţa, funcţionarea şi atribuţiile
comisiilor de specialişti constituite pentru delimitarea
perimetrelor de ameliorare
Hotărâre 127 3/30/1994 Stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii la normele Guvern 94/12.04.1994
pentru protecţia mediului înconjurător
Lege 14 2/24/1995 Ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru Parlament 41/27.02.1995
protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea
(conventia pentru protecţia fluviului Dunărea)
Lege 107 9/25/1996 Legea Apelor Parlament 244/08.10.1996
Ordin 811 9/6/1999 Aprobarea Procedurii de notificare Ministerul 572bis/
Mediului şi 21.11.1999
Pădurilor
Hotărâre 472 6/9/2000 Unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă Guvern 272/15.06.2000
Hotărâre 964 10/13/2000 Aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor Guvern 526/25.10.2000
împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole
Hotărâre 1212 11/29/2000 Aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare Guvern 644/11.12.2000
a comitetelor de bazin
Ordin 452 5/4/2001 Aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare Ministerul 296/06.06.2001
a Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Mediului şi
Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva Pădurilor
poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole
Ordin 223 5/28/2002 Aprobarea Metodologiei întocmirii studiilor pedologice Ministerul 598/13.08.2002
şi agrochimice, a Sistemului Naţional şi judeţean de Agriculturii,
monitorizare sol-teren pentru agricultură Alimentaţiei
Lege 458 7/8/2002 Calitatea apei potabile Parlament 552/29.07.2002
Lege 444 7/8/2002 Aprobarea OG 38/2002 privind întocmirea şi finanţarea Parlament 531/22.072002
studiilor pedologice şi agrochimice
Ordin 860 9/26/2002 Aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra Ministerul 52/30.01.2003
mediului şi de emitere a acordului de mediu Mediului şi
Pag.4 Pădurilor
 PREVEDERI LEGALE

▶ Hotărârea Guvernului nr. 83/1997, abrogată
prin Hotărârea Guvernului nr. 948/1999;
▶ Hotărârea Guvernului nr. 948/1999;
▶ Legea nr. 192/2001, cu modificările ul-
terioare;
▶ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
107/2002*, aprobată cu modificări prin Legea nr.
404/2003 şi modificată ulterior prin Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 73/2005;
▶ Legea nr. 404/2003;
▶ Legea nr. 310/2004;
▶ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
73/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr.
400/2005;
▶ Legea nr. 112/2006;
▶ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
12/2007, aprobată prin Legea nr. 161/2007;
▶ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
130/2007;
▶ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
3/2010.
În Tabelul 1 este prezentată lista actelor legis-
lative selectate în ordinea cronologică emiterii
textului de bază.

Tipul actului Nr. Data Titlul actului legislativ Emitent Monitor Oficial
legislativ
Ordin 1182 12/18/2002 Aprobarea Metodologiei de gestionare şi furnizare a Ministerul 331/15.05.2003
informaţiei privind mediul, deţinută de autorităţile Mediului şi
publice pentru protecţia mediului Pădurilor
Ordin 439 5/21/2002 Aprobarea organizării acţiunii de voluntariat Ministerul
în domeniul protecţiei mediului Mediului şi
Pădurilor
Hotărâre 548 5/17/2003 Atribuţiile Ministerului Agriculturii ca minister Guvern 365/29.05.2003
coordonator al Programului de realizare a Sistemului
Naţional al perdelelor forestiere
Ordin 1069 12/18/2003 Aprobarea Metodologiei cu privire la desfăşurarea Ministerul 44/20.01.2004
activităţilor specifice de gospodărire a apelor Mediului şi
Pădurilor
Ordin 1072 12/19/2003 Aprobarea organizării monitoringului suport naţional Ministerul 71/28.01.2004
integrat de supraveghere pentru reducerea aportului Mediului şi
de poluanţi proveniţi din surse agricole Pădurilor
Hotărâre 898 6/10/2004 Aprobarea instrucţiunilor privind exploatarea apelor Guvern 598/02.07.2004
subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci
şi cele sărate
Hotărâre 974 6/15/2004 Aprobarea Normelor de supraveghere şi monitorizare Guvern 669/26.07.2004
a calităţii apei potabile şi a procedurii de autorizare
sanitară a producţiei de apă potabilă
Lege 310 6/28/2004 Modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/1996 Parlament 584/30.06.2004
Hotărâre 1331 8/19/2004 Modificarea HG 477/1990 privind unele măsuri pentru Guvern 806/01/09.2004
îmbunatăţirea activităţii direcţiilor generale pentru
agricultură şi industrie alimentară judeţene şi
a municipiului Bucureşti, precum şi a altor unităţi agricole
Hotărâre 1375 8/26/2004 Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Guvern 830/09.09.2004
Naţional de Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA
Ordin 50 1/14/2004 Stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Guvern
Regulamentului (CE) nr. 761/2001 care permite
participarea voluntară a organizaţiilor la schema
comunitară de eco-management şi audit (EMAS)
Hotărâre 1076 7/8/2004 Stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu Guvern
pentru planuri şi programe Pag.5
 CAPITOLUL 2

Tipul actului Nr. Data Titlul actului legislativ Emitent Monitor Oficial
legislativ
Ordonanţă 152 11/10/2005 Prevenirea şi controlul integrat al poluării Guvern 1078/30/11/2005
urgenţă
Ordin 242 3/26/2005 Aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring Ministerul 471/03.06.2005
integrat al solului, de supraveghere şi control pentru Mediului şi
reducerea aportului de poluanţi Pădurilor
Ordin 249 3/26/2005 Înfiinţarea Centrului Naţional de coordonare, informare, Ministerul 296/08.04.2005
reactualizare a ghidurilor privind cele mai bune tehnici Mediului şi
disponibile şi de comunicare cu Biroul European pentru Pădurilor
Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării
şi cu Forumul European de informare
Ordin 296 4/11/2005 Aprobarea Programului cadru de acţiune pentru Ministerul 529/22.06.2005
elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile Mediului şi
la poluarea cu nitraţi din surse agricole Pădurilor
Hotărâre 351 4/21/2005 Aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, Guvern 428/20.05.2005
emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase
Hotărâre 459 5/19/2005 Reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale 462/31.05.2005
pentru Protecţia Mediului
Hotărâre 878 7/28/2005 Accesul publicului la informaţia privind mediul Guvern 760/22.08.2005
Hotărâre 930 8/11/2005 Aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi Guvern 800/02.09.2005
mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică
Hotărâre 1176 9/19/2005 Aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare Guvern 937/20.10.2005
a Administraţiei Naţionale „Apele Române“
Ordin 1012 10/19/2005 Aprobarea Procedurii privind mecanismul de acces la Ministerul 978/03.11.2005
informaţiile de interes public privind gospodărirea apelor Mediului şi
Pădurilor
Ordin 1037 10/25/2005 Modificarea Ordinului 860/2002 pentru aprobarea Ministerul 985/07.11.2005
Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului Mediului şi
şi de emitere a acordului de mediu Pădurilor
Ordin 1044 10/27/2005 Aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor Ministerul 984/07.11.2005
de apă, a riveranilor şi a publicului la luarea deciziilor Mediului şi
în domeniul gospodăririi apelor Pădurilor
Hotărâre 1360 11/10/2005 Modificarea HG 964/2000 privind aprobarea Planului Guvern 1061/28.11.2005
pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
din surse agricole
Ordin 1182 11/22/2005 Aprobarea Codului de bune practici agricole pentru Ministerul 224/13.03.2006
protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi Mediului şi
din surse agricole Pădurilor
Ordin 1245 12/7/2005 Aprobarea metodologiei de realizare a registrului Ministerul 44/18.01.2006
zonelor protejate Mediului şi
Pădurilor
Ordonanţă 195 12/22/2005 Protecţia mediului Guvern 1196/30.12.2005
urgenţă
Ordin 15 1/11/2006 Aprobarea Procedurii de suspendare temporară a Ministerul 108/03.02.2006
autorizaţiei de gospodărire a apelor şi a Procedurii de Mediului şi
modificare sau de retragere a avizelor şi autorizaţiilor Pădurilor
de gospodărire a apelor
Ordin 31 1/13/2006 Aprobarea Manualului pentru modernizarea Ministerul 234/15.03.2006
şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat Mediului şi
al Apelor din România Pădurilor
Ordin 117 2/2/2006 Aprobarea manualului privind aplicarea procedurii Ministerul 186/27.02.2006
de realizare a evaluării de mediu pentru planuri Mediului şi
şi programe Pădurilor
Hotărâre 564 4/26/2006 Cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea Guvern 406/10.05.2006
Pag.6 anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul
 PREVEDERI LEGALE

Tipul actului Nr. Data Titlul actului legislativ Emitent Monitor Oficial
legislativ
Lege 112 5/4/2006 Modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/1996 Parlament 413/12.05.2006
Ordin 444 5/8/2006 Modificarea Ordinului 50/2004 privind stabilirea Ministerul 424/17.05.2006
procedurii de organizare şi coordonare a schemelor Mediului şi
de management de mediu şi audit Pădurilor
Ordin 479 5/16/2006 Aprobarea Metodologiei şi chestionarelor de raportare Ministerul 619/18.07.2006
a datelor din domeniul apei Mediului şi
Pădurilor
Hotărâre 695 5/31/2006 Organizarea şi gestionarea sistemului informaţional Guvern 486/05.06.2006
pentru agricultură şi silvicultură
Ordin 661 6/28/2006 Aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor Ministerul 658/31.07.2006
tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului Mediului şi
de gospodărire a apelor Pădurilor
Ordin 662 6/28/2006 Aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere Ministerul 661/01.08.2006
a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor Mediului şi
Pădurilor
Lege 265 6/29/2006 Aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului Parlament 586/06.07.2006
nr. 195/2005 privind protecţia mediului
Ordin 963 9/13/2006 Modificarea Ordinului 439/2002 pentru aprobarea Ministerul 812/03.10.2006
organizării acţiunii de voluntariat în domeniul Mediului şi
protecţiei mediului Pădurilor
Ordin 995 9/21/2006 Aprobarea listei planurilor şi programelor care intră Ministerul 812/03.10.2006
sub incidenţa HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii Mediului şi
de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe Pădurilor
Ordin 1234 11/14/2006 Aprobarea Codului de bune practici de fermă Ministerul 15/10.01.2007
Mediului şi
Pădurilor
Ordin 1258 11/20/2006 Aprobarea metodologiei şi a instrucţiunilor tehnice Ministerul 17bis/10.01.2007
pentru elaborarea schemelor directoare Mediului şi
Pădurilor
Hotărâre 1879 12/21/2006 Aprobarea Programului Naţional pentru reducerea Guvern 27/16.01.2007
progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot,
compuşi volatili şi amoniac
Ordin 1387 12/31/2006 Procedura de participare a publicului la elaborarea Ministerul 91/05.02.2007
programelor de acţiune pentru zonele vulnerabile Mediului şi
la poluarea cu nitraţi din surse agricole Pădurilor
Hotărâre 210 2/28/2007 Modificarea şi completarea unor acte normative care Guvern 187/19.03.2007
transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului
Hotărâre 316 3/28/2007 Aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare Guvern 234/04.04.2007
a Consiliului interministerial al apelor
Ordin 344 4/26/2007 Aprobarea Normelor tehnice privind modul de Ministerul 569/20.08.2007
completare a registrului agricol pentru perioada 2007-2011 Agriculturii şi
DezvoltăriiRurale
Hotărâre 483 5/23/2007 Aprobarea Hotărârilor de aplicare a Acordului dintre Guvern 529/06.08.2007
România şi Ungaria privind colaborarea pentru protecţia
şi utilizarea apelor de frontieră
Lege 181 6/12/2007 Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Parlament 412/20.06.2007
Agenţiei Naţionale a Zonei Montane
Ordonanţă 68 6/28/2007 Răspunderea de mediu cu referire la prevenirea Guvern 446/29.06.2007
urgenţă şi repararea prejudiciului asupra mediului
Ordin 1798 11/19/2007 Aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu Ministerul 808/27.11.2007
Mediului şi
Pădurilor
Hotărâre 1408 11/19/2007 Modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului Guvern 802/23.11.2007
şi subsolului Pag.7
 CAPITOLUL 2

Tipul actului Nr. Data Titlul actului legislativ Emitent Monitor Oficial
legislativ
Hotărâre 1403 11/19/2007 Refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele Guvern 804/26.11.2007
terestre au fost afectate
Ordin 83 10/2/2008 Aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Autoritatea 765/13.11.2008
Programului acţiunilor privind identificarea SanitarVeterinară
şi înregistrarea porcinelor, ovinelor şi caprinelor şipentruSiguranţa
Alimentelor
Ordin 85 10/6/2008 Aprobarea Normei sanitar-veterinare privind sistemul Autoritatea 688/09.10.2008
de identificare şi înregistrare a suinelor SanitarVeterinară
şipentruSiguranţa
Alimentelor
Ordin 1472 11/18/2008 Aprobarea formularului tip al procesului-verbal de Ministerul 793/26.11.2008
constatare a contravenţiilor pentru nerespectarea Mediului şi
legislaţiei în domeniul protecţiei mediului Pădurilor
Ordin 1552 12/3/2008 Aprobarea Listei localităţilor pe judeţe unde există surse Ministerul 851/18.12.2008
de nitraţi din activităţi agricole Mediului şi
Pădurilor
Hotărâre 53 1/29/2009 Aprobarea Planului Naţional de protecţie a apelor Guvern 96/18.02.2009
subterane împotriva poluării şi deteriorării
Hotărâre 112 2/18/2009 Organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu Guvern 128/02/03/2009
Hotărâre 445 4/8/2009 Evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private Guvern 481/13.07.2009
asupra mediului
Ordin 464 4/21/2009 Aprobarea Normelor Tehnice privind organizarea Ministerul 311/12.05.2009
şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie Mediului şi
în domeniul protecţiei mediului Pădurilor

Pag.8

Programul de acţiune pentru
Zone Vulnerabile la Nitraţi
Acest capitol prezintă responsabilităţile şi
procedura de implementare a Programului de
acţiune pentru ZVN, repartizate pe autorităţi
competenţe şi factori implicaţi în controlul şi
reducerea nitraţilor în conformitate cu preve-
derile Directivei Nitraţi.
Responsabilitatea pentru Directiva Nitraţi
aparţine Ministerului Mediului şi Pădurilor
(MMP) prin activităţi destinate monitorizării
apelor de suprafaţă şi subterane (conţinut nitraţi)
şi management agricol (cod al bunelor practici
agricole, programe de acţiune şi implementare a
măsurilor necesare). În aplicarea acestor măsuri
MMP cooperează cu alte autorităţi centrale, şi
anume Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale (MADR), Ministerul Administraţiei şi
Internelor (MAI), Ministerul Sănătăţii (MS) şi
autorităţile judeţene.
Principalii factori implicaţi în implementa-
rea Programului de acţiune includ: Institutul de
Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie (ICPA)
şi 37 de Oficii Judeţene de Studii Pedologice şi
Agrochimice (OSPA) aflate în coordonarea teh-
nică a ICPA – centru focal care monitorizează
calitatea terenurilor agricole, identifică şi revizuie
zonele vulnerabile, participă la elaborarea şi co-
ordonarea implementării programelor de acţiune
în zonele vulnerabile, Administraţia Naţională
„Apele Române“ (ANAR) – centru focal, cu res-
ponsabilităţi în monitorizarea calităţii apelor de
suprafaţă şi subterane (nivelul nitraţilor), precum
şi a stării de eutrofizare a apelor dulci şi a apelor
din zona costieră. ANAR identifică şi cadastrează
apele afectate de poluarea cu nitraţi, participă
la elaborarea şi coordonarea implementării
programelor de acţiune în zonele vulnerabile
şi controlează implementarea programelor de
acţiune şi a măsurilor propuse.
PROGRAM DE ACŢIUNE
Prevederile Codului de bune practici agricole
pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul
nr. 1182/1270/2005, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 224 bis, din 13 martie
2006, sunt obligatorii în zonele declarate vulne-
rabile la poluarea cu nitraţi conform Ordinului
nr. 1552/743/ 2008, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 851/18.12.2008.
3.1. Responsabilităţi
ce revin autorităţilor locale
din localităţile declarate
vulnerabile la nitraţi
3.1.1. Identificarea exploataţiilor
agricole de pe raza localităţilor
declarate vulnerabile la nitraţi
Autorităţile locale din localităţile declarate vulnerabile
la nitraţi împreună cu reprezentanţi ai DADR judeţene
şi OSPA vor identifica exploataţiile agricole de pe
raza localităţilor cu un număr de animale cuprins
între 8 şi 100 Unităţi Vită Mare (UVM). Coeficien-
ţii necesari pentru calculul echivalentului în UVM
al numărului de animale din exploataţia agricolă
sunt prezentaţi în Tabelul 2.
Tabelul 2 va fi completat cu
ajutorul unui reprezentant al Prevederile
Codului de bune
OSPA care va avea atribuţie
practici agricole
consultativă. Pen­tru aceste sunt obligatorii în
exploataţii agri­cole, aplicarea zonele declarate
măsurilor din Programul de vulnerabile la
Pag.9
acţiune este obligatorie. poluarea cu nitraţi.
 CAPITOLUL 3

Tabel 2. Calculul echivalentului în UVM

al numărului de animale din exploataţia agricolă

Specia Greutatea UVM Producţia anuală

medie (kg) de nutrienţi (kg)
N P2O5 K2O
Viţei sugari 0-50 0,247 20 4 14
Viţei (0,3 – 1 an) 50-250 0,432 35 5 26
Bovine (1 – 2 ani) 250-600 0,679 55 20 43
Vaci de lapte >400 1,000 81 15 54
Porci 98 0,160 13 4 8
Porci la îngrăşat 68 0,136 11 4 7
Porci la îngrăşat 90 0,185 15 5 10
Scroafe gestante 125 0,123 10 4 7
Scroafe cu purcei 170 0,469 38 13 25
Vieri 160 0,160 13 4 8
Oi 45 0,086 7 1 5
Păsări reproducţie 1,8 0,004 0,36 0,18 0,18
Păsări îngrăşat 0,9 0,004 0,36 0,07 0,1
Cai 450 0,556 45 8 28

Fermele mai mici de 8 UVM (stabilite conform
clasificării elaborate de RICA privind dimensiunile
fermelor) vor aplica opţional măsurile din actualul
program de acţiune, dar vor asigura gospodărirea
corespunzătoare a gunoiului rezultat.
Exploataţiile agricole mai mari de 100 UVM
sunt obligate să-şi facă planurile de gestiune a
gunoiului de grajd conform legislaţiei pentru
obţinerea acordului de mediu sau a autorizaţiei
integrate de mediu.
Actualizarea listei exploataţiilor agricole în
raport cu numărul de UVM se va face anual.
Documentele de evidenţă ale fermei cu mai
mult de 8 UVM trebuie astfel întocmite şi com-
pletate încât să permită autorităţilor de inspecţie
şi control să constate:
a) suprafaţa fermei;
b) pentru fiecare teren cuprins în cadrul
fermei:
▶ tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ
chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot conţi-
nută şi data aplicării;
▶ tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ
organic aplicat pe teren (altul decât cel lăsat de
Pag.10
animale înseşi) şi data aplicării;
▶ pentru fiecare tip de îngrăşământ organic
aplicat (altul decât cel lăsat de animalele înseşi) se
va preciza natura acestuia (gunoi de grajd, urină,
must de gunoi de grajd, dejecţii lichide, dejecţii
semifluide-păstoase, îngrăşăminte organice li-
chide, nămol de canalizare) şi tipul de animale
de la care provine;
▶ tipul oricărei culturi, data la care a fost
semănată şi data recoltării.
c) şeptelul fermei, pe specii şi categorii de
producţie, identificarea şi înregistrarea acestuia,
registrele de evidenţă a efectivelor, precum şi
perioada de timp în care animalele sunt men-
ţinute în fermă;
d) cantitatea oricărui tip de îngrăşământ
de origine animală şi natura acestuia (gunoi de
grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecţii li-
chide, dejecţii semifluide-păstoase, îngrăşăminte
organice lichide, nămol de canalizare) exportat
din fermă, data efectuării exportului, precum şi
numele şi adresa destinatarului.
Orice document de evidenţă al fermei cu
mai mult de 8 UMV se păstrează pe o perioadă
de 5 ani de la ultima înregistrare efectuată în
document.
 PROGRAM DE ACŢIUNE

3.1.2. Evaluarea presiunii unei machete care va fi distribuită de către DADR

exercitate de îngrăşămintele
organice la nivelul localităţilor
declarate vulnerabile la nitraţi
Procesarea şi utilizarea gunoiului de grajd din
complexele zootehnice este reglementată de le-
gislaţia în domeniu, fiind în acest mod controlată
în vederea reducerii poluării apelor cu nitraţi.
Autorităţile locale din localităţile declarate vul-
nerabile la nitraţi împreună cu reprezentanţi ai
DADR judeţene şi OSPA sunt obligate să evalueze
presiunea exercitată de îngrăşămintele organice
la nivelul localităţilor conform tabelului 3. Tabelul
3 se va completa sub formă electronică conform
şi/sau OSPA în raza de competenţă a cărora se află
localitatea, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a
Programului de acţiune. Actualizarea informa-
ţiilor privind evaluarea presiunii se face anual.
Documentele sub formă electronică privind
presiunile provenite din surse agricole com-
pletate vor fi transmise Direcţiilor Agricole.
După centralizarea tuturor datelor, Direcţiile
Agricole vor transmite fişierele documentelor
către Institutul de Cercetare pentru Pedologie şi
Agrochimie – ICPA Bucureşti, desemnat punct
focal în monitorizarea aplicării Directivei Nitraţi
pentru sol şi culturi agricole, în vederea inclu-
derii informaţiilor în raportul de ţară pentru
Directiva Nitraţi.

Tabel 3. Calculul presiunii la nivelul localităţii induse de gunoiul de grajd

REGISTRUL NUTRIENŢILOR LA NIVEL DE LOCALITATE
Anul: Data:
Judeţul:
Comuna:
Primar:
PRODUCŢIA DE NUTRIENŢI ŞI TRANSFERUL ACESTORA (în kg N/an)
A. Gospodării
Categoria de animale Greutatea Numărul de animale Coeficientul de N Producţia de N
medie
Viţei sugari 0-50 x 20
Viţei (0,3 – 1 an) 50-250 x 35
Bovine (1 – 2 ani) 250-600 x 55
Vaci de lapte >400 x 81
Porci 98 x 13
Porci la îngrăşat 68 x 11
Porci la îngrăşat 90 x 15
Scroafe gestante 125 x 10
Scroafe cu purcei 170 x 38
Vieri 160 x 13
Oi/Capre 45 x 7
Păsări reproducţie 1,8 x 0,36
Păsări îngrăşat 0,9 x 0,36
Cai 450 85 x 45
Total gospodării (A)
B. Complexe zootehnice şi alte ferme ce necesită autorizaţie de funcţionare
Categoria de animale Greutatea Numărul de animale Coeficientul de N Producţia de N
medie
Viţei sugari 0-50 x 20 Pag.11
 CAPITOLUL 3

Viţei (0,3 – 1 an) 50-250 x 35

Bovine (1 – 2 ani) 250-600 x 55
Vaci de lapte >400 x 81
Porci 98 x 13
Porci la îngrăşat 68 x 11
Porci la îngrăşat 90 x 15
Scroafe gestante 125 x 10
Scroafe cu purcei 170 x 38
Vieri 160 x 13
Oi/Capre 45 x 7
Păsări reproducţie 1,8 x 0,36
Păsări îngrăşat 0,9 x 0,36
Cai 450 x 45
Total ferme (B)
C. Transferul nutrienţilor către şi dinspre comună
kg N
Gunoi de grajd exportat către alte comune (N echivalent)* (C)
Gunoi de grajd importat din alte comune (N echivalent)* (D)
* aşa cum este raportat de fermele economice
Producţia netă de nutrienţi în comună ( A + B - C + D): (E)
CALCULAREA PRESIUNII MEDII A NUTRIENŢILOR ÎN COMUNĂ
A. Suprafaţa comunei
Suprafaţa totală a comunei Ha (F)
Suprafaţa totală de teren agricol Ha (G)
Suprafaţa totală de teren arabil Ha (H)
Suprafaţa totală a păşunilor Ha (I)
Suprafaţa zonei tampon Ha (J)
B. Presiunea medie a nutrienţilor din gunoiul de grajd (kg N/ha)
Pe ha de teren (E/F) kg N/ha
Pe ha de teren agricol (E/G) kg N/ha
Pe ha de teren arabil (E/H) kg N/ha
Pe ha de zonă tampon (A/J) kg N/ha

Pe baza datelor din raportările statistice anuale
pe care le efectuează fiecare administraţie locală
către Direcţiile Judeţene de Statistică, recensă-
mintele anuale referitoare la numărul de animale
şi suprafeţele agricole, completate cu date puse la
dispoziţie de complexele zootehnice, inclusiv date
asupra transferului de gunoi de grajd între comune,
registrul permite autorităţilor locale o evaluare
rapidă a situaţiei nutrienţilor la orice moment. În
mod special, registrul oferă date asupra presiu-
nii nutrienţilor în comună, exprimată sub formă
Pag.12
kg  N/ha teren.
În timp ce respectarea ratelor de gunoi de grajd
maxim admise rămâne responsabilitatea fermelor
individuale, comuna poate utiliza registrul nutri-
enţilor pentru direcţionarea politicii de dezvoltare
agricolă, în mod special în ceea ce priveşte efectivul
de animale.
Deoarece în practică gunoiul de grajd nu este
uniform aplicat pe toată suprafaţa de teren teoretic
disponibilă, în tabelul 3 se calculează, diferenţiat,
presiunea medie pe ha faţă de totalul suprafeţei
agricole, arabile şi a terenului situat în cadrul
unei zone tampon cu o rază de 2,5 km în jurul
 PROGRAM DE ACŢIUNE

Data medie de apariție a primei zile de îngheț Data medie de apariție a ultimei zile de îngheț

perimetrului intravilan. Această ultimă valoare a îngrăşămintelor organice. Aceste perioade se sta-
corespunde distanţei maxime la care gunoiul de bilesc pentru fiecare localitate din zona vulnerabilă
grajd este în mod obişnuit transportat de fermierii luând în considerare condiţiile climatice locale şi
care nu dispun de mijloace mecanizate. utilizarea terenului, conform modelului graficu-
▶ Când presiunea medie a nutrienţilor este lui general prezentat în Tabelul 4 – Calendarul
mai mică de 100 kg N/ha, nu sunt necesare măsuri de interdicţie pentru protecţia apelor împotriva
speciale din partea autorităţilor locale, în afară de poluării cu nitraţi din surse agricole.
informarea şi consilierea fermierilor cu privire Faţă de această perioadă de interdicţie, autori-
la obligaţiile pe care aceştia le au în legătură cu tăţile locale pot acorda derogări pentru aplicarea
gestionarea gunoiului de grajd. îngrăşămintelor organice pe teren dacă sunt înde-
▶ Când presiunea medie este între 100 şi 170 kg plinite simultan următoarele condiţii:
N/ha, comuna va trebui să adopte măsuri cores- ▶ terenul nu este acoperit cu zăpadă;
punzătoare pentru a menţine această valoare sub ▶ temperaturile minime ale aerului au fost
170 kg N/ha şi pentru o cât mai uniformă aplicare a mai mari de 40 C pentru o perioadă de 2 zile
gunoiului de grajd pe terenurile disponibile. consecutiv;
▶ Când presiunea medie depăşeşte 170 kg N/ha, ▶ prognoza meteorologică pentru următoare-
autorităţile locale trebuie să ia măsurile necesare le 3 zile indică temperaturi minime de peste 0oC.
pentru reducerea presiunii, ori prin reducerea Perioadele de interdicţie nu sunt valabile în
treptată a numărului de animale şi extinderea su- cazul îngrăşămintelor de origine animală produ-
prafeţelor de aplicare a gunoiului de grajd, ori prin se şi depuse direct de animale (dejecţii proaspete)
exportul excesului de bălegar către alte comune ce în cazul păşunatului liber. De asemenea, aceste
deţin suficient teren agricol pentru împrăştierea perioade de interdicţie nu se iau în considerare
acestuia, ori prin compostare. Dacă se compostea- în cazul resturilor vegetale
ză, cantitatea de azot se reduce cu circa 20%. sau al altor tipuri de pro-
Perioadele
duse organice reziduale de interdicţie
rămase pe sol. se stabilesc
3.1.3. Evaluarea şi comunicarea Capacitatea rezer- de către OSPA
voarelor de stocare a în- pentru fiecare
perioadelor de interdicţie localitate din
grăşămintelor de origine
pentru aplicarea pe teren animală trebuie să depă-
zonele vulnerabile,
în funcție de
a îngrăşămintelor organice şească necesarul de sto- condiţiile climatice
care cu o lună, ţinându-se locale şi modul
Autorităţile locale din localităţile declarate vul- seama de perioadele cele de utilizare a
terenului agricol, și
nerabile la nitraţi au obligaţia să evalueze şi să mai lungi de interdicţie sunt comunicate în
comunice fermierilor de pe teritoriul localităţii a aplicărilor pe teren a scris fermierilor de
Pag.13
perioadele de interdicţie pentru aplicarea pe teren îngrăşămintelor. către primării.
Pag.14
Tabelul 4. Calendarul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor

Stadiul LUNA
ocupării
terenurilor I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
cu culturi
CAPITOLUL 3

Îngrăşământ
1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31
Soluri G
necultivate
M

L
Culturi G
înfiinţate
toamna M

L
Culturi G
înfiinţate
primăvara M

L
Culturi G
de ierburi
perene** M

* înfiinţate de peste 6 luni

G gunoi de grajd
M mraniţă
L dejecţii lichide
perioadă interzisă pentru împrăştierea îngrăşămintelor
 PROGRAM DE ACŢIUNE

3.1.4. Alegerea sistemului de telor opţiuni de colectare şi stocare a gunoiului

colectare şi stocare a gunoiului
de grajd la nivelul localităţilor
declarate vulnerabile la nitraţi
Autorităţile locale din localităţile declarate vul-
nerabile la nitraţi, consiliate de reprezentanţi
ai DADR judeţene şi OSPA, sunt obligate să ia
decizia privind sistemul de colectare şi stoca-
re a gunoiului de grajd la nivelul localităţilor:
platforme/depozite individuale sau depozite
comune la nivelul unităţii administrativ-te-
ritoriale. Pentru facilitarea luării deciziei de
către autorităţile locale se prezintă în Tabelul 5
anumite considerente privind evaluarea diferi-
de grajd, precum şi elemente orientative de cost
(Tabelul 6) pentru construcţia şi exploatarea
platformelor.
Depozitarea şi procesarea colectivă a gu-
noiului de grajd şi a altor resturi organice, de
exemplu pe platforme comunale, poate fi o al-
ternativă interesantă la depozitarea individuală,
însă cele două sisteme nu e necesar să se excludă
reciproc şi pot fi complementare.
Chiar dacă depozitarea colectivă are o serie
de avantaje, aceste sisteme nu sunt întotdeauna
cea mai bună opţiune. Aceasta se poate vedea
în tabelul următor, unde sunt date argumente
pro şi contra pentru ambele sisteme referitor la
o serie de criterii de evaluare.

Tabelul 5. Criterii de evaluare a diferitelor opţiuni de colectare şi stocare a gunoiului de grajd

Criteriul de evaluare Depozitare colectivă Depozitare individuală
Locaţie Cea mai bună alegere se face în funcţie de Spaţiul este restrâns la suprafaţa din gospodărie,
topografie, distanţa faţă de case, câmpuri, fântâni probleme legate de miros, vecinătatea fântânilor.
şi ape de suprafaţă, aspecte legate de miros şi
sănătate, tipul de sol.

Costul investiţiei Investiţie importantă la nivel colectiv, cost scăzut Necesită investiţie individuală, cost mai mare pe
pe m3 capacitate. m3, dar tipul de depozitare poate fi adaptat în
funcţie de nevoile şi posibilităţile individuale.
Calitatea spaţiilor de Spaţii de depozitare de calitate, cu risc minim de Depinde în cea mai mare măsură de capacităţile
depozitare poluare a mediului şi întreţinere corespunzătoare. manageriale şi financiare individuale ale
proprietarului.

Calitatea gunoiului O calitate bună poate fi menţinută dacă se Calitatea depinde de origine (specie), amestecul
de grajd aplică tehnici corespunzătoare de compostare; cu alte reziduuri menajere, tehnicile de
compoziţia compostului poate fi analizată la compostare, cantităţi prea mici pentru analiza
costuri rezonabile. calităţii compostului la costuri rezonabile.

Riscul de poluare a Poluarea mediului, controlabilă prin planuri şi Multe operaţiuni prezintă risc de poluare.
mediului acţiuni. Controlul public poate fi asigurat cu relativă Supravegherea publică este dificilă.
uşurinţă. Gunoiul de grajd neutilizat poate fi
valorificat pe terenurile suplimentare din câmp.

Necesarul mijloacelor Combinarea transportului colectiv cu cel Transport doar către terenurile din câmp.
de transport individual. Posibilitatea de dezvoltare a Responsabilitate individuală.
avantajelor la scară mai mare. Sunt necesare
deplasări către şi dinspre spaţiile de depozitare.

Responsabilitate Responsabilitate la nivel de comună dacă Fiecare producător este responsabil pentru
încărcătura este contaminată cu materiale propria producţie.
periculoase sau necorespunzătoare, atâta vreme
cât sursa nu poate fi identificată.

Dreptul de proprietate Necesită un sistem de evaluare şi redistribuire a Fiecare producător este proprietarul materialelor
gunoiului de grajd. şi nutrienţilor conţinuţi sau le poate ceda altora
după propria voinţă. Pag.15
 CAPITOLUL 3

Criteriul de evaluare Depozitare colectivă Depozitare individuală

Supraveghere Necesită o supraveghere permanentă pentru Nu necesită măsuri speciale.
asigurarea calităţii materialului şi pentru
asigurarea redistribuirii corecte a produsului final.

Costurile de gestiune Costuri permanente de personal în administraţie Costuri individuale reduse.

şi administrare şi management.

Relaţia cu planul Managementul gunoiului de grajd poate fi Volum mai mic de resturi organice de colectat şi
comunal de gestiune integrat în planul comunal de colectare şi procesat în instalaţiile colective.
a reziduurilor depozitare a reziduurilor la costuri suplimentare
relativ reduse.

Managementul Nutrienţii din gunoiul de grajd şi alte resturi Proprietarii de gospodării nonagricole pot fi
nutrienţilor în organice provenite din gospodăriile nonagricole refractari faţă de o investiţie individuală pentru
gospodăriile pot fi colectate şi procesate pentru utilizare de depozitarea şi compostarea resturilor organice.
nonagricole către alţi fermieri.

În funcţie de condiţiile locale, autorităţile fermierii dispun de mijloace de transport co-

pot opta pentru sistemul individual sau pentru
cel colectiv. În multe cazuri, cea mai bună soluţie
este o combinaţie a celor două.
Chiar dacă sistemul comunal de depozitare şi
redistribuire prezintă fără urmă de îndoială un
număr de avantaje faţă de sistemul individual,
investiţia necesară unui astfel de sistem nu se
justifică întotdeauna. Acesta este cazul când:
▶ Cantităţile de gunoi de grajd sunt prea mici
(o platformă standard are o capacitate de cel puţin
3.000 tone).
▶ Gospodăriile sunt dispuse pe o suprafaţă
întinsă.
▶ Forma localităţilor componente este de aşa
natură încât distanţele de la gospodării la platformă
şi/sau de la platformă la terenurile agricole ar fi prea
mare, acesta fiind cazul satelor lineare situate pe
văi sau în lungul drumurilor principale.
Sistemul comunal de depozitare este apli-
cabil sau preferabil în acele cazuri în care una
sau mai multe din următoarele condiţii sunt
îndeplinite:
▶ Localităţile componente au o distribuţie a
caselor de tip concentrat sau adunat, o cantitate
aşteptată de gunoi de grajd de cel puţin 3.000 tone
de colectat de pe o distanţă rezonabilă (2,5 km).
Luând în calcul o perioadă de depozitare de şase
luni pe an, aceasta înseamnă că producţia totală
anuală de bălegar trebuie să fie de minimum
6.000 tone.
▶ Comuna poate oferi servicii de transport
Pag.16
al gunoiului de grajd la şi de la platformă, sau
respunzătoare.
▶ Gestionarea gunoiului de grajd poate fi
integrată în schema de colectare şi procesare a
resturilor menajere deja existentă.
▶ Comuna poate utiliza anumite spaţii ampla-
sate favorabil, de exemplu un complex zootehnic
dezafectat din apropierea centrului localităţii.
▶ Micile ferme nu pot investi în construirea
de spaţii de depozitare individuale.
3.1.4.1. Estimarea costurilor pentru
realizarea platformelor de gunoi
Costul unei platforme de gunoi de grajd va de-
pinde de mărime, tipul materialelor utilizate,
dar şi de condiţiile locale ale pieţii pentru forţa
de muncă şi materiale.
Pentru obţinerea de rezultate adecvate la
preţul cel mai bun posibil, contractele pentru
realizarea lucrărilor de construcţie vor fi acordate
pe baza procedurii de ofertare, în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
Costul pentru construcţia unei platfome de
gunoi de grajd, inclusiv gardul aferent, poate fi
estimat în linii mari la 30-40 euro pentru fiecare
tonă a capacităţii de stocare. Acest preţ nu include
costul achiziţiei terenului, deoarece se presupune
ca platforma să fie construită pe terenul comunal.
Preţul poate varia considerabil de la un loc la altul
şi de la un an la altul. Dacă sunt utilizate materiale
şi tehnici corespunzătoare, ar trebui luată în cal-
cul o perioadă de depreciere de 20 de ani.
 PROGRAM DE ACŢIUNE

Costul anual de întreţinere a unei platforme

standard (fără costul transportului materialelor
către şi dinspre platformă) se compune din ele-
mentele descrise în Tabelul 6.

Tabelul 6. Structura costurilor unei platforme standard pentru gunoi de grajd

Cost de Perioadă de Cost anual
achiziţie (euro) amortizare (euro)
Personal
Supraveghere şi întreţinere n.a. n.a. 4.800
Administraţie (0,5 FTE) n.a. n.a. 3.000
Echipamente
Încărcător orizontal 75.000 10 ani 7.500
Pompă de apă 2.500 10 ani 250
Cisternă 10.000 10 ani 1.000
Consumabile
Combustibil n.a. n.a. 4.000
Electricitate n.a. n.a. 150
Diverse n.a. n.a. 1.000
Total 21.700

3.1.5. Dimensionarea
platformelor de gunoi
Pentru dimensionarea platformei de gunoi, se
prezintă, cu caracter ajutător, schema de calcul
pentru suprafaţa şi capacitatea necesară pentru
stocarea dejecţiilor lichide, în funcţie de numărul
de animale şi perioada de depozitare.
3.1.5.1. Depozitarea gunoiului de grajd
în exploataţii agricole individuale
3.1.5.1.1. Aspecte privind locaţia
Locaţia potrivită pentru spaţiile de depozitare
trebuie să ia în considerare factori ca accesibili-
tatea, distanţa faţă de grajduri şi locuinţă, pentru
transportul şi gestionarea eficientă şi conforta-
bilă a gunoiului de grajd, resturilor organice şi
compostului, cu risc şi neplăceri minime pentru
fermier şi vecini.
Spaţiul de depozitare trebuie aşezat pe o su-
prafaţă orizontală sau cvasiorizontală, de prefe-
rinţă joasă. Când este situat la baza unei pante,
apa scursă de pe urma precipitaţiilor trebuie
deviată la distanţă de zona de stocare. Gunoiul
de grajd nu trebuie depozitat în calea apei din
şanţuri sau burlane.
Dacă spaţiul de depozitare este prevăzut cu
acoperiş, apa scursă pe acesta trebuie direcţionată
departe de gunoiul de grajd. Scopul este de pro-
tejare a bălegarului de a deveni prea umed şi de
prevenire a contaminării oricărui flux de apă.
Spaţiul de depozitare trebuie amenajat de-
parte de canale, râuri, iazuri sau alte corpuri de
apă şi la o distanţă de minimum 30 metri faţă
de fântânile de suprafaţă. Înainte de stabilirea
locaţiei, proprietarul trebuie să analizeze modul
de curgere pe parcelă şi să se asigure că instalează
adăpostul pentru depozitarea bălegarului în aval
faţă de fântâni.
Dacă substratul este un sol nisipos sau orice
altă suprafaţă permeabilă, solul trebuie protejat
de infiltraţii prin aplicarea unui strat gros de
argilă compactă sau sol argilos. În mod ideal,
Pag.17
locul de depozitare va avea o bază din material
 CAPITOLUL 3

impermeabil cum ar fi o placă de beton sau un 3.1.5.1.2. Planificarea şi proiectarea sistemelor

pat impermeabil cum ar fi polietilena cu densitate
mare. O podea de beton sau orice alt material
impermeabil durabil va reduce la minimum
infiltraţia şi va oferi o suprafaţă ideală pentru
îndepărtarea sau răsturnarea cu uşurinţă a gu-
noiului de grajd. Lichidele drenate din grămadă,
dacă există, trebuie colectate pe cât posibil şi
reintroduse în grămadă.
O bandă permanentă de vegetaţie de cel puţin
2 sau 3 metri lăţime trebuie menţinută în jurul
amenajării pentru captarea şi absorbţia lichidelor
scurse din zona de depozitare.
În jurul spaţiului de depozitare se pot planta
tufişuri şi arbuşti în scop decorativ, dar şi pentru
a produce umbră şi protecţie împotriva vântului
(uscare excesivă).
individuale de depozitare
Capacitatea necesară
Pentru o depozitare adecvată şi sigură, trebuie
asigurată o capacitate suficientă. Capacitatea nece-
sară va depinde în principal de numărul şi speciile
de animale deţinute, de tipul de bălegar produs
(acesta depinde de tipul sistemului de stabulaţie)
şi de durata necesară de stocare. În general sunt
necesare 6 luni pentru legarea perioadelor când
aplicarea gunoiului de grajd este interzisă.
Pentru estimarea capacităţii de depozitare ne-
cesare, pentru o gamă largă de situaţii, se pot utiliza
ca linii generale elementele indicate în Tabelul 7. Se
presupune că se produce gunoi de grajd solid sau
semisolid. Nu se oferă date pentru suplimentarea
cu alte tipuri de reziduuri organice.

Tabelul 7: Cantităţile anuale de gunoi de grajd şi nutrienţi pe specii de animale

Specia Greutatea Producţia Volumul anual Producţia anuală
medie anuală de de gunoi de de nutrienţi
gunoi de grajd grajd
(kg) (kg) (litri) N P205 K 20
Viţei sugari 0-50 2.817 3.521 20 4 14
Viţei (0,3 – 1 an) 50-250 4.930 6.162 35 5 26
Bovine (1 – 2 ani) 250-600 7.746 9.683 55 20 43
Vaci de lapte >400 11.408 14.261 81 15 54
Porci 98 1.733 2.167 13 4 8
Porci la îngrăşat 68 1.467 1.833 11 4 7
Porci la îngrăşat 90 2.000 2.500 15 5 10
Scroafe gestante 125 1.333 1.667 10 4 7
Scroafe cu purcei 170 5.067 6.333 38 13 25
Vieri 160 1.733 2.167 13 4 8
Oi/Capre 45 843 1.054 7 1 5
Păsări reproducţie 1,8 18 22 0,36 0,18 0,18
Păsări la îngrăşat 0,9 12 15 0,36 0,07 0,1
Cai 450 9.000 12.857 45 8 28

În cele mai multe cazuri, materialul va fi com-
pus dintr-un amestec de gunoi de grajd cu alte
reziduuri organice, cum ar fi resturi de plante
sau deşeuri menajere. Numai în condiţii cu totul
speciale (de exemplu gunoi de grajd foarte uscat
sau perioade de depozitare semnificativ mai mari
sau mai mici) capacitatea de stocare va fi adaptată
Pag.18
în mod corespunzător.
Măsuri generale de prevenire a pierderilor
de nutrienţi în aer, sol şi apă
Gunoiul de grajd şi compostul reprezintă fertili-
zanţi valoroşi, de aceea orice efort pentru evitarea
pierderilor acestor proprietăţi este util.
Indiferent de tipul de depozitare, este impor-
tant să se aplice următoarele măsuri, în scopul
prevenirii pierderii materiei organice şi nutrienţilor

către apa subterană, sol sau apă şi al prevenirii
încetinirii sau întreruperii procesului de compos-
tare din cauza umidităţii excesive, a secetei sau a
schimbărilor bruşte de temperatură.
▶ Depozitarea pe un pat impermeabil sau pe
un strat absorbant suficient de gros alcătuit din
sol, paie, rumeguş, fragmente de lemn sau scoarţă
de copac.
▶ Protecţie împotriva razelor directe ale soa-
relui.
▶ Protecţie împotriva excesului de umezeală
din precipitaţii sau scurgere la suprafaţă.
▶ Dacă este aplicabil, un recipient adecvat
ar trebui prevăzut pentru captarea şi colectarea
lichidelor drenate din gunoiul de grajd, în special
în timpul precipitaţiilor abundente. Ca regulă gene-
rală, pentru fiecare tonă de material stocat trebuie
prevăzută o capacitate de 50 de litri.
Igiena: mirosul neplăcut şi insectele
Dacă sunt luate următoarele măsuri generale, guno-
iul de grajd şi reziduurile menajere organice depo-
zitate sau compostate nu vor produce miros excesiv
sau de durată şi nu vor atrage un număr neobişnuit
de insecte sau alte specii de animale nedorite.
▶ adăugarea de compost maturat peste fiecare
nouă încărcătură de material proaspăt într-o pro-
porţie de circa 1 la 4;
▶ amestecarea diverselor tipuri de materiale
(gunoi de grajd, resturi provenite din bucătărie,
iarbă, fragmente de lemn) pentru obţinerea unui
raport C:N favorabil şi a unei consistenţe solide şi
totuşi uşoare;
▶ produsele gătite sau alte materiale ce pot atra-
ge muşte trebuie acoperite imediat cu alte materiale
pentru a împiedica muştele să depună ouă;
▶ aerarea suficientă a grămezii pentru evitarea
fermentaţiei anaerobe, de exemplu prin aşezarea
la bază a unui strat de crenguţe sau alte materiale
lemnoase;
▶ orice scurgere trebuie colectată şi introdusă
la loc în grămadă sau aplicată pentru fertilizarea
terenurilor învecinate.
Depozitarea în câmp în cazuri excepţionale
Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd
şi a compostului trebuie evitată pe cât posibil,
deoarece sporeşte riscul de pierdere a materiei
PROGRAM DE ACŢIUNE
organice şi nutrienţilor prin scurgere la supra-
faţă, infiltrare şi volatilizare, diminuându-se
astfel calităţile de fertilitate şi sporind riscul de
poluare. Aşadar, se recomandă imperios a nu se
depozita pe termen lung gunoi de grajd şi compost
în câmp deschis.
Cu toate acestea, în unele cazuri este necesară
depozitarea temporară pe câmp, de exemplu din
motive de transport sau de depozitare în gospo-
dăria proprie. În asemenea cazuri, ar trebui să se
ia în considerare:
▶ perioada de depozitare în câmp să fie cât
mai scurtă;
▶ grămada de gunoi de grajd sau compost să
fie aşezată pe o suprafaţă dreaptă, departe de apa
ce se scurge la suprafaţă;
▶ instalarea unui pat de paie sau alte materiale
organice dacă gunoiul de grajd prezintă un grad
ridicat de umiditate;
▶ să se păstreze permanent o distanţă de cel
puţin 100 metri faţă de orice corp de apă;
▶ interzisă depozitarea bălegarului în locuri
susceptibile la inundaţii;
▶ interzisă utilizarea de două ori a aceluiaşi
loc de depozitare temporară.
De reţinut faptul că depozitarea în câmp tre-
buie privită ca o excepţie, nu ca o regulă.
3.1.5.1.3. Tipuri de sisteme de depozitare
şi compostare
Cerinţe generale
Există o gamă largă de sisteme de depozitare şi
compostare eficientă şi sigură a gunoiului de grajd
şi a reziduurilor menajere organice în gospodărie,
de la cele elementare şi ieftine până la cele sofisti-
cate şi mai scumpe. Având în vedere diversitatea
condiţiilor naturale şi economice şi a sistemelor
de fermă existente, este evident faptul că niciun
sistem nu va fi cel ideal în toate situaţiile.
În afară de asigurarea capacităţii necesare pen-
tru depozitarea gunoiului de grajd şi a reziduurilor
organice pe perioada când împrăştierea este inter-
zisă, toate amenajările trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii generale:
▶ toate sistemele trebuie să protejeze solul,
apa subterană şi apa de suprafaţă împotriva in-
filtraţiilor nutrienţilor şi împotriva scurgerilor
Pag.19
de efluenţi;
 CAPITOLUL 3
▶ uscarea excesivă a grămezii trebuie evitată pe
cât posibil prin protejarea materialelor împotriva
razelor directe ale soarelui;
▶ toate sistemele trebuie să permită răstur-
narea materialelor la intervale regulate pentru
înlesnirea proceselor de compostare; trebuie să
existe suficient spaţiu pentru dispunerea şi răs-
turnarea grămezilor de compost;
▶ toate sistemele trebuie instalate departe de
apele de suprafaţă, fântâni şi alte zone sensibile;
distanţa minimă depinde de tipul de sistem de
depozitare;
▶ toate sistemele ce pot produce scurgeri de
lichide, în special în timpul căderii precipitaţi-
ilor, trebuie echipate cu un bazin de colectare a
materialelor lichide;
▶ este de preferat ca spaţiile de depozitare să
fie dotate cu acoperiş pentru a evita spălarea ma-
terialelor de către ploile abundente.
Pentru atingerea unor temperaturi de compos-
tare suficient de mari pentru a distruge paraziţii,
bacteriile şi seminţele de buruieni, grămada de
material de compostat trebuie să fie de cel puţin 1
metru înălţime. Altfel, căldura generată în etapele
iniţiale se va disipa rapid înainte ca grămada să
atingă temperaturi suficient de mari. Din motive
practice, şi pentru a menţine o bună aeraţie, înălţi-
mea grămezii nu trebuie să depăşească 1,5 m.
Alegerea materialelor
Spaţiile de depozitare şi compostare pot fi con-
struite din materiale diverse, atâta timp cât sis-
temul garantează îndeplinirea condiţiilor de mai
sus. Posibilele materiale sunt lemnul, plasa de
sârmă, betonul sau plasticul, ori combinaţii ale
acestora.
Principalele criterii de selecţie pentru fermier
sunt: eficienţa, disponibilitatea, costul, durabilita-
tea şi confortul de lucru oferit. În funcţie de condi-
ţiile geografice, mijloacele
financiare şi perspectivele
Posibile materiale pe termen lung, fermierii
pentru construirea
pot prefera mai degrabă
platformelor
individuale: un sistem simplu şi ieftin
lemn, plasă de care necesită un volum de
sârmă, beton sau muncă mai mare pentru
plastic, ori diverse funcţionare şi întreţinere,
Pag.20 combinaţii ale lor. sau să investească în mate-
riale mai scumpe dar durabile ce oferă garanţii mai
bune pentru mediu şi volum mai mic de muncă.
În cele ce urmează sunt prezentate şi discutate
un număr de sisteme ce îndeplinesc condiţiile de
bază şi care sunt considerate fezabile în condiţiile
economice actuale ale spaţiului rural din România.
Lista nu este exhaustivă, putând fi propuse tipuri
intermediare.
Opţiunea 1: Grămezi de compost neacoperite,
cu pat de paie sau întăritură de pământ
Descriere
Grămezile neacoperite sunt cea mai simplă şi iefti-
nă metodă de depozitare temporară şi compostare
a gunoiului de grajd şi reziduurilor menajere or-
ganice. Dar în acelaşi timp ele oferă cel mai scăzut
grad de protecţie împotriva pierderii de nutrienţi şi
cel mai scăzut confort de lucru. Riscul de scurgere
a nutrienţilor poate fi redus până la un anumit
punct prin aşezarea materialelor pe un pat gros
de paie sau pe un strat de sol argilos compactat de
cel puţin 30 cm grosime. Aceasta este o condiţie
absolută pentru grămezile instalate pe soluri per-
meabile cum ar fi cele nisipoase. Când instalarea se
face pe soluri argiloase, în prealabil este necesară
compactarea părţii superioare a solului.
Metoda grămezilor neacoperite trebuie aplicată
numai pentru perioade scurte de depozitare (ce va
fi urmată de un sistem mai sigur), pentru depo-
zitarea de cantităţi foarte mici de gunoi de grajd
sau reziduuri, sau când mijloacele financiare ale
fermierului nu permit un sistem mai bun.
Argumente pro şi contra
Grămezile neacoperite pot fi făcute de forma şi
mărimea ce corespund cel mai bine nevoilor fer-
mierului şi pot fi în principiu instalate în locaţia
cea mai convenabilă. Pentru cantităţi mai mari,
grămezile neacoperite devin dificil de manevrat.
Nu necesită investiţii speciale din partea fer-
mierului, dar răsturnarea materialului este mai
grea. Când este utilizată întăritură de pământ,
acest material, sau cel puţin partea superioară a lui,
trebuie evacuată pe terenurile agricole împreună cu
compostul, aceasta însemnând mai multă nevoie
de muncă şi de mijloace de transport pentru un
beneficiu suplimentar relativ mic în ceea ce priveşte
aportul de nutrienţi.

Pierderile prin infiltraţii şi efluenţi sunt mai
dificil de controlat, iar materialele pot fi spălate de
precipitaţii. Este necesară prevederea unei benzi
tampon de iarbă sau altă vegetaţie densă în jurul
grămezii pentru absorbţia oricăror pierderi acci-
dentale de lichide.
Grămezile neacoperite sunt dezordonate şi
neplăcute la vedere doar dacă nu sunt ascunse de
un ecran de vegetaţie.
Condiţii specifice
Grămezile neacoperite de depozitare şi compostare
sunt permise numai în următoarele condiţii:
▶ O atenţie specială trebuie acordată localizării
grămezilor departe de fluxurile de apă şi la o dis-
tanţă suficientă faţă de corpurile de apă de supra-
faţă şi fântâni. Grămezile trebuie aşezate la nivelul
solului sau pe o suprafaţă puţin înaltă pentru a se
evita acumularea apei la baza grămezii;
▶ Grămezile neacoperite sunt potrivite numai
pentru forme uscate de gunoi de grajd, cum ar fi cel
provenit de la găini sau bălegar cu conţinut mare
de paie sau alte materiale;
▶ Locaţia grămezilor trebuie schimbată anual
pentru evitarea acumulării nutrienţilor într-un
singur loc.
Opţiunea 2: Grămezi de compost neacoperite,
pe folii de plastic
Descriere
Riscul de scurgere a nutrienţilor poate fi redus con-
siderabil când grămezile sunt instalate peste o folie
impermeabilă de plastic. Manevrarea gunoiului de
grajd este îmbunătăţită, dar foliile de plastic sunt
fragile şi adesea au viaţă scurtă. Foliile de calitate
bună, ce oferă protecţie mai bună şi durată de viaţă
mai lungă, sunt relativ costisitoare.
Depozitarea pe folii de plastic trebuie conside-
rată din start o soluţie temporară, sau se poate face
în fermele unde nicio altă metodă nu se justifică
din motive economice şi tehnice.
Argumente pro şi contra
Foliile de plastic sunt relativ ieftine şi, când sunt
instalate corespunzător, oferă protecţie adecva-
tă împotriva scurgerilor de nutrienţi. Mărimea
grămezii este limitată la lăţimea foliei, doar dacă
foliile nu pot fi lipite între ele, ceea ce este dificil
PROGRAM DE ACŢIUNE
pentru multe tipuri de plastic.
Nu toate tipurile de folie sunt potrivite pentru de-
pozitarea bălegarului. Durata de viaţă a aşternutului
depinde mult de proprietăţile materialului (tipul de
plastic, grosimea, structura, sensibilitatea la razele
soarelui). Sinteticele rezistente la lumină, groase de
5 mm, ca EPDM, sunt preferate datorită rezistenţei şi
durabilităţii, dar sunt mai scumpe. Materialele mai
puţin rezistente trebuie înlocuite des.
Foliile pot fi afectate de uneltele utilizate în
timpul manevrării bălegarului sau compostului.
Aceste distrugeri pot trece neobservate perioade
lungi de timp, anulându-se astfel efectul protectiv
al foliilor. Pe de altă parte, foliile de plastic ofe-
ră posibilitatea realizării de rezervoare separate
pentru colectarea lichidelor drenate din masa de
compost.
Condiţii specifice
Nu este recomandată crearea unei cavităţi în sol şi
acoperirea fundului şi pereţilor acesteia cu plas-
tic, deoarece acest lucru va cauza stagnarea apei
şi condiţii anaerobe permanente, nefavorabile
procesului de compostare.
Starea foliilor trebuie controlată de fiecare dată
când grămada este răsturnată sau îndepărtată.
Opţiunea 3: Construcții din lemn
Figura 1: Exemplu de construcție
din lemn cu trei compartimente
Descriere
Construcţia este modulară, astfel dimensiunea
şi numărul compartimentelor pot fi modificate
în funcţie de nevoi. Fiecare compartiment al
spațiului de depozitare are trei pereţi ficşi. Pe-
retele din faţă poate fi îndepărtat sau lăsat în
jos pentru facilitarea accesului. Spaţiile dintre
scândurile pereţilor permit circulaţia aerului.
Un sistem de rotaţie a două sau preferabil trei
Pag.21
compartimente permite umplerea primului com-
 CAPITOLUL 3
partiment cu materiale proaspete, apoi a celui de
al doilea şi a celui de al treilea.
La timpul când ultimul compartiment este
încărcat, conţinutul primului este descompus su-
ficient pentru a fi utilizat în grădină sau pe câmp.
Pentru accelerarea compostării, conţinutul unui
compartiment poate fi răsturnat în altul, apoi
în al treilea. Primul dintre ele va primi aşadar
întotdeauna numai material proaspăt.
Când este necesară o capacitate mai mare, pot fi
construite depozite mai mari. Ideal ar fi ca spațiul
de depozitare să fie acoperit, pentru a oferi umbră
şi protecţie împotriva precipitaţiilor.
Argumente pro şi contra
Construcţiile din lemn pot fi realizate în funcţie
de capacitatea necesară, dimensiunea lor putând
fi cu uşurinţă modificată când este nevoie, datorită
structurii modulare.
Riscul de scurgere a nutrienţilor şi spălare în
timpul precipitaţiilor este redus, în special când
există acoperiş şi/sau există un strat impermeabil
de sol argilos, plastic sau beton.
Poate fi folosit lemnul disponibil pe plan local
sau tipuri de material lemnos recuperat şi nu sunt
necesare abilităţi speciale. Cu toate acestea, dacă
este necesară depozitarea pe termen lung, trebu-
ie acordată o atenţie specială dacă se utilizează
lemn putrezit sau placaj de rumeguş. Tipurile de
lemn uşor şi puţin rezistent ca pinul sau mestea-
cănul vor fi rapid atacate de ciuperci şi insecte
în cazul expunerii permanente la umiditate şi
căldură. Lemnul tratat poate conţine substanţe
Pag.22
Compartimente din lemn pentru compost
periculoase. Încheieturile de metal trebuie să fie
inoxidabile, galvanizate sau îmbrăcate în plastic
pentru diminuarea coroziunii.
Pentru aceeaşi capacitate, compartimentele de
lemn necesită o suprafaţă mai mică dacă materi-
alele pot fi stocate pe o înălţime mai mare. Este
uşurată manevrarea, în special dacă podeaua este
din beton sau alt material dur.
Dacă zona este predispusă la furtuni, o
bandă de iarbă sau altă vegetaţie deasă trebuie
plantată în jurul perimetrului pentru a reține
particulele de bălegar antrenate de vânt sau
spălate de ploaie.
Fluxul de apă din precipitaţii poate fi deviat
mai uşor decât în cazul grămezilor neacoperite.
Acest tip de structură este mult mai plăcut la
vedere decât grămezile descoperite, în special când
sunt plantate împrejur copaci şi tufişuri.
Opţiunea 4: Construcții
din lemn şi plasă de sârmă
Figura 2: Construcție din lemn şi plasă de sârmă
Descriere
Acest tip de spațiu de depozitare diferă de cel
anterior prin faptul că pereţii compartimentelor
sunt realizaţi dintr-o plasă de sârmă fixată pe un
cadru de lemn.
Argumente pro şi contra
În comparaţie cu toate construcţiile din lemn,
acest tip de spaţiu de depozitare necesită mai
puţin lemn. Pe de altă parte, este nevoie de pla-
să de sârmă rezistentă, de bună calitate, sau alt
material echivalent.
Dacă la construcţia stâlpilor se foloseşte
lemn rezistent la putrezire sau impregnat, aces-
te sisteme de depozitare sunt mai rezistente şi
necesită mai puţină muncă de întreţinere decât
tipul precedent.
Plasa de sârmă asigură o foarte bună aeraţie
a masei de compost, dar este mai predispusă la

pierderea de material prin ochiurile plasei. De
aceea este importantă crearea unei benzi tampon
de iarbă în lungul pereţilor exteriori.
Opţiunea 5: Construcții din blocuri de beton
Figura 3: Construcție din beton
pentru depozitare şi compostare
Descriere
La construirea spațiului de compostare pot fi
utilizate blocuri de BCA sau cărămizi în loc de
lemn sau plasă de sârmă, aşa cum se poate vedea
în figura de mai sus. Rezultă o structură rezis-
tentă, durabilă, ce necesită puţină întreţinere sau
deloc şi care oferă un grad sporit de protecţie a
mediului şi confort de lucru. Un spaţiu de circa
2 cm este necesar între blocuri pentru aerisire.
Pentru prevenirea pierderilor de nutrienţi şi par-
ticule de gunoi de grajd către sol şi apa subterană
se va construi o podea de beton.
În găurile din blocurile de beton pot fi intro-
duşi stâlpi de lemn sau de metal pentru întărirea
structurii sau pentru fixarea unui acoperiş.
La fel ca şi tipurile precedente, amenajarea
poate fi construită în funcţie de nevoile fermierului
de dimensiune şi formă.
Argumente pro şi contra
O structură de beton sau cărămidă este mai scum-
pă de construit decât una de lemn, dar poate fi
mai ieftină pe termen lung deoarece costurile de
întreţinere sunt foarte scăzute.
De asemenea, este necesară şi în acest caz aco-
perirea solului cu materiale imeprmeabile sau
absorbante pentru captarea lichidelor scurse din
grămadă. Cele mai bune rezultate se obţin când
solul este acoperit cu o placă de beton prevăzut cu
un canal şi un bazin de colectare.
În comparaţie cu alte tipuri, acest tip de ame-
najare oferă cea mai bună protecţie şi cel mai
sporit confort de lucru. Când compartimentele
sunt suficient de mari se poate utiliza roaba pen-
PROGRAM DE ACŢIUNE
tru încărcarea şi descărcarea materialelor fără
riscul afectării structurii.
Când sunt construite cu grijă, aceste struc-
turi sunt ordonate şi mai plăcute vederii decât
grămezile neacoperite. Aspectul vizual poate fi
îmbunătăţit prin plantarea de tufişuri şi arbuşti
în lungul pereţilor exteriori.
Ca şi pentru alte tipuri, se recomandă planta-
rea unei benzi de iarbă sau altă vegetaţie deasă în
jurul structurii pentru captarea lichidelor spălate
de ploaie.
Opţiunea 6: Construcții din plastic reciclat
Descriere
În loc de lemn sau beton, se pot folosi plăci de plas-
tic pentru construirea zidurilor.
În prezent, în ţările vest-europene, la fabri-
carea spaţiilor de depozitare şi compostare sunt
utilizate segmente prefabricate din polietilenă
reciclată. Segmentele prefabricate de pe piaţă
(aproximativ 1 m3 pe compartiment) sunt des-
tinate mai degrabă pentru grădinile familiale
decât pentru gospodării, dar având în vedere
cererea mare, containere similare pot fi realizate
şi introduse pe piaţă. HDPE este deja utilizat pe
scară largă la acoperirea solului în adăposturile
pentru porci, deci merită luat în considerare.
În figura de mai jos sunt oferite exemple de
tipuri existente.
Figura 4: Exemple de spaţii de depozitare
şi compostare a gunoiului de grajd
din polietilenă cu densitate mare
Argumente pro şi contra
Depozitele din plastic pot fi construite modular
şi pot fi adaptate să răspundă nevoilor fermi-
erului pentru dimensiune, formă şi număr de
compartimente. Sunt rezistente la acţiunea agen-
ţilor biologici şi chimici, durabile şi rezistente la
Pag.23
condiţiile meteorologice. Cerinţele de întreţinere
 CAPITOLUL 3

sunt foarte scăzute, confortul de lucru este sporit, materialelor organice este mai dificilă decât în
iar materialul este reciclabil. sistemele policompartimentate.
Utilizând elemente prefabricate, depozitul Construcţia este rapidă şi uşoară şi se pot
poate fi uşor asamblat şi instalat pe orice tip de utiliza materiale ieftine şi disponibile pe plan
suprafaţă. Sunt posibile modificări ulterioare local. Dar durata de viaţă este redusă, necesitând
prin adăugarea de noi elemente. În cazul în care reparaţii dese.
este necesară reducerea capacității de depozita- La fel ca în cazul altor tipuri, minicontaine-
re, containerele ce nu mai sunt utilizate pot fi rele trebuie aşezate pe un strat impermeabil sau
dezasamblate şi instalate în altă parte. absorbant şi împrejmuite cu o bandă de iarbă.
Producţia la scară largă a containerelor din
materiale sintetice poate deschide piaţa pentru Opţiunea 8: Adăposturi de dimensiuni medii
produsele din plastic reciclat din România şi pentru depozitarea dejecţiilor solide
poate reduce problema în continuă creştere a
acumulării reziduurilor din plastic provenite
de la sticle sau alte tipuri de ambalaje.
Preţul actual în Europa de Vest variază de la
aproximativ 50 euro pentru 1 m3 de container
până la aproximativ 200 euro pentru unul de
3 m 3, dar preţurile depind în mare măsură
de cerere.
Pentru acest tip de unitate pot fi implemen-
tate mai uşor subvenţii decât pentru alte sisteme
de depozitare, acestea putând fi oferite la sursă.
Adăposturi din beton de dimensiuni medii
Opţiunea 7: Minicontainere
Descriere
În cazul unor cantităţi mici de gunoi de grajd
şi reziduuri menajere ce trebuie depozitate şi
compostate, se pot folosi containere mici, cu
4 pereţi, construite din scânduri sau garduri
parazăpadă.

Argumente pro şi contra

Acest tip de container are o capacitate redusă, de
1 m3 sau mai puţin. Pentru o robusteţe suficientă
sunt necesari patru pereţi, ceea ce îngreunează
mult capacitatea de manevrare a materialelor.
Numărul de containere poate fi crescut
dacă este nevoie, dar ridicarea şi răsturnarea
Figura 5: Minicontainere construite
Pag.24
din scânduri sau garduri parazăpadă
Structurile prezentate în continuare sunt
exemple de sisteme îmbunătăţite de depo-
zitare şi compostare, destinate fermelor de
dimensiuni medii (echivalentul a minimum
5 vaci de lapte). Ambele structuri sunt aşezate
pe un strat impermeabil de beton, uşor ridi-
cat în comparaţie cu zona înconjurătoare, şi
dotate cu acoperiş pentru umbră şi protecţia
împotriva umezirii materialelor cu apă din
precipitaţii. Chiar dacă, cel mai probabil,
aceste construcţii nu vor produce cantităţi
mari de lichide, totuşi chiar şi ele ar trebui

echipate cu un bazin de colectare a lichidelor
scurse din grămada depozitată.
Opţiunea 9: Instalaţii
de depozitare a dejecţiilor lichide
Animalele din gospodării, adăpostite în graj-
duri, sunt de obicei ţinute pe o podea de pământ
sau pietre, acoperită sau nu cu un pat de paie sau
coceni. Gunoiul de grajd produs este astfel în
cea mai mare parte solid şi semisolid, şi poate fi
depozitat şi tratat aşa cum a fost descris mai sus.
Animalele de fermă, în special porcii, sunt
câteodată ţinute pe o podea solidă de beton.
Acest tip de stabulaţie este practicat pe scară
largă în complexele zootehnice, dar câteodată
şi în gospodăriile cu câteva animale. În absenţa
paielor sau a altui tip de material absorbant,
gunoiul rezultat este de natură lichidă sau se-
milichidă şi de aceea poate fi depozitat numai în
containere impermeabile. Chiar dacă se produc
numai cantităţi mici şi există suficiente materia-
le organice solide, nu trebuie permis ca dejecţiile
lichide să satureze masa grămezii sau să curgă
libere din grămadă.
Informaţii suplimentare despre depozitarea
corectă a dejecţiilor lichide pot fi găsite în Codul
de bune practici agricole.
3.1.6. Ghid pentru amplasarea
şi realizarea platformelor comune
de depozitare a gunoiului de grajd
3.1.6.1. Scurtă descriere
O platformă de gunoi de grajd este o construcţie
relativ simplă, alcătuită dintr-o podea de beton
pătrată sau dreptunghiulară, înconjurată în trei
părţi de pereţi de beton înalţi de aproximativ 2
metri. Pot fi folosite şi alte materiale, dar betonul
este mai durabil, oferă condiţii mai bune pen-
tru manevrarea utilajelor şi garanţii împotriva
pierderilor accidentale de nutrienţi.
Rolul platformei este de depozitare tempo-
rară, în bune condiţii tehnologice şi ecologice,
a dejecţiilor solide şi semisolide provenite de
la animale, amestecate sau nu cu alte rezidu-
PROGRAM DE ACŢIUNE
uri organice cum ar fi resturile menajere sau
de pe urma culturilor, înainte ca acestea să fie
împrăştiate pe terenurile agricole.
În afară de rolul de depozitare, platforma
este utilizată şi pentru amestecarea şi compos-
tarea gunoiului de grajd într-un produs mai
omogen, mai stabil şi mai valoros. De aceea,
dimensiunile platformei trebuie să fie suficiente
nu numai pentru depozitare, ci şi pentru răstur-
narea șirurilor de gunoi de grajd pentru aerarea
necesară procesului de fermentare.
Platformele comunale de gunoi de grajd sunt
foarte utile acolo unde condiţiile de depozitare
individuală nu există sau nu oferă suficientă
siguranţă, sau unde este necesară coprocesa-
rea unor cantităţi mari de reziduuri organice
menajere. Platforma poate fi utilizată, de ase-
menea, şi pentru depozitarea, în compartimente
separate, a altor tipuri de deşeuri, cu excepţia
celor periculoase, pentru diminuarea riscului de
contaminare a terenurilor agricole cu produse
dăunătoare.
Pentru captarea lichidelor provenite din gu-
noiul de grajd, platforma trebuie dotată cu un
canal de-a lungul părţii deschise a platformei,
pentru direcţionarea lichidelor către un bazin
de colectare, suficient de mare pentru a reţine
toate aceste lichide şi eventualele precipitaţii în
exces ce cad pe suprafaţa platformei. Lichidele
colectate pot fi aplicate pe terenurile agricole
sau pot fi reîncorporate în grămada de gunoi
de grajd sau de compost.
Dincolo de construcţia de beton în sine,
platforma ar trebui echipată cu următoarele
elemente:
▶ gard pentru controlul accesului;
▶ utilaje pentru administrarea gunoiului
de grajd (de ex.: încărcător frontal, tractor cu
remorcă, vidanjă, mașină de împrăștiat gunoi);
▶ utilaje de pompare şi/sau aplicare a lichi-
delor pentru recircularea sau aplicarea acestora
pe terenurile agricole;
▶ o anexă ca adăpost şi birou pentru admi-
nistratorul platformei;
▶ apă, electricitate şi sursă de combustibil.
Caracteristicile generale ale unei platforme
de gunoi sunt ilustrate în următoarele fotografii,
Pag.25
realizate la platforma comunei Independenţa.
 CAPITOLUL 3
Foto nr. 1
Foto nr. 3
Foto nr. 5
3.1.6.2. Alegerea locaţiei
3.1.6.2.1. Cum se alege locaţia potrivită ?
Locaţia ideală pentru o platformă de gunoi se sta-
bileşte după următoarele criterii:
▶ Drepturile de proprietate: platforma ar trebui
construită de preferinţă pe teren comunal.
▶ Acces: platforma ar trebui localizată în-
tr‑un perimetru uşor accesibil pentru mijloacele
de trans­port obişnuite: camioane, tractoare,
căruţe etc.
▶ Distanţa faţă de centrul satului: platforma
ar trebui situată cât mai aproape de gospodării,
Pag.26
pentru a reduce costurile de transport, dar su-
Foto nr. 2
Foto nr. 4
Foto nr. 1: Imagine de ansamblu
Foto nr. 2: Descărcarea gunoiului de grajd pe
platformă
Foto nr. 3: Compartimente separate pentru
colectarea altor tipuri de deşeuri menajere
Foto nr. 4: Imagine asupra canalului ce
dirijează lichidele către bazinul de retenţie
Foto nr. 5: Bazinul de retenţie a lichidelor şi
cisterna pentru golirea acestuia
ficient de departe încât să nu constituie sursă
de disconfort pentru populaţie (miros, zgomot,
aspect vizual etc.).
▶ Suprafaţa: platforma ar trebui ridicată pe o
suprafaţă dreaptă în scopul reducerii costurilor
de construcţie şi pentru a facilita managementul
ulterior.
▶ Riscul de inundaţie: platforma nu trebuie
situată într-o zonă cu risc de inundaţie sau pre-
cipitaţii excesive.
▶ Distanţa faţă de cursurile de apă: platforma
trebuie situată la minimum 100 metri de orice
curs sau corp de apă, în scopul reducerii riscului
de poluare accidentală.
 PROGRAM DE ACŢIUNE

3.1.6.3. Capacitatea necesară

▶ Distanţa faţă de terenurile agricole: ar trebui
să fie cât mai mică, pentru diminuarea costurilor
de transport.
3.1.6.2.2. Utilizarea facilităţilor existente –
reabilitarea gropilor de gunoi
Dacă constrângerile legale şi financiare permit, se
poate face uz de facilităţile existente, dacă sunt po-
ziţionate favorabil, de exemplu foste complexe zoo­
tehnice situate la distanță suficientă de zona locuită
pentru a primi avizul Direcției de Sănătate Publică.
Pe de altă parte, construcţia platformei de gu-
noi de grajd se poate realiza pe locul eventualelor
depozite de gunoi neautorizate, oferindu-se astfel
oportunitatea de reabilitare şi îmbunătăţire a locului
de depozitare a deşeurilor.
Dimensiunea platformei ar trebui stabilită în
funcţie de cantitatea de bălegar şi alte resturi me-
najere organice ce se estimeaza a fi produsă.
În mod obişnuit, materialele vor fi depozitate
pe o grosime maximă de aproximativ 1,5 - 2 m,
ceea ce înseamnă că pentru fiecare m3 de material
trebuie prevăzută o suprafaţă netă de 0,5 - 0,75 m2.
Luând în calcul şi suprafaţa necesară pentru
mutarea grămezilor de material în timpul procesu-
lui de compostare, suprafaţa totală ar trebui să fie
de 1,5 - 2 ori mai mare decât suprafaţa netă.
Pentru estimarea spaţiului necesar în funcţie
de numărul de animale, se pot utiliza coeficienţii
precizaţi în Tabelul 8. Pentru adăugarea altor tipuri
de reziduuri organice, menajere sau nu, va fi nevoie
de suplimentarea spaţiului de depozitare.

Tabelul 8: Cantităţile anuale de dejecţii şi nutrienţi pe specii de animale

Specia Greutatea Producţia Volumul anual Producţia anuală
medie anuală de de gunoi de de nutrienţi
gunoi de grajd grajd
(kg) (kg) (litri) N P205 K 20
Viţei sugari 0-50 2.817 3.521 20 4 14
Viţei (0,3 – 1 an) 50-250 4.930 6.162 35 5 26
Bovine (1 – 2 ani) 250-600 7.746 9.683 55 20 43
Vaci de lapte >400 11.408 14.261 81 15 54
Porci 98 1.733 2.167 13 4 8
Porci la îngrăşat 68 1.467 1.833 11 4 7
Porci la îngrăşat 90 2.000 2.500 15 5 10
Scroafe gestante 125 1.333 1.667 10 4 7
Scroafe cu purcei 170 5.067 6.333 38 13 25
Vieri 160 1.733 2.167 13 4 8
Oi/Capre 45 843 1.054 7 1 5
Păsări reproducţie 1,8 18 22 0,36 0,18 0,18
Păsări la îngrăşat 0,9 12 15 0,36 0,07 0,1
Cai 450 9.000 12.857 45 8 28

3.1.6.4. Construcţie şi echipamente Construcţia platformei trebuie să îndepli-

Reguli generale de construcţie
Podeaua platformei trebuie să fie de aşa natură
încât să nu permită infiltraţii sau scurgerea prin
crăpături. Cea mai bună soluţie pentru depozita-
rea gunoiului de grajd o reprezintă betonul armat.
nească câteva condiţii minime:
▶ Înainte de turnarea plăcii de beton, partea
superioară a solului trebuie îndepărtată şi înlocui-
tă cu un strat de nisip. Acesta va fi bine compactat.
▶ Sub placa de beton trebuie turnat un strat de
Pag.27
beton de egalizare, cu o grosime de cel puţin 50 mm.
 CAPITOLUL 3
▶ Placa de beton ar trebui să fie de cel puţin
150 mm grosime şi să fie prevăzută cu armătură
din plasă de oțel. Se pot adăuga betonului agenţi
de etanşare pentru o totală impermeabilizare a
podelei şi pereţilor. Când podeaua este realizată
din două sau mai multe plăci, rosturile dintre
acestea trebuie impermeabilizate.
▶ Pe cel puţin trei părţi ale platformei trebuie
ridicaţi pereţi de beton sau zidărie cu o înălţime
de 2-3 m, calculate să reziste la presiunea guno-
iului și loviturile accidentale cu utilajele, legă-
tura cu podeaua trebuind să fie impermeabilă.
▶ Partea frontală a platformei trebuie dotată
cu un canal de colectare a lichidelor, cu o lăţime
de cel puţin 30 cm şi 10 cm adâncime.
▶ Canalul trebuie legat la un bazin de reten-
ţie, suficient de mare pentru a colecta lichidele
provenite din gunoiul de grajd şi precipitaţiile
căzute pe platformă. Bazinul trebuie construit în
aşa fel încât să nu permită niciun fel de scurgere
accidentală.
▶ Gard: locul trebuie îngrădit pentru preve-
nirea accesului necontrolat al persoanelor care
descarcă pe platformă gunoiul de grajd sau alte
reziduuri sau pe cel al fermierilor care vin să
colecteze compostul rezultat, pentru asigurarea
unei bune calități a materialelor introduse pe
platformă și a unei distribuiri corespunzătoare
a compostului.
Toate materialele şi metodele de construcţie
trebuie să fie în acord cu standardele naţionale
privind construcţiile industriale.
Echipamente
Utilaj pentru colectare/distribuire
Următoarele echipamente sunt necesare la ex-
Pag.28
ploatarea platformei:
▶ Tractor cu remorcă pentru colectare/
distribuire: autorităţile locale pot pune la
dispoziţie mijloace de transport al gunoiului
de grajd la şi de la platformă când fermierii nu
dispun de astfel de mijloace sau când distanţele
sunt prea mari.
▶ Încărcător orizontal: încărcătorul orizon-
tal este necesar pentru răsturnarea periodică a
grămezilor şi pentru încărcarea compostului
în camioane.
▶ Pompă de apă şi cisternă sau cisternă
vidanjă pentru manipularea lichidelor: este
necesar un sistem de pompare adecvat, pentru
recircularea lichidelor din bazinul de reten-
ţie peste grămezile de compostare sau pentru
pomparea acestora într-o cisternă în vederea
transportului și aplicării pe terenurile agricole.
3.1.6.5. Exploatarea platformei
comunale de gunoi de grajd
Exploatarea platformei de gunoi trebuie să se
afle strict sub control, pentru a exista sigu-
ranţa că:
▶ în compost nu ajung materiale periculoase
sau care nu sunt biodegradabile;
▶ la realizarea compostului sunt folosite
numai materiale corespunzătoare;
▶ gunoiul de grajd și resturile vegetale sunt
aduse numai de către persoane autorizate;
▶ depozitarea şi procesarea materialelor
organice se realizează într-un mod sistematic
pe principiul primul intrat, primul ieşit;
▶ prezenţa unor cantităţi mari de bălegar şi
alte reziduuri organice nu produce disconfort
sau riscuri pentru lucrătorii de pe platformă,
vizitatori sau persoanele din vecinătate;
▶ platforma nu prezintă niciun pericol pen-
tru apa subterană, apa de suprafaţă sau alte
componente ale mediului;
▶ materialul compostat este redistribuit
utilizatorilor în funcţie de cantitatea de gunoi
de grajd depus.
În practică aceasta înseamnă că regulile de
funcţionare ce trebuie trasate sunt legate de
orele de funcţionare, cantităţile şi tipurile de
materiale acceptate etc., de faptul că accesul
poate fi permis numai în prezenţa operato-
 PROGRAM DE ACŢIUNE

rului, de necesitatea ţinerii unui registru de de remediere încă din stadiul de proiectare, în
intrări şi ieşiri. timpul activităţii de planificare şi supraveghere
Deoarece condiţiile şi opţiunile alese de au- a construcţiei, cât şi în timpul operaţiilor de
torităţi pot diferi mult de la o comună la alta, utilizare a platformei.
nu se poate realiza o schemă standard pentru Autorităţile locale vor pune la dispoziţie,
toate cazurile. în acord cu legislaţia în vigoare, personal local
pentru supravegherea şi monitorizarea zilnică
3.1.6.6. Impactul potenţial a lucrărilor de construcţie. Ei au de asemenea şi
al construcţiei şi funcţionării platformei datoria de conştientizare a contractorilor asupra
de gunoi asupra mediului standardelor de mediu.
Planurile pentru fiecare construcţie vor
Dacă toate precauţiile necesare sunt luate, im- include măsuri pentru protejarea mediului în
pactul imediat asupra mediului al construcţiei timpul lucrărilor anexe contrucţiei sau în timpul
şi exploatării platformei va fi limitat şi poate fi exploatării platformei.
împărţit în două categorii, impactul construcţiei
şi impactul exploatării. 3.1.6.7. Autorizaţia
Efectele negative pe care activităţile de de construire şi funcţionare
construcţie le pot avea asupra mediului sunt
prezentate mai jos: Construcţia platformei va necesita mai multe
▶ Praf, zgomot şi eroziunea solului în timpul avize şi autorizaţii. Autorităţile locale au obliga-
activităţilor de construcţie; ţia întocmirii documentaţiei necesare, urmând
▶ Depozitarea necorespunzătoare a mo- următorii paşi:
lozului; ▶ clarificarea statutului legal al terenului
▶ Impact potenţial asupra copacilor şi ve- prevăzut pentru viitoarea construcţie, prin asi-
getaţiei; gurarea faptului că toate amenajările se vor face
▶ Încărcarea râurilor cu sedimente dacă pe teren public şi că nu va exista nicio încălcare
traversarea acestora este necesară. de proprietate;
Efectele negative posibile ale opraţiunilor de ▶ pregătirea unei documentaţii tehnice pen-
exploatare a platformei au fost identificate ca fiind: tru construcţie (această documentaţie trebuie să
▶ Scurgere posibilă a materialelor de pe conţină de asemenea şi descrierea activităţilor
platforma comunală dacă construcţia nu a fost de supraveghere şi monitorizare a lucrărilor);
făcută corespunzător; ▶ depunerea cererii pentru obţinerea Certi-
▶ Împrăştiere necorespunzătoare a gunoiu- ficatului de Urbanism de la autorităţile judeţe-
lui de grajd pe terenurile agricole dacă codul de ne şi obţinerea tuturor
bune practici agricole nu este respectat; aprobărilor, inclusiv
▶ Curăţare şi management necorespunzător acordul de mediu, aşa Permise și
autorizaţii: certificat
al platformelor individuale şi colective; cum se precizează în de urbanism; aviz
▶ Apariţia mirosului neplăcut şi zgomotului Certificatul de Urba- alimentare cu
dacă pompele de apă uzată şi echipamentele de nism; energie electrică;
tratare sunt întreţinute necorespunzător; ▶ elaborarea aviz telefonie; aviz
amplasare și acces la
▶ Impact potenţial asupra corpurilor de apă pro­i ectului pentru DN dacă este cazul;
receptoare în cazul scurgerilor accidentale de obținerea autorizației aviz amplasare și
la platformă; de const r u i re și acces la DJ și DC; aviz
▶ Depozitarea ilegală a resturilor toxice sau obținerea autorizației Direcția Apelor; aviz
periculoase pe platformele comunale (materiale de construire. OCPI; aviz Agenția
pentru Protecția
pentru care nu a fost realizată platforma). Dacă este cazul, Mediului; autorizație
Aceste riscuri trebuie anticipate înainte de autorităţile locale de construire;
Pag.29
implementarea proiectului şi introduse măsuri trebuie să obţină au- autorizație de mediu.
 CAPITOLUL 3
torizaţii speciale pentru lucrul în apropierea
arealelor protejate.
3.1.6.8. Evaluarea
impactului asupra mediului
Chiar dacă construcţia şi exploatarea platfor-
mei comunale de gunoi de grajd nu necesită
un studiu privind impactul asupra mediului
în conformitate cu actuala legislaţie (195/2005),
un acord de mediu trebuie obţinut de la Agenţia
locală de Protecţia Mediului (APM), înainte de
începerea lucrărilor de construcţie.
Acordul de mediu poate fi obţinut numai
după o serie de studii de impact însoţite de dez-
bateri publice, cele din urmă fiind considerate
o etapă importantă a procedurii. Se recomandă
organizarea dezbaterilor publice şi obţinerea
sprijinului şi colaborării din partea populaţiei
pentru realizarea investiţiei.
Impactul potenţial, măsurile de ameliora-
re şi sistemul de monitorizare necesar trebuie
evidenţiate în cadrul acestui proces. După de-
mararea proiectului, este necesară obţinerea
unei autorizaţii de mediu. Aceasta se va obţine
Tabelul 9. Măsuri de ameliorare a impactului şi responsabilităţi, pe perioada construcţiei
Componenta Impact
mediului
Solul Contaminare cu materiale reziduale
Apa Înfundarea sistemelor de drenaj
Introducerea de reziduuri periculoase
Calitatea aerului Praf în timpul lucrărilor de construcţie
Zgomotul Zgomot în timpul lucrărilor de
construcţie
Mediul social Posibile inconveniente pentru zonele
locuite
Pag.30
după ce personalul APM va verifica conformitate
cu prevederile acordului de mediu. Fără aceste
certificate, lucările nu pot fi demarate. Acordul
de mediu se poate obţine simultan cu alte avize
necesare, însă autorizaţia de mediu este acordată
numai după obţinerea unor aprobări, acordul
Administratiei Naţionale a Apelor fiind cel mai
important.
3.1.6.9. Planurile de management
pentru protecţia mediului
Planurile de management pentru protecţia me-
diului descriu impactul potenţial al construcţiei
şi exploatării platformei de gunoi asupra diver-
selor componente ale mediului şi specifică mă-
surile necesare pentru evitarea sau diminuarea
oricăror efecte negative ale proiectului.
3.1.6.9.1. În timpul construcţiei
Faza lucrărilor de construcţie este limitată în
timp. Durata medie de construcţie a unei plat-
forme de gunoi este de 3 luni, durata minimă de
2 luni şi cea maximă de 4, în funcţie de condiţiile
meteo­rologice.
Măsuri de Responsabilitatea
ameliorare instituţională
Protejarea suprafeţei solului în timpul Contractorul
construcţiei; controlul şi curăţarea
zilnică a locului de construcţie; servicii de
evacuare corespunzătoare a reziduurilor.
Atenţie specială acordată drenajului, Contractorul
depozitării corespunzătoare a uleiurilor
şi a altor reziduuri periculoase.
Reabilitarea instalaţiilor sanitare,
inclusiv sisteme adecvate de evacuare a
apelor reziduale şi sisteme de canalizare.
Controlul prafului cu ajutorul apei sau Contractorul
prin alte mijloace, dacă problema este
evidentă.
Limitarea perioadei de construcţie între Contractorul
anumite ore.
Echipamentele de construcţie trebuie Contractorul
să nu stânjenească accesul şi activitatea
zilnică a locuitorilor comunei.
 PROGRAM DE ACŢIUNE

Componenta Impact Măsuri de Responsabilitatea

mediului ameliorare instituţională
Peisaj şi estetică Riscul de depozitare a molozului în Şantierul va fi curăţat, iar tot molozul şi Contractorul
apropierea corpurilor de apă. alte reziduuri vor fi depozitate în acord
Depozitarea reziduurilor de pe urma cu clauzele specificate în contract.
construcţiei: în afară de vopselele pentru Locurile de depozitare a reziduurilor
lemn, toate celelalte materiale de rezultate în timpul lucrărilor de
construcţie prezintă risc scăzut (var, ciment construcţie vor fi spaţii autorizate.
şi tencuială, beton, sticlă, componente
electrice şi sanitare din ceramică, sârmă
de cupru, ţevi sanitare din fier, conducte
galvanizate pentru apă etc.).

Sănătatea umană Accidente de muncă, manevrarea Sisteme speciale de manevrare şi Contractorul

materialelor din azbest depozitare a reziduurilor periculoase.

Valorile culturale 422/2001, inclusiv instituirea unei zone de pro-

Niciun obiectiv cultural sau istoric nu va fi afectat
negativ de noua construcţie. Cadrul legal pentru
protejarea obiectivelor culturale este specificat în
Legea pentru Conservarea Patrimoniului Istoric
nr. 422/2001, amendată de Legea nr. 468/2003.
Pe parcursul etapei de proiectare şi obţinere
a acordului de mediu, va fi verificat dacă oricare
din locaţiile propuse poate fi încadrată la cate-
goria de sit istoric. Dacă pe parcursul lucrărilor
de construcţie este descoperit orice obiect cu
valoare istorică, se vor aplica prevederile legii
tecţie, raportarea către oficiile locale ale MCRA
şi obţinerea unui aviz special pentru executarea
lucrărilor de construcţie.
3.1.6.9.2. În timpul fazei de exploatare
Durata de funcţionare a platformei de gunoi
de grajd este prevăzută pentru o perioadă de
cel puţin 20 de ani. Se vor prevedea planuri de
monitorizare a impactului construcției și ex-
ploatării platformei de gunoi asupra diverselor
componente ale mediului.

Tabelul 10. Măsuri de ameliorare a impactului şi responsabilităţi în timpul fazei de exploatare

Componenta Impact
mediului
Apă/sol Supraacumularea lichidelor în
bazinul de colectare din cauza
precipitaţiilor abundente.
Impactul asupra corpurilor de
apă receptoare dacă calitatea
efluenţilor de apă uzată nu este
asigurată.
Scurgerea din fosele septice şi
instalaţiile sanitare dacă acestea nu cu sursele de finanţare. Activităţi de
sunt întreţinute corespunzător.
Măsuri de Responsabilitatea
ameliorare instituţională
Utilizarea pompelor pentru împrăştierea Zilnic: Operatorul platformei
periodică a lichidelor pe terenurile din – în acord cu Manualul
apropiere. Funcţionării Platformei
Respectarea planurilor de funcţionare Periodic: APM şi inspectorii
şi întreţinere prin realizarea testelor Direcţiilor de Apă
uzuale de calitate a apei, conform Zilnic: Operatorul staţiei de
autorizaţiei de funcţionare. tratare a apei
Concordanţa planului de întreţinere Periodic: APM şi inspectorii
Direcţiilor de Apă
conştientizare publică pentru implicarea Proprietarul (de obicei
locuitorilor comunei. primăria)

Sol Supraacumularea materialelor
compostate din cauza insuficienţei
echipamentelor de aplicare pe câmp.
Supraacumularea deşeurilor
menajere pe platformă.
Evaluarea periodică a cantităţilor stocate Zilnic: Operatorul platformei
pe platformă şi aplicarea excesului în Periodic: Inspectorii APM
acord cu Codul de bune practici agricole.
Aplicarea Manualului de Funcţionare a
Platformei.

Zgomot şi miros Apariţia mirosului neplăcut şi a Zilnic: Operatorul platformei

zgomotului dacă instalaţiile de Periodic: Inspectorii APM
pompare şi tratare a apelor uzate Zilnic: Operatorul platformei
sunt întreţinute necorespunzător. Pag.31
 CAPITOLUL 3

3.2. Responsabilităţi ce revin fermierilor

în exploataţiile agricole din localităţile
declarate vulnerabile la nitraţi

3.2.1. Evaluarea presiunii exercitate buie să se asigure că gunoiul de grajd nu este

de îngrăşămintele organice provenite aplicat în orice parte a terenului în rate mai
mari de 170 kg N/ha.
de la animalele proprii conform
În general, fermierii vor aplica mai întâi
registrului nutrienţilor pentru gunoiul de grajd pe terenurile din apropierea
exploataţii agricole individuale locului de producţie, adică lângă locuinţă sau
în imediata vecinătate a satului. Adesea gunoiul
3.2.1.1. Exploataţii agricole identificate de pe de grajd va fi utilizat în principal sau aproape
raza localităţilor cu un număr de animale exclusiv pentru fertilizarea grădinilor de legume
cuprins între 8 şi 100 UVM din apropiere.
Pentru calcularea situaţiei pentru fiecare
Se va evalua presiunea exercitată de îngrăşămin- gospodărie se completează registrul nutrien-
tele organice provenite de la animalele proprii ţilor pentru exploataţii agricole individuale
conform Registrului nutrienţilor pentru exploa- (pe hârtie şi în format electronic), ce permite
taţii agricole individuale din Tabelul 11. Pe baza autorităţilor şi fermierilor să evalueze situaţia
acestor valori se determină dacă în exploataţia individuală şi să utilizeze corect gunoiul de
agricolă există un surplus de gunoi de grajd sau grajd de care dispun.
dacă exista posibilitatea de a importa gunoi de Datele care trebuie introduse se referă la
grajd din alte exploataţii agricole în care gunoiul numărul de animale (pe specii) şi suprafaţa
este excedentar. de teren agricol şi grădini. Tabelul de calcul
Registrele nutrienţilor pentru fiecare dintre următor permite determinarea cantităţii de
exploataţiile agricole individuale cu un număr gunoi de grajd (exprimată în kg N/ha) care poate
de animale cuprins între 8 şi 100 UVM vor fi fi aplicată de către fermier pe terenul său în
centralizate la nivelul localităţii în formă elec- funcţie de numărul de animale şi de suprafaţa
tronică conform modelului din Tabelul 11, dis- fermei. În ceea ce priveşte evaluarea presiunii
tribuit de DADR şi OSPA în zona de competenţă la nivel de comună, fermierii sunt sfătuiţi să
a cărora se află localitatea. Aceste informaţii monitorizeze cu atenţie utilizarea nutrienţilor
se vor completa de către pe terenurile lor, dacă presiunea este de 100-170
fermier împreună cu re- kg N/ha. Aceştia sunt obligaţi să ia măsuri când
Măsurile din prezentanţi ai OSPA şi vor valoarea depăşeste 170 kg N/ha, de exemplu
programul de
fi centralizate de DADR prin aplicarea gunoiului de grajd în zone mai
acţiune prevăd
ca exploataţiile judeţene în vederea trans- îndepărtate, prin cedarea unor cantităţi de gunoi
agricole mai mari miterii lor către autorităţi- către alţi fermieri, prin transportul unei părţi
de 8 UVM, care le centrale responsabile cu din gunoi la platforma comunală sau prin redu-
administrează implementarea Directivei cerea cantităţii de gunoi de grajd produs.
îngrășăminte
organice pe câmp,
Nitraţi. În macheta tabelului de calcul prezentată
să nu depăşească Fermierii care deţin în continuare valorile introduse la categoriile
170 kg de azot pe animale sau lucrează pă- „Număr de animale“, „Suprafaţă de teren dispo-
hectar în decursul mântul în cadrul zonelor nibil“ şi cele care rezultă din calculele efectuate
Pag.32 unui an de zile. vulnerabile la nitraţi tre- în tabel sunt cu titlu de exemplu.
 PROGRAM DE ACŢIUNE

Tabelul 11. Registrul nutrienţilor pentru ferme individuale

Registrul nutrienţilor pentru ferme individuale
An de raportare:
Judeţ:
Comună:
Fermă:
Data:
PRODUCŢIA DE NUTRIENŢI (în kg N/an)
Categoria de animale Greutatea medie Numărul de animale Coeficientul de N Producţia de N
Viţei sugari 0-50 x 20 0
Viţei (0,3 – 1 an) 50-250 x 35 0
Bovine (1 – 2 ani) 250-600 x 55 0
Vaci de lapte >400 x 81 0
Porci 98 1 x 13 13
Porci la îngrăşat 68 1 x 11 11
Porci la îngrăşat 90 x 15 0
Scroafe gestante 125 x 10 0
Scroafe cu purcei 170 x 38 0
Vieri 160 x 13 0
Oi/Capre 45 x 7 0
Păsări reproducţie 1,8 x 0,36 0
Păsări la îngrăşat 0,9 x 0,36 0
Cai 450 1 x 45 45
Total gospodărie 69 (A)
CALCULAREA PRESIUNII MEDII A NUTRIENŢILOR
A. Suprafaţa de teren disponibilă pentru aplicare
Grădini 0,2 ha (B)
Teren arabil (excl. grădini) 1 ha (C)
Total (B + C) 1,2 ha (D)
B. Presiunea medie a nutrienţilor din gunoiul de grajd (kg N/ha)
Pe ha de grădină (A/B) 345 kg N/ha
Pe ha de teren arabil (A/C) 69 kg N/ha
Pe ha de teren disponibil (A/D) 58 kg N/ha
C. Capacitatea anuală de reciclare a nutrienţilor în gospodărie (kg N/an)
În grădini (B x 170*) 34 kg N/an
Pe teren arabil (C x 170*) 170 kg N/an
Pe total teren disponibil (D x 170*) 204 kg N/an
D. Surplus/deficit legal de gunoi de grajd
Surplus/deficit
Tot gunoiul utilizat în grădini (A - 170* xB) 35 kg N/an
Tot gunoiul utilizat pe terenul arabil (A – 170* xC) -101 kg N/an
Tot gunoiul utilizat în grădini+teren arabil(A - 170xD) -135 kg N/an E
* 170 reprezintă kg N / ha maxim admis pentru fertilizare cu îngrăşăminte organice
Explicaţie. Fermierul din exemplu are o producţie Dacă tot gunoiul de grajd ar fi aplicat numai în
de gunoi de grajd echivalentă cu 69 kg N (A) şi dis- grădină, presiunea ar fi de 345 kg N/ha, ceea ce este
pune de 0,2 ha de grădină (B) şi 1 ha de teren arabil mai mult de 170. Aplicat pe toată suprafaţa, presiu-
Pag.33
(C) unde poate împrăştia gunoiul de grajd. nea este de numai 58 kg N/ha, ceea ce înseamnă că
 CAPITOLUL 3

fermierul poate utiliza toată cantitatea de gunoi de
grajd atâta timp cât este distribuită omogen.
Aşadar, fermierul are de aplicat un maxim de
34 kg N în grădină, iar restul pe terenul arabil. Mai
mult, fermierul poate accepta de la alţi fermieri un
echivalent de 135 kg N/ha (E), dacă tot gunoiul
de grajd este aplicat în mod egal în grădină şi pe
terenul agricol.
3.2.1.2. Exploataţii agricole identificate de
pe raza localităţilor cu un număr de animale
mai mare de 100 UVM
Modalităţile de calcul al cantităţii maxime de
azot în dejecţii sunt publicate în anexa nr. 8 din
Codul de bune practici agricole pentru protec-
ţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole. Aplicarea îngrăşămintelor organice şi
minerale se face cu respectarea măsurilor Co-
dului de bune practici agricole. DADR judeţene,
OJCA împreună cu OSPA şi autorităţile locale se
vor ocupa cu informarea fermierilor cu privire la
cerinţele Codului de bune practici agricole pentru
protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole.

Măsurile din programul de acţiune au în vedere
ca în exploataţiile mai mari de 8 UVM, cantitatea
dejecţiilor animale împrăştiată anual să nu depă-
şească o cantitate dată pe hectar în decursul unui
an de zile. Cantitatea dată pe hectar în decursul
unui an de zile corespunde cantităţii de dejecţii
conţinând 170 kg de azot.
3.2.1.3. Exploataţii agricole care exportă
gunoi către alte exploataţii agricole
Pentru exploataţiile agricole care exportă gunoi că-
tre alte exploataţii agricole se întocmeşte borderoul
prezentat în Tabelul 12. Un duplicat al borderoului
este transmis autorităţilor locale.

Tabelul 12. Borderou cu evidenţa îngrăşămintelor organice

distribuite în afara fermei, exploataţiei agricole, proprietăţii
A. PRODUCĂTOR
Numele şi prenumele JUGĂNARU ŞT. GHEORGHE
Adresa Com. Coşeşti, jud. Argeş
Cantitatea de îngrăşământ livrată; tone 14 tone
Tipul şi provenienţa îngrăşământului Amestec bălegar bovine, porcine şi gunoi de pasăre
Data livrării 26.01.2005
B. ACCEPTOR
Numele şi prenumele POPESCU VASILE; arendaş (Floarea Elena)
Adresa Com. Coşeşti, jud. Argeş
Cantitatea de îngrăşământ livrată; tone 14 tone
Semnătură producător Semnătura persoanei
care acceptă îngrăşământul organic

Cumpărătorului / Fermierului care acceptă 3.2.2. Elaborarea planului

preluarea de gunoi de grajd i se pun la dispoziţie
informaţii actualizate în legătură cu zonele vulne-
rabile (ZVN) la poluarea cu azot şi are cunoştinţele
necesare cu privire la utilizarea îngrăşămintelor
organice şi va respecta prevederile legislative cu
privire la ZVN
Actualizarea Registrului nutrienţilor pentru
Pag.34
exploataţiile agricole se va realiza anual.
de management al nutrienţilor
Planul de management al nutrienţilor se realizează
sub îndrumarea tehnică a OSPA, pe baza planului
cadru de management al nutrienţilor întocmit şi pus
la dispoziţie de către MMP, prin ICPA Bucureşti.
Modalităţile de calcul al fertilizării echilibrate cu
azot şi documentele însoţitoare sunt publicate în Co-

dul de bune practici agricole pentru protecţia apelor
împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.
Administrarea îngrăşămintelor chimice şi
organice pe terenurile agricole adiacente limitei
blocului fizic vecin corpului de apă de suprafaţă nu
se efectuează pe fâşiile de protecţie late de:
▶ 0,5 m dacă panta blocului fizic este de 2%;
▶ 1 m dacă panta blocului fizic este de 2-5%;
▶ 1,5 m dacă panta blocului fizic este de 5-8%;
▶ 2 m dacă panta blocului fizic este de 8-12%;
▶ 3 m dacă panta blocului fizic este de 12-15%;
▶ peste 3 m dacă panta blocului fizic este mai
mare de 15%.
Pentru captările de apa potabilă, dimensiunea
fâşiilor de protecţie va fi stabilită, având în vedere
cel puţin asigurarea dimensiunilor minime ale
zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică,
stabilite prin legislaţia în vigoare.
Pe terenurile arabile cu pante mai mici de 8%
se recomandă menţinerea procentului culturilor
de toamnă şi/sau culturilor de acoperire la peste
20% din suprafaţa arabilă a fermei.
Pe terenurile arabile cu pante între 8 şi 12%
se recomandă creşterea procentului culturilor de
toamnă şi/sau culturilor de acoperire la 25% din
suprafaţa arabilă a fermierului.
Pe terenurile cu pante mai mari de 12% este
obligatorie menţinerea ponderii culturilor de
toamnă şi/sau culturile de acoperire la peste 30%
din suprafaţa arabilă a exploataţiei. Imediat după
aplicarea pe aceste terenuri, îngrăşămintele orga-
nice se încorporează în sol.
În zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică
nu se aplică şi nu se vehiculează îngrăşăminte şi
efluenţi de siloz. De asemenea, în aceste zone se vor
respecta prevederile legislaţiei în vigoare, respectiv
HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie
sanitară şi hidrogeologică, precum şi prevederile
specifice din Legea Apelor.
3.2.3. Transportul gunoiului de grajd
Gunoiul de grajd poate fi transportat către şi
dinspre platformă în mai multe moduri, toate cu
avantajele şi dezavantajele lor. În cele ce urmează,
sunt prezentate mai multe opţiuni pentru colec-
tarea şi transportul gunoiului de grajd. În funcţie
PROGRAM DE ACŢIUNE
de condiţiile specifice ale comunei, poate fi puse
în practică oricare dintre sistemele propuse, sau
variante ale acestora.
3.2.3.1. Transportul colectiv:
Colectare din poartă în poartă
Descriere
Colectarea gunoiului de grajd poate fi organizată
de comună ca parte integrantă a programului de
management al deşeurilor menajere. Aceasta poate
fi de exemplu de forma „din poartă în poartă“ (săp-
tămânală sau lunară) împreună cu alte reziduuri
menajere organice.
Avantaje
▶ nu necesită capacităţi mari de stocare a bă-
legarului la nivel de fermă;
▶ nu necesită efort direct din partea fermie-
rului pentru transport;
▶ reducerea riscului de apariţie a mirosului
neplăcut şi insectelor în apropierea locuinţelor;
▶ se reduce considerabil riscul de scurgere şi
pierdere a nutrienţilor;
▶ poate fi integrată în schema existentă de
colectare a deşeurilor menajere.
Posibile inconveniente
▶ cost ridicat pentru comunitate;
▶ calitate nesigură a materialelor colectate (risc
de contaminare cu materiale anorganice);
▶ necesită pubele adecvate pentru fiecare
gospodărie (de exemplu: pubele de plastic cu roţi
– 100 litri);
▶ problema dreptului de proprietate asupra
gunoiului de grajd: materialele colectate devin
proprietatea comunei; dacă cantităţile colectate
nu sunt înregistrate nu există bază pentru redis-
tribuirea compostului.
3.2.3.2. Transportul colectiv în containere
Descriere
Se plasează containere mari (ex.: 10 tone) în anu-
mite locuri din vecinătatea gospodăriilor, fiecare
container deservind 50-100 de gospodării. Fermi-
erii transportă singuri materialele organice la con-
Pag.35
tainere, al căror conţinut este colectat la intervale
 CAPITOLUL 3

regulate (de exemplu săptămânal) şi transportat la la nivel de fermă

platforma comunală pentru compostare.
Avantaje
▶ costuri mai mici în comparaţie cu colectarea
din poartă în poartă
▶ nu necesită capacităţi mari de stocare a bă-
legarului la nivel de fermă şi nici echipamente
speciale
▶ cost de transport redus pentru fermieri
▶ risc redus de scurgere şi pierdere a nutrienţi-
lor dacă containerele sunt corespunzătoare şi dacă
acestea sunt aşezate pe o placă de beton cu sistem
de colectare a lichidelor.
Posibile inconveniente
▶ calitate nesigură a materialelor colectate,
posibilă contaminare cu materiale anorganice
(plastic, sticlă, metal)
▶ riscul apariţiei mirosurilor neplăcute şi a
insectelor în vecinătatea containerelor
▶ supravegherea permanente a utilizării cores-
punzătoare a containerelor este dificilă
▶ nu există bază pentru redistribuirea com-
postului către fermieri
3.2.3.3. Transportul individual
▶ Risc crescut de pierdere a nutrienţilor la
nivelul fermei
▶ Sunt necesare supravegherea permanentă
a platformei şi înregistrarea cantităţilor intrate
şi ieşite.
3.3. Responsabilităţi
ce revin autorităţilor centrale
implicate în implementarea
Directivei Nitraţi
Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se
vor preocupa, periodic, de actualizarea Codului
de bune practici agricole şi de îmbunătăţirea
Planului de management al nutrienţilor.
Studiile agrochimice necesare Planului de
management al nutrienţilor se vor executa o
dată la 4 - 5 ani de către fermele care au mai
mult de 100 UVM. Aceste ferme vor suporta
costul studiului.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
va asigura finanţarea studiilor pedologice la

Descriere
Gunoiul de grajd şi resturile menajere organice
sunt transportate la platforma comunală de către
fiecare fermier în parte după propria voinţă şi/sau
pe cheltuială proprie.

Avantaje
▶ Cost colectiv redus pentru colectare
▶ Fermierii aduc materialele în funcţie de
propria disponibilitate, dar în timpul orelor de
funcţionare a platformei
▶ Redistribuirea compostului se poate face pe
bază cantităţii de gunoi de grajd colectat

Posibile inconveniente
▶ Cost de transport mai ridicat pentru fer-
mieri
▶ Cost suplimentar de colectare a compostului
de pe platformă pentru terenurile agricole
Pag.36
▶ Necesită capacităţi importante de stocare

nivel naţional, după planul de realizare şi/sau
reactualizare întocmit de ICPA. Planul se va
actualiza o dată la 10 ani.
ICPA va elabora, pentru fiecare localitate din
zonele vulnerabile, în format GIS hărţile peri-
metrelor potenţiale pentru realizarea benzilor
de protecţie. Administraţia Naţională „Apele
Române“ va pune la dispoziţia ICPA în format
GIS reţeaua hidrografică şi inventarul captărilor
de apă de suprafaţa şi subterană utilizată în
scop potabil sau pentru potabilizare. ICPA va
transmite pe suport de hârtie autorităţilor locale
din fiecare localitate din zonele vulnerabile
la poluarea cu nitraţi prin intermediul DADR
judeţene şi OSPA.
Pe baza hărţilor, autorităţile locale, cu spri-
jinul OSPA, vor specifica arealele pentru care se
vor realiza fâşii de protecţie, fiind documentate
motivele pentru care aceste areale nu acoperă
întreaga zonă de protecţie potenţială. Arealele
menţionate de autorităţile locale vor fi transmise
către ICPA, sub formă de corecţii executate pe
hărţile (materialele) transmise iniţial.
Fâşiile de protecţie vor fi reactualizate de
OSPA odată cu efectuarea studiilor pedologice
şi se vor transmite la ICPA pentru reactualizarea
PROGRAM DE ACŢIUNE
hărţilor în format GIS.
Evaluarea rezultatelor monitorizării imple-
mentării Directivei Nitraţi se va realiza la fiecare
4 ani. Indicatorii de monitorizare şi evaluare
vor cuantifica eficienţa măsurilor prevăzute în
Programul de Acţiune şi vor fi stabiliţi având
în vedere cerinţele de raportare ale Comisiei
Europene. Pentru indicatorii privind calitatea
apelor, ANAR împreună cu Direcţiile de Apă
elaborează un raport de evaluare a stării ape-
lor de suprafaţă şi subterane având în vedere
protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi
din surse agricole
ICPA Bucureşti împreună cu ANCA elabo-
rează un program comun de acţiune, pentru
informarea, instruirea şi consilierea agricul-
torilor în scopul promovării şi punerii în apli-
care a prevederilor Codului de bune practici
agricole.
Pentru facilitarea implementării Programu-
lui de acţiune, se vor întocmi Chestionare de
colectare date şi analiză de nevoi (Tabelul 13),
precum şi tabele centralizatoare privind date
generale despre comună, tabele privind numărul
de animale, precum şi tabele cu date privind
practicile agricole.
Pag.37
 CAPITOLUL 3

Tabelul 13. Chestionar de colectare date şi analiză de nevoi

Comuna
Judeţul
Primar
Adresă şi telefon primărie
Chestionar completat de:
Adresa şi telefonul celui care l-a completat

Data completării

Date generale despre comună

Numele satului Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa cu Numărul de Numărul de Numărul
totală (ha) arabilă (ha) păşuni (ha) locuitori gospodării proprietăţilor
agricole
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
……
Total

Numărul de animale
Numele satului Bovine Porcine Pui/Găini Oi Capre Cai Raţe
/Curci / Gâşte
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
……
Pag.38 Total
 PROGRAM DE ACŢIUNE

Practicile agricole

Care sunt cele mai importante culturi din comună (de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă)?

Câţi fermieri utilizează mijloace mecanice de cultivare a solului (arat, transport etc.)?
Toţi Mai puţin de 25% 25-50% 50-75% 75-100%

Marcaţi cu X căsuţa corespunzătoare

Câţi fermieri utilizează gunoi de grajd provenit de la propriile animale

sau de la animalele altor fermieri pentru fertilizarea plantelor?
Niciunul Puţini Mulţi Majoritatea
În grădină
Pe câmp
Marcaţi cu X căsuţa corespunzătoare

Utlilizează fermierii compost obţinut din resturi menajere ori din dejecţii umane pentru fertilizarea plantelor?
Niciunul Puţini Mulţi Majoritatea
În grădină
Pe câmp
Marcaţi cu X căsuţa corespunzătoare
Câţi fermieri utilizează îngrăşăminte din comerţ?
Niciunul Puţini Mulţi Majoritatea
În grădină
Pe câmp
Marcaţi cu X căsuţa corespunzătoare
Câţi fermieri au luat în considerare recomandările de fertilizare bazate pe analiza solului, în ultimii 3 ani?
Niciunul Puţini Mulţi Majoritatea
În grădină
Pe câmp
Marcaţi cu X căsuţa corespunzătoare
Care sunt cele mai importante motive date de fermieri pentru neutilizarea
gunoiului de grajd sau compostului pentru fertilizarea culturilor?
Niciunul Puţini Mulţi Majoritatea
În grădină
Pe câmp
Pag.39
Marcaţi cu X căsuţa corespunzătoare
 CAPITOLUL 4
În sensul prezentei mape,
expresiile şi termenii de mai jos
se definesc după cum urmează:
A abilitate suficiente astfel încât să permită fie o cur-
accident ecologic – evenimentul produs ca ur-
mare a unor neprevăzute deversări/emisii de
substanţe sau preparate periculoase/poluante,
sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă
de vapori sau de energie, rezultate din desfăşu-
rarea unor activităţi antropice necontrolate/
bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug
ecosistemele naturale şi antropice;
acord de mediu – actul tehnico-juridic prin
care se stabilesc condiţiile de realizare a pro-
iectului, din punctul de vedere al impactului
asupra mediului; acordul de mediu reprezintă
decizia autorităţii competente pentru protecţia
mediului, care dă dreptul titularului de proiect
să realizeze proiectul din punctul de vedere al
protecţiei mediului;
acte de reglementare – aviz de mediu, acord de
mediu, aviz Natura 2000, autorizaţie de mediu,
autorizaţie integrată de mediu, autorizaţie privind
emisiile de gaze cu efect de seră, autorizaţie privind
activităţi cu organisme modificate genetic;
activitate poluatoare – orice activitate care de-
termină schimbări negative privind caracteristi-
cile naturale ale calităţii mediului geologic;
activitate profesională – orice activitate desfă-
şurată în cadrul unei activităţi economice, unei
afaceri sau unei întreprinderi, indiferent de carac-
terul său privat sau public, profit sau nonprofit;
acumulare nepermanentă – acumulare realizată
prin bararea unui curs de apă sau ca incintă
laterală îndiguită, având rol numai pentru ate-
nuarea viiturilor;
acurateţe – eroare sistematică exprimată ca dife-
renţa dintre valoarea medie a unui număr mare
de determinări repetate şi valoarea adevărată
conform ISO 5725;
acvifer – strat sau strate subterane de roci geologice
Pag.40
sau alte strate geologice cu o porozitate şi o perme-
gere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea
unor cantităţi importante de ape subterane;
administrarea ariilor naturale protejate – an-
samblu de măsuri care se pun în aplicare pentru
asigurarea regimului special de protecţie şi con-
servare instituit conform dispozitilor legale;
aducţiune – ansamblul construcţiilor şi instalaţi-
ilor care asigură transportul apei între obiectele
principale ale sistemului de alimentare cu apă
situate în amonte de rezervor;
agregate minerale – material inert granular
(nisip, pietriş, bolovăniş etc.) de natură minerală,
utilizat ca material de construcţie, existent în
albiile şi malurile cursurilor de apă, ale lacurilor,
precum şi pe ţărmul mării;
albie majoră – porţiunea de teren din valea na-
turală a unui curs de apă, peste care se revarsă
apele mari, la ieşirea lor din albia minoră;
albie minoră – suprafaţă de teren ocupată perma-
nent sau temporar de apă, care asigură curgerea
nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri
obişnuite, inclusiv insulele create prin curgerea
naturală a apelor;
alte terenuri – stufărişuri, iazuri şi heleşteie,
ape curgătoare, lacuri şi bălţi permanente,
stâncării, grohotişuri, nisipuri, râpe, mlaştini,
drumuri etc.
ameninţare iminentă cu un prejudiciu – o pro-
babilitate suficientă de producere a unui prejudi-
ciu asupra mediului în viitorul apropriat;
apă de suprafaţă – ape curgătoare, canale de iri-
gaţii, lacuri şi iazuri înscrise în Cadastrul apelor
din România şi gestionate de către Administraţia
Naţională „Apele Române“;
apă destinată consumului uman
a) orice tip de apă în stare naturală sau după tra-
tare, folosită pentru băut, la prepararea hranei
ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de
originea ei şi indiferent dacă este furnizată

prin reţea de distribuţie, din rezervor sau este
distribuită în sticle ori în alte recipiente;
b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în indus-
tria alimentară pentru fabricarea, procesarea,
conservarea sau comercializarea produselor ori
substanţelor destinate consumului uman;
apă dulce – apă cu conţinut scăzut de săruri,
care îndeplineşte condiţiile pentru a fi captată,
tratată şi utilizată în scop potabil;
apă pluvială – apă din precipitaţii care se scurge
la suprafaţa terenului spre depresiuni naturale,
canale de coastă, rigole sau alte sisteme construc-
tive prevăzute pentru evacuare;
apă potabilă – apă care poate fi consumată de
om, direct sau indirect, timp îndelungat, fără
a-i prejudicia sănătatea, îndeplinind condiţiile
prevăzute de Legea nr. 458/2002 privind cali-
tatea apei potabile, modificată şi completată
prin Legea nr. 311/2004; ori Legea nr. 458/2002
privind calitatea apei potabile cu modificările şi
completările ulterioare, ori Legea nr. 458/2002
privind calitatea apei potabile, modificată şi
completată prin Legea nr. 311/2004 şi Ordo-
nanţa 11/2010;
apă subterană – apa care saturează o zonă aflată
deasupra unui strat de sol impermeabil;
apă uzată (reziduală) – orice apă care a făcut
obiectul unei folosiri şi căreia în procesul de
utilizare i s-au modificat caracteristicile fizice,
chimice, biologice sau microbiologice;
ape – apele de suprafaţă şi subterane, astfel cum
au fost definite în Legea apelor nr. 107/1996, cu
modificările şi completările ulterioare;
ape costiere – apele de suprafaţă situate în interiorul
unei linii ale cărei puncte sunt situate în totalitate la
o distanţă de 1 milă marină pe partea dinspre mare,
faţă de cel mai apropiat punct al liniei de bază, de
la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu
extinderea limitei, unde este cazul, până la limita
exterioară a apelor tranzitorii;
ape interioare – toate apele de suprafaţă stătătoa-
re şi curgătoare şi subterane aflate în interiorul
liniei de bază, de la care se măsoară întinderea
apelor teritoriale;
ape litorale – apele dinspre uscat de pe linia de
la care se măsoară întinderea apelor teritoriale,
extinzându-se, în cazul cursurilor de apă, până
la limita apelor dulci;
DEFINIŢII
ape naţionale navigabile
a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape
maritime interioare;
b) f luviile, râurile, canalele şi lacurile din interi-
orul ţării, pe sectoarele lor navigabile;
c) apele navigabile de frontieră, de la malul ro-
mân până la linia de frontieră;
ape subterane – apele aflate sub suprafaţa solului
în zona saturată şi în contact direct cu solul sau
cu subsolul;
ape tranzitorii – corpuri de apă de suprafaţă
aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt
parţial saline ca rezultat al apropierii de apele
de coastă, dar care sunt influenţate puternic de
cursurile de apă dulce;
ape uzate industriale – orice fel de ape uzate ce
se evacuează din incintele în care se desfăşoară
activităţi industriale şi/sau comerciale, altele
decât apele uzate menajere şi apele meteorice;
ape uzate menajere – ape uzate provenite din
gospodării şi servicii, care rezultă de regu-
lă din metabolismul uman şi din activităţile
menajere;
ape uzate orăşeneşti – ape uzate menajere sau
amestec de ape uzate menajere cu ape uzate
industriale şi/sau ape meteorice;
ape uzate – ape provenind din activităţi casnice,
sociale sau economice, conţinând substanţe polu-
ante sau reziduuri care-i alterează caracteristicile
fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale, precum şi
ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;
aplicare pe teren a îngrăşămintelor – adminis-
trarea pe teren a îngrăşămintelor prin împrăş-
tiere la suprafaţa terenului, prin încorporare în
sol fie prin îngropare, fie prin amestecare cu
solul şi prin injectare în sol;
aprobare de dezvoltare pentru proiecte publice
şi private care pot avea efecte semnificati-
ve asupra mediului (HG 445/2009) – decizia
autorităţii sau autorităţilor competente, care
dă dreptul titularului proiectului să realizeze
proiectul; aceasta se concretizează în:
(i) autorizaţia de construire, pentru proiectele
prevăzute în anexa nr. 1 şi cele prevăzute în
anexa nr. 2 pct. 1 lit. a), c), e), f) şi pct. 2 – 13
(Hotărârea nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice
Pag.41
şi private asupra mediului);
 CAPITOLUL 4
(ii) acord privind utilizarea terenului în scop
agricol intensiv, pentru proiectele prevăzute
în anexa nr. 2 pct. 1 lit. b) din aceeaşi Hotărâre
de Guvern;
(iii) acord al conducătorilor subunităţilor te-
ritoriale de specialitate ale autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură pentru
proiectele privind împădurirea terenurilor pe
care nu a existat anterior vegetaţie forestieră,
prevăzute în anexa nr. 2 pct. 1 lit. d);
(iv) decizie a inspectorului-şef al inspectoratului
teritorial de regim silvic şi vânătoare, ordin
al conducătorului autorităţii publice centrale
pentru agricultură, păduri şi dezvoltare rura-
lă privind aprobarea ocupării temporare sau
scoaterii definitive a unui teren din fondul
forestier naţional, după caz, pentru realizarea
obiectivelor care implică defrişarea în scopul
schimbării destinaţiei terenului, prevăzute în
anexa nr. 2 pct. 1 lit. d);
(v) autorizaţie de gospodărire a apelor, pentru
proiectele prevăzute în anexa nr. 2 pct. 1 lit. g);
arie naturală protejată – zonă terestră, acvatică
şi/sau subterană cu perimetru legal stabilit şi
având un regim special de ocrotire şi conser-
vare, în care există specii de plante şi animale
sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice,
peisagistice, geologice, paleontologice, speolo-
gice sau de altă natură, cu valoare ecologică,
ştiinţifică sau culturală deosebită;
arie/sit – zonă definită geografic exact delimitată;
atenuare naturală – concept care include un an-
samblu de condiţii şi fenomene geologice, fizice şi
chimice ce produc în timp neutralizare sau scăderi
ale concentraţiilor de poluanţi în mediul geologic;
audit de mediu – instrumentul managerial de
evaluare sistematică, documentată, periodică
şi obiectivă a performanţei organizaţiei, a siste-
mului de management şi a proceselor destinate
protecţiei mediului, cu scopul de:
(i) a facilita controlul managementului practici-
lor cu posibil impact asupra mediului;
(ii) a evalua respectarea politicii de mediu, inclu-
siv realizarea obiectivelor şi ţintelor de mediu
ale organizaţiei;
autoritate competentă – autoritatea publică
ce are competenţa de a adopta ori de a aproba
Pag.42
un plan sau program în legătură cu mediul ori
modificarea sau revizuirea unui astfel de plan ori
program, conform legislaţiei în vigoare;
autoritate competentă pentru protecţia mediului
(i) agenţiile regionale pentru protecţia mediului
şi agenţiile judeţene pentru protecţia mediului;
(ii) autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului sau agenţiile pentru protecţia mediului,
respectiv agenţiile regionale pentru protecţia
mediului şi agenţiile judeţene pentru protecţia
mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei
„Delta Dunării“, precum şi Garda Naţională
de Mediu şi structurile subordonate acesteia;
autoritate publică
a) Guvernul, alte organe ale administraţiei publi-
ce, inclusiv organismele lor publice consultative,
constituite la nivel naţional, regional sau local;
b) orice persoană fizică sau juridică care îndepli-
neşte funcţii publice administrative conform
legislaţiei naţionale, inclusiv responsabilităţi,
activităţi sau servicii în legătură cu mediul;
c) orice persoană fizică sau juridică care îndepli-
neşte responsabilităţi sau funcţii ori furnizează
servicii publice în legătură cu mediul şi este sub
controlul unui organism sau al unei persoane
prevăzute la lit. a) sau b).
Prezenta definiţie nu include instituţii sau orga-
nisme, atunci când acestea acţionează în calitate
de organ judiciar sau legislativ;
autoritatea responsabilă de administrarea
apelor – Administraţia Naţională „Apele Ro-
mâne“, organizată conform prevederilor legii;
autoritatea teritorială de sănătate publică –
direcţia de sănătate publică organizată la nivel
judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti,
conform legii;
autorizarea sanitară – procesul de analiză şi
investigaţie sanitară a conformării cu normele
de igienă şi sănătate publică, ce condiţionează
din punct de vedere tehnic şi juridic punerea în
funcţiune şi desfăşurarea activităţii în obiective
de interes public;
autorizaţia sanitară – documentul eliberat de
autoritatea teritorială de sănătate publică, prin
care se acordă autorizarea sanitară;
autorizaţia sanitară temporară – documentul
eliberat de autoritatea teritorială de sănătate
publică prin care se acordă autorizarea sanitară

pe perioada unei derogări; Cf. Ord. MS/MMP
299/638/2010:
autorizaţie sanitară de funcţionare cu dero-
gare – documentul emis de direcţia de sănătate
publică judeţeană, respectiv a municipiului Bu-
cureşti, prin care se acordă autorizarea sanitară
temporară pe perioada unei derogări;
autorizaţie integrată de mediu – act tehnico-
juridic emis de autorităţile competente, conform
dispoziţiilor legale în vigoare privind prevenirea
şi controlul integrat al poluării;
autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de
seră – actul tehnico-juridic emis de autoritatea
publică competentă pentru protecţia mediului
pentru una sau mai multe instalaţii ori pentru
părţi ale instalaţiei situate pe acelaşi amplasa-
ment şi exploatate de acelaşi operator, prin care
se alocă un număr de certificate de emisii de
gaze cu efect de seră;
avize de mediu emise de autoritatea compe-
tentă pentru protecţia mediului –
a) aviz de mediu – actul administrativ emis de
autoritatea competentă pentru protecţia mediu-
lui, care confirmă integrarea aspectelor privind
protecţia mediului în planul sau programul su-
pus adoptării;
b) avizul de mediu pentru produse de protecţie
a plantelor, respectiv pentru autorizarea îngră-
şămintelor chimice – act administrativ emis
de autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului, necesar în procedura de omologare a
produselor de protecţie a plantelor şi, respectiv,
de autorizare a îngrăşămintelor chimice;
c) aviz Natura 2000 – actul administrativ emis de
autoritatea competentă pentru protecţia mediu-
lui, care conţine concluziile evaluării adecvate
şi prin care se stabilesc condiţiile de realizare a
planului sau proiectului din punctul de vedere
al impactului asupra ariilor naturale protejate de
interes comunitar, incluse sau care urmează să
fie incluse în reţeaua ecologică Natura 2000;
aviz de mediu pentru planuri şi programe – act
tehnico-juridic, emis de către autoritatea compe-
tentă pentru protecţia mediului, care confirmă
integrarea aspectelor privind protecţia mediului
în planul sau programul supus adoptării;
avizul de mediu pentru produse de protecţie a
plantelor, respectiv pentru autorizarea îngră-
DEFINIŢII
şămintelor chimice – act tehnico-juridic emis
de autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului, necesar în procedura de omologare a
produselor de protecţie a plantelor şi respectiv de
autorizare a îngrăşămintelor chimice;
avizul pentru stabilirea obligaţiilor de mediu –
act tehnco-juridic emis de autoritatea compe-
tentă pentru protecţia mediului la: schimbarea
titularului unei activităţi cu impact asupra me-
diului, vânzarea pachetului majoritar de acţiuni,
vânzarea de active, fuziune, divizare, concesio-
nare, dizolvare urmată de lichidare, lichidare,
încetarea activităţii, faliment, având ca scop
stabilirea obligaţiilor de mediu, cu prevederi ale
unui program pentru conformare, în vederea
asumării acestora de către părţile implicate în
situaţiile menţionate anterior;
avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor –
acte ce condiţionează din punct de vedere tehnic
şi juridic execuţia lucrărilor construite pe ape sau
în legătură cu apele şi funcţionarea sau exploa-
tarea acestor lucrări, precum şi funcţionarea şi
exploatarea celor existente şi reprezintă prin-
cipalele instrumente folosite în administrarea
domeniului apelor; acestea se emit în baza regle-
mentărilor elaborate şi aprobate de autoritatea
administraţiei publice centrale cu atribuţii în
domeniul apelor;
B
baza naţională de date – sistemul naţional inte-
grat de informaţii şi aplicaţii, ale cărui gestiune
şi administrare sunt încredinţate, conform legii,
unui operator;
bazin hidrografic – înseamnă o suprafaţă de
teren de pe care toate scurgerile de suprafaţă curg
printr-o succesiune de curenţi, râuri şi posibil
lacuri, spre mare, într-un râu cu o singură gură
de vărsare, estuar sau deltă;
beneficiar de nămol/gunoi de grajd – orice
persoană fizică sau juridică care este proprietar,
arendaş sau reprezentant al acestora, care accep-
tă aplicarea nămolului pe terenul său;
bilanţ de mediu – lucrare elaborată de persoane
fizice sau juridice atestate conform legii, în sco-
Pag.43
pul obţinerii avizului pentru stabilirea obligaţi-
 CAPITOLUL 4
ilor de mediu sau a autorizaţiei de mediu şi care
conţine elementele analizei tehnice prin care se
obţin informaţii asupra cauzelor şi consecin-
ţelor efectelor negative cumulate, anterioare,
prezente şi anticipate ale activităţii, în vederea
cuantificării impactului de mediu efectiv de pe
un amplasament; în cazul în care se identifică
un impact semnificativ, bilanţul se completează
cu un studiu de evaluare a riscului;
bilanţ de mediu de nivel 0 – fişă de verificare
conţinând elemente caracteristice activităţii şi
care permite autorităţii de mediu competente să
identifice şi să stabilească necesitatea efectuării
unui bilanţ de mediu nivel I sau nivel II sau a unei
evaluări a riscului, înainte de autorizarea de me-
diu sau de privatizarea societăţii comerciale;
bilanţ de mediu de nivel I – studiu de mediu
constând din culegere de date şi documentare
(fără prelevare de probe şi fără analize de labo-
rator privind factorii de mediu), care include
toate elementele analizei tehnice a aspectelor
de mediu pentru luarea unei decizii privind
dimensionarea impactului de mediu potenţial
sau efectiv de pe un amplasament;
bilanţ de mediu de nivel II – investigaţii asupra
unui amplasament, efectuate în cadrul unui bi-
lanţ de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea
poluării prin prelevări de probe şi analize fizice,
chimice sau biologice ale factorilor de mediu;
bioacumulare – procesul prin care un compus
este preluat de către un organism viu, atât prin
apă, cât şi prin hrană;
biodiversitate – diversitatea dintre organismele
vii provenite din ecosistemele acvatice şi terestre,
precum şi dintre complexele ecologice din care
acestea fac parte: cuprinde diversitatea din interi-
orul speciilor, dintre specii şi între ecosisteme;
cadastrul apelor – activitatea privind inventa-
rierea, clasificarea, evidenţa şi sinteza datelor
referitoare la reţeaua hidrografică, resursele de
apă, lucrările de gospodărire a apelor, precum
şi la prelevările şi restituţiile de apă;
C astfel încât titularul activităţii să poată avea
captare de apă – ansamblu de construcţii şi insta-
Pag.44
laţii care servesc la preluarea apei dintr-o sursă
naturală, în vederea satisfacerii necesarului unei
folosinţe;
caracterizarea riscului – estimarea incidenţei
şi gravităţii efectelor adverse care, după toate
probabilităţile, se pot produce în cadrul unei
populaţii umane sau în cadrul unei componente
de mediu, ca urmare a unei expuneri reale sau
previzibile la o substanţă, cu includerea estimării
riscului, cum ar fi de exemplu cuantificarea
riscului previzibil;
carte de exploataţie – documentul de identifi-
care a exploataţiei;
cartogramă – reprezentarea pe o hartă (prin
culori, haşuri, coduri sau simboluri) a unor su-
prafeţe ce indică răspândirea, intensitatea unor
fenomene, procese etc. În studiul solurilor se în-
tocmesc cartograme cu valori ale stării de apro-
vizionare cu nutrienţi, pentru anumite însuşiri
fizice, hidrofizice sau chimice, pentru anumite
pretabilităţi, diferite favorabilităţi etc.;
cele mai bune tehnici disponibile – stadiul de
dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat
în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de
exploatare, care demonstrează posibilitatea prac-
tică de a constitui referinţa pentru stabilirea
valorilor- limită de emisie în scopul prevenirii,
iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pen-
tru reducerea globală a emisiilor şi a impactului
asupra mediului înîntregul său;
cele mai bune – tehnicile cele mai eficiente pentru
atingerea unui nivel general ridicat de protecţie
a mediului în ansamblul său. În determinarea
celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate
în considerare, în special, elementele enunţate
în anexa 4 din Legea nr. 84/2006;
tehnici – atât tehnologia utilizată, cât şi modul în
care instalaţia este proiectată, construită, între-
ţinută, exploatată şi scoasă din funcţiune;
disponibile – acele tehnici care au înregistrat un
stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în
sectorul industrial respectiv, în condiţii econo-
mice şi tehnice viabile, luându-se în considerare
costurile şi beneficiile, indiferent dacă aceasta
este sau nu utilizată ori produsă în România,
acces în condiţii rezonabile şi în conformitate cu
prevederile anexei 4 din Legea nr. 84/2006;
cerinţele culturii - cantitatea optimă de îngră-

şăminte cu azot necesară formării producţiei
principale şi secundare;
cod de marcare a animalelor – cod alfanumeric
destinat identificării animalelor dintr-o exploa-
taţie cu sistem de creştere comercial industrial;
colectare – strângerea, sortarea şi/sau regruparea
(depozitarea temporară) a deşeurilor în vederea
transportării lor spre valorificare;
compuşi ai azotului – orice substanţe conţinând
azot, cu excepţia azotului molecular;
concentraţia medie letală – CL50 – concentraţia
substanţei din apă, care omoară 50% din orga-
nismele test într-o perioadă scurtă de expunere
continuă;
concentraţia sau valoarea admisă pentru oricare
dintre parametri înseamnă concentraţia maxi-
mă sau minimă admisă pentru acel parametru,
prevăzută în tabelele 1A, 1B, 2 şi 3 din anexa nr.
1 la Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei
potabile, măsurată în unitatea de măsură spe-
cificată şi interpretată, când este cazul, conform
notelor de la aceste tabele;
consumator – persoană care primeşte apă po-
tabilă furnizată conform prevederilor legale în
vigoare de la un producător sau distribuitor de
apă potabilă;
controlul emisiilor – acţiunea de reglementare
a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi:
valori limită de emisie, valori limită sau condiţii
referitoare la efectele generate, natura sau alte
caracteristici ale emisiilor, condiţii de operare
cu efect asupra emisiilor;
corp de apă artificial – corp de apă de suprafaţă
creat prin activitate umană;
corp de apă de suprafaţă – un element discret şi
semnificativ al apelor de suprafaţă, de exemplu:
lac, lac de acumulare, curs de apă – râu sau canal,
sector de curs de apă – râu sau canal, ape tranzito-
rii sau un sector/secţiune din apele costiere;
corp de apă puternic modificat – corp de apă
de suprafaţă care, datorită unei modificări fizice
cauzată de o activitate umană, şi-a schimbat sub-
stanţial caracterul lui natural, desemnat astfel
în conformitate cu prevederile anexei nr. 1.1
din Legea apelor (107/1996 cu modificarile şi
completările ulterioare);
corp de apă subterană – volum distinct de apă sub-
terană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;
DEFINIŢII
costuri – costurile care sunt justificate de ne-
cesitatea de a asigura o implementare corectă
şi eficientă a prezentei ordonanţe de urgenţă,
inclusiv costurile evaluării prejudiciului asupra
mediului, ale ameninţării iminente cu un astfel
de prejudiciu, ale opţiunilor de acţiune, precum
şi costurile administrative, judiciare, de punere
în aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
costurile colectării datelor şi alte costuri gene-
rale, costurile de monitorizare şi supraveghere
a prezentei ordonanţe de urgenţă;
crotalie – mijloc de identificare a animalelor,
confecţionat din material plastic, care poartă
înregistrat prin imprimare numărul unic de
identificare a animalului;
cultura de acoperire - cultură semănată în sco-
pul consumului de azot din sol și de prevenire a
eroziunii solului şi care nu se recoltează;
culturi de toamnă - culturi semănate în inter-
valul august – octombrie, prin metoda clasică
sau direct în mirişte;
curăţare – ansamblul lucrărilor efectuate în vederea
îndepărtării parţiale sau totale a poluantului ori po-
luanţilor şi a materialelor contaminate, fără tratare;
curgere de bază – debitul care pătrunde în albiile
cursurilor de apă din apele subterane sau altă
sursă şi care nu este influenţat de precipitaţii;
curţi şi clădiri – suprafeţele ocupate de curţi,
clădiri de locuit şi construcţii gospodăreşti.
D
debit de servitute – debitul minim necesar a
fi lăsat permanent într-o secţiune pe un curs
de apă, în aval de o lucrare de barare, format
din debitul salubru şi debitul minim necesar
utilizatorilor de apă din aval;
debit salubru – debitul minim necesar într-o
secţiune pe un curs de apă, pentru asigurarea
condiţiilor naturale de viaţă ale ecosistemelor
acvatice existente;
dejecţii lichide – îngrăşământ organic natural
care constă dintr-un amestec de dejecţii animale,
lichide şi solide cu apă de ploaie sau de canal,
iar în unele cazuri şi cu o cantitate mică de paie
tocate, praf de turbă, rumeguş şi nutreţul care
Pag.45
rămâne de la hrana animalelor;
 CAPITOLUL 4
depozit – amplasament pentru eliminarea fi-
nală a deşeurilor prin depozitare pe sol sau în
subteran, inclusiv: spaţii interne de depozitare
a deşeurilor, adică depozite în care un produ-
cător de deşeuri execută propria eliminare a
deşeurilor la locul de producere; un loc sta-
bilit pentru o perioadă de peste un an pentru
stocarea temporară a deşeurilor; dar exclusiv:
spaţiul unde deşeurile sunt descărcate pentru
a permite pregătirea lor pentru un transport
ulterior în scopul recuperării, tratării sau eli-
minării finale în altă parte; spaţiul de stocare
a deşeurilor brute înainte de recuperare sau
tratare, pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca
regulă generală, sau spaţiul de stocare a deşeu-
rilor înainte de depozitare, pentru o perioadă
mai mică de un an;
deşeu – orice substanţă în stare solidă sau li-
chidă, provenită din procese de producţie sau
din activităţi casnice şi sociale, care nu mai
poate fi utilizată conform destinaţiei iniţiale
şi care, în vederea unei eventuale reutilizări
în alte scopuri sau pentru limitarea efectelor
poluante, necesită măsuri speciale de depozi-
tare şi păstrare;
deşeu – orice substanţă sau orice obiect care
aparţine unor categorii stabilite conform legii,
pe care deţinătorul le aruncă, are intenţia sau
obligaţia de a le arunca;
deşeuri biodegradabile – deşeuri care suferă
descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi
deşeurile alimentare sau de grădină, hârtia
şi cartonul;
deteriorarea mediului – alterarea caracteris-
ticilor fizico-chimice şi structurale ale com-
ponentelor naturale ale mediului, reducerea
diversităţii şi productivităţii biologice a eco-
sistemelor naturale şi antropizate, afectarea
echilibrului ecologic şi a calităţii vieţii cauzate,
în principal, de poluarea apei, atmosferei şi
solului, supraexploatarea resurselor, gospo-
dărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin
amenajarea necorespunzătoare a teritoriului;
deţinător de animale – persoană fizică sau ju-
ridică ce are în posesie permanentă animale, în
calitate de proprietar de animale şi/sau proprie-
tar de exploataţie, sau are în posesie temporară
Pag.46
animale în calitate de îngrijitor al acestora sau
de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea
lor; această categorie include, fără a se limita la
conducătorii grupurilor de animale, conducă-
torii mijloacelor de transport în care se găsesc
animale, precum şi administratorii exploataţi-
ilor comerciale, de tip târguri sau expoziţii de
animale, tabere de vară, ferme de animale, centre
de colectare a animalelor şi abatoare;
deţinător de teren – persoană fizică sau juridică
ce deţine în proprietate sau în folosinţă un teren
în baza unui titlu valabil;
dezinfecţie – procedeul prin care sunt eliminate
sau inactivate microorganismele patogene din
apă, astfel încât aceasta să corespundă cerin-
ţelor Legii nr. 458/2002;
dezvoltare durabilă – dezvoltarea care cores-
punde necesităţilor prezentului, fără a com-
promite posibilitatea generaţiilor viitoare de
a-şi satisface propriile necesităţi;
district al bazinului hidrografic – suprafaţă
de teren sau de mare, constituită dintr-unul
sau mai multe bazine hidrografice vecine îm-
preună cu apele subterane şi costiere asociate,
care este identificată ca unitate principală de
administrare a bazinului hidrografic;
dren – construcţie hidrotehnică cu dimensiunea
principală dezvoltată pe orizontală, realizată
în scopul captării apei dintr-un strat acvifer de
mică adâncime sau în scopul coborârii nivelului
apei subterane;
drept de folosinţă a apelor – dreptul recu-
noscut de lege oricărei persoane de a folosi
resursele de apă;
drept vătămat – orice drept fundamental prevă-
zut de Constituţie sau de lege căruia i se aduce
o atingere printr-un act administrativ;
E
echilibru ecologic – ansamblul stărilor şi in-
terrelaţiilor dintre elementele componente ale
unui sistem ecologic, care asigură menţinerea
structurii, funcţionarea şi dinamica armoni-
oasă a acestuia;
echivalent locuitor – încărcarea organică bi-
odegradabilă având un consum biochimic de
oxigen la 5 zile (CBO5) de 60 g O2 /zi;

ecosistem terestru – ecosistem dezvoltat în
mediul geologic;
efluent – orice formă de deversare în mediu,
emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin scur-
gere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare,
vidanjare sau vaporizare;
efluenţi de silozuri – lichide care se scurg din
forajele conservate prin procese de însilozare
în instalaţii speciale numite silozuri;
emisie – evacuarea în mediu, ca rezultat al ac-
tivităţilor umane, a unor substanţe, preparate,
organisme sau microorganisme;
epurarea apei – succesiune de procedee teh-
nologice prin care sunt reţinute, neutralizate
şi îndepărtate elementele impurificatoare din
apele uzate;
epurarea apelor uzate – tratarea efluenţilor
pentru a reduce concentraţia poluanţilor în
limitele stabilite în actele normative şi stan-
darde, utilizând cele mai avansate tehnologii;
eutrofizare – îmbogăţirea apelor de suprafaţă
cu compuşi ai azotului şi fosforului, cauzând
o dezvoltare accelerată şi masivă a algelor şi a
vegetaţiei subacvatice asociată cu deteriorarea
echilibrului biologic şi a calităţii apei;
evacuare – eliminarea directă sau indirectă
în receptori acvatici a apelor uzate conţinând
poluanţi sau reziduuri care alterează caracte-
risticile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale
ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie
ce se scurg de pe terenuri contaminate;
evacuare de poluanţi în apele subterane – in-
troducerea directă sau indirectă de poluanţi în
apele subterane ca urmare a activităţii umane;
evacuare indirectă în apele subterane – intro-
ducerea în apele subterane a substanţelor din
listele I şi II după filtrare prin sol sau subsol;
evacuarea directă în apa subterană – evacua-
rea poluanţilor în apele subterane fără perco-
lare prin sol sau subsol;
evaluare – orice metodă utilizată pentru măsu-
rarea, calcularea, modelarea, prognozarea sau
estimarea prezenţei unui poluant în mediul
geologic;
evaluare a riscului – lucrare elaborată de per-
soane fizice sau juridice atestate conform legii,
prin care se realizează analiza probabilită-
ţii şi gravităţii principalelor componente ale
DEFINIŢII
impactului asupra mediului şi se stabileşte
necesitatea măsurilor de prevenire, intervenţie
şi/sau remediere;
evaluare de mediu – elaborarea raportului de
mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor
publice interesate de efectele implementării
planurilor şi programelor, luarea în considerare
a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor
consultări în procesul decizional şi asigurarea
informării asupra deciziei luate;
evaluarea expunerii – determinarea emisiilor,
căilor de pătrundere în mediu şi vitezelor de
transport, transformării sau degradării substan-
ţei, în vederea estimării concentraţiilor/dozelor
la care populaţiile umane sau componentele de
mediu – apă, sol, aer – sunt sau pot fi expuse;
evaluarea impactului asupra mediului – pro-
ces menit să identifice, să descrie şi să stabileas-
că, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu
legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte,
sinergice, cumulative, principale şi secundare
ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi
mediului;
evaluarea riscului – estimarea, incluzând
iden­tificarea pericolelor, mărimea efectelor şi
pro­babilitatea unei manifestări, şi calcularea
riscului, incluzând cuantificarea importanţei
pericolelor şi consecinţelor pentru persoane
şi/sau mediul afectat;
exploataţie agricolă – unitate de producţie
(ferme agricole comerciale sau familiale) şi
gospodărie individuală a cărei activitate de
bază este cultivarea terenului agricol şi/sau
creşterea animalelor;
exploataţie conform SNIIA – orice incintă
împrejmuită cu unul sau mai multe adăposturi,
orice construcţie sau, în cazul unei ferme în
aer liber, orice loc în care sunt ţinute, deţinute,
îngrijite, tăiate sau manipulate animale;
exploataţie comercială industrială de anima-
le – exploataţie înregistrată/autorizată sanitar-
veterinar, aflată sub control sanitar veterinar
permanent şi în care se respectă reguli generale
de biosecuritate;
exploataţie nonprofesională de animale –
exploataţie în care animalele sunt crescute în
mod tradiţional şi numai pentru asigurarea
Pag.47
consumului familial;
 CAPITOLUL 4
F jecţii solide şi lichide) de la şeptel în amestec cu
fâneţe naturale – terenurile cu vegetaţie ierboasă
instalată pe cale naturală şi destinată recoltării
sub formă de fân;
fâşii de protecţie – suprafeţe de teren înierbate,
împădurite sau cultivate cu plante graminee sau
leguminoase perene, situate în vecinătatea apelor
de suprafaţă sau a captărilor de apă potabilă,
pe care este interzisă utilizarea pesticidelor şi
a fertilizanţilor;
folosinţă sensibilă şi mai puţin sensibilă – ti-
puri de folosinţă a terenurilor care implică o
anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-
un nivel maxim acceptat al poluanţilor;
folosinţe de apă – serviciile de apă împreună cu
orice activitate identificată ca având un impact
semnificativ asupra stării apelor;
fond forestier şi alte terenuri cu vegetaţie fores-
tieră – suprafaţa terenurilor împădurite, a celor
în curs de împădurire, a perdelelor de protecţie,
a pepinierelor silvice, inclusiv răchităriile;
Fondul naţional de date de gospodărire a ape-
lor – totalitatea bazelor de date meteorologice,
hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire
cantitativă şi calitativă a apelor;
foraj – puţ executat prin forare şi definitivat prin
tubarea unei coloane prevăzute cu filtre, în sco-
pul captării apelor subterane sau al efectuării de
observaţii asupra acestora;
G sistemul de clasificare adoptat (SRCS/1980);
gestionarea deşeurilor – colectarea, transportul,
valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv
supravegherea zonelor de depozitare după în-
chiderea acestora;
gospodărirea apelor – ansamblul activităţilor
care prin mijloace tehnice şi măsuri legislative,
economice şi administrative conduc la cunoaş-
terea, utilizarea, valorificarea raţională, menţi-
nerea sau îmbunătăţirea resurselor de apă pentru
satisfacerea nevoilor sociale şi economice, la
protecţia împotriva epuizării şi poluării acestor
resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea
acţiunilor distructive ale apelor;
Pag.48
gunoi de grajd – produs rezidual de excreţie (de-
aşternutul de la animale, resturi de hrană, apă;
H
habitat natural – zonă terestră, acvatică sau
subterană, în stare naturală sau seminaturală,
ce se diferenţiează prin caracteristici geografice,
abiotice şi biotice;
habitat natural prioritar – tip de habitat ame-
ninţat, pentru a cărui conservare există o res-
ponsabilitate deosebită;
habitate naturale de interes comunitar – acele
habitate care:
(1) sunt în pericol de dispariţie în arealul lor
natural;
(2) au un areal natural mic ca urmare a restrân-
gerii acestuia sau prin faptul că au o suprafaţă
restrânsă;
(3) reprezintă eşantioane reprezentative cu carac-
teristici tipice pentru una sau mai multe dintre
următoarele regiuni biogeografice: alpină, con-
tinentală, panonică, stepică şi pontică;
habitatul unei specii – mediul natural sau semina-
tural definit prin factori abiotici şi biotici în care tră-
ieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;
hartă pedologică – lucrare cartografică ce pre-
zintă grafic distribuţia geografică a tipurilor,
asociaţiilor, complexelor sau a altor unităţi de sol
şi/sau teren, înscrise în legenda hărţii, definite
şi numite conform nomenclaturii stabilite prin
I
identificarea animalelor – aplicarea crotali-
ilor, a altor mărci de identificare, precum şi a
mijloacelor electronice care ajută la identifica-
rea permanentă a animalelor, fără a prejudicia
bunăstarea lor;
identificarea pericolelor – activitatea prin care
se identifică efectele edverse pe care o substanţă
pe poate provoca în mod inerent;
impact – orice efect produs asupra mediului de
o activitate propusă, inclusiv asupra sănătăţii şi
securităţii umane, asupra florei, faunei, solului,

aerului, apei, climei, peisajului şi monumentelor
istorice sau asupra altor construcţii, ori interac-
ţiunea dintre aceşti factori; totodată termenul
desemnează şi efectele asupra patrimoniului
cultural sau asupra condiţiilor socio-economice
rezultate din modificarea acestor factori;
impact de mediu – modificarea negativă con-
siderabilă a caracteristicilor fizice, chimice sau
structurale ale componentelor mediului natural;
dimensiunea diversităţii biologice; modificarea
negativă considerabilă a productivităţii ecosiste-
melor naturale şi antropizate; deteriorarea echili-
brului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii
vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate,
cauzată în principal de poluarea apelor, a aerului
şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale,
gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială
necorespunzătoare a acestora. Un astfel de impact
poate să apară în prezent sau să aibă o probabilita-
te ridicată de manifestare în viitor, inacceptabilă
de către autorităţile de mediu competente;
impact potenţial de mediu – impactul generat
de un amplasament, dacă există probabilitatea
ca un bilanţ de mediu nivel I să arate că ampla-
samentul prezintă un impact de mediu;
impact transfrontieră – orice impact, nu neapărat
de natură globală, produs de o activitate propusă
în limitele unei zone de sub jurisdicţia unei părţi, a
cărui origine fizică se situează, total sau parţial, în
cadrul zonei aflate sub jurisdicţia unei alte părţi;
informaţia deţinută de o autoritate publică
– informaţia privind mediul aflată în posesia
sa şi care a fost elaborată sau primită de acea
autoritate;
informaţia deţinută pentru o autoritate publică
– informaţia privind mediul care este deţinută în
fapt de o persoană fizică sau juridică, în numele
unei autorităţi publice;
informaţia privind mediul – orice informaţie
scrisă, vizuală, audio, electronică sau sub orice
formă materială despre:
a) starea elementelor de mediu, cum sunt aerul şi
atmosfera, apa, solul, suprafaţa terestră, pei­sajul
şi ariile naturale, inclusiv zonele umede, marine
şi costiere, diversitatea biologică şi componentele
sale, inclusiv organismele modificate genetic,
precum şi interacţiunea dintre aceste elemente;
b) factorii, cum sunt substanţele, energia, zgo-
DEFINIŢII
motul, radiaţiile sau deşeurile, inclusiv deşeurile
radioactive, emisiile, deversările şi alte evacuări
în mediu, ce afectează sau pot afecta elementele
de mediu prevăzute la lit. a);
c) măsurile, inclusiv măsurile administrative,
cum sunt politicile, legislaţia, planurile, pro-
gramele, convenţiile încheiate între autorită-
ţile publice şi persoanele fizice şi/sau juridice
privind obiectivele de mediu, activităţile care
afectează sau pot afecta elementele şi factorii
prevăzuţi la lit. a) şi b), precum şi măsurile sau
activităţile destinate să protejeze elementele
prevăzute la lit. a);
d) rapoartele referitoare la implementarea legis-
laţiei privind protecţia mediului;
e) analizele cost - beneficiu sau alte analize şi
prognoze economice folosite în cadrul măsurilor
şi activităţilor prevăzute la lit. c);
f) starea sănătăţii şi siguranţei umane, inclusiv
contaminarea, ori de câte ori este relevantă, a
lanţului trofic, condiţiile de viaţă umană, situ-
rile arheologice, monumentele istorice şi orice
construcţii, în măsura în care acestea sunt sau
pot fi afectate de starea elementelor de mediu
prevăzute la lit. a) sau, prin intermediul acestor
elemente, de factorii, măsurile şi activităţile
prevăzute la lit. b) şi c);
informaţii de gospodărire a apelor – informaţii
privind caracteristicile cantitative şi calitative ale
resurselor de apă, zonele inundabile, degradările
albiilor şi malurilor, lucrările de amenajare a
bazinelor hidrografice şi alte lucrări care au
legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare şi
lucrările pentru protecţia calităţii apelor şi alte
elemente caracteristice naturale sau antropice,
precum şi drepturile de utilizare a apelor;
infrastructura pentru informaţii spaţiale –
metadate, seturi de date spaţiale şi servicii de
date spaţiale; servicii şi tehnologii de reţea;
acorduri privind folosirea în comun, accesul şi
utilizarea; procedurile, procesele şi mecanis-
mele de monitorizare şi coordonare stabilite,
operate sau puse la dispoziţie în conformitate
cu prevederile legale;
instalaţie – orice unitate tehnică staţionară
sau mobilă precum şi orice altă activitate di-
rect legată, sub aspect tehnic, cu activităţile
Pag.49
unităţilor staţionare/mobile aflate pe acelaşi
 CAPITOLUL 4
amplasament, care poate produce emisii şi
efecte asupra mediului;
îngrăşământ – substanţă care conţine unul
sau mai mulţi compuşi ai azotului, utilizată pe
terenurile agricole în scopul măririi ritmului de
creştere a vegetaţiei şi al sporirii masei vegetale;
îngrăşământ chimic – orice îngrăşământ obţi-
nut printr-un proces industrial chimic;
îngrăşământ cu azot – orice substanţă care
conţine un compus cu azot şi care este admi-
nistrat pe/în sol pentru a intensifica creşterea
plantelor;
îngrăşământ de origine animală – produs
rezidual de excreţie de la şeptel sau de la păsări
ori un amestec între acest produs şi aşternutul
de la animale;
îngrăşământ organic – orice îngrăşământ ce
este constituit din produşi de origine vegetală,
produşi reziduali de excreţie de la şeptel sau de
la păsări ori din nămoluri rezultate din procesul
de epurare a apelor uzate;
inspecţia sanitară – evaluare la faţa locului a
condiţiilor de protecţie sanitară, a condiţiilor
de igienă din staţiile de tratare, rezervoarele
de înmagazinare a apei şi din reţelele de dis-
tribuţie, utilizând fişele de evaluare şi inspec-
ţie sanitară prevăzute în HG 974/2004 pentru
aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie
sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile
şi a procedurii de autorizare sanitară a produc-
ţiei şi distribuţiei apei potabile;
interes legitim privat – posibilitatea de a pre-
tinde o anumită conduită în considerarea rea-
lizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil,
prefigurat;
interes legitim public – posibilitatea de a pre-
tinde o anumită conduită în considerarea reali-
zării unui drept fundamental care se exercită în
colectiv ori, după caz, în considerarea apărării
unui interes public;
inventar iniţial al surselor de poluare pen-
tru mediul acvatic şi apele subterane din
activităţi industriale – inventar al surselor
de poluare care conţine: surse de poluare din
activitatea socio-economică; fişe de securitate
a proprietarilor substanţelor chimice potenţial
toxice pentru mediul acvatic şi apele subterane;
Pag.50
dinamica cantităţilor utilizate, produse, comer-
cializate, stocate şi evacuate în mediul acvatic
şi în apele subterane; apele afectate de poluare;
elementele specifice din avizele/autorizaţiile de
gospodărire a apelor; actualizarea inventaru-
lui – coordonată de Ministerul Agriculturii,
Pădurilor şi Mediului; măsuri tehnologice de
neutralizare/distrugere a substanţelor priori-
tare/prioritar periculoase;
investigare – procesul de identificare a prezen-
ţei poluanţilor în mediul geologic, delimitarea
spaţială a acestora, stabilirea concentraţiei lor,
precum şi a relaţiei acestora cu matricea mine-
rală şi structura mediului geologic;
L
Lac – corp de apă interioară, stătătoare, de
suprafaţă;
levigat – orice lichid care a percolat deşeurile
depozitate şi este eliminat sau menţinut în
depozit;
limita de detecţie – o valoare de 3 ori mai mare
decât deviaţia standard asociată unui număr
de determinări, pentru o probă simplă de apă
conţinând o concentraţie mică a parametrului,
sau o valoare de 5 ori mai mare decât deviaţia
standard a unei probe martor pentru fiecare
serie de probe;
livezi de pomi, pepiniere, arbuşti fructiferi
– suprafeţele ocupate cu livezi, cu arbuşti fruc-
tiferi (coacăzi, zmeuri, muri, agrişi, trandafiri
pentru dulceaţă etc.), precum şi terenurile des-
tinate producerii de material săditor pomicol.
Sunt considerate livezi terenurile ocupate cu
pomi fructiferi, în câmp sau în jurul casei,
care au cel puţin 25 de pomi fructiferi plantaţi
la distanţele prevăzute de legislaţia în vigoare;
M
mal – porţiune îngustă de teren, de regulă în
pantă, de-a lungul unei ape;
manevrare de substanţe – orice proces in-
dustrial implicând utilizarea sau producerea
de substanţe, sau orice alt proces în care sunt
prezente respectivele substanţe;

marcă – mijlocul de identificare aplicat suine-
lor, reprezentat de un tatuaj sau de o crotalie
auriculară;
măsură administrativă – notificare scrisă
emisă de autorităţile competente, prin care
se impun corecţii faţă de condiţiile de calitate
conform cu reglementările şi standardele spe-
cifice în vigoare;
măsuri preventive – orice măsuri luate ca răs-
puns la un eveniment, o acţiune sau o omisiune
care a creat o ameninţare iminentă cu un pre-
judiciu asupra mediului, în scopul prevenirii
sau diminuării prejudiciului;
măsuri reparatorii – orice acţiune sau ansam-
blu de acţiuni, inclusiv măsuri de reducere a
prejudiciului sau măsuri interimare menite să
refacă, să reabiliteze sau să înlocuiască resurse-
le naturale prejudiciate şi/sau serviciile deteri-
orate sau să furnizeze o alternativă echivalentă
pentru aceste resurse sau servicii;
mediu natural – ansamblul componentelor,
structurilor şi proceselor fizico- geografice,
biologice şi biocenotice naturale, terestre şi ac-
vatice, având calitatea intrinsecă de păstrător al
vieţii şi generator de resurse necesare acestuia;
mediu – ansamblul de condiţii şi elemente na-
turale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul,
aspectele caracteristice ale peisajului, toate
straturile atmosferice, toate materiile orga-
nice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sis-
temele naturale în interacţiune, cuprinzând
elementele enumerate anterior, inclusiv unele
valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii
şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi
sănătatea omului;
mediu geologic – ansamblul structurilor geo-
logice de la suprafaţa pământului în adâncime:
sol, ape subterane, formaţiuni geologice;
mişcarea animalelor – creşterea sau descreş-
terea numărului de animale aflate într-o ex-
ploataţie, din oricare motiv, inclusiv fătarea
sau moartea unui animal;
modificare substanţială – o modificare a mo-
dului de exploatare, care, din punctul de ve-
dere al autorităţii competente pentru protecţia
mediului, poate avea consecinţe semnificative
asupra sănătăţii populaţiei şi/sau a mediului;
modificarea modului de exploatare/funcţio-
DEFINIŢII
nare – o modificare a caracteristicilor sau în
natura funcţionării ori o extindere a instalaţiei,
carea ar putea avea consecinţe asupra sănă-
tăţii populaţiei şi/sau asupra mediului prin
depăşirea valorilor limită de emisie stabilite
în autorizaţie;
monitorizare integrată a apelor – reprezintă
activitatea de observaţii şi măsurători stan-
dardizate şi continue pe termen lung, asupra
apelor, pentru cunoaşterea şi caracterizarea
stării şi tendinţei de evoluţie a mediului hidric.
Această activitate presupune tripla integrare a
următoarelor elemente:
a) ariile de investigare la nivel de bazin hidro-
grafic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere,
ape subterane, zone protejate şi folosinţe de apă;
b) mediile de investigare: apă, sedimente/materii
în suspensie, biotă;
c) elementele investigate: biologice, hidromor-
fologice şi fizico-chimice;
monitorizarea mediului – sistem de suprave-
ghere, prognoză, avertizare şi intervenţie, care
are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii
caracteristicilor calitative ale factorilor de me-
diu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi
semnificaţiei ecologice a acestora, evoluţiei şi
implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse,
urmate de măsuri care se propun.
N
nămoluri
a) nămoluri provenite de la staţiile de epurare
a apelor uzate din localităţi şi de la alte staţii
de epurare a apelor uzate cu o compoziţie ase-
mănătoare apelor uzate orăşeneşti;
b) nămoluri provenite de la fosele septice şi
de la alte instalaţii similare pentru epurarea
apelor uzate;
c) nămoluri provenite de la staţiile de epurare,
altele decât cele menţionate la pct.a şi b;
nămoluri tratate – nămolurile tratate printr-un
proces biologic, chimic sau termic, prin stocare
pe termen lung ori prin orice alt procedeu co-
respunzător care să reducă în mod semnificativ
puterea lor de fermentare şi riscurile sanitare
Pag.51
rezultate prin utilizarea lor;
 CAPITOLUL 4
nivel de competenţă – una dintre cele trei cate-
gorii de atestare a persoanelor fizice şi juridice
care execută evaluarea impactului asupra me-
diului sau bilanţul de mediu;
nivel mediu al apei – poziţia curbei suprafeţei
libere a apei, raportată la un plan de referinţă
corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului
mediu pe o perioadă îndelungată (debit - modul);
nivelul fondului geochimic natural – con-
centraţia unei substanţe sau valoarea unui
indicator într-un corp de ape subterane care
corespunde absenţei deteriorărilor antropi-
ce sau numai unor modificări minore faţă de
condiţiile naturale neperturbate;
notificare
– înştiinţarea medicului veterinar de liberă
practică împuternicit, prin înscrierea de către
deţinătorul de animale în registrul tip a datelor
cu privire la evenimentele care au avut loc în
cadrul exploataţiei sau cu privire la aceasta;
– act de reglementare, în baza căruia benefici-
arul sau titularul de investiţie poate să execute
sau să pună în funcţiune anumite categorii de
lucrări şi activităţi desfăşurate pe ape sau în
legătură cu acestea;
O faunistice şi biocenotice ale mediului natural a
obiective de remediere – concentraţii de po-
luanţi, stabilite de autoritatea competentă,
privind reducerea poluării solului şi care vor
reprezenta concentraţiile maxime ale poluan-
ţilor din sol după operaţiunile de depoluare.
Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alertă
sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în
funcţie de rezultatele şi recomandările studiu-
lui de evaluare a riscului;
operator – orice persoană fizică sau juridică
de drept public sau privat care desfăşoară sau
deţine controlul unei activităţi profesionale
sau, în cazul în care legislaţia naţională pre-
vede acest lucru, care a fost învestită cu putere
economică decisivă asupra funcţionării tehnice
a unei astfel de activităţi, inclusiv deţinătorul
unui act de reglementare pentru o astfel de
activitate ori persoana care înregistrează sau
Pag.52
notifică o astfel de activitate;
operator SNIIA – persoană juridică căreia i
s-au încredinţat, în condiţiile legii, activităţile
legate de proiectarea, construirea, implementa-
rea, operarea şi întreţinerea sistemului privind
identificarea şi înregistrarea animalelor;
P
parametru indicator pentru apa potabilă – o
caracteristică, un element, un organism sau
o substanţă prevăzută în tabelul 3 din anexa
nr. 1 la Legea nr. 458/2002, pe baza căreia se
evaluează calitatea apei potabile în programele
de monitorizare şi în vederea îndeplinirii obli-
gaţiilor prevăzute de măsurile de remediere şi
restricţii în utilizare;
participarea publicului – informarea, consul-
tarea şi implicarea activă a acestuia în activi-
tăţile de gospodărire a apelor;
paşaport – documentul oficial care înregistrea-
ză identitatea fiecărui animal;
păşuni naturale – terenurile acoperite cu ve-
getaţie ierboasă instalată pe cale naturală şi
destinate păşunatului animalelor;
patrimoniu natural – ansamblul componente-
lor şi structurilor fizico-geografice, floristice,
căror importanţă şi valoare ecologică, economi-
că, ştiinţifică, biocenă, sanogenă, peisagistică,
recreativă şi cultural-istorică au o semnificaţie
relevantă sub aspectul conservării diversităţii
biologice, floristice şi faunistice, al integrităţii
funcţionale a ecosistemelor, conservării patri-
moniului genetic, vegetal şi animal, precum
şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bu-
năstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor
prezente şi viitoare;
persistenţă – caracteristica unui compus care
nu este supus procesului de descompunere,
degradare, transformare, volatilizare, hidroliză
sau fotoliză;
program de acţiuni – plan de măsuri cuprin-
zând etapele care trebuie parcurse în intervale
de timp precizate prin prevederile autorizaţiei
integrate de mediu de către titularul activităţii
sub controlul autorităţii competente pentru
protecţia mediului în scopul respectării pre-

vederilor legale referitoare la prevenirea şi
controlul integrat al poluării; programul de
acţiune face parte integrantă din autorizaţia
integrantă de mediu;
planuri şi programe – planurile şi programele,
inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea Eu-
ropeană, ca şi orice modificări ale acestora,
care se elaborează şi/sau se adoptă de către o
autoritate la nivel naţional, regional sau local
ori care sunt pregătite de o autoritate pentru
adoptarea, printr-o procedură legislativă, de
către Parlament sau Guvern şi sunt cerute prin
prevederi legislative, de reglementare sau ad-
ministrative;
politica de mediu – scopurile şi principiile
generale de acţiune ale unei organizaţii privind
mediul, inclusiv respectarea tuturor cerinţelor
de reglementare din domeniul mediului, pre-
cum şi angajamentul faţă de îmbunătăţirea
continuă a performanţei de mediu; politica de
mediu furnizează cadrul legal pentru stabilirea
şi revizuirea obiectivelor şi a ţintelor de mediu;
poluant – orice substanţă, preparat sub formă
solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de va-
pori ori de energie, radiaţie electromagnetică,
ionizantă, termică, fonică sau vibraţii care,
introdusă în mediu, modifică echilibrul con-
stituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi
aduce daune bunurilor materiale;
poluare cu nitraţi – descărcarea, directă sau
indirectă, în apele subterane sau de suprafaţă
de compuşi ai azotului care provin din surse
agricole, ale cărei urmări pot fi: periclitarea
sănătăţii oamenilor, afectarea organismelor vii
şi a ecosistemelor acvatice, stânjenirea folosin-
ţelor apei şi deteriorarea ambianţei naturale;
poluare potenţial semnificativă – concentraţii
de poluanţi în mediu ce depăşesc pragurile de
alertă prevăzute în reglementările privind eva-
luarea poluării mediului. Aceste valori definesc
pragul poluării la care autorităţile competente
consideră că un amplasament poate avea un
impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea
unor studii suplimentare;
poluare semnificativă – concentraţii de po-
luanţi în mediu ce depăşesc pragurile de in-
tervenţie prevăzute în reglementările privind
evaluarea poluării mediului;
DEFINIŢII
poluare – introducerea directă sau indirectă, ca
rezultat al activităţii umane, a unor substanţe
sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate
dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosiste-
melor acvatice sau celor terestre dependente
de cele acvatice, care poate conduce la pagube
materiale ale proprietăţii sau care pot dăuna
sau obstrucţiona serviciile sau alte folosinţe
legale ale mediului;
poluarea apei – orice alterare fizică, chimică,
biologică sau bacteriologică a apei, peste o li-
mită admisibilă stabilită, inclusiv depăşirea
nivelului natural de radioactivitate produsă
direct sau indirect de activităţi umane, care
o fac improprie pentru o folosire normală în
scopurile în care această folosire era posibilă
înainte de a interveni alterarea;
potenţial ecologic bun – starea unui corp de
apă puternic modificat sau a unui corp de apă
artificial, clasificată în concordanţă cu pre-
vederile relevante din anexa nr. 1.1 din Legea
apelor (107/1996 cu modificarile şi completările
ulterioare);
prag de alertă – concentraţii de poluanţi în aer,
apă, sol sau în emisii/evacuări care au rolul
de a avertiza autorităţile competente asupra
unui impact potenţial asupra mediului şi care
determină declanşarea unei monitorizări su-
plimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de
poluanţi din emisii/evacuări;
prag de intervenţie – concentraţii de poluanţi
în aer, apă, sol sau în emisie/evacuări, la care
autorităţile competente vor dispune executarea
studiilor de evaluare a riscului şi reducerea
concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;
precizie – eroarea aleatoare exprimată ca devi-
aţia standard a dispersiei rezultatelor faţă de o
valoare madie (conform ISO 5725);
prejudiciu – a) efectul cuantificabil în cost al
daunelor asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor
sau mediului, provocat prin poluanţi, activităţi
dăunătoare ori dezastre;
b) schimbare negativă măsurabilă a unei resurse
naturale sau deteriorare măsurabilă a unui
serviciu legat de resursele naturale, care poate
surveni direct sau indirect;
prejudiciul asupra mediului – inclusiv cel
Pag.53
determinat de elementele aeropurtate –
 CAPITOLUL 4
a) prejudiciul asupra speciilor şi habitatelor na-
turale protejate – orice prejudiciu care are efecte
semnificative negative asupra atingerii sau
menţinerii unei stări favorabile de conservare
a unor astfel de habitate sau specii; caracterul
semnificativ al acestor efecte se evaluează în
raport cu starea iniţială, ţinând cont de crite-
riile prevăzute în anexa nr. 1 (OUG nr. 68 din
28 iunie 2007); prejudiciile aduse speciilor şi
habitatelor naturale protejate nu includ efectele
negative identificate anterior, care rezultă din
acţiunile unui operator care a fost autorizat
în mod expres de autorităţile competente în
concordanţă cu prevederile legale în vigoare;
b) prejudiciul asupra apelor – orice prejudiciu
care are efecte adverse semnificative asupra
stării ecologice chimice şi/sau cantitative şi/
sau potenţialului ecologic al apelor în cauză,
astfel cum au fost definite în Legea nr. 107/1996,
cu modificările şi completările ulterioare, cu
excepţia efectelor negative pentru care se aplică
art. 2.7 din Legea nr. 107/1996, cu modificările
şi completările ulterioare;
c) prejudiciul asupra solului – orice contaminare
a solului, care reprezintă un risc semnificativ
pentru sănătatea umană, care este afectată
negativ ca rezultat al introducerii directe sau
indirecte a unor substanţe, preparate, organis-
me sau microorganisme în sol sau în subsol;
prevenirea şi înlăturarea efectelor poluărilor
accidentale a resurselor de apă – totalitatea
măsurilor şi acţiunilor care implică: măsuri de
prevenire, mijloace şi construcţii cu rol de apă­rare
şi pregătire pentru intervenţii; acţiuni ope­rative
de urmărire a undei de poluare, limitarea răs-
pândirii, colectarea, neutralizarea şi dis­trugerea
poluanţilor; măsuri pentru restabili­rea situaţiei
normale şi refacerea echilibrului ecologic;
principiul parteneriatului – stabileşte crearea
unui parteneriat între responsabilii de activi-
tăţi, incluzând poluatorii, autorităţile centrale
şi locale şi populaţia afectată de poluare;
principiul poluatorul plăteşte – stabileşte nece-
sitatea creării unui cadru legislativ şi economic
corespunzător, astfel încât costurile pentru re-
ducerea emisiilor să fie suportate de generatorul
acestora. Responsabilii pentru deteriorarea ca-
Pag.54
lităţii atmosferei trebuie să plătească în confor-
mitate cu gravitatea efectelor produse;
principiul precauţiei – implică evaluarea
preliminară a riscurilor de poluare şi evitarea
acestora;
principiul prevenirii – stabileşte că măsurile
de prevenire sunt prioritare în raport cu cele
de eliminare a efectelor poluării;
principiul proximităţii – stabileşte iniţierea
măsurilor de reducere a emisiilor de poluanţi
în aer în zona sursei generatoare;
principiul utilizării durabile a resurselor
naturale – stabileşte minimizarea şi eficien-
tizarea utilizării resurselor primare, în special a
celor neregenerabile, punând accent pe utiliza-
rea celor secundare. Resursele naturale trebuie
exploatate astfel încât să nu le fie compromisă
disponibilitatea pe termen lung;
probă de referinţă – probă materială produsă
de un institut specializat, ce poate fi utilizată
pentru a identifica precizia şi acurateţea teh-
nicilor de analiză chimică a solurilor;
profil de sol – secţiune în teren (obţinută prin
săparea unei gropi sau pe peretele unei deschi-
deri naturale) pe care se examinează alcătuirea
verticală a învelişului de sol. Profilul de sol
(sau pedonul, dacă este considerat în suprafa-
ţă) constituie unitatea elementară de bază în
cercetarea şi cartarea solului, care permite stu-
dierea orizonturilor şi a caracteristicilor mor-
fologice, fizice şi chimice ale solului, precum
şi interpretări genetico-evolutive, geografice,
agrosilvoproductive sau ameliorative;
pedon – unitate elementară (areal) de sol;
program etapizat – act cu putere juridică ela-
borat pentru conformarea cu prevederile legale,
prin efectuarea eşalonată a remedierilor sau a
completărilor ce se impun la folosinţele de apă;
program operaţional sectorial – document
aprobat de Comisia Europeană pentru imple-
mentarea acelor priorităţi sectoriale din Planul
Naţional de dezvoltare care sunt aprobate spre
finanţare prin cadrul de sprijin comunitar;
program pentru conformare – plan de mă-
suri cuprinzând etape care trebuie parcurse
în intervale de timp precizate prin prevederile
autorizaţiei de mediu, de către autoritatea com-
petentă, în scopul respectării reglementărilor
privind protecţia mediului;

proiect – executarea lucrărilor de construcţii
sau a altor instalaţii ori lucrări; alte intervenţii
asupra cadrului natural şi peisajului, inclu-
siv cele care implică exploatarea resurselor
minerale;
proprietar de animale – persoană fizică sau
juridică ce are în proprietate animale;
proprietar de exploataţie – persoană fizică
sau juridică ce are în proprietate o exploataţie;
public – una sau mai multe persoane fizice sau
juridice şi, în conformitate cu legislaţia ori
practica naţională, asociaţiile, organizaţiile
sau grupurile acestora;
public interesat – publicul afectat sau potenţial
afectat de procedura prevăzută la art. 4 ori care
are un interes în cadrul respectivei proceduri;
în sensul acestei definiţii, organizaţiile ne-
guvernamentale care promovează protecţia
mediului şi care îndeplinesc condiţiile legale
sunt considerate ca având un interes;
punct de amestec – locul în care apa tratată în
scopul potabilizării, provenind din două sau
mai multe surse, este combinată în condiţii
tehnic controlate;
puţ absorbant – puţ cu fund şi pereţi perforaţi,
executat până la nivelul unui strat permeabil,
în scopul introducerii în acesta a unor cantităţi
de apă uzată;
R reambularea studiilor pedologice);
raport de amplasament – documentaţie ela-
borată de persoane fizice sau juridice care au
acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii
autorizaţiei integrate de mediu şi care eviden-
ţiază starea amplasamentului, situaţia poluă-
rii existente înainte de punerea în funcţiune
a instalaţiei şi oferă un punct de referinţă şi
comparaţie la încetarea activităţii;
raport de mediu – parte a documentaţiei planu-
rilor sau programelor care identifică, descrie şi
evaluează efectele posibile semnificative asupra
mediului ale aplicării acestora şi alternativele
lor raţionale, luând în considerare obiectivele
şi aria geografică aferentă;
raport de securitate – documentaţie elaborată
de persoane fizice sau juridice care au acest
DEFINIŢII
drept, potrivit legii, necesară pentru obiective
în care sunt prezente substanţe periculoase
conform prevederilor legislaţiei privind con-
trolul activităţilor, care prezintă pericole de
accidente majore în care sunt implicate sub-
stanţe periculoase;
raport geologic de investigare şi evaluare a
poluării mediului geologic – documentaţie
tehnică elaborată de specialişti în domeniul
ştiinţelor geologice şi pedologice, persoane
fizice sau juridice, care cuprinde rezultatele
etapelor de investigare şi evaluare a poluării;
râu – corp de apă interioară care curge în cea
mai mare parte la suprafaţa terenului, dar care
poate curge şi subteran într-o anumită parte
a cursului său;
realimentare artificială a apelor subterane
– introducerea voluntară de apă în acviferele
respective, pentru mărirea afluxului de apă
sau pentru ridicarea nivelului apelor subte-
rane, reprezentând aportul de apă în acvifere,
suplimentar alimentării lor naturale;
reambulare – acţiunea prin care se actuali-
zează informaţia pedologică şi agrochimică
din studiu. Proporţia în care va fi efectuată
actualizarea datelor (procentul de reambu-
lare) într-un studiu pedologic este prevăzută
în S.C.S./1982 „Norme de timp şi elemente de
calculaţie ale tarifelor pentru studii şi cerce-
tări de sol“, cap. 1.2.4 (Norme de timp pentru
reciclare – operaţiunea de reprelucrare, într-un
proces de producţie, a deşeurilor industria-
le pentru a fi reutilizate în scopul iniţial sau
pentru alte scopuri;
recirculare – refolosirea apei în cadrul unei
folosinţe, în scopul reducerii volumului de apă
proaspătă prelevată din sursă;
reconstrucţie ecologică – ansamblul lucră-
rilor efectuate în vederea aducerii unui sit,
după remedierea acestuia, cât mai aproape de
starea naturală;
refacerea mediului geologic – ansamblul mă-
surilor de curăţare, remediere şi/sau recon-
strucţie ecologică;
regenerare, inclusiv regenerarea naturală –-
în cazul apelor, speciilor şi habitatelor naturale
Pag.55
protejate înseamnă readucerea la starea iniţială
 CAPITOLUL 4
a resurselor naturale prejudiciate şi/sau a ser-
viciilor deteriorate, iar în cazul prejudiciului
asupra solului, eliminarea oricărui risc semni-
ficativ cu efect negativ asupra sănătăţii umane;
registrul exploataţiei – colecţia de date în for-
mat de hârtie şi/sau electronic care cuprinde
informaţii despre animalele identificate din
exploataţia respectivă şi despre mişcarea aces-
tora; la exploataţiile nonprofesionale, registrul
exploataţiei este reprezentat de colecţia exem-
plarelor documentelor care se remit proprie-
tarului exploataţiei la consemnarea mişcării
animalelor, inclusiv la identificarea iniţială,
prin arhivarea respectivelor exemplare, în or-
dine cronologică, îndosariate în mod cores-
punzător şi păstrate prin grija proprietarului,
pentru o perioadă de minimum 3 ani de la data
închiderii exploataţiei;
registrul naţional al exploataţiilor – colecţia
de date în format electronic care cuprinde in-
formaţiile de identificare a fiecărei exploataţii
din România, denumit în continuare RNE;
remediere – ansamblul lucrărilor efectuate în
vederea readucerii concentraţiilor poluanţilor
sub valorile pragului de alertă;
repararea prejudiciului adus apelor sau spe-
ciilor ori habitatelor naturale protejate –
readucerea acestora la starea iniţială, printr-o
reparare primară, complementară şi compen-
satorie, unde:
a) Reparare „primară“ înseamnă orice măsură
de remediere care readuce resursele naturale
prejudiciate şi/sau serviciile afectate la starea
iniţială sau la o stare apropiată de aceasta;
b) Reparare „complementară“ înseamnă orice
măsură de remediere întreprinsă cu privire
la resursele naturale şi/sau serviciile pentru
a compensa faptul că repararea primară nu
a condus la refacerea completă a resurselor
naturale şi/sau a serviciilor prejudiciate;
c) Reparare „compensatorie“ înseamnă orice
măsură întreprinsă pentru a compensa pier-
derile interimare de resurse naturale şi/sau
de servicii care au loc între data producerii
prejudiciului şi momentul în care repararea
primară îşi produce pe deplin efectul;
d) „Pierderi interimare“ înseamnă pierderi care
Pag.56
rezultă din faptul că resursele naturale şi/sau
serviciile prejudiciate nu-şi pot îndeplini func-
ţiile ecologice sau nu pot furniza servicii altor
resurse naturale sau publicului până când îşi
fac efectul măsurile primare sau complemen-
tare. Nu constau în compensarea financiară
acordată publicului;
resurse de apă – apele de suprafaţă alcătuite
din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălţi,
apele maritime interioare şi marea teritorială,
precum şi apele subterane de pe teritoriul ţării,
în totalitatea lor;
resurse disponibile de apă subterană – rata
medie anuală, pe termen lung, a reîncărcării
totale a unui corp de apă subterană, mai puţin
rata anuală pe termen lung a debitului necesar
pentru atingerea obiectivelor de protecţie a
apelor şi mediului acvatic pentru apele de su-
prafaţă asociate, specificate în art. 2^1 alin. (1),
pentru evitarea oricărei diminuări importante
a stării ecologice a unor astfel de ape, precum
şi pentru evitarea oricăror daune importante
ale ecosistemelor terestre asociate;
resurse naturale – totalitatea elementelor natu-
rale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea
umană: resurse neregenerabile – minerale şi
combustibili fosili, regenerabile – apă, aer, sol,
floră, faună sălbatică, şi permanente – energie
solară, eoliană, geotermală şi a valurilor;
reţea de distribuţie – parte din sistemul de
alimentare cu apă alcătuită din conducte, ar-
mături şi construcţii-anexă, prin care apa este
distribuită utilizatorilor;
reţeaua ecologică a ariilor protejate – an-
samblul de arii naturale protejate, împreună
cu coridoarele ecologice;
reţeaua ecologică EMERALD – reţeaua eu-
ropeană de arii de interes conservativ special,
creată în baza Convenţiei privind conservarea
vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din
Europa, Berna,1979;
reţeaua ecologică Natura 2000 – reţeaua
ecologică de arii naturale protejate constând
în arii de protecţie specială şi arii speciale de
conservare, instalată prin Directiva 92/43/CEE
privind conservarea habitatelor naturale, a
faunei şi florei sălbatice;
rezervor de înmagazinare – orice construcţie,
alta decât cea aflată în incinta staţiei de tratare,

în care apa potabilă este stocată în scopul sati-
sfacerii unei cerinţe de apă variabile în timp; în
cazul în care apa este înmagazinată şi stocată
într-o construcţie care cuprinde mai mult de un
singur compartiment şi fiecare compartiment
are intrare şi ieşire proprii, iar compartimen-
tele nu sunt conectate hidraulic între ele, con-
strucţia constituie rezervor de înmagazinare
separat, iar în cazul în care compartimentele
sunt conectate hidraulic, construcţia constituie
rezervor de înmagazinare individual;
risc ecologic potenţial – probabilitatea produ-
cerii unor efecte negative asupra mediului, care
pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare;
S animalelor;
sacrificare pentru consum propriu – sacrifica-
rea animalelor în exploataţiile nonprofesionale,
carnea, produsele şi subprodusele provenite de
la acestea fiind destinate exclusiv consumului
familial;
schema directoare de amenajare şi manage-
ment al bazinului hidrografic (SDABH) – in-
strumentul de planificare în domeniul apelor
pe bazin hidrografic, alcătuită din două părţi:
Planul de amenajare a bazinului hidrografic
(PABH) şi Planul de management al bazinului
hidrografic (PMABH);
şeptel – toate animalele ţinute sau crescute
pentru folosinţă sau profit;
servicii de apă – toate serviciile efectuate pentru
populaţie, instituţii publice sau altă activitate
economică, referitoare la:
a) asigurarea necesarului de apă brută în sursă
în secţiunea de captare a folosinţelor;
b) captarea, acumularea, stocarea, transportul,
tratarea şi distribuţia apelor de suprafaţă sau
subteran;
c) colectarea şi epurarea apelor uzate care sunt
evacuate în apele de suprafaţă;
servicii şi serviciile resurselor naturale –
funcţiile asigurate de o resursă naturală în be-
neficiul altei resurse naturale sau al publicului;
sistem de alimentare cu apă – ansamblu de
construcţii şi instalaţii prin care apa este prelu-
ată dintr-o sursă naturală, tratată, transportată,
DEFINIŢII
înmagazinată şi distribuită utilizatorilor;
sistem de canalizare – ansamblu de canale,
construcţii-anexă, staţii de pompare etc., prin
care apele uzate şi pluviale sunt colectate, trans-
portate, epurate şi evacuate într-un receptor;
sistem de management de mediu – compo-
nenta sistemului de management general, care
include structura organizatorică, activităţile
de planificare, responsabilităţile, practicile,
procedurile, procesele şi resursele pentru ela-
borarea, implementarea, realizarea, analizarea
şi menţinerea politicii de mediu;
sistemul naţional de identificare şi înregistra-
re a animalelor SNIIA – totalitatea aplicaţiilor,
dispozitivelor, documentelor şi procedurilor
utilizate pentru identificarea şi înregistrarea
sit abandonat – zonă definită geografic, de-
limitată în suprafaţă şi în adâncime, poluată
cu substanţe biologice sau chimice şi părăsită
de poluator;
sit contaminat – zonă definită geografic, de-
limitată în suprafaţă şi adâncime, poluată cu
substanţe biologice sau chimice;
sit de conservare – sinonim cu arie naturală
protejată;
sit orfan – zonă definită geografic, delimitată
în suprafaţă şi adâncime, poluată cu substanţe
biologice sau chimice, al cărei poluator este
necunoscut;
solicitant – orice persoană fizică sau juridică
care solicită informaţii privind mediul, indife-
rent de cetăţenie, naţionalitate sau domiciliu,
iar în cazul persoanelor juridice, indiferent de
locul în care sunt înregistrate sau în care se află
centrul efectiv al activităţii lor;
specii şi habitate naturale protejate –
a) speciile incluse în anexele nr. 3, 4A şi 4B la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, con-
servarea habitatelor naturale, a florei şi fau-
nei sălbatice, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) habitatele de păsări migratoare sau ale speci-
ilor incluse în anexa nr. 3, precum şi habitatele
naturale enumerate în anexa nr. 2 şi locurile
de reproducere sau de odihnă ale speciilor pre-
Pag.57
văzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de
 CAPITOLUL 4
urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modifi-
cările şi completările ulterioare;
standard de calitate a apelor subterane – un
standard de calitate a mediului exprimat drept
concentraţia unui anumit poluant, grup de
poluanţi sau a unui indicator al poluării în apa
subterană, care nu trebuie depăşit, pentru a
proteja sănătatea oamenilor şi mediul;
standard de calitate a mediului – un ansamblu
de cerinţe care trebuie satisfăcute la un moment
dat, pentru un element de mediu dat sau pentru
o parte specifică a acestuia, în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
stare de conservare a unei specii – totalita-
tea factorilor care acţionează asupra speciei
respective şi care pot afecta pe termen lung
distribuţia şi abundenţa populaţiilor sale pe
teritoriul naţional sau în arealul natural al
speciei respective, după caz;
stare de conservare a unui habitat natural
– totalitatea factorilor ce acţionează asupra
unui habitat natural, precum şi asupra speciilor
caracteristice acestuia şi care pot afecta, pe
termen lung, distribuţia, structura şi funcţiile
sale, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi
sunt caracteristice pe teritoriul naţional sau
în arealul natural al acestui habitat, după caz;
starea apelor de suprafaţă – este expresia ge-
nerală a stării unui corp de apă de suprafaţă,
determinată de indicatorii minimi ce caracte-
rizează starea sa ecologică şi starea sa chimică;
starea apelor subterane – este expresia generală
a stării unui corp de apă subterană, determinată
de indicatorii minimi care caracterizează starea
sa cantitativă şi starea sa chimică;
starea bună a apelor de suprafaţă – starea
atinsă de un corp de apă de suprafaţă atunci
când atât starea sa ecologică, cât şi starea sa
chimică sunt „bune“;
starea bună a apelor subterane – starea atinsă
de un corp de apă subterană atunci când atât
starea sa cantitativă, cât şi starea sa chimică
sunt cel puţin „bune“;
starea cantitativă bună – starea definită con-
form tabelului 2.1.2 din anexa nr. 1.1 din Legea
Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi comple-
tările ulterioare;
Pag.58
starea cantitativă – expresie a gradului în care
un corp de apă subterană este afectat de prele-
vări de apă directe şi indirecte;
starea chimică bună a apelor de suprafaţă
– starea chimică necesară pentru atingerea
obiectivelor de protecţie a apelor şi a mediului
acvatic specifice apelor de suprafaţă, stabilite la
art. 2.1 alin. (1) din Legea Apelor nr. 107/1996
cu modificările şi completările ulterioare, re-
spectiv starea chimică bună atinsă de un corp
de apă de suprafaţă pentru care concentraţiile
poluanţilor nu depăşesc valorile standard pri-
vind calitatea mediului;
starea chimică bună a apelor subterane –
starea chimică a unui corp de apă subterană
care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în
tabelul 2.3.2 din anexa nr. 1.1 din Legea Apelor
nr. 107/1996 cu modificările şi completările
ulterioare;
starea ecologică a apelor de suprafaţă – starea
de calitate exprimată prin structura şi func-
ţionarea ecosistemelor acvatice din apele de
suprafaţă, clasificată în funcţie de elementele
biologice, chimice şi hidromorfologice carac-
teristice;
starea ecologică bună a apelor de suprafaţă
– starea unui corp de apă de suprafaţă definită
pe baza „stării bune“ a elementelor biologice;
starea ecologică bună – starea unui corp de apă
de suprafaţă, astfel clasificată în concordanţă
cu prevederile anexei nr. 1.1 din Legea Apelor
nr. 107/1996 cu modificările şi completările
ulterioare;
starea ecologică – expresie a calităţii structurii
şi funcţionării ecosistemelor acvatice asociate
apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă
cu prevederile anexei nr. 1.1 din Legea Apelor
nr. 107/1996 cu modificările şi completările
ulterioare;
starea iniţială – starea resurselor naturale şi
serviciilor la momentul producerii prejudi-
ciului, care ar fi existat dacă prejudiciul asupra
mediului nu s-ar fi produs, estimată pe baza
celor mai bune informaţii disponibile;
staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii
apelor – staţii de tratare pentru obţinerea de
apă potabilă sau industrială; staţii/instalaţii de
preepurare/epurare a apelor uzate;
subbazin hidrografic – suprafaţă de teren de

pe care se colectează toate apele de la izvoare
până la un anumit punct al cursului de apă, care
este în mod normal un lac sau o confluenţă a
cursului de apă;
substanţe chimice potenţial toxice pentru
mediul acvatic – substanţe chimice provenite
din activitatea socio-economică, care când pă-
trund în mediul acvatic pot produce, în funcţie
de cantitate şi de timpul de expunere, efecte
negative temporare sau ireversibile pe termen
scurt, mediu ori lung asupra mediului acvatic;
în funcţie de efectul apărut, substanţele chi-
mice pot fi considerate prioritare sau prioritar
periculoase pentru mediul acvatic;
substanţe periculoase – substanţe sau grupuri
de substanţe care sunt toxice, persistente şi
care tind să bioacumuleze şi alte substanţe sau
grupuri de substanţe care conduc la un nivel
echivalent ridicat de preocupare;
substanţe prioritar periculoase – substanţele
sau grupurile de substanţe care sunt toxice,
persistente şi care tind să bioacumuleze şi alte
substanţe sau grupe de substanţe care creează
un nivel similar de risc;
substanţe prioritare – substanţe care reprezintă
un risc semnificativ de poluare asupra mediului
acvatic şi prin intermediul acestuia asupra
omului şi folosinţelor de apă;
subunitate hidrografică – suprafaţă de te-
ren situată pe teritoriul naţional formată
dintr-un subbazin, o parte a unui subbazin,
un grup de subbazine sau un grup de părţi
de subbazine;
suprafaţă agricolă – terenurile folosite pentru
obţinerea producţiei vegetale – arabile, păşuni
şi fâneţe naturale, vii, pepiniere viticole şi ha-
meişti, livezi şi pepiniere pomicole, arbuşti
fructiferi – situate în perimetrele extravilan
şi intravilan ale localităţilor;
suprafaţă agricolă în proprietate – terenurile
aflate în proprietatea gospodăriei/unităţii cu
personalitate juridică;
suprafaţă agricolă primită – suma suprafe-
ţelor primite sub diferite forme (în arendă, în
parte, în asociere, sub formă de acţiuni, sub
alte forme);
suprafaţă agricolă primită în arendă – terenul
luat în exploatare în schimbul unei arende în
DEFINIŢII
bani sau în natură (cotă fixă) potrivit prevede-
rilor legislaţiei în domeniu;
suprafaţă agricolă primită în parte – tere-
nurile luate în exploatare în schimbul unei
cote-părţi din producţia obţinută;
suprafaţă agricolă primită în asociere – se
completează numai de către unităţile cu per-
sonalitate juridică şi cuprinde terenurile cu
care s-au înscris membrii acestora în asociaţii;
suprafaţă agricolă primită sub formă de acţi-
uni – se completează numai de către unităţile
cu personalitate juridică şi cuprinde terenurile
aparţinând unor persoane fizice sau juridice,
cu care s-au înscris în societăţile respective;
suprafaţă agricolă primită sub alte forme
– terenurile pe care gospodăria/unitatea cu
personalitate juridică le-a primit cu titlu gra-
tuit, prin schimb temporar, concesionare etc.;
suprafaţă agricolă dată – suma suprafeţelor
date sub diferite forme;
suprafaţă agricolă dată în arendă – terenu-
rile pe care proprietarul le-a cedat unei alte
gospodării/unităţi cu personalitate juridică
în vederea utilizării lor în schimbul unei plăţi
(arendă) în bani sau în natură (cotă fixă);
suprafaţă agricolă dată în parte – terenurile pe
care proprietarul le-a cedat unei alte gospodă-
rii/unităţi cu personalitate juridică în vederea
utilizării lor, acesta primind o cotă-parte din
producţia obţinută. Cantitatea primită variază
în funcţie de producţia obţinută în anul agricol
respectiv;
suprafaţă agricolă înscrisă la o societate/
asociaţie agricolă cu personalitate juridică
– terenurile cu care proprietarul s-a înscris
într-o societate/asociaţie agricolă cu persona-
litate juridică. Nu se înregistrează suprafeţele
cuprinse la asociaţiile familiale (fără perso-
nalitate juridică);
suprafaţă agricolă înscrisă la o societate co-
mercială agricolă (ca acţionar) – terenurile cu
care proprietarul participă sub formă de acţiuni
la acest tip de societate comercială;
suprafaţă agricolă dată sub alte forme – tere-
nurile date spre exploatare cu titlu gratuit, prin
schimb temporar, concesionare etc.;
suprafaţă agricolă dată la societăţile/aso-
Pag.59
ciaţiile agricole cu personalitate juridică
 CAPITOLUL 4
– terenurile date spre exploatare societăţilor/
asociaţiilor agricole cu personalitate juridică;
suprafaţă agricolă utilizată – terenurile utili-
zate de gospodărie în mod direct;
supraveghere sanitară – autorizarea, inspec-
ţia şi controlul de laborator al calităţii apei
potabile;
sursă unică de distribuţie – un punct la ieşirea
din staţia de tratare, staţia de pompare, rezer-
vor sau un punct de amestec;
T a deşeurilor de origine animală, în baza au-
tendinţă crescătoare semnificativă şi durabi-
lă – orice creştere semnificativă, din punct de
vedere statistic şi al mediului, a concentraţiei
unui poluant, a unui grup de poluanţi sau a
unui indicator al poluării în apele subterane,
pentru care se consideră necesară o inversare
a tendinţei;
teren agricol – orice suprafaţă de teren arabil,
pajişti permanente (păşuni şi fâneţe) sau culturi
permanente (plantaţii viticole, pomicole etc.);
teren agricol total – suma suprafeţelor tere-
nurilor arabile, păşunilor naturale, fâneţelor
naturale, viilor, pepinierelor viticole şi hame-
iştilor, livezilor de pomi, pepinierelor pomicole
şi arbuştilor fructiferi;
teren arabil – terenul care se ară în fiecare an
sau la intervale mai mari, în scopul cultivării
plantelor anuale sau perene – inclusiv terenu-
rile rămase necultivate din cauza inundaţii-
lor, colmatărilor, a altor calamităţi cu caracter
temporar şi din alte cauze. De asemenea, din
această categorie fac parte şi terenurile ocupate
de sere, solarii, răsadniţe, căpşunerii;
teren înierbat – terenul agricol pe care vege-
taţia predominantă este constituită din plante
erbacee naturale sau culivate;
titularul proiectului – solicitantul aprobării de
dezvoltare pentru un proiect privat sau autori-
tatea publică care iniţiază un proiect;
transponder – dispozitiv electronic de identifi-
care, ce asigură o dublă funcţionalitate: stoca-
rea unui cod de identificare unic şi transmiterea
acestuia atunci când este activat de un câmp
Pag.60
de radiofrecvenţă corespunzător;
U
unitate – componenta unei persoane juridice
care desfăşoară activităţi de creştere, comer-
cializare, colectare ori tăiere a animalelor vii
– ferme de animale, centre de colectare, tabere
de vară, stâne, târguri şi expoziţii de animale,
abatoare;
unitate de neutralizare a deşeurilor de origine
animală – unitatea aparţinând persoanelor
fizice sau juridice, inclusiv instituţiilor publi-
ce, care desfăşoară activităţi de neutralizare
torizării şi/sau aprobării, după caz, potrivit
prevederilor legale;
unitatea cartografică de sol (US) – reprezenta-
rea grafică pe hartă a unei unităţi teritoriale de
sol sau a unui grup (asociaţii) de unităţi terito-
riale de sol (US complex). Aceasta este redată pe
hartă prin unul sau mai multe areale. Unitatea
cartografică de sol simplă poate cuprinde pe
până la 10 - 15% din suprafaţa ei incluziuni de
alte soluri care nu se pot evidenţia cartografic
la scara de referinţă;
unitate cartografică de teren sau de pedotop
(UT) – reprezentarea pe hartă a unei unităţi
teritoriale de teren UT complex sau a unui
grup (asociaţii) de astfel de unităţi, respectiv
a unui TEO (teritoriu ecologic omogen) sau
asociaţii de TEO complex. O unitate cartogra-
fică de teren poate fi constituită din unul sau
mai multe areale, ea putând cuprinde până la
10 - 15% incluziuni de alte terenuri;
unitate de teren (sau pedotop) – o porţiune de
teren omogenă sub aspectul însuşirilor solului,
climei, reliefului şi condiţiilor hidrogeologice,
conform scării cartografice. Unitatea teritori-
ală de teren care se ia în considerare în studii
de detaliu este denumită şi teritoriu ecologic
omogen (TEO) sau unitate elementară de teren;
unitate taxonomică (tipologică) de sol – con-
cept care se referă atât la clasificarea, cât şi la
denumirea solului, cuprinzând soluri caracte-
rizate prin proprietăţi şi însuşiri morfologice,
fizice, chimice, mineralogice, hidrologice etc.
egale sau foarte apropiate, care variază în limite
precis definite prin Sistemul român de clasifi-
care a solurilor şi Sistemul român de taxonomie

a solurilor, în acord cu rangul unităţii de sol,
adaptat conform scării de lucru (tip, subtip,
varietate);
unitate teritorială de sol – arealele de sol în
care este răspândită o unitate taxonomică de
sol în natură, într-o anumită regiune;
unitate vită mare – sistem de echivalare a can-
tităţii de dejecţii produse de diferite specii de
animale prin raportarea la dejecţiile produse de
unul sau mai multe animale cumulând 500 kg
greutate vie (echivalentul unei vaci);
unităţi de gospodărire a apelor – Direcţiile
de ape bazinale ale Administraţiei Naţionale
„Apele Române“ şi Sistemele de Gospodărire a
Apelor organizate ca subunităţi ale direcţiilor
bazinale;
utilizare a nămolurilor / gunoiului de grajd
– împrăştierea nămolurilor şi/sau a gunoiului
de grajd pe soluri sau orice altă aplicare a nămo-
lurilor şi/sau gunoiului de grajd pe şi în soluri;
utilizare durabilă – folosirea resurselor re-
generabile într-un mod şi o rată care să nu
conducă la declinul pe termen lung al aces-
tora, menţinând potenţialul lor în acord cu
necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente
şi viitoare;
utilizator de apă – orice persoană fizică sau per-
soană juridică care, în activităţile sale, foloseşte
apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;
utilizator de gunoi de grajd şi/sau nămol –
orice persoană fizică sau juridică autorizată,
implicată în încărcarea, transportul, depozi-
tarea, împrăştierea şi încorporarea gunoiului
de grajd şi/sau a nămolului în terenul agricol
al beneficiarului;
V Imaginile și schemele
valori standard privind calitatea mediului –
concentraţia unui anumit poluant sau a unui
grup de poluanţi în apă, sediment sau biotă
care nu trebuie să fie depăşită, pentru protecţia
sănătăţii umane şi a mediului;
verificator de mediu – persoană fizică sau or-
ganizaţie, independentă faţă de organizaţia
verificată, care a obţinut acreditarea ca veri-
ficator de mediu;
DEFINIŢII
vii, pepiniere viticole şi hameişti – plantaţiile
viticole pe rod şi tinere, plantaţiile portaltoi,
şcolile de viţă, hameiştile pe rod şi tinere;
Z
zonă de protecţie – zona adiacentă cursuri-
lor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor,
construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care
se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii
privind regimul construcţiilor sau exploatarea
fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea
malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru
prevenirea poluării resurselor de apă;
zonă inundabilă – suprafaţă de teren din albia
majoră a unui curs de apă, delimitată de un
nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor
debite în situaţii de ape mari;
zonă umedă – întinderi de bălţi, mlaştini,
turbării de ape naturale sau artificiale cu
adâncime mai mică de 2 metri, permanente
sau temporare, unde apa este stagnantă sau
curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv
ape costiere cu adâncime mai mică de 6 metri;
zonă vulnerabilă – suprafeţele de teren agri-
col de pe teritoriul ţării prin care se drenează
scurgerile difuze în apele poluate sau expuse
poluării cu nitraţi şi care contribuie la poluarea
acestor ape.
folosite în această lucrare
sunt preluate din
anexele Programului de acțiune
pentru zonele vulnerabile la nivel
de unități teritorial-administrative,
de la
UMP – Controlul Integrat
al Poluării cu Nutrienți
și de la
ICPA – Institutul Național de Cercetare
și Dezvoltare pentru Pedologie,
Pag.61
Agrochimie și Protecția Mediului.