DOSAR TEHNIC

“VINARS TÂRNAVE”
Data primirii: ____________
Numărul de pagini (inclusiv pagina curentă): 7 pagini
Limba utilizată pentru depunerea cererii: română
Numărul dosarului: ________

Indicaţie geografică de înregistrat: „VINARS TÂRNAVE”

Categoria de băuturi spirtoase: RACHIU DE VIN (categoria 4 din anexa II la Regulamentul

CE 110/2008 )

Coordonatele autorităţilor de control competente:

Autortitatea de control competentă: Ministerul Agiculturii şi Dezvoltării Rurale
Adresă: B-dul Carol I, nr. 2-4, sector 3, codul postal 030163, oficiul postal 37, Bucuresti
Ţară: România
Telefon: +4-021-307-24-46
E-mail(uri): relatii.publice@madr.ro

Descrierea băuturii spirtoase:

Caracteristici fizico-chimice:
- conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool
100 % vol.;
- conţinut maxim în metanol de 200 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;
- concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de vin este de 37,5 %.;
- substanta uscata la 100 grade Celsius (g/l): 0.400
- alcool superior (mg/100 ml A.A.): maxim 300
- esteri (mg/100 ml A.A.): maxim 500
- aldehide (mg/100 ml A.A.): maxim 60
- aciditate totala (mg/100 ml A.A.): maxim 350
- furfural (mg/100 ml A.A.): maxim 2

Caracteristici organoleptice:
Aspect: limpede cristalin, fără sediment sau particule în suspensie;
Culoare: galben-auriu deschis, cu nuanţe chihlimbarii;
Miros: complex, cu buchet puternic şi nuanţe specifice, imprimate de învechirea la vas de lemn
de stejar;

  1
Gust: fin, caracteristic distilatelor învechite, armonios.

Caracteristici specifice: în comparaţie cu o altă bautură din aceeaşi categorie

Vinarsul Târnave în comparaţie cu alte băutri similare este mai fin, mai onctuos, cu o compoziţie
aromatică bine constituită între alcooli, esteri, aldehide şi extractul din lemnul de stejar.

Aria geografică în cauză:

Podgoria Târnave este situată în bazinul hidrografic al celor două râuri, Târnava Mică şi Târnava
Mare, din judeţul Alba, România.

Zona NUTS: RO 121 Alba

Metoda de obţinere a băuturii spirtoase:

Tipul de metodă: Ca metodă de obţinere se foloseşte atât distilarea vinului cât şi redistilarea, în
funcţie de materia primă (vinul).

Denumirea de „Vinars Târnave” se atribuie rachiului de vin rezultat exclusiv prin distilarea
vinului sau redistilarea distilatului de vin, la maxim 86% volume, a strugurilor recoltaţi din
centrul viticol Jidvei (Riesling, Fetească albă, Fetească regală, Iordană, Sauvignon), din arealul
delimitat.

  2
Culesul strugurilor se realizează începând cu luna septembrie, după atingerea maturităţii depline,
la o concentraţie a zaharurilor cuprinsă între 145-200 g/l, corelată cu aciditate ridicată, între 5-7
g/l H2SO4. După recoltare, strugurii sunt transportaţi la Centrul de Vinificare, într-un timp cât
mai scurt (maxim o ora), pentru a se evita procesul de oxidare, respectiv distrugerea compuşilor
de aromă.

Urmează desciorchinarea strugurilor (eliminarea ciorchinilor) cu evitarea spargerii seminţelor şi

procesul de zdrobire. Presarea boştinei se realizează imediat după desciorchinare sau după o
scurtă perioadă de macerare (maxim 8 ore). Mustul obţinut se supune unei sumare operaţii de
decantare, pe o perioadă de aproximativ 8 ore, apoi se trece în vasele de fermentare. Fermentaţia
alcoolică se desfaşoară în vase de inox, prevăzute cu instalatii de dirijare a temperaturii de
fermentare.

După terminarea fermentaţiei liniştite se realizează plinul vaselor şi vinul „se protejează” cu
maxim 15 mg/l SO2. Până la distilare, vinul se va păstra pe drojdie şi la temperaturi mai mici de
15oC. Vinul folosit ca materie primă pentru distilare va avea următoarele caracteristici:

Parametri Unitate de măsură Valoare

Concentraţie alcoolică % vol. 8.5 - 12
Aciditate totală (min.) g/l C4H6O6 6,5
Aciditate volatilă (max.) g/l CH3COOH 1
Anhidridă sulfuroasă liberă (max.) mg/l 65
Zahăr reducător (max.) g/l 3

Distilarea se realizează într-o perioadă cât mai scurtă, dar nu mai tarziu de 15 iunie a anului
următor. Pentru obţinerea unui distilat de calitate, cu aromă şi gust specific, se foloseşte
distilarea vinurilor.
Distilatul având o concentraţie alcoolică cuprinsă între 30-64 vol% alcool se supune
redistilării, operaţiune foarte delicata, reuşita ei fiind dependenta de arta distilatorului. Primele
cantităţi ce se distilă, între 84-96 % vol alcool, se numesc frunţi şi se separă, reprezentând 0,6-
1,8% din volumul primului distilat. Frunţile au un aspect lăptos şi un miros neplăcut. Distilatul
propriu-zis (mijlocul) de cea mai bună calitate având o concentraţie de 70-86% vol alcool este
destinat învechirii in butoaie de stejar.
Rachiul de vin nu este aromatizat, putând conţine numai adaos de caramel în scopul de a
adapta culoarea.
Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei din CE nr. 110/2008 de la punctul 5 din anexa I, diluat
sau nu.

  3
Maturarea sau învechirea

Distilatul de vin se analizează organoleptic şi analitic, după care se diluează cu apă

demineralizată, la 60-65% vol. Învechirea (maturarea) se realizează în vase de stejar, cu o
capacitate mai mică de 600 l, la temperaturi mai mici de 18oC şi o umiditate relativă de 75-92%.
După terminarea perioadei de maturare, distilatul este analizat organoleptic şi analitic.

În funcţie de perioada de învechire (maturare) se realizează diferite categorii de vinars.

- V, vinars obţinut din distilate învechite minimum un an;
- VS, vinars superior obţinut din distilate învechite mimimum trei ani;
- VSOP, „Very Superior Old Pale”, obţinut din distilate învechite minimum cinci ani
- XO, „Extra Old”, obţinut din distilate învechite minimum şapte ani.
După terminarea perioadei de maturare, distilatul este analizat organoleptic şi analitic.

Condiţionarea vinarsului
Se corectează gradul alcoolic la valoarea specifică tipului de vinars ce trebuie obţinut, prin
diluare cu apă demineralizată. Pentru a îmbunătăţi calităţile de gust, culoare şi miros, se pot
folosi extracte naturale, obţinute din fructe (fiecare societate păstrează confidenţialitatea acestui
extract natural). Zahărul caramelizat se foloseşte numai cu scopul corectării culorii.
Condiţionarea vinarsului se realizează în vase de inox, cu 1-6 luni înainte de îmbuteliere, pentru
înfrăţire şi stabilizare.
Îmbutelierea vinarsului Tarnave se face numai în podgoria Tarnave şi numai în comuna Jidvei.
Pentru păstrarea în condiţii de calitate a aromelor, buchetului specific şi a autenticităţii,
îmbutelierea se face numai la origine.

Vinarsul Tarnave (Jidvei) se îmbuteliaza în recipienţi de 0.700 l. Buteliile sunt incolore, au forma
uşor conică, cu un marcaj specific, care le diferenţiază de alte butelii aflate în comerţul românesc.
Pe butelii sunt aplicate etichete care precizează produsul, capacitatea, gradul alcoolic şi o
contraetichetă pe care se descrie perioada de păstrare la vas de lemn, precum şi distilatul de vin
din care a fost obţinut.

Legatura cu mediul geografic sau cu originea geografică:

1. Detalii privind aria geografică sau originea, relevante pentru legătură: 

Calitatea vinurilor materie primă pentru distilare este asigurată de clima şi solul regiunii.
Condiţiile naturale întalnite în aria geografică delimitată sunt dintre cele mai favorabile cultivării
viţei-de-vie, fiind încadrată în zona viticolă B.

  4
Climatul reprezintă o componentă ecologică esenţială în formarea şi dezvoltarea podgoriei
Târnave. Este de tip temperat continental moderat, cu veri potrivit de calde, ierni aspre şi umede,
dar cu toamne lungi şi predominant senine, influenţate de masele de aer vestice şi de prezenţa
arcului carpatic care protejează regiunea de curenţii reci din nord-est şi est.

Temperatura aerului este factorul principal care limitează cultura viţei de vie, declanşarea şi
parcurgerea fazelor de vegetaţie, cantitatea şi calitatea producţiei. Specificul zonei îl constituie
apariţia zilelor cu ceaţă la sfârşitul verii şi pe aproape o treime din zilele de toamnă (septembrie,
octombrie) ceea ce duce la un proces de maturare lent al strugurilor, cu păstrarea aromelor şi a
unei acidităţi constant ridicate, elemente care se răsfrâng favorabil în calitatea vinurilor obţinute.
De asemenea, în perioda de maturare a strugurilor temperaturile din timpul zilei variază în jurul
mediei de 22º C, iar cele din timpul nopţii in jurul mediei de 12º C.

Cei doi factori determină creşterea continuă a conţinutului de zahăr din struguri, aciditatea se
reduce rămânând constantă sau aproape constantă la un prag ceva mai ridicat (aproximativ 8-9 g/l
acid tartric). Mediul oxido-reducător din struguri devine favorabil creşterii calitative a
continuţului în arome libere şi legate, care va înregistra valori ridicate la sfârşitul perioadei de
coacere.

Relieful este frământat, caracterizat printr-o configuraţie tipic deluroasă. Plantaţiile viticole sunt
situate în general pe versanţii sudici, sud-estici şi sud-vestici şi pe văile dintre dealuri unde
există resurse de căldură şi lumină, acestea constituie un adăpost pentru viţa-de-vie, împotriva
vânturilor, brumelor târzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.

Podgoria Târnave prezintă o mare varietate de tipuri şi subtipuri de sol: brun eumezobazic, brun
argiloiluvial, regosol carbonatic, coluvisol şi soluri antropice. La baza pantelor şi în
microdepresiuni se întâlnesc solurile coluviale carbonatate. O pondere mare o au şi vertisolurile,
iar psamosolurile apar cu totul izolat.

Precipitaţii cuprinse între 500-700 mm, din care minim 250-300 mm în perioada de vegetaţie
(Sighişoara 635, Mediaş 626, Târnăveni 599 mm), cu maximum în intervalul mai-iulie/august
(favorabil fenofazelor vegetative) şi un minim prelungit de toamnă (propice coacerii, acumulării
zahărului şi aromelor).

Coordonatele geografice împreună cu relieful deluros, îi justifică avantajele bio-pedo-climatice,

care atestă favorabilitatea cultivării viţei.

  5
2 Caracteristici specifice ale bauturii spirtoase care se pot datora ariei geografice
Podgoria Târnave este situată pe podisul înalt al râurilor Târnava Mică şi Târnava Mare şi se
încadrează in zona viticola B. Condiţiile climatice din perioada de maturare a strugurilor
(precizate în capitolul legătura cu mediul geografic) determină acumulări însemnate de arome
corelate cu o aciditate ridicată ceea ce imprimă vinului (materie primă) şi după distilare,
distilatului, compoziţie şi tipicitate.

3 Legătura cauzală dintre aria geografică şi produs

Vinarsul Târnave este dependent de soiurile de struguri, condiţiile climatice din perioada de
maturare a strugurilor (care sunt întâlnite doar în acest areal), de compoziţia şi structura vinului, a
soiurilor folosite, de compoziţia şi natura stejarului, de paramentrii (temperatură şi umiditate) din
perioada de învechire, de modul de distilare (priceperea tehnologului).

Dispoziţiile Uniunii Europene sau dispoziţiile naţionale/regionale

ORDIN nr. 147 din 8 martie 2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice
protejate şi recunoscute în România pentru băuturi spirtoase

ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea,
prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti

Descrierea cerinţei (cerinţelor):

Vinarsul este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin distilarea vinului
sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la
maximum 86% vol.:
a) distilarea se face în instalaţii de distilare, la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.,
astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice vinului respectiv;
b) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de
alcool 100% vol.;
c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) folosirea la fabricarea vinarsului a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2
pct. 2, nu este permisă;
e) folosirea la fabricarea vinarsului a zahărului caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3,
este permisă numai în scopul de a adapta culoarea;
f) folosirea la fabricarea vinarsului a preparatelor aromatizante, aşa cum au fost definite în art. 2
pct. 5, este permisă numai în scopul de a îmbunătăţi calităţile de gust, culoare şi miros; se pot
folosi numai extracte naturale obţinute din fructe şi plante;

  6
g) folosirea la fabricarea vinarsului a substanţelor aromatizante, coloranţilor, alcoolului etilic de
origine agricolă sau a altor distilate de origine agricolă, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 7,
11 şi 12, nu este permisă;
h) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
i) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j) în funcţie de durata de învechire, este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire,
după cum urmează:
- V "vinars", obţinut din distilate învechite minimum un an;
- VS "vinars superior", obţinut din distilate învechite minimum 3 ani;
- VSOP "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate învechite minimum 5 ani;
- XO "Extra Old", obţinut din distilate învechite minimum 7 ani.

Solicitant:
- Denumire: S.C. JIDVEI S.R.L. FILIALA ALBA
- Adresă: Strada Gării, Nr. 45, Localitatea Jivei, judeţul Alba, cod poştal 517385, România
- Date de contact: tel.: +40258 881 881; fax.: +40258 881 666; e-mail: office.jidvei@jidvei.ro;
site: www.jidvei.ro
- Statut juridic: S.R.L. (Societate cu Răspundere Limitată)

Supliment la indicaţie geografică:

-
Norme specifice privind etichetarea
-

  7