Studiu cu privire la delimitarea

zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte

constrângeri specifice și
ajustarea (fine-tuning) zonelor
Cuprins
Capitolul I – Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri
specifice .................................................................................................................................................... 2

Capitolul II – Ajustarea (fine-tuning) a zonelor, altele decât zonele montane care se confruntă cu
constrângeri naturale semnificative ........................................................................................................ 23

Capitolul III – Concluzii ......................................................................................................................... 27

1
Capitolul I – Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte
constrângeri specifice

Statele membre delimitează zonele eligibile pentru plăţile prevăzute pentru zonele care se confruntă cu
constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice în funcţie de următoarele categorii:

(a) zone montane;

(b) zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative;
(c) alte zone care se confruntă cu constrângeri specifice.

Delimitarea zonelor montane a fost realizată pentru PNDR-2007 pe baza realizării unuia dintre
următoarele criterii:
- altitudinea medie la nivelul LAU2 (comune/oraşe, municipii) > 600 m;
- altitudinea medie la nivelul LAU2 între 400 şi 600m şi panta medie peste 15%.

Deoarece criteriile pentru desemnarea zonelor motane nu au fost modificate faţă de precedenta
perioadă de raportare lista localităţilor încadrate în zona montană nu suferă modificări, cu excepţia
introducerii unei comune (Solca judeţul Suceava, SIRUTA 146708) ca urmare a reorganizării
administrativ-teritoriale prin divizarea unei Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT).

Delimitarea zonelor, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale
semnificative se face la nivelul unităţilor teritoriale (LAU2) în funcţie de îndeplinirea pe cel puţin
60% din suprafaţa agricolă a UAT a cel puţin unui criteriu biofizic pentru delimitarea zonelor care se
confruntă cu constrângeri naturale definit în Anexa III a Regulamentului Parlamentului European şi al
Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală (FEADR) .

Pentru calculul criteriilor biofizice utilizate pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu
constrângeri naturale au fost utilizate următoarele baze de date:

- Harta digitală a limitelor unităţilor teritorial-administrative (ANCPI 2014).

- Modelul digital al terenului într-un grid de 100 x 100 m bazat pe corectarea stratului SRTM 90
(NASA Shuttle Radar Topographic Mission) cu hărţile topografice la scara 1:10.000 (Institutul
Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor).

Modelul digital al terenului

- Harta digitală a solurilor din România (SIGSTAR 200) bazată pe Harta solurilor României la scara
1:200.000 realizată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie
şi Protecţia Mediului – ICPA. În cadrul hărţii digitale a solurilor pentru fiecare unitate cartografică
2
 sunt precizate tipul/asociaţia solurilor conform Sistemului Român de Clasificare a Solurilor, clasa
texturală şi tipul de schelet dacă există).

Harta solurilor din România – scara 1:200.000

- Baza de date a profilelor de sol (PROFISOL) cuprinzând proprietăţile fizice şi chimice pe

orizonturi de sol pentru un număr de 2008 profile de sol georeferenţiat.

- Înregistrările parametrilor meteorologici (valori zilnice pentru: temperatura aerului, ecartul termic,
precipitaţii, umiditate relativă, viteza vântului) din 47 staţii meteorologice de bază distribuite în
principalele zone pedoclimatice ale României, aflate în administrarea “Administraţiei Naţionale de
Meteorologie” pentru perioada 1961-2010. Pe baza acestor înregistrări au fost calculate mediile
lunare precum şi abaterile zilnice faţă de media lunară pentru fiecare parametru meteorologic.
Distribuirea spaţială a valorilor medii lunare a parametrilor meteorologici într-o reţea de 10’ x 10’
longitudine x latitudine s-a făcut utilizând setul de date pan-european pentru aceeaşi perioadă de
timp furnizat de CRU (Climate Research Unit)-Norwich bazat pe o metodologie descrisă în
detaliu în Mark New, David Lister, Mike Hulme, and Ian Makin. 2002. A high resolution dataset
of surface climate over global land area. Climate Research 21: 1-25.
Pentru fiecare unitate cartografică de sol a fost realizată o interpolare de tip “1/r2” a valorilor
lunare din reţeaua 10 x 10 utilizând cele mai apropiate 4 noduri faţă de poziţia centrului de
greutate al unităţii cartografice. Datele zilnice ale parametrilor meteorologici asociaţi fiecărei
unităţi cartografice au fost generate folosind seria de abateri zilnice faţă de medie ale respectivului
parametru din staţia meteorologică cea mai apropiată punctului respectiv.

Distribuţia staţiilor meteorologice utilizate pentru furnizarea parametrilor meteorologici pe serii lungi de ani
3
- Pentru fiecare punct din reţeaua de 10’ x 10’ longitudine x latitudine pentru care s-a realizat
interpolarea datelor climatice seria de date climatice anuale corespunzătoare indicatorilor biofizici
utilizați pentru evaluarea constrângerilor naturale induse de climă (Temperatură scăzută - Suma
temperaturilor peste 5O C; Deficit de apă - Precipitaţii/Evapotranspiraţia potenţială) au fost
ordonate crescător după care s-a calculat numărul de cazuri în care pragul asociat constrângerilor a
fost îndeplinit. (Suma temperaturilor sub 1.500 grade-zile, raportul Precipitaţii/Evapotranspiraţia
potenţială ≤ 0,5). Prin raportarea acestui număr de cazuri la numărul total de ani luaţi în
considerare s-a evaluat probabilitatea de îndeplinire a criteriului. Dacă această probabilitate este
mai mare de 20% s-a considerat că în locaţia respectivă criteriul este îndeplinit.

- Baza de date a profilelor de sol realizate pentru monitoringul pan-european în reţea 16 x 16 km.

- Utilizarea terenului pe baza stratului blocurilor fizice furnizat de APIA (varianta februarie 2014).

Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale specifice s-a realizat prin selectarea
unităţilor administrativ teritoriale care se regăsesc în totalitate în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”.
Potenţialul natural agricol din această zonă este mai scăzut decât în restul țării, condițiile naturale de
producție fiind similare pe întreaga suprafață agricolă din această zonă, în condiţiile în care pe
terenurile agricole din zonă se întâlnesc o serie de constrângeri definite prin indicatori biofizici de
climă și sol în Anexa III. Toate UAT-urile din acest areal sunt afectate în de criteriul biofizic de Climă:
„Deficit de apă”.

Suprafața ocupată de aceste UAT-uri este de aproximativ 5.898 km2, ceea ce reprezintă 2,47% din
suprafața totală a României. Din suprafața acoperită de aceste UAT-uri, doar 180.952,73 ha este
reprezentată de terenuri agricole, restul de aproximativ 65% reprezentând luciu de apă. În această zonă
densitatea populaţiei este foarte scăzută, fapt ce afectează necesarul de forţă de muncă aferent
menţinerii activităţilor agricole, crescând riscul asociat abandonului activităţilor agricole în aceste
zone.

Totodată, zona acoperită de aceste UAT-uri prezintă o deosebită importanță la nivelul Uniunii
Europene din punct de vedere al obiectivelor de mediu, fiind necesară continuarea gestionării
terenurilor în vederea conservării mediului, menținerea peisajului rural și conservarea potențialului
turistic, teritoriul acoperit de Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării primind de-a lungul timpului multiple
recunoașteri naționale și internaționale din punct de vedere al protecției naturii. De asemenea, Delta
Dunării împreună cu celelalte unități adiacente reprezintă cel mai mare teritoriu considerat important
ca extindere a zonelor umede din Europa, făcând parte din patrimoniul mondial al UNESCO.

De asemenea, aceste UAT-uri sunt afectate în proporții diferite și de următoarele 2 criterii biofizice:
„Drenaj limitat al solului” și „Proprietăți chimice nefavorabile – prezența sărurilor, a sodiului
schimbabil”.

4
Criterii biofizice pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale definit în
Anexa III a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru
dezvoltarea rurală acordat din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

CRITERIU: Temperatură scăzută

Durata termică totală (grade-zile) pentru perioada de vegetaţie, definită în funcţie de o temperatură
medie zilnică acumulată > 5 C.

Calculele au fost făcute utilizând valorile zilnice ale temperaturilor interpolate conform metodologiei
descrise la prezentarea bazelor de date, pentru centroidul fiecărui poligon din baza de date a blocurilor
fizice (folosinţa agricolă). Acumularea temperaturilor s-a făcut prin cumularea temperaturilor din zilele
cu valori > 50C. Calculul probabilităţii de apariţie a sumei temperaturilor mai mică sau egală dcât
valoarea de prag ( 1500 grade-zile ) s-a făcut utilizând procedura descrisă la prezentarea bazelor de
date climatice.

Prag: ≤ 1500 grade-zile

Figura 1. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Temperatura scăzută”

5
Figura 2 Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Temperatură scăzută”

6
CRITERIU: Deficit de apă (Secetă)

Raportul dintre precipitaţiile anuale (P) şi evapotranspiraţia potenţială anuală calculată după metoda
Penman (PET).

Calculele au fost făcute utilizând valorile zilnice ale precipitaţiilor şi evapotranspiraţiei potenţiale
(Penman) interpolate conform metodologiei descrise la prezentarea bazelor de date, pentru centroidul
fiecărui poligon din baza de date a blocurilor fizice (folosinţa agricolă). Pentru fiecare punct au fost
realizate mediile multianuale ale precipitaţiilor şi evapotranspiraţiei potenţiale după care a fost calculat
raportul P/PET. Calculul probabilităţii de apariţie a raportului P/PET mai mic sau egal dcât valoarea
de prag ( 0,5) s-a făcut utilizând procedura descrisă la prezentarea bazelor de date climatice.

Prag: P/PET ≤ 0,5

Figura 3. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Deficit de apă”

Figura 4. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Deficit de apă”

7
CRITERIU: Drenaj limitat al solului (Zone acoperite de apă o mare parte a anului)

Pentru ”Drenaj” a fost selectat criteriul “Colorit gleic până la 40 cm de la suprafaţă”. Conform
Sistemului Român de clasificare a solurilor solurile gleice şi solurile pseudogleice au prin definiţie
structură de culori gleice în primii 40 cm ai solului. Din harta de soluri 1:200.000 au fost selectate
poligoanele în care solurile sau asociaţiile de sol se încadrează categoriile:
“Soluri gleice” (cod legendă: 373-382)
 373 – soluri gleice
 374 – soluri gleice pe versanţi
 375 – soluri gleice pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 376 – Soluri gleice cu gleizare relictă pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 378 – Soluri gleice salinizate
 379 – Soluri gleice vertice relicte pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 380 – Soluri gleice turboase eutrice şi soluri gleice semiturboase
 381 – Soluri gleice turboase eutrice, soluri gleice turboase relicte eutrice pe depozite fluviatile şi
fluvio-lacustre recente
 382 – Soluri gleice turboase eutrice şi soluri gleice semiturboase pe depozite fluviatile şi fluvio-
lacustre recente
şi
„Soluri pseudogleice” (cod legendă: 386-394)
 386 – Soluri pseudogleice
 387 – Soluri pseudogleice umbrice
 388 – Soluri pseudogleice luvice (podzolite)
 389 – Soluri pseudogleice freatic umede
 390 – Soluri pseudogleice albice
 391 – Soluri pseudogleice luvice şi albice şi soluri brune luvice podzolite melanice
 392 - Soluri pseudogleice luvice şi albice şi planosoluri (în crovuri şi padine)
 393 - Soluri pseudogleice luvice şi albice, soluri pseudogleice umbrice-luvice
 394 – Soluri pseudogleice (luvice) şi soluri brune luvice pseudogleizate freatic umede

Prag: Colorit gleic până la 40 cm de la suprafaţă

Figura 5. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Drenaj limitat al solului” definit pe
baza tipurilor de sol din SIGSTAR 200: Soluri gleice (cod 373-382), Soluri pseudogleice (cod 386-394)
8
Figura 6. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Drenaj limitat al solului”

9
CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile – Schelet și material grosier

Pentru identificarea solurilor cu schelet şi material grosier au fost utilizate: harta de soluri 1:200.000
fiind selectate solurile având schelet (nerulat/rulat carbonatic, nerulat/rulat mixt, nerulat/rulat silicatic)
şi baza de date a profilelor de sol din care au fost identificate profilele în care scheletul şi materialul
grosier este ≥ 15 % din volumul stratului superficial al solului. Pentru criteriul “Schelet şi material
grosier” au fost reţinute numai poligoane cu folosinţă agricolă în care solul conform profilelor de sol
are scheletul şi şi materialul grosier peste 15 %.

Prag: ≥ 15 % din volumul stratului superficial al solului constă în material grosier, inclusiv aflorimente
de roci

Figura 7. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -
Schelet și material grosier” definit pe baza câmpului “Schelet” din SIGSTAR 200: Schelet nerulat mixt, Schelet nerulat
silicatic, Schelet rulat carbonatic, Schelet rulat mixt, Schelet rulat silicatic şi pentru care profilele din PROFISOL au
scheletul şi materialul grosier peste 15 %

Figura 8. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile
- Schelet și material grosier”

10
CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Textura nisipoasă sau luto-nisipoasă

În sistemul român de clasificare a texturii clasele de textură nisipoasă sau luto-nisipoasă nu sunt
definite prin relaţii de tipul celei utilizate pentru acest criteriu (Praf (%) = 2 * Argila (%) < 30%).
Condiţia acestui criteriu este satisfăcută pentru soluri incluse în clasele de textură din sistemul român
de clasificare: Nisipoasa (cod 1), Nisipolutoasa (cod 2), Lutonisipoasa (cod 3), Nisipoasa-
Nisipolutoasa (cod 7), Nisipoasa-Lutonisipoasa (cod 8), Nisipoasa-lutoasa (cod 9), Nisipolutoasa-
lutonisipoasa (cod 10). Aceste clase de textură cuprind însă şi soluri pentru care condiţia din criterial
biofizic nu este îndeplinită.

Din acest motiv au fost selectate doar unităţile cartografice definite în SIGSTAR-200 pentru care
câmpul „Textură” are una din valorile:
- Nisipoasa (cod 1)
- Nisipolutoasa (cod 2)
- Lutonisipoasa (cod 3)
- Nisipoasa-Nisipolutoasa (cod 7)
- Nisipoasa-Lutonisipoasa (cod 8)
- Nisipoasa-lutoasa (cod 9)
- Nisipolutoasa-lutonisipoasa (cod 10)
ȘI
profilele de sol din cadrul unităţilor cartografice (incluse în baza de date PROFISOL) pentru care
există măsurători cantitative care respectă condiţia criteriului: Praf (%) = 2 * Argila (%) < 30%

Prag: Praf (%) = 2 * Argilă (%) < 30%

Figura 9. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -
Textura nisipoasă sau luto-nisipoasă” definite pe baza câmpului “Textură” din SIGSTAR 200: Nisipoasă (cod 1)
Nisipolutoasă (cod 2) Lutonisipoasă (cod 3) Nisipoasă-Nisipolutoasă (cod 7) Nisipoasă-Lutonisipoasă (cod 8) Nisipoasă-
lutoasă (cod 9) Nisipolutoasă-lutonisipoasă (cod 10) şi a profilelor de sol din baza de date PROFISOL pentru care Praf (%)
= 2 * Argilă (%) < 30%

11
Figura 10. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet
nefavorabile - Textura nisipoasă sau luto-nisipoasă”

12
CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase

Pentru acest criteriu au fost selecţionate unităţile cartografice cu folosinţă agricolă (conform bazei de
date a blocurilor fizice) în care solul are textura în una din clasele care pot include condiţia ca Argila >
60% și anume: Argiloasa (cod 6), Luto-argiloasa (cod 17), Lutoasa-Argiloasa (cod 18) definite în
câmpul „Textură” din SIGSTAR-200. Utilizând baza de date a profilelor de sol PROFISOL au fost
selecţionate doar unităţile cartografice în care textura este Argiloasa (cod.6), Luto-argiloasa (cod 17)
sau Lutoasda-Argiloasa (cod 18) și profilele de sol din cadrul unităţilor cartografice (incluse în baza de
date PROFISOL) pentru care există măsurători cantitative respectă condiţia Argila > 60.

Prag: Argilă (%) > 60%

Figura 11. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -
Soluri argiloase” definite pe baza câmpului “Textură” din SIGSTAR 200: Argiloasă (cod.6) Luto-argiloasă (cod 17)
Lutoasda-Argiloasă (cod 18) şi a profilelor de sol din baza de date PROFISOL pentru care conţinutul de argilă > 60%

Figura 12. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet
nefavorabile - Soluri argiloase”

13
CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri organice

Prin definiţie în Sistemul român de clasificare a solurilor “Solurile turboase eutrice și turbe eutrofe”
(cod 468) şi “Solurile turboase districe și turbe oligotrofe” (cod 469) au materia organică ≥ 30% pe
cel puţin 40 cm din profilul solului.

Prag:
materie organică ≥ 30% pe cel puţin 40 cm din profilul solului

Figura 13. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -
Soluri organice” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Soluri turboase eutrice și turbe eutrofe (cod 468)
Soluri turboase districe și turbe oligotrofe (cod 469)

Figura 14. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet
nefavorabile - Soluri organice”

14
CRITERIU: Sol – Textură şi schelet nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter vertic

Pentru acest criteriu au fost selecţionate arealele cu folosinţă agricolă în care tipul de sol din
SIGSTAR-200 este “Vertisol” (cod: 408-416):
 408 – Vertisoluri (tipice şi cromice)
 409 – Vertisoluri gleizate pe depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 410 – Vertisoluri gleizate-alcalizate depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente
 411 – Vertisoluri pseudogleizate (inclusiv slab luvice)
 412 – Vertisoluri tipice şi cromice diferit levigate, inclusiv carbonatice
 413 – vertisoluri şi vertisoluri erodate
 414 – Vertisoluri şi soluri negre clinohidromorfe
 415 – Vertisoluri erodate şi erodisoluri
 416 – Vertisoluri gleizate şi cernoziomuri gleizate depozite fluviatile şi fluvio-lacustre recente

Prag:
Argilă (%) ≥ 30% și proprietăți vertice pe cel puțin 100 cm din profilul solului

Figura 15. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Textură şi schelet nefavorabile -
Soluri argiloase cu caracter vertic ” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Vertisoluri (cod 408-416)

15
Figura 16. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Textură şi schelet
nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter vertic”

16
CRITERIU: Adâncimea redusă a rădăcinilor

Pentru acest criteriu sunt luate în considerare terenurile agricole pentru care tipul de sol este: Litosoluri
şi stâncărie (cod: 417-427) care au în definiţie grosimea maximă a solului de 30 cm.
 417 – Litosoluri şi stâncărie
 418 – Litosoluri rendzinice şi stâncărie
 419 – Litosoluri şi cernoziomuri cambice erodate
 420 – Litosoluri şi soluri brune eu-mezobazice (pr tufuri vulcanice)
 421 – Litosoluri, podzoluri şi stâncărie
 422 – Stâncărie
 423 – Stâncărie şi rendzine litice
 424 – Stâncărie şi renzine şi podzoluri
 425 – Stâncărie şi renzine şi psamosoluri
 426 – Stâncărie şi soluri humicosilicatice litice
 427 – Stâncărie şi litosoluri şi renzine (alpine)

Adâncimea (cm) de la suprafaţa solului până la stratul de rocă dură sau la hardpan
Prag: <=30 cm

Figura 17. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Sol – adâncimea redusă a rădăcinilor
” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Litosoluri şi stâncărie (cod: 417-427)

17
Figura 18. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Sol – adâncimea redusă a
rădăcinilor”

18
CRITERIU: Sol – Proprietăți chimice nefavorabile – Prezenţa sărurilor, a sodiului schimbabil

Prag: Salinitate: ≥ 4 dS/m în stratul superficial al solului

Sau
Sodicitate: ≥ 6 % de sodiu schimbabil în jumătate sau mai mult din primii 100 cm de sol

Valorile de prag pentru salinitate şi sodicitate sunt incluse în definiţia Solonceacului (coduri 395-398)
Soloneţului (cod: 399-407)

Figura 19. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Prezenţa sărurilor, a sodiului
schimbabil ” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR200: Solonceac (coduri 395-398) Soloneţ (cod: 399-407)

Figura 20. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Prezenţa sărurilor, a sodiului
schimbabil”

19
CRITERIU: Sol – Proprietăți chimice nefavorabile – Soluri acide

Arealele ocupate de solurile acide (definite prin pH ≤ 5,8 în apă ) conform SIGSTAR-200 din
terenurile agricole: Soluri brune acide (312-336) , Podzoluri (341-348) şi Soluri negre clinohidromorfe
(cod 383-385) au fost intersectate cu profilele de sol pentru care în stratul superficial al solului este
îndeplinit criteriul pH ≤ 5 (în apă) în stratul superficial al solului specificat în Anexa III a
Regulamentului 1305/2013 fiind reţinute doar unităţile în care acest criteriu este îndeplinit.

Prag: : pH ≤ 5 (în apă) în stratul superficial al solului

Figura 21.. Suprafeţele având folosința agricolă în care se realizează criteriul biofizic “Proprietăți chimice nefavorabile -
Soluri acide” definite pe baza câmpului “Tip sol” din SIGSTAR 200: Soluri brune acide (312-336) Podzoluri (341-348)
Soluri negre clinohidromorfe (cod 383-385) şi a profilelor de sol din baza de date Monitoring-Sol pentru care conţinutul
pH<=5

Figura 22. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Proprietăți chimice
nefavorabile - Soluri acide”

20
CRITERIU: Teren Pantă

Modelul digital al terenului în format raster bazat pe SRTM-NASA shuttle şi corectat pe baza hârţilor
topografice la scara 1:10,000 a fost utilizat pentru calculul pantelor (funcţie definită în cadrul ArcGIS 8.0). Startul
raster de pante în grid 100 x 100 m a fost transformat în strat de tip “point” pentru a putea fi evaluate suprafeţele
cu pante >= 15% corespunzătoare terenurilor agricole.

Prag: : >= 15%

Figura 23. Panta (%) corespunzătoare blocurilor fizice cu folosință agricolă

Figura 24. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Teren – Pantă”

21
AGREGARE

Suprafeţele de teren agricol afectate de cel puţin un indicator biofizic cu valori peste pragul considerat
pentru realizarea condiţiilor de constrângeri naturale pentru activităţile agricole au fost agregate la
nivelul UAT (LAU2). În procesul de agregare pot exista suprafeţe de teren afectate de mai mulţi
indicatori biofizici. Agregarea s-a efectuat suprapunând straturile corespunzătoare diferitelor criterii
pentru definirea constrângerilor naturale stabilite numai pentru terenurile agricole. Suprafaţa rezultată
(care poate avea satisfăcută între 1 şi 3 criterii) însumată la nivelul UAT s-a raportat la suprafaţa totală
agricolă a UAT.

Figura 25. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care cel puţin un criteriu biofizic are valori peste pragul pentru
realizarea constrângerilor naturale pentru activităţi agricole.

Unităţile teritorial-administrative în care mai mult de 60% din suprafaţa agricolă au cel puţin un
criteriu biofizic satisfăcut au fost încadrate în zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu
constrângeri naturale semnificative.

Figura 26. UAT care pot fi incluse în zone montane şi în zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu
constrângeri naturale semnificative

22
Capitolul II – Ajustarea (fine-tuning) a zonelor, altele decât zonele montane care se confruntă cu
constrângeri naturale semnificative

În cazul în care prin intervenţii antropice constrângerea naturală este eliminată arealul respectiv este
eliminat din suprafaţa agricolă afectată de indicatorul biofizic corectat prin măsurile luate.

Ajustarea (fine-tuning) bazată pe utilizarea irigaţiilor

Ajustarea s-a efectuat pentru criteriul – deficit de apă în cazul în care sunt aplicate irigaţiile.

Informaţii privind sistemele de irigaţii sunt cuprinse în stratul Hidrologie - Ape de suprafaţă dezvoltat
de Administraţia Naţională “Apele Române”. Aceste informaţii nu ţin cont însă de funcţionalitatea
sistemelor de irigaţii.

Figura 27. Sistemele de irigaţii conform stratului Hidrologie - Ape de suprafaţă

O aproximare mai bună a situaţiei reale din teren privind arealele în care se utilizează irigaţiile se poate
baza pe informaţiile furnizate de APIA privind blocurile fizice în care există cel puţin un fermier care
aplică irigaţiile.

Figura 28. Blocurile fizice în care cel puţin un fermier utilizează irigaţiile

Blocurile fizice în care cel puţin un fermier utilizează irigaţiile sunt eliminate în procesul de ajustare
(fine-tuning) din blocurile fizice evaluate ca fiind afectate de criteriul “deficit de apă”. Agregarea
suprafeţelor rămase afectate de deficit de apă la nivel de UAT generează un strat care poate fi
23
considerat “maximal” din punctul de vedere al eliminării de suprafeţe pe baza ajustării din punctul de
vedere al irigaţiilor.

Figura 29. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Deficit de apa” după
corectarea cu suprafaţa potenţială în care sunt aplicate irigaţiile

Utilizând datele furnizate de ANIF privind aplicarea udărilor pentru fiecare amenajare de irigaţii în
anul 2013 şi informaţii provenite de la OUAI locale s-a evaluat suprafaţa agricolă a UAT în care se
manifestă indicatorul biofizic “Deficit de apă” după corectarea cu suprafaţa pe care s-au aplicat efectiv
irigaţiile (figura 30).

Figura 30. Procentul din suprafaţa agricolă a UAT în care se manifestă indicatorul biofizic “Deficit de apa” după
corectarea cu suprafaţa în care au fost aplicate irigaţiile în anul 2013 (conform ANIF)

Utilizând stratul corectat cu irigaţiile pentru “deficitul de apă” în agregarea tuturor suprafeţelor afectate
de cel puţin un criteriu biofizic rezultă delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale
semnificative ajustată pentru criteriul “irigaţii”. Ajustarea pentru irigaţii deselectează un număr de 10
UAT-uri cu o suprafaţă agricolă totală de 88199,62 ha.
24
Ajustarea (fine-tuning) bazată pe prezenţa viilor şi culturilor pomicole

Viile şi culturile pomicole reprezintă culturi a căror profitabilitate poate compensa constrângerile
generate de apariția a cel puţin un criteriu biofizic, din cele enumerate în Anexa III.
Pe baza înregistrărilor APIA a fost calculat pentru fiecare UAT procentul din terenul agricol ocupat de
vii și livezi. În figurile 31 şi 32 sunt prezentate histogramele procentului ocupat de vii și de vii+livezi
din totalul agricol, luându-se în considerare toate UAT-urile din România.

Vii
2000 100.00%
1800
1600 80.00%
1400
Frecventa

1200 60.00%
1000
800 40.00%
600
400 20.00%
200
0 0.00%
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 More
% vii din total agricol
Frequency
Cumulative %

Figura 31. Histograma procentului ocupat de vii din totalul agricol al unităţilor teritorial-administrative

Vii+Livezi
2500 100.00%

2000 80.00%

1500 60.00%
Frecventa

1000 40.00%

500 20.00%

0 0.00%
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 More
% vii+livezi din total agricol

Frequency Cumulative %

Figura 32. Histograma procentului ocupat de vii+livezi din totalul agricol al unităţilor teritorial-administrative

Analizând histogramele precedente se constată un punct de inflexiune al curbelor frecvenţelor

cumulate în domeniul 15-20%. Drept criteriu de fine-tuning a fost ales pragul de 20% pentru suma
suprafeţelor de vii şi livezi raportate la terenul agricol al UAT. Sub acest prag suprafeţele cu vii şi
culturi permanente sunt în general dispersate neconducând la o activitate economică semnificativă care
să înlăture constrângerea naturală. UAT-urile care se încadrează peste pragul de 20% se regăsesc în
arealele viticole şi bazinele pomicole tradiţionale din România. Pe baza acestui criteriu sunt deselectate
12 UAT-uri cu o suprafaţă agricolă totală de 48603,16 ha.

25
Lista UAT-urilor care se confruntă cu constrângeri naturale conform prevederilor art. 32 este

Zone ANC
prezentată în ( ) şi grafic în figura 33.

Figura 33. Unităţi teritorial-administrative incluse în zona montană, zone care se confruntă cu constrângeri naturale
semnificative sau cu alte constrângeri specifice și UAT-urile eliminate prin procesul de ajustare (fine-tuning) pe baza
criteriilor: irigaţii şi procent semnificativ de terenuri ocupate de vii și livezi.

ANC_ZM UAT-uri încadrate în categoria: Zona montană (art. 32 alin. 1 lit. a)

UAT-uri încadrate în categoria: Zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu
ANC_SEMN
constrângeri naturale semnificative (art. 32 alin. 1 lit. b)
UAT-uri încadrate în categoria: Alte zone care se confruntă cu constrângeri specific (art. 32
ANC_SPEC
alin. 1 lit. c)
UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizând criteriul bazat pe procentul din suprafața
NON_ANC_VII
UAT-ului ocupată de vii + livezi
NON_ANC_FT UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizând criteriul bazat pe realizarea irigațiilor
UAT-uri care nu îndeplinesc condițiile necesare încadrării în una din categoriile prvăzute de art.
NON_ANC
32 alin. 1.

26
 Capitolul III – Concluzii

 Bazele de date de sol, climă, teren au furnizat informaţiile necesare pentru desemnarea zonelor
care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.
 Pentru aplicarea criteriilor de ajustare pentru irigaţii informaţiile furnizate privind blocurile fizice
în care cel puţin un fermier utilizează irigaţiile fără suprafeţele exacte pe care se aplică irigaţiile
sunt utile pentru evaluarea suprafeţei maxime cere poate fi exclusă prin procesul de fine-tuning.
Pentru o mai mare corectitudine a ajustării criteriului deficit de apă pe baza irigaţiilor a fost
necesară interpretarea la nivelul UAT a datelor centralizate de ANIF de la OUAI.
 Criteriul de ajustare pentru prezenţa culturilor profitabile (vii şi livezi) care anulează efectul
constrângerilor naturale din UAT a fost evaluat pe baza procentului din total agricol ocupat de
respectivele culturi din baza de date APIA.
 Sistemul de indicatori propuşi prin Anexa III la Regulament decuplează procesele din sol de cele
de climă ceea ce conduce la o desemnare a zonelor cu constrângeri naturale care nu reflectă în
totalitate productivitatea agricolă.
 Evaluarea diferenţelor de compensat s-a făcut utilizând sistemul român de bonitare a solurilor şi
valorile outputului standard furnizate de MADR pe baza prelucrării şi centralizării datelor RICA.
Metodologia, similară celei utilizate în programul PNDR 2007-2013 este adaptată noilor zone
desemnate cu constrângeri naturale şi valorilor outputului standard pentru perioada 2008-2012.

27