CURS 1 04.10.

2018

Recomandare carte: de baza,pt imunologia fundamentala=Bira

Cursul de imunologie va avea ca obiectiv studiul imunitatii DOBANDITE, complexe ce

survin tarziu in filogeneza, fata de imunitatea innascuta.

Imunitatea innascuta

-1.BARIERELE NATURALE ALE ORGANISMULUI

*straturile de celule epiteliale,mucoase,piele

*moleculele pe care celulele mentionate le produc: peptide

antimicrobian(catelicidine,defensine,cu rol direct defensive asupra unor microbe;
colectine->din categoria proteinelor incluse in surfactant)

* molecule care mentin o anumita valoare a pH ului

*mentinerea unei temperaturi specifice

*conlucrarea intre celulele epiteliale cu flora microbiana saprofita,cu bacteria,cu fungi

care la randul lor pot produce anumite substante cu rol antibacterian pentru patogeni, ex
flora saprofita de la nivelul pielii,mucoaselor digestive,genitale,respiratorii

-2.PROCESUL INFLAMATOR ACUT

*etapa fenomenelor vasculare, dominate de vasodilatatie si cresterea permeabilitatii

peretului vascular

*etapa fenomenelor celulare, acumularea celulelor pro inflamatorii-PMN,urmate de

MACROFAGE. O celula importanta in acest process, cu un rol cheie, o celula gasita la
nivel tisular, MASTOCITUL. O celula implicate in ambele etape ale procesului
inflamator este CELULA ENDOTELIALA. Stratul celulelor endoteliale, care captuseste
toate vasele, prin cumulare, ar putea alcatui un organ de circa 1kg! Aceasta interfata intre
torentul sangvin si mediul intern este un strat essential in aparare si va avea functii
complexe in semnalele emise si receptionate de celulele sanguine, celulele de la nivel
tisular, celulele proinflamatorii sau cele auxiliare.

Exista 3 complexe proteice implicate- cascada coagularii,sistemul complement si

sistemul KININELOR! Factorii coagularii nu vor fi discutati aici, ci in cadrul
fiziopatologiei hemostazei.
In cadrul FENOMENELOR CELULARE se descriu: DIAPEDEZA,trecerea celulelor
proinflamatorii spre tesuturile tinta, proces ce are la baza fenomenul de CHEMOTAXIE,
atragerea celulelor de catre substante chimice specifice. Odata patrunse in tesutul tinta,
are loc activarea suplimentara a celulelor proinflamatorii, desfasurand ulterior procesul
cheie, FAGOCITOZA! Fagocitoza va avea ca rezultat inglobarea si distrugerea agentului
aggressor. Toate aceste procese au un dublu scop, scopul final nu este doar distrugerea
agresorului, ci si REPARAREA tesutului lezat, acesta nefiind lezat doar de aggressor in
sine, ci si de catre procesul inflamator acut in sine!

Procesul este nespecific, se produce in aceeasi maniera indifferent de natura agresorului,

mai avand si characteristic faptul ca poate ingloba si tesuturi inconjuratoare, indemne.

Cauzele procesului inflamator acut pot fi:

-infectia bacteriana

-ischemia acuta insotita de necroza

-traumatism tisular

-arsura

-inghet

-agresiune chimica

=> agenti mecanici,fizici,biologici,chimici

Infectia VIRALA, in schimb, imbraca si mecanisme ale inflamatiei acute dar si pe cele
ale imunitatii dobandite, aceasta parare fiind dominata de raspuns imun CELULAR!

IMUNITATEA DOBANDITA, ADAPTATA

Intre raspunsul imun cellular si umoral exista vaste interconexiuni. Termenul de

imunitate provine de la latinescul IMUNIS, termen utilizat in politica, insemna eliberare
de obligatii, responsabilitati. Inca din antichitatea veche au fost facute observatii legate de
apararea impotriva bolilor, infectiilor, agentilor agresori. Inca din antichitatea egipteana
au fost descrise semnele inflamatiei, ulterior Galen descriind complexul rubor,calor,dolor
si tumor, introducandu-se apoi functio lessa. 430 inaintea erei noastre, in timpul
razboiului din Peloponez, se descrie principiul imunitatii dobandite, prima observatie a
faptului ca o boala identica nu este suferita de doua ori la acelasi individ.
 Spre deosebire de fenomenele imunitatii innascute, imunitatea dobandita prezinta
caracteristica SPECIFICITATII, mai noua filogenetic, caracteristica observata abia spre
sfarsitul secolului 19. Sunt puse ulterior in evident proteinele raspunzatoare pentru
coordonarea acestui raspuns, ANTICORPII, moleculele active continute in lichidele
biologice. Din acest punct, inceputul secolului XX, imunologia are o ascensiune
exploziva, studiindu-se exhaustiv procesul imunitatii umorale.A fost apoi descoperit si
studiat procesul fagocitozei si introducerea conceptului de IMUNITATE CELULARA.
Imunitatea umorala a avut un avans ce a depasit in mod clar pe cel al imunitatii celulare
pana undeva la 1950, odata cu descoperirea metodelor specifice de cercetare. Teoria
SELECTIEI CLONALE s-a dezvoltat odata cu studiul acizilor nucleic

ANTIGENUL

Bineinteles, vom incepe prin a define antigenul. Acesta constituie orice substanta de
origine endo sau exogena capabila sa declanseze un raspuns imun. Raspunsul consta in
mod obligatoriu in stimularea si proliferarea limfocitelor antigen-specifice; cat si in
sinteza moleculelor de recunoastere a antigenului(aceste molecule fiind solubile, adica
anticorpi, sau exprimate la nivelul suprafetelor celulare, adica receptori antigenic) ce au
capacitatea de a se combina specific in vivo, si respectiv, in vitro, cu antigenul inductor.

O molecula poate fi considerata antigen daca, pe de o parte, declanseaza raspunsul

imun, iar, pe de alta parte, interactioneaza cu componentele raspunsului imun!

Se observa asadar ca antigenul are doua proprietati importante:

IMUNOGENITATEA- este capacitatea unei molecule de a declansa raspuns imun,

raspuns care obligatoriu va avea 3 etape: 1. Selectia clonala; 2.Activarea clonala si
3.Expansiunea clonala!

SPECIFICITATEA- este capacitatea antigenului de a reactiona specific DOAR cu

receptorii antigenic SPECIFICI, acestia putand fi solubili, sub forma anticorpilor sau
membranari,receptorii membranari. Productia lor fiind declansata de antigenul inductor.

Antigenul inductor NU VA FI DISTRUS DE ANTICORPII SOLUBILI, ci acestia au rol

de a media procese ulteriorare ale distrugerii antigenului. Celule specifice cu receptori
pentru fragmentul Fc al anticorpului complexat cu antigenul tinta se vor active si vor fi
responsabile de aceasta functie.
 Epurarea se va face fie pe calea imunitatii innascute, fie pe calea raspunsului imun
cellular, prin inglobarea complexelor si distrugerea acestora. Distrugerea antigenului
inductor se poate realiza si, alternativ, prin ACTIVAREA CASCADEI
COMPLEMENTULUI.

CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

Se pot clasifica in functie de modul de declansare sau nu a raspunsului imun, si in functie

de proprietatile lor.

1.Antigene ce POT FI RECUNOSCUTE de limfocite, receptori specifici pt aceste

antigene fiind disponibili, insa aceste antigene au o molecula foarte mica si o structura
simpla. Aceste antigene sunt recunoscute DAR NU DECLANSEAZA RASPUNS IMUN.
Le numim asadar antigene incomplete sau haptene. Haptena are specificitate, poate fi
recunoscuta, insa nu declanseaza activarea celulelor raspunsului imun.

2. Antigenele ce POT FI RECUNOSCUTE DE LIMFOCITUL T SUPRESOR, acesta

activandu-se, nu faciliteaza raspunsul imun, ci il inhiba. Acestea se vor numi antigene
tolerate sau tolerogene. Aceste tolerogene activeaza predominant limfocitele T supresor,
acestea vor elibera factori T supresori(TSF). Acesti TSF vor realize o inhibitie active a
raspunsului imun.

3.Antigene ce POT FI RECUNOSCUTE DE LIMFOCITUL T HELPER, acesta, mai

departe in lantul activarii va activa fie LIMFOCITE T CITOTOXICE, fie LIMFOCITE
B. In primul caz, raspunsul imun va fi cellular, respectiv, in al doilea, raspunsul va fi
umoral.; abia in acest caz discutandu-se despre antigenele reale,complete. Exista si
situatia activarii directe a LIMFOCITULUI B, situatie in care vorbim tot despre un
raspuns imun umoral.

! Un singur antigen NU POATE DECLANSA DOUA TIPURI DE RASPUNS IMUN, va

declansa fie un raspuns imun cellular, fie unul umoral!

ORIGINEA ANTIGENELOR

1.Antigenele EXOGENE sunt de obicei antigenele microorganismelor inconjuratoare,

acestea deci, putand fi BACTERIENE(de capsula, de membrane, endotoxine-LPZ, cu un
nucleu proteic si 2 componente: O COMPONENTA OLIGOZAHARIDICA,
ANTIGENUL PROPRIU-ZIS care poate declansa DOAR RASPUNS IMUN UMORAL
si o component LIPIDICA, toxica, acest lipid fiind de fapt alcatuit dintr-un dizaharid si
AG polinesaturati cu catene lungi sau foarte lungi. Aceasta e considerata toxica pentru ca
declanseaza fenomene inflamatorii cu rasunet, anume, fenomene vasomotorii,
vasodilatatie, hipotensiune pana la colaps; poate activa mecanismele pirogene, poate
activa mecanismele hemostatice=> CID! Aceasta componenta activeaza nu doar celula
endoteliala cat si macrophage, ducand la sinteza de citokine,eicosanoizi,interleukine etc.)

O alta categorie de antigene bacteriene sunt exotoxinele cu structura in general

polipeptidica. In cadrul acestei structure exista o component antigenica si o componenta
citotoxica, citopata, un effect de inhibitie metabolic pe alte celule!

Alte antigene exogene pot fi considerate cele din grupul ANTIGENELOR

PARAZITARE. Acestea pot fi somatice, din structura corpului parazitar, dar si secretorii.
Parazitul trece in diverse stadii de evolutie are antigenitate diferita! Apararea pierdandu-
si eficienta odata cu evolutia invaziei parazitare.

Tot in cadrul antigenelor exgoene sunt incluse ANTIGENELE ALERGENE. Alergenele

sunt, de fapt, antigene obisnuite impotriva carora nu se declanseaza neaparat un raspuns
imun, dar care genereaza un raspuns imun ulterior exagerat. Nu ele sunt “de vina” in
cadrul acestui raspuns, ci subiectul este cel predispus genetic.

2.Antigenele ENDOGENE

a.AUTOANTIGENELE, sau antigenele SELF. In mod normal, aceste structuri self sunt
de cele mai multe ori sechestrate de catre bariere morfo-functionale care impiedica
realizarea unui contact intre ele si limfocitele T imunoregulatorii si limfocitele B. In acest
fel ele sunt tolerate. In situatii patologice, are loc distrugerea acestor bariere functionale
iar aceste tolerogene vor veni in contact cu limfocitele B sau T, declansand raspunsuri
immune autoreactive. Astfel de mecanisme pot sta la baza bolilor autoimmune.

b.ANTIGENELE TUMORALE, sau CANCEROASE. In mod obisnuit, fiecare dintre noi

produce zilnic 200-220 celule canceroase. In conditii de normalitate, acestea sunt
distruse, in urma recunoasterii de catre sistemul imun si se va declansa impotriva lor
raspunsul imun, distrugerea avand loc in situ. Pe suprafata acestor celule exista antigene
desemnate drept antigene tumorale, recogniscibile de catre celulele immune.

c.ANTIGENELE VIRALE, resintetizate de celulele noastre, devenind celule gazda prin

introducerea genomului viral in cel self.