Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Banatul Olteniei Şi Craioveştii PDF
Banatul Olteniei Şi Craioveştii PDF
FILITTI
BANATLIL OLTENIEI
$1 CRA1OVETII
-
CUPRINSUL : I. Banatul Severinului si Banatul Olteniei pang la Craiovesti.
II. Neamul Craiovestilor Fratiii Craiovesti. Descendenta lui
Pgrvu I. Craiovescu. Descendenta lui Radu postelnic Craiovescu.
Boerii din Brancoveni. Neagoe Vodg zis Basarab. Bgdicg Voevod,
vgrul lui Neagoe Voevod.III. Rolul politic al Craiovestilor de
la 1482 la 1535.IV. Pretinsa luptg intre Dgnesti si Drgculesti.
V. Legende. VI. Bgnia Olteniei dupg Craiovesti. Domniile lui
Radu Paisie si Mircea Ciobanul. Reducerea importantei bgniei.
Divanul si caimacamii Craiovei in vremea Fanariotilor,
Din motive tehnice, pentru cA studiul a aparut in trei numere ale revi-
stei Arhivele Oltenia', inainte de a se extrage in brosurA, nu s'au putut face, in
mat multe note, trimiterile de la o paging Ia alta. Cetitorul le va completa
dui:4' cum urmeaza :
La pag. 10, n 46: vezi p. 81.
La pag. 22, n. 127: vezi p. 83.
La pag. 23, n. 134: vezi p. 80
La aceeas pag. n. 135 : vezi p. 75.
La pag. 28, n. 177: vezl p. 81.
La pag. 31, n. 207: vezi p. 39.
La pag. 33, n. 228: vezi p. 42-44.
La aceeas pag. n. 229: vezi p. 45 sq.
La pag. 43, n. 316: vezi p. 54.
La pag. 44, n. 317: vezi p. 31-32, 37.
La aceeas pag , n. 319: vezi p. 31.
La aceeas pag. n. 323: vezi p. 32.
La pag. 47, n. 347: vezi p. 30.
La pag. 51, n. 383: vezi p. 36 si n. 260.
La pag. 56, n. 427: vezi p. 66.
La pag. 57, n. 439: vezi p. 27-8.
La pag 58, n. 440: vezi p. 26-7.
La aceeas pag n. 441: vezi p. 69.
La aceeas pag. n. 442: vezi p. 26.
La aceeas pag. n. 443: vezi p. 50.
La pag. 67, n. 518: vezi p. 30.
La aceeas pag. n. 519: vezi p. 36 si n. 260.
La pag. 68, n. 531, 533 si 537: vezi p. 29.
La pag 70, n 558: vezi p. 29 si 91.
La pag. 74, n. 589: vezi p. 44.
La aceeas pag. n. 591 : vezi p. 69.
La pag 76, n. 603: vezi p. 70.
La pag 77, n. 609: vezi p. 30 si n. 196.
La pag. 78, n. 611: vezi p 59.
La aceeas pag n. 614: vezl p. 61.
La pag. 79, n. 621 : vezi p. 68.
La aceeas pag. n. 623: vezi p. 71-72.
II.
La pag. 3, rand 3: Se pare insA ca sunt doc. care aratA ca un Posa, ban
de Severin Inainte de 1233, vanduse o mosie (Cercetari istorice (director I. Mi-
nea), anul VVII (1929-1931), p. 359).
La pag. 3, rand 5: in loc de Jegele, citeste: principele de coroanA,
mai apoi regele".
La pag. 3, rand 7 §.i arm.: DacA prin tara llaut" nu trebue Inteleasa
tara Oitului si dad Tatarli n'au invadat din Ardeal In Oltenia (ci. C. C. Giu-
rescu, 0 nouA sinteza a trecutului nostru, in Revista istorice romans, vol. II,
1932, p. 3 -5), ci din Tara RomAneascA in Ardeal (In acest seas, un act de la
1254 al regelui Bela IV, In Hurmuzaki, I, 261), atunci douA ipoteze sunt posi-
bile : sau an invadat in Ardeal prin valea Oltului, sl in acest caz li-a putut leli
In intampinare banul unguresc de Severin, sau au trecut prin alt punct, fi In
acest caz se poate ca Bezerenbam" si nu se refere nici Ia banul unguresc de
Severin, necum la un ban Basarab al Olteniei. La bibliografia chestiunii, de
www.dacoromanica.ro
II
adAogat: parerfle mai vechi ale lui N. lorga Hie Gherghel, relevate de Al. Phi-
lippide, Originea Romani lor, I, 750, si lucrarea generalului Nicolau T., Invazia
TAtarilor si ocuparea Budapestel. Buc. 1930.
La pag. 4, nota 9. Trebue adiogat Alex. Philippide, o. c. I, 694, 712-
713, 747, care admite ca probabila stapanirea primuiui imperiu bulgar asupra
Muntenia, dar contests (p. 747 - 758) o asemenea stapanire a celui de al doi-
lea imperiu, conchizand ca a fost numai o comunitate de interese, de culturA,
de neam, de organizare socials ".
La pag. 6, rand 36: Ia ioc de concesionarui dela 1265",
caruia concesiune dela 1233, fusese retnnoitA la 1265".
citeste : a
La pag. 8, n. 33. Lucrarea lui lorga, Con ditiile de politica generals", to
care s'au Intemelat bisericile romanesti In veacurile XIV - XV, s'a publicat In
An. Ac. rom., seria 2, sect. ist., vol. 35 (1913)
La pag. 9, n. 37, adaoga : I. Minea, Razbolul lui Basarab cel Mare cu
regele Carol Robert. In Cercetari istorice, V-V11 (1929-1931.
La pag. 9, n. 40, in loc de Huber, I. c.", citeste: Hither, Ludwig 1 von
Ungarn. In Archly fur Osterr. Geschichte, vol. 66 (1885), p. 6.
La pag. 21, rand 32: In loc de ,s'a stra mutat', citeste : s'a stramutat
din nou".
La pag. 24 n. 141. Este poate riscatA ldentiflcarea jupanului Hamza, do-
nator la Bistrita la 1494, cu Hamza din Obislav, comis In divan abia la 1512-
1520, spatar 1520, vlstier 1527, apoi mare ban. La 1512, un hrisov vorbelte Insa
de manastirea de la Corbii de piatra a jupanesil Hamzoaia, monahia" (Ore-
cianu, §irul voevozilor, 33-4),
La pag. 26, n. 161. Danciu stolnic in divane la 1482-9 (G. D Florescu,
o c. I. 55 - 62), nu este identic cu Danciu Craiovescu, comis la 1489 - 1503.
Este Danciu Gogoasa (vezi pag. 72, n. 573). De altfel, in acea vreme, stolnicul
era mai mare decat comisul, incat a trece din stolnic comis, ar fi Post o retrogradare.
La pag. 27, rand 1-2 al n, 164. Obsery ca St. D. Grecianu a gasit In
divanele anului 1510, atat un Danciu spatar (sA fie Inca Cralovescu ?), cat 51 un
Danciu vornic (pul voevozilor, p. 23). Acesta din urma mai apare 5i la 1511
(ibid. 25).
La pag. 27, n. 168: Ia sfarsit, In loc de 1496, citeste 1495.
La pag. 29, n. 188, In loc de Inscriptii, II", citeste Inscriptii, I".
La pag. 30, rand 3, adaog ca In cartea data Coed la 1530, Barbu II
Craiovescu Intrebuinteaza aceeas formula finals, to atil domnesc, ca si In cartea
data Ia 1529 Bistritei (pag. 29)
La pag. 31, n. 203, cf. observatia facuta mai sus, pentru pag. 24, n. 141.
La pag. 38, n. 281. Pentru scoborarea postelnicesei Elena Cantacuzino din
Vintill Florescu, vezi si hrisovul de la 1626 in St. D. Grecianu, Genealogii
doc , II, 291-2 (cu gresala de interpretare ca Drighici vornicul, de care se a-
minteste In hrisov, este crezut a fi din Margineni, pe and este din Floresti)
La pag. 38, rand 17, Radu Florescu a murit Inca dela 1604 (comunicat
de d. George D. Florescu).
La pag. 39, n. 287, rand 11. Tatul logofat Ia 1574, era din BucsanI (cf.
pag. 90 n. 711).
La pag. 43, rand 6, In loc de Preda", citeste .Radu`.
www.dacoromanica.ro
III
www.dacoromanica.ro
IV
Bibliografie
Alep, Paul de, Calatorille lui Macarle de Antiohia Trad. Cioranu.
Arluva istorica a Romania (B P. Hasdeu).
Archie des Vereins far Siebenbargische Landeskunde, seria noui, vol. 26 si 28.
Aricescu, C., Revista arhivelor statului, 1874 (Prescurtat, Indice).
Auner, Episcopia catolica de la Arges. In Revista catollca, 1914.
Bauer, Memoires sur la Valachie, 1778. Ed. 2-a, 1781.
Bezdechi, St., Familia lui Nicolae Olahul. In Anuarul Institutului de istorie na-
tional/ din Cluj, V.
Bobulescu, loslf, episcop, Viata prea cuvlosului Nicodim sfintitul, 1883.
Boga, L. 7., A doua ocupatle ruseasca a tarilor romane. Chisinau, 1930.
Bogdan, Ion, De la cine si cand au imprumutat Romanii alfabetul cirilic. In
Omagiu lui Maiorescu".
Vechile cronice moldovenelti Oa la Urechia. Buc. 1891.
Istoriografia romans. Discurs de recep(ie la Acad. torn.
/7 Un hrisov de la Mircea cel Batran. In An. Ac. rom., seria 2,
sec( 1st., vol. 26.
7/ Patru documente de la Mihai Viteazul. In f Prinos lui D. A.
Sturdza), 1903.
Documente $i regeste privitoare la relatille Tarii Romanesti cu
Brasovul si Ungaria In sec. XV sf XVI, 1902.
Relatiile Tarn Romanesti cu Brasovul si cu Tara Ungureasca,
vol. I (1905).
Vlad Tepes. Buc 1896.
Bogrea, V, Titus Hotnog, Bezerenbam. Recensie, in Anuarul Institutului de is-
toile nationala din Cluj, I, 382.
Bratianu, George I., L'expedition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de
Valachie Radu I-er Basarab en 1377. In Revue historique du
Sud-est eutopeen, II (1925), p. 73.
Brezoianu, ion, Vechile institutli ale Romaniei, 1882.
Bunea, Aug., Incercare de istoria Romanilor, Oa la 1382.
I/ Stapanii Tani! Oltului.
Cdncea, loan V, Despre calmacamii Cralovel. In Arhivele, Olteniel, X (1931),
pag. 316.
Cantacuzino, Mihat, banul, vezi Tunusli
Columna lui Traian (B. P. Hasdeu).
Conduratu, Grigorie, Relatiile prii Romanesti si Moldova cu Ungaria pans la
anul 1526
Constantinescu, N., Posada, Buc. 1930.
Craciun, Joachim, Cronicarul Szamosktizy s1 Insemnarile lui privitoare la Ro-
mani, Cluj, 1928.
Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, Ed. Trausch
Daponte, Ephemerides daces. Ed. Legrand.
Del Chlaro, Storia delle moderne rivoluzioni della Valachia, 1718.
Docan N., Frate. In Arhiva soc. stiintifice si literare din Iasi, XI (1900).
Dragalina, Din istoria banatului Severin.
Draghiceanu, Virgil, Curtile dompesti brancovenesti. In Bulet. comislei monum.
1st. IV (1911)
PI Zidurile baniel Craiovei. In Bulet. Corn. monum. ist. III (1910),
p. 192-4.
Dragomir, Silviu, Relatiile Tariff Romanesti cu Sibiul in sec. XV si XVI.
Erbiceanu, Coast, Viata si tratul sf. sale parintelui nostru Nifon, patriarhul
Tarigradului (de Gavriil, protul Sf. Munte), Buc. 1888.
)3 Priviri 1storice si literare asupra epocei fanariote. Extras din
An. Ac. rom. 1901.
Fessler, Geschichte von Ungarn, vol. 1 si 2.
Filitti, loan C., Arhiva G. Gr. Cantacuzino.
Despina, princesse de Valachie, fille preiumee de Jean Bran-
kovitch. In Revista istotica roma* 1931, vol. I, fasc. 3,
pag. 241.
www.dacoromanica.ro
Din Arhivele Vaticanului, 2 vol.
V
Filitti loan C., Mama si sotia lui Mihai Viteazul. In Corm lit., anul 52 (1921),
pag. 609.
PI Condica Poenarilor Alm5jeni. In Arhivele Olteniei, VIII (1929).
Despre Negru Voda. Extras din An. Ac. rom. 1924.
Florescu, George D., Boerii Margineni. 1930
Divanele domnesti din Muntenia in sec. XV (2 fasc).
Foaia gocietafii Romdnismului.
Fotino, Dionisie, Istoria generals a Daciei. Trad. Sion.
Garboviceanu, P., Cultul judetulul Mehedinti, 1931.
Georgescu, I. B , iV1AnAstirea Strehaia. In Arhivele Olteniei, VI (1927), p. 20.
Gherghel, Me, Basarab ban, sau Severin ban ? In Arhiva din Iasi, anul 33 (1926),
p. 60.Cf replica lui Hotnog, in n-o de Aprilie 1927, p. 69.
Glubanesca, Surete st izvoade, vol. 1-21.
Ispisoace si zapise, vol. 1-5.
Giurescu, Const., Vechimea rumaniei 1i legAtura lui Mihai Viteazul.
Contributii la studiul cronicelor muntene.
9/ Despre boeri.
Giurescu, C. C., Despre Vlahia Asanestilor, 1931.
7/ Contributii Ia studiul marilor dregAtorii in sec. XIV si XV.
9, Noui contributii la studiul marilor dregatorli In sec. XIV si XV.
Glasnik, din Belgrad, vol. 47, p. 183-4.
Grecianu, Radu logof5tul, Viata si domnia lui Constantin Vod5 BrIncoveanu,
Ed Stefan D. Grecianu.
Grecianu, Stefan D., *fru' voevozilor, cu divane (tiparit Oa la anul 1527
inedit (Ana la 1554).
I/ Genealogli documentate, 2 vol. si cateva fasc.
Hasdeu, B. P., Negru Voda (vol. IV din Etymologicum magnum).
PI Vezi Arhiva istoric5 st Columna lui Traian.
1, Istoria critics
99 Etymologicum magnum, vol. III.
Hotnog, Mu, Bezerenbam. Iasi, 1919.
Rispuns lui Ilie Gherghel. In Arhiva din Iasi, Aprilie, 1927.
Huber, Alfons, Ludwig I -von Ungarn. In Archie fur oesterreichische Geschichte,
vol. 66 .(1885).
Harmuzaki, colectia de documente.
lorga, Nicolae, Invataturile lui Neagoe Voda dtre fiul sau Teodosie
Cele mai vechi cronici unguresti. In Revista istorica, VIII (1922)
PI Braga Voevod. In Cony. lit. 1903.
/9 Contributii Ia Istoria Munteniei In An. Ac. rom., seria 2, sect.
ist., vol. 18.
/9 Pretendenti domnesti In sec. XVI. In An. Ac. rom. seria 2,
sect ist., vol. 19.
Pretendentul Nicolae Basarab in Elvetia. In An. Ac. Torn., seria
3, sect. tit., vol. 12.
PI Geschichte des rumanischen Volkes, vol.'I.
IP Conditiile de politics generalA in care s'au intemetat bisericile
romanesti In sec. XIV XV. In An. Ac. rom., seria 2, sect.
1st., vol. 35.
11, Vezi Hurmuzaki, XI si XII.
Tr Lupta pentru stapanirea Vidinului. In Cony. lit. 1900.
11 Carpatit In luptele dintre RomAni si Unguri. In An. Ac. rom.,
seria 2, sect. ist., vol. 38.
Romania In cateva noui izvoare apusane; In Revista istoric5,
VI (1920)
91
Istoriiie Domnilor Tacit Romanesti, de Constantin c5pitanul.
Operele lui Constantin Cantacuzino stolnicul.
Studli st documente.
9/
Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul sf Radu Serban. In
An. Ac. rom., seria 3, sect. ist., vol. 12.
Inscriptii din bisericile Romanies.
Istoria RomAnilor In chipuri si icoane.
www.dacoromanica.ro
VI
www.dacoromanica.ro
Banatul Olteniei Craiovetii1)
Cuprinsul : 1. Banatul Severinului $1 Banatul Olteniel pdnif la Cra-
iove$ti II. Neamul Craiovotilor: Frafil Craiove$11. Descendenfa lui Pdrvu
I. Craiovescu. Descendenfa lui Radu postelnic Craiovescu. Boerii din drdn-
covenL Neagoe Vodd zis Basarab. Bodied Voevod, vdrul lui Neagoe Voevod.
III. Rolul politic al Craiove$tilor dela 1482 la 1535.-1V. Pretinsa luptd Intre
Danefti B Drdculecti. - V. Legende. VI. Bonk: Olteniei dupd Craiove.gti.
Domniile lui Radu Paisie fi Mircea Ciobanul. Reducerea importan(ei bontet.
Didanul $i caimacamit Craiovei In vremea Fanariofilor.
www.dacoromanica.ro
-4-
veren, banul Zeveriniensis, de Zeureno, Zevrino, cum este
numit In izvoarele timpului banul unguresc de Severin. Cade
astfel teoria emisA, de Hasdeu si admisa de la el Incoace 7), ca
ar fi vorba de Basarab-ban" si cä. ar fi existat deci, de pe
atunci, un banat al Basarabilor in Oltenia. La 1240, ban un-
guresc de Severin era Os lu. Amintirea luptei cu Tatarii lui
Batil s'a pastrat in Viata prea cuviosului Nicodim Sfintitul",
serial la 1763 de episcopul de Mamie Partenie, pe baza tra-
ditiei de la Tismana8).
La 1247 se constata ca intreaga Oltenie era fats de Un-
garia in raporturi de dependenta,, cum fusese poate, inainte
de 1233, fata de Bulgaria 9). Prin diploma 10) data atunci ca-
valerilor Ioaniti, regele Bela IV le concede tara Severinului",
cu muntii ce tin de &salsa si cu toate celelalte dependinte,
precum si cu (pariter cum) cnezatele lui Ion si Farcas, pans
la rani Olt, dar afara de tara cnezatului lui Litovoi voevod,
care ramane Vlahilor aqa, cum au tinut-o pan' acum". Regele
isi rezervA jumatate din veniturile si slujbele din intreaga
tar& a Severinului si din ce:e 2 cnezate ale lui Ion si Farcas.
Din veniturile si foloasele ce se strang din tara Litua (a lui
Litovoi), afara de tara Hategului11), pentru rege, acesta ce-
deazti Ioanitilor jumatate. Numitii Vlahi vor ajuta pe Ioaniti
cu apparatu suo bellico". Acestia vor avea si dreptul de
judecata, dar hotararile de pedepsire cu moarte fat& de ma-
iores terrae", sunt susoeptibile de apel la rege. IIrmeaza pasa-
giul care nu se poate referi, cred, decat tot Ia Oltenia: Ad
hec de salibus quos ad usum dictae terrae et illarum partium ver-
sus Bulgariam, Greciam et Cumaniam sufficienter deferri con-
cedemus, et quacumque salifodina ultrasilvana commod us sump-
tibus nobis et ipsis extrahi poterunt". Mai concede regele Ioa-
nitilor dela rani Olt si Alpii Transilvani, toga. Cumania, a-
7) Hasdeu, Negru Vocla, p. LVIII §i CID, Onciul, Originele Principatelor
romane, p. 35.
8) Tip/1HO. la 1839 de Stefan ieromonabul si iaras Ia 1883 de episcopul Iosif
Bobulescu, p. 47.
9) Chestiunea stapanirii, sau suprematiei Bulgariei asupra Olteniei, nu este
deplin lamurita.Cf Hasdeu, Negru Voda, XLIX, LXII, LXXX.D. Onciul, Ori-
ginile, p. 13, 15-16, 33-9, 119, 123.Acelas, Papa Formosus in traditia noastra
istorica. In Omagiu lui Maiorescu", p. 625, 631.-1", Bogdan. De la cine si cand au
imprumutat Romanii alfabetul cirilic. Ibid. 585-6 Brosura de propaganda : Les
Bulgares dans leurs frontieres historiques, ethnographiques et politiques. Berlin,
la Wilhelm Greve, 1917. Zlatarski, Geschichte der Bulgaren. Leipzig 1917-1918.
Niederle, Manuel de I'antiquite slave, 1923, I, 112.Iorga, Istoria Romanilor si a
civilizatiei lot Trad. din 1. franceza de Al. Lascarov-Moldoveanu. 1930.C. C. Giu-
rescu, Despre Vlahia Asanestilor. Extras din Lucrarile Institutului de geografie al
Universitatii din Cluj, IV, 1931.
10) Diploma de la 1247 s'a pastrat numai reprodusa in confirmarea papei
de la 1251 (Hurmuz. I, 1, 2501.Cf. Gr. Conduratu, Relatiile Tarii Romanesti st Mol-
dovei cu Ungaria, p, 39-40. Aug. Bunea, Incercare de istoria Romanilor pant& la
1382 (Scriere postuma, 1912) At. Marienescu, Tara Severinului sau Oltenia. In
An. Ac. rom. Sect. ist. XXXII.
11) Dupit uniii, Hategul era feod concedat lui Litovoi (Onciul, Titlul, 1. c.
720, 723). Dupa. altii, voevodatul lui Litovoi era descalecat din tara Hateg-ului (C.
Kogalniceanu, in Cony. lit. 56 (1924), p. 761 si n. 51.
www.dacoromanica.ro
-5-
fara- de tara lui Seneslau, voevodul Valahilor, care ramane
acestora a*a precum ei au tinut-o pans acum".
A*a dar, la 1247, Ungurii se considerau stapani efectivi
ai Olteniei, mai putin tara lui Litovoi, *i ai Cumaniei, sau
Munteniei, mai putin tara lui Seneslau. Ace$ti doi voevozi
aveau deci o situatie exceptionala, erau numai tributari ai
regelui Ungariei. De aceea *i, pe cand din restul tarii, de la
cnezi ca Ion $i Farca*, Ioanitii vor percepe direct veniturile
*i le vor imparti cu regele, din tarile lui Litovoi *i Seneslau
regele iii va lua veniturile ce i se cuvin si va da din ele
jumatate Ioanitilor.
Diploma data Ioanitilor deosebe*te, in cuprinsul Olte-
niei: tam Severinului cu dependintele ei, cnezatele lui Ion *i
Farca*, cnezatul voevodului Litovoi.
Tara acestuia din urma nu putea fi decat intre raul Lo-
tru, la nordul caruia Lovi*tea era stapanita de Unguri, *i
intre salinele", care nu puteau fi decat Ocnele Mari, con-
cedate Ioanitilor, pe deoparte, *I tam Severinului cu depen-
dentele ei, care nu putea fi decat in partite Mehedintilor,
de alta parte, deci in Gorj. Cat prive*te cnezatele lui Ton gi
Farce*, nu putem deduce decat ca erau in afar& de tara Se-
verinului cu dependentele ei. AceastA tara insa*i nu cuprin-
dea deci Oltenia intreaga, ci se intindea numai in partite Me-
hedintilor12). Partite sudice ale Olteniei au mai fost dispu-
tate de Unguri *i de Bulgari. Astfel, la 1264, regele Ungariei
rasplate*te pe banul de Severin, Laurentiu, pentru Ca aparase
banatul cand it praclasera Bulgarii pe cand regele era in raz-
boi cu Boemia13). Sarbii se uniau *i ei uneori en Bulgarii pen-
tru a nelinisti hotarul de miazazi al Ungariei14).
Cat prive*te tara lui Seneslau, ea nu putea fi decat in-
tre raul Olt *i Campulungul unde, inainte de 1300, caci a-
tunci se ingroapa acolo ultimul conte unguresc 15), se intin-
sese stapanirea ungureasca, deci fn Arge$.
* * *
Cea dintai incercare de emancipare de Ungaria, care
mai indispunea *i prin propaganda catolica, s'a facut in tara
lui Litovoi, deci in Oltenia
Un doe. dela regele Ladislas Cumanul, din 1285, lamu-
re*te ca, rasvratirea a avut loc dupa moartea, la 1272, a ta-
talui acestuia, Stefan, pe cand Ladislas era copil 16) *i anarhia
se deslantuise in Ungaria. Data se poate fixa mai deaproape17)
intre 1278-1282. Documentul zice Ca Litovoi, poate Inca eel
de la 1247, sau fiul sau, *i fratele sau B2rbat, au ocupat ali-
12) Cf, Hwleu Negru Voda, p. LXIX.Onciul, Titlul lui Mircea, in Cony.
lit. 36 (1907), p. 40, nota, rectificAnd cele spuse in Originele Principatelor, p. 43, 169
131 Hurmuz T, 1, 137.
14) Fess ler, Geschichte von Ungarn, I. 413, 421.
15) Laurentiu (Onciul. 1. c. 746, n. 1).
16) Hurmuz., I, 1, p. 454.
17) Fess ler, I, p. 438-39.Onciul, 1. c., p. 43, nota.
www.dacoromanica.ro
-6-
quam partem de regno nostro ultra alpes existentem", ceeace
nu poate insemna decat partile din Oltenia dependents de Un-
garia, printre care si tara Severinului. Documentul mai zice
ca voevozii au refuzat tributu118), adica s'au declarat neatar-
nati. Aceasta, prima Incercare de a profits de slabiciunea
Ungariei in timpul unui rege minor, n'a izbutit. Litovoi a
cazut in lupta, iar _fratele sau Barbat, luat prizonier, s'a in-
volt sa, plateasea iarAs tribut si numai astfel a obtinut li-
bertatea 19).
Asa dar; voevodatul romanesc din regiunea Gorjului a
redevenit dependent de Ungaria 20). Cat priveste Cara Severi-
nului propriu zisa, ea n'a incetat de a fi sub stapanire ungu-
reasca, $i seria banilor unguresti de Severin este .neintrerupta
dela retragerea Ioanitilor, din 1254 21).
* **
Incercarea voevozilor gorjani a fost reinoita in curand,
cu mai mult succes, de voevozii dela rasarit de Olt.
In anul 1324 apare intaia oars documentar voevodu]
transalpin Basarab, fiul lui. Tihomir, intr'o diploma prin care
regele rasplateste pe contele de Selagiu pentruca pluribus
vicibus nostras legaciones ad Bazarab vaivodam nostrum trans-
alpinum... laudabiliter adimplevit 22)".
Voevodatul lui Basarab a fost la ineeput cuprins_ intre
raul Olt, ]a dreapta caruia, Inca, la 1285, exists voevodatul lui
Barbat si Campulungul unde, pana la 1300, rezida un conte
unguresc. Era deci in Arges, cu resedinta evident in loon!
numit mai apoi Curtea _de Arges.
Voevodatul dela Arges trebuie sa se fi intins mai intaiu
asupra Campulungului, pentruca acolo, dela 1300, nu mai in-
talnim stapanire ungureasca. Ocuparea se va fi facut deci
spre sfarsitul domniei lui Andrei III, probabil Inca de voe-
vodul Tihomir si este poate de pus in legatura cu fortificarea
Fagarasului de Unguri la 1300.
A urmat anexarea Lovistei. La 1311, Lovistea, impreuna
cu teritoriul corespunzator de peste Carpati, numit mai tarziu
Am las, apartinea Inca lui Nicolae de Talmaci23), fiul lui Con-
rad concesionarul dela 1265. La 1319 insa, constatam ca dach'
Nicolae si fratele sau Loan de Talmaci, stapanesc inca Tal-
maci, Sacele si Am las, pe cand un var al lor, Petru, are Ci-
nadia, de Lovistea nu se mai vorbeste 24). Asadar, Lovistea
18) Hurmuz., 1. c.
19) Hurmuz., 1, 1, p. 483. Aceste imprejurari sunt poate de pus in legaturd
cu prima mentiune a unui conte de Hateg la 1276.
20) Onciul, 1, c., p. 723.
21) Pesty Frig-yes, A szardnyi bansag, I, p. 248 si urm. si dup. el, DrtigAlina,
Din ist. banatului Severin, I, p. 148-49. si At. Marienescu, Tara Severinului, in An.
Ac. rom. Sect. ist. Seria II, vol. 32, p. 1140.
22) Hurmuz., I, 1, 591,
231 Ibid. 325.
24 Ibid. 579.
www.dacoromanica.ro
-7-
trecuse in stapanirea voevodului transalpin, probabil Basarab,
intre 1311 $i 1319, pe vremea cand fiii $i ultimii partizani ai
lui Ladislas Apor erau inch rasvratiti in Ardeal $i de. sigur en
consimtimantul acestora, earl aveau interes sa, slabeasca in
toate chipurile pe oamenii lui Carol Robert 25). Pala la ocu-
parea Olteniei de care Austriaci la 1718, Lovi$tea, de$1 la
dreapta Oltului, a $i Mout parte din judetul Arge$ $i a$a a
Post $i duph ce, la 1739, am redo bandit Oltenia 26). Dealtfel,
prin Lovi$tea se intelegeh teritoriul de pe amandoua malurile
Oltului, dela Carpati pang mai. jos de gura Lotrului. Se poate
deci ca cetatea dela Arge$, la 30 km. nord de Curtea de Arge$,
laugh satul Poenari, sh fi fost un punct margina$ de aplrare
a Lovi$tei ungure0127) sau, mai bine, un centru fortificat
intre cele doua stapaniri ungure$ti din Lovi$tea $i dela Cam-
pulung $i, in acest caz, sa fl trecut °data cu acestea in pose-
siunea voevodului muntean, intre 1300 $1 1319.
Acestea sunt, documentar dovedite, extensiunile voevodu-
lui roman dela Arge$ la 1324, cand Carol Robert it nume$te
voevodul nostru" $i spune ca trimisul sau, contele de Se-
lagiu, indeplinise cu succes mai multe misiuni pe laugh Basarab.
Nu se dovede$te cu nimic ca Basarab ocupase $i Oltenia.
O stapanire a voevozilor dela Arge$ asupra Olteniei e greu
de admis inainte ca ei sa, fi anexat Lovi$tea intre 1311-1319.
Apoi, dach Lovi$tea ar fi fost anexath in urma Olteniei, ar fi
fost considerate ulterior ca facand parte di i aceasta $i nu din
judetul Arge$. Dar chiar daca, duph anexarea Lovi$tei, deci
duph 1311-1319, Basarab va fi cuprins $1 Oltenia, el a resti-
tuit Ungariel, in vremea negocierilor cu contele de Selagiu, ma-
car Cara Severinului propriu zisa., dupa cum se vede din con-
flictele ulterioare.
Raporturile regelui cu voevodul roman sunt bune duph
aceasta inch la 1327, cand papa stria, in favoarea catolicilor,
atat contelui de Bra$ov $i voevodului Ardealului, cat $i nobili
viro Bazaras, vaivode transalpino". $i posesiunile acestuia papa
le prive$te, ca $i regele de sigur, ca fiind in terris subiectis
in regno Ungariae" 28). Mai. $tim ca. Basarab platia acum re-
gulat censum debitum regie maiestati" 28).
Numai putin dupa, 1327 gasim stricate relatiile dintre
Carol Robert $i Basarab. Cauza trebuie cautata in luptele din-
tre Sarbi $i Bulgari pe vremea farului Mihail din Vidin, intre
anii 1325-1330, lupte in care a fost amestecat $1 regele Un-
25) I. C. Filitti, Despre Negru Voda, extras din An. Ac. 1924, p. 11.
26) Ibid.
27) Alex. Lapedatu, In Bulet. corn. monum. ist. 1910 p. 182.
28) Hurmuz., I, 1, p. 600-601.Expresiunile papei se line leg WI a le refer)
la posesiuni de dincolo de Carpati ale lui Basarab, recunoscute apoi ca feode ur-
masilor lui, cum credea Onciul, 1. c., p. 740-41.
29) Izvoarele la Onciul, 1. c., p. 49, nota 1.
www.dacoromanica.ro
-8-
gariei 30) *I in cane a intervenit, de partea Bulgarilor, dupa
1327, $i Basarab.
Acesta a scuturat situatia de censualis" sau tributar
al regelui, pe care o primire la 1324 *i care n'avea dealtfel
nimic umilitor 31) $i a pornit sa ocupe mai intai Oltenia de-
pendents de Ungaria, unde a intampinat de sigur cea mai
bung primire din partea voevozilor romani, urma$i ai lui
Litovoi $i Barbat 32), apoi tara Severinului cu cetatea ei",
de care cetate se aminte$te acum intaia oars.
Dupd ce, in Iunie 1330, Romanii $i Bulgarii au fost in-
franti de Sarbi la Velbujd sau Chiustendil 33), Carol Robert
a pornit asupra lui Basaras, infidelis noster traRsalpinus",
pentru a redobandi partile transalpine ale regatului" $i a-
nume quedam confinia" pe care schismaticul" Basarab $i
fiii lui le detineau in nostrum et sacre corone non modicum
derogamen" $i in preiudicium sacri dyadematis regii et nos-
trum infideliter" 34). In Septemvrie, regele per Zeurin... trans-
tulit se in terram Bazarab vaivode... ut de ipsa terra ipsum
Bazarab expelleret". Dupa, ce a reluat tara Severinului cu
cetatea ei, le-a dat lui Dionisie Szecsy, cu titlul de ban. Cand
regele ajunse la raul Motru, cum zice istoricul Fessler fora a
arata izvorul dar uncle pare sa fi fost hotarul tarii Severi-
nului propriu zise, Basarab ii facu propuneri de pace: despa-
gubiri de rasboi, recunomterea stapanirii unguresti pe tara
Severinului cu dependentele ei", pe care regele le detinea
acum cu forta $i plata regulata a tributului. Indemnat ins& de
voevodul Toma, mostenitorul fiilor lui Conrad de Talmaci36)
$i care spera probabil sa redobandeasca $i Lovistea, regele
respinse oferta lui Basarab. Intr.& ,tin terram transalpinam"
*i in Noemvrie era sub cetatea dela Arge*. Crezandu-se vic-
torios, dar avand armata obosita, dupa un drum de peste o
lung $i istovita din lipsd de hrana, intr'o tara pustie $i ne-
cunoscuta, Carol Robert declara ca aeorda pacea $i ordona
retragerea. Basarab ii oferi calauze sa-1 scoata din tail. Dar
armata regala se vazd deodata atrasa in curs& $i, in stram-
torile stancilor, fu de doua on macelarita, de voevodul ro-
man, care era ajutat $i de vecinii Tatari". Regele insu$ nu
301 La 1325, papa milt regelui c nu-1 poate ajuta cad refrenandum natio-
num infidelium tuo regno vicinarum, contra quas to pugnare frequenter oportets.
(Hurmuz., I, 1, p. 594). Scrisoarea papei catre Basarab la 1327 dovede5te ca la 1325
papa nu facea aluzie $i la voevodul roman.
31) La 1241, regele Bela recunoscuse suzeranitatea imparatului Frederic IT,
In schimbul fagaduintei de ajutor contra Tatarilor (Fessler, I, p. 443).Regele Po-
loniei a fost ecensualis al regelui Boemiei (Iorga, Cele mai vechi cronici ungu-
resti. Rev. 1st., VIII (1922), p. 16 n. 1).
32) Iorga, Geschichte des rum. Volkes, I, p 254.
33) Jirecek, Gesell. der Bulgaren, p. 290, 292.Iorga, Conditiile de politics
generals etc., 1. c., p. 393.
34) Hurmuz., T, 1. p. 623 (anul 1332), 625 (anul 1332), 633 (anul 1335).Hur-
muz., I, 2, p. 14 (anul 1351).
35) Fessler, II, p. 49.
36) Onciul, 1. c., p. 738.
www.dacoromanica.ro
-9-
scapa, decal schimbandu-$i portul $i, fugind, se intoarse la
Timisoara 37).
Dupa aceasta .cumplita infrangere, Carol Robert, reti-
nut dealtfel de alte interese in Boemia si Polonia, nu se mai
gandi la revansa. De tribut din partea Domnului transalpin
n'a mai fost vorba 38). Voevodatele romane din Oltenia rdma-
sera fireste inchinate lui Basarab. Chiar tara S-verinului, cu
sau fara cetatea ei, caza sub stapanirea acestuia, cad pentru
tot timpul de la 1325 pang la 1342, adica pang la moartea lui
Carol Robert, nu se mentioneaza decat unul $i aeelas ban un-
guresc de Severin, ceea ce este neobisnuit39).
In Iu]ie 1342, se urca pe tronul Ungariei regele Ludovic,
care se anunta foarte energic. Cand acesta veni in Ardeal,
in vara anului 1343, Basarab socoti mai prudent sa trimita
in misiune pe fiul si acum asociatul sau la domnie, Alexandru
Basarab, pentru a restabili relatiile de odinioara,49). Platl din
nou tribut, rams% cu Oltenia, dar restitui regelui tara Seve-
rinului propriu zisa uncle, dela 1342 inainte, reincepe sirul ba-
nilor unguresti.
Dela 1357 insd, raporturile dintre rege si Alexandru Ba-
sarab se stria din nou, pentru a nu se mai restabili pang la.
moartea acestuia. E probabil ca Alexandru a profitat de im-
prejurarea Ca intre anii 1355-1361 regele Ludovic a fost in-
continuu ocupat cu expeditii militare in Sa.rbia, Neapole, con-
tra Venetiein) st impotriva lui Bogdan, maramuresanul rebel,
ajuns down al Moldovei. Proclamatia dela 1365 zice ca Ale-
xandru Basarab spre sfarsitul vietii si-a calcat credinta, n'a
respectat pactul incheiat cu regele si n'a plait censul42). Pu-
tern conchide ca Alexandru s'a folosit de incurcaturile regelui
pentru a ocupa si tara Severinulut43). Ceeace contribuid la
37) Fess ler, II, p. 49.Onciul, I. c., p. 29, nota 2 si p. 48, nota.Iorga, Lupta
pentru stapanirea Vidinului. Cony. lit., 34 (1900), p. 977.Acelas, Carpatii in lup-
tele dintre Romani si Unguri. An. Ac. Rom., Serra 2, Sect. Ist., vol. 38 (1915), p.
82 (crede cA au fost douA expeditii: una asupra Severmului, alta asupra Argesulut).
A. Marienescu, Dinastia lui Radu-Negru Vorlit si dinastia Basarabilor. An. Ac.
Rom., Setia 2, gect. 1st., vol. 33 (1910-1911), p. 821.N. Densusianu, in Gazeta
Transilvaniei, No. 227-236. din 1909.Cf. doc. publicat de V. Motogna in Rev. ist.,
IX (1923), p. 82-83.N. A. Constantinescu, Posada Buc. 1930.
38) Fessler, II, p. 54-61.
39) Pesty Frigyes, 1. c. Titlul de ban, ce-1 podrtA in acest interval Dionisie,
sau era o simplA afirmare de pretentii si sperante, sau se reducea la stapanirea
cetAtii.
40) Fessler, II, p. 91 $i Huber, 1. c., dupe Ion de KikillItS, biograful regelui
Ludovic.CA Alexandru Basarab era asociat la domnie, se vede din faptul cA lui
se adreseaza papa, la 1345, scriind in favoarea catolicilor, catre voevozii Olahilor
Romani) ccommorantes in partibus Ungarie Transilvanis, Ultralpinis et Sirmiisv
si anume nobilibus viris: Alexandro Basarati et aliis tarn nobilibus quam popula-
ribus Olahis Romanis', lui Nicolae principe de Remecha probabil Remetea temi-
sana), voevozilor de Bivinis, Sypprach, Zopus si Anginas. (Hurmuz., 1, 1, p.697-98).
Pentruca toti acestia nu se pot identificit, nu se pot trage nici deductii asupra
organizArii politice a Muntemei $1 Olteniei, cum a incercat Huber, 1. c.
41) Fessler, II, p. 133-5.Huber, 1. c., p. 26-27.Jirecek, Geschichte der
Serben, 1, p. 421-2.
42) Hurmuz., T, 2, p. 92-93.
43) Iorga, Lupta pentru stapanirea Vidinului, 1. c. 980-1.
www.dacoromanica.ro
- 10 -
inasprirea raporturilor dintre rege $i populatiile ortodoxe
era $i tendinta de a le impune cu orice pret ritul catolic, una
din eauzele $i a emigrhrii Romanilor din Maramureq .1 Mol-
dova 44).
Putem spune ca dela 1357 pang la moarte, la 1364, Ale-
xandru Basarab a domnit neatarnat de Ungaria, stapan ne-
turburat al Munteniei, Olteniei $i chiar tardi Severinulth-.
Expunerea de pang aci despre Basarab $i fiul sau Ale-
xandru, mai arata ca este istorice$te intemeiata traditia ol-
teana 'despre inchinarea Olteniel catre Negru-Voda45). Voi
arata mai departe46) de ce in cronica tarii, scrisa, in a doua
jumatate a sec. XVII-lea, aceasth traditie s'a deformat in
sensul ca Basarabii s'ar fi inchinat lui Negru-Voda.
* *
La 16 Noemvrie 1364 se urca in scaunul domnesc Vla-
dislav voevod, fiu, nascut dintr'o prima sotie ortodoxa, al lui
Alexandru 47).
Inca dela 5 Ianuarie 1365, din re$edinta dela Vi$egrad,
regele Ludovic cla o proclamatie impotriva noului voevod, pe
care-1 declara $i necredincios si du$man. Vladislav este acuzat
ea, urmand relele obiceiuri parinte$ti, n'a reci.noscut pe rege
ca pe Domnul salt firesc; s'a urcat in scaun fara a cere con-
firmarea regelui; define, flrh autorizatia acestuia, beneficiile
acordate tatalui sau; nu respecta angajamentele acestuia; i$i
atribue titulum fictum... in contumeliam Domini a quo cl+a-
bent sua dependere insignia" 48). Titlul acesta fictiv poate sa
fi fost, cum cred unii istorici, titlul de rege, prin care Vla-
dislav va fi volt sa-$i afirme neatarnarea. Se mai poate insa
sa, fi fost vorba numai de titlul de ban de Severin, pe care
Vladislav $i-1 va fi insu$it pentruch detinea, de fapt, ca si
tathl sau in ultimii ani de domnie, tara Severinului, ba chiar
ocupase, indata dupa, urcarea in scaun $i in intelegere cu cum-
natul sau Stra$imir, tarul bulgar din Vidin, cetatea Severi-
nului. Deaceea $i proclamatia lui Ludovic, chemand oastea re-
gala ad conterendam proterviam" lui Vladislav rebellis et
hostis", hothra$te ca ea se va aduna la 24 Februarie 1365 la
Timisoara, pentru a redobandi tara ocupata de voevod $i care
este a regelui dupa drept $i mo$tenire"49).
Regele ataca mai intaiu pe Stra$imir, cuprinse Vidinul
la 30 Niaiu 1365 $i duse captivi in Ungaria pe tarul bulgar $i
pe sotia lui, sora lui Vladislay. In Iunie, Ludovic era langa
44) Fess ler, II, 143.
45) Hasdeu, Negru Voda, p. VII. -- Pentru identitatea legendarului Negru
Vodii cu Basarab dela 1310 1352 gi cu fiul sAti Nicolae Alexandru, vezi I. C.
Despre Negru Voclii, p. 19-20.
46) Vezi p. . .
47) C. Kogillniceanu, Biserica Sf. Nicolae domnesc. In Convorbiri liter., 54
(1922), p. 727.Scrisoarea papei din 1370, citata.
48) Hurmuz., I, 2, p. 92-93.
49) Ibid.
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
CRAIOVESTII
Neagoe de la Cralova
Barbu III Di lig Nei Barbu II Datco V(asan Male, Afatcea Anca = Neagoe
din v. ban 1560-3
vel ban 1534-5, post. 1530 v ban 1529 BO -I- post. 1537 din Caracal. din Caracal, ban, din Sitoae. Colani
face danii la Sadova =sore Ini Moise Voda v. armao Mita 1553-7 +In 1upta la post. 1559 1553
pribeag la Tarigrad 1542 3 era -I- 1568 Boian 1519 1508 1573
Calea
:.-.-- Maria. = Stanca
din &&n- traia 1673 traia 1687
covens 1578
Adopts pe
fiii mut I
Viasau 1
Nicolae Danctu Radu Datco Radu Velica Marga Caplea &limn Maria 1) Raciu, post.
pretendent 1568 din Brancoveni, Intre
-I- Oxa- truss 2) Nies, v, ar-
pribeag 1579-1582, din Brilncoveni, -1- Mire post- 1559. 1588 1691 pie, agii post. din 1588 ; mao 1586-1588
v. armaq 1588-1591, pribeag 1579-1582, 1573 9 1568 Ingrop. 1568 Colani Ingrop. era + 1590
v. vornic 1693 postelnic = Maria, Glavacioc. 1573 mitrop.
+ 1596 Ia Balgrad Neacga flica lui =Ivan post. Tg-viste
fn Ardeal din Golegti Stepan era + 1587
vel clucer
Stanca
Barbu Natal Vociii Calea Maria --= David Serban (din 1-a)
=Calotit din Bozieni din BrAncoveni post. 1590. 1603
post. 1603, 1607 post. 1603, pah. 1611, v. ban 1698 post. din Coiani 1592, vel pah. 1599
lantir v. aga 1628, = Slanciu Radu Vothl 1602-1611
Domn 1633-1654 -I- v. post. 1603, + 1620 Ingropat la Comana
= Elena Mature! v pah. 1607 = Elena din Margineni, era -J- 1634
1653 Ea traia 1610 rata castitorie, Elena sotia lni Neagoe log. (1609)
din T-govigte gi fiica popii Coast. din Bacureati.
Ea -I- 1842 of Ingrop. la Dobreni
Preda BrEincoveanu Danciu Stanca 1) Fota Anouta Basarab Elena C-tin info a 2 a)
cu mogie (tratele int Nicolae era 4- 1625 n. 1611 vtori post. 1637,
post. 1622, Ia Epotestl Nicula vistier), Patragcu =Arghira = Consl. vel aArdar 1644,
v. spatar 1616, -- 1645 v. post. voevod, Cantacuzinu Domn 1654 8
v. clucer 1647, 1611 1613 hal lui v. postelnic Balaga (sin
v. vornic 1652, 2) Gorgan, Mihal stolnic Nicolae
v ban 1658, vtori vornic 1622, Viteazul Rale 81 a Elena ),
ucis de Mihnea Voda v. otolnic 1625. n 1612, ctitora
in acest an v. spatar 1628, man Jit anu,
= Patina Greet nu ucis 1632 + 1667, Ingrop
1
In Ardeal St.Vmeri T-vbite
Constantin Voda
Bram:love:mu
www.dacoromanica.ro
23
chiar *i in Mehedinti, avea amestec si marele vornic. Cum
se impa,cau atributiide aoestor dregatori, nu stiu. Numai la
1520-1 am intampinat un stolnic at banuluT 132), iar de 1 t
1546 se constat& arrnasi ai banului 133), ceea ce arata, Ca marii
bani puteau pronunta *i pedeapsa cu moarte.
II. Neamul CraioveOlor.
De sere sfarsitul sec. at XV-lea si pan& la mijlocul celui
urmator, un rol de o deosebita insemnatate in istoria politica
a Tarii Romane*ti. it joaca o familie care apare deodata ri-
dicata deasupra tuturor celorlalte neamuri bolere*ti, cu o in-
fluent& de care pana *i Domnii trebue sa tie seama, *i care
ajunge chiar in scaunul domnesc in persoana lui Neagoe
Voda, familia Craiovestilor. Desoendentii de mai tarziu
ai acestui neam, se falesc cu stramosii lor, pe cari-i pore-
clesc chiar Basarabi, confundandu-le originea cu aceea a ve-
chii case domnitoare a tarii134).
Porecla de Basarabi data Craiovestilor de o parte, im-
prejurarea ca Craiove*tii erau Olteni de alta parte, au facut
pe istoricul A. D. Xenopol sa-*i inchipue ca Tara Romaneasca
in sec. XV-lea *i XVI-lea era impartita in cloud tabere yes-
t& invrajbite, a Basarabestilor, sprijiniti mai ales de hoe-
rimea olteana, si a Dracule*tilor, sustinuti de boerii Mun-
teniei mart, si sa explice evenimentele politice ale timpului
prin aceasta pretinsa invrajbire 135).
Este firesc sa se fi consacrat Craiovestilor studii spe-
ciale, cari au lasat tutus multe chestiuni nelamurite 136). Pu-
blicarea pretiosului material documentar ramas pe urma ra-
posatului Stefan D. Grecianu, sub titlul Genealogii doeu.-
mentate ale familiilor boeresti din Tara Romaneasea" 137), a
complectat informatiunile despre neamul Craiovestilor, inles-
nind prin aceasta i o intelegere mai exacta a rolului for
politic.
www.dacoromanica.ro
- 24 -
lora$ nume de botez $i prin gramadirea generatiilor intr'o
vreme cand casatoriile se faceau la varste foarte tinere, cand
boerii ajungeau de foarte tineri la cele mai insemnate si-
tuatii139) $1 tot de tineri cakleau adeseori la oaste.
Un hrisov dela Vlad Voda Calugarul, la 16 Martie 1494,
intare$te manastirii Bistrita 140), ce este zidita de jupan. Barbu
Craiovescu $i de fratii lui, Parvu, Danciu si Radu, mosiile
daruite de ei, printre cari Brancovenii $i Plavicenii, precum
$1 de jupanul Hamza141) si de dregatorul jupan Staico logo-
fatul 142).
Inscriptia unui clopot dela Bistrita spune ca a fost daruit
la 7005 (= 1496/7) de banul Barbu si de Parvul, Danciul, Ra-
dul, cei patru frati143).
Inscriptia unui chivot dela aceea$ manastire, arata ca
a fost daruit de Barbu, Parvu, Danciu si Radu, fiii lui Nea-
goe 144).
Pe un panaghiar dela manastirea Tismana, se cite$te de
asemenea ca a fost daruit de fiii jupanului Neagoe, anume
Barbu, Parvu, Danciu $i Radu 145).
La 16 Aug. 1506, Barbu banul, Parvu vornicul, Danciu
comisul si Radu postelnlcu, frati fiind, fac o danie Bistritei146).
Un hrisov din 10 Aprilie 1520 confirm& ca Bistrita este
zidit& din temelie de Barbu banul Craiovei, cu fratii lui, Parvu
mare vornic, Danciu mare armas $1 Radu147).
La manastirea Xenofon, zice Comnen al Dristrei149),
sunt zugraviti banul Barbu, Danciu, vornic Parvu si Radu.
139) Astfel, Albu Golescu cade In Itipta la 1574, in varstA de 23 ani, fiind
mare clucer ; el lasA 2 copii (Sto'ca Nicolaescu, Doc slavo-rom. Buc. 1905, p 80)
140) Grecianu, 1. c. 11. 302.Deci Bistrita exista la 1494. Prin urmare n'a fost
interneiata nici la 1497, cum credea Al. Odobescu, probabil dupA inscriptia clopotu-
Iui, (Manuscrise cArti tipArite aflate in manAst Bistrita. Revista Romana 1, (1861),
p. 703), nici la 1506, cum rectificA Iorga (Inscriptii, 1, 194), intemeindu-se pe actul de
danie din acel an, care insa nu este actul de fundatie. In Ist. biser. rom. 1, 120,
Iorga admite ca Bistrita s'a zidit pe la 1497". Data din inscriptia veche slavona,
asa cum s'a pastrat in dosarul reparatiei incepute la 1846 (Iorga, Inscr. II, 81), a-
nume 1519, s'ar putea referi mai degrabA la o refacere de catre Neagoe Voda, In
urnt stricaeunilor fAcute Bistritei de Mihnea Voda (Viata lui Nifon, ed. Erbi-
ceanu, p. 61-3). GresitA este si data mortis (1505) fundatorului Barbu, pe inscriptia
pAstratA in aceleasi conditii (Iorga 1, c, 11, 82). Din povestirea culeasa dela calu-
gArii Bistritei de catre cillAtorul nis Kowalewski (Columna lui Traian pe 1872, p.
87) reiese cA mAnAstirea a fost ziditA de Barbu Craiovescu pe cand era dinar.
14D Acest Hamza, fArA dregAtorie, este probabil Hamza din Obislav, vel ban
la 1531 si socrul lui Stanciu Benga (Stoics Nicolaescu, L c. 83 si 264).
142) Staico log. din Bajesti, Rusii de Vede, Dragomiresti (Dambovita), Bu-
cov, MArgineni, Magureni, sotul Caplei, ginerele lui Vlad Calugarul, era f 1507
(St. Nicolaescu, 1. c. p. 6. Lapedatu, Vlad Voda Calugarul, In Cony. lit. 37 (1903),
p. 1151. Diacon Nicolae Popescu, Nifon II. Extr. din An. Acad. Rom. p. 54-5).
143 Gr Tocilescu, Report asupra catorva mAnAstiri din tarn. In An. Acad.
Rom. Ser. II, sect. ist. VIII (1885-6), p. 198.
144) Al. Odobescu. 1. c. 1, 814.
145) Tocilescu, 1 c. 220. Stefulescu, Tismana, p 116.
146) Foaia soc. RomAnismul, p. 396. Grecianu, Genealogii docum. II,
268. I. Bogdan, Relatiile Tani Romanesti cu Brasovul. Ed. 2-a (1905), 1, 305.
Obsery insA cA la 1506 Danciu nu mai era comis, ci spatar.
147) Grecianu, 1. c.
148) C. Erbiceanu, Priviri latorice si literare asupra epocei fanariote. Extras
din An. Ac. rom. 1901, p. 10.
www.dacoromanica.ro
- 25 -
Un doc. din 3 Dec. 1507 vorbe*te de Barbu ban $i de
fratii sai Parvu $i Danciu149), omit'and pe Radu, care poate ca
murise la acea data.
A$a dar, izvoarele contimporane sunt unanime a aratb,
ca au fost numai patru frati Craiove$ti, $i-i citeaza, totdeauna
in aceea* ordine, Vara indoiala a varstei: Barbu, Parvu, Dan-
ciu $i Radu.
Totu*i, acestor patru frati ii s'a mai atribuit Inca un
frate $i patru surori, pe singurul temei al unui pomelnic dat
de Craiove$ti la Atos in anul 1501150). Duper ascendenti, po-
melnicul insira. Barbu ban, Parvu vornio, Danciu comis, Radu
post. adica pe cei patru frati cunoscuti apoi pe Neagoe
postelnic, presupusul al cincilea frate, *i In fine pe presupu-
sele patru surori: Neguta, Neaga, Hrusana, Velica. Cat pri-
ve$te pe Neagoe, faptul ca figureaza in pomelnic tndritue*te
numai concluzia ca era ruder cu Cralove$tii,nu ca, era chiar frate
cu ei. In privinta celor patru jupanite, concluzia mai fireasea.
mi se pare a fi ca sunt soIiile oelor patru frati. Intr'adeVar,
de macar trei dintre ei, de Barbu, Parvu $i Radu, *Um ca au
fost insurati $i este greti de admis ca n'ar fi mentipnat in .
www.dacoromanica.ro
- 28 -
intr'un divan domnesc de la 1475. Chiar aka, ar fi 23 de alai
dupa moartea lui Vladis lay. M crede deci ca epitetul de vla-
steli" nu se refer& la o dregatorie ce Neagoe ar fi obtinut de
la Vladislav, ci sau la introducerea lui in sfat, taxa titlu, de
catre acest Domn, sau mai de grabs la harazirea mo0ei Cra-
iova i a altora pe care le gasim in stapanirea fiilor sai. DupA
Macieiowski173) vlastiteli" erau, la Sarbi, proprietarii, o no-
bleta, legata de stapanirea solului, i anume vlastelin" pro-
prietarii mari, iar vlasteli" proprietarii mici, cu obligatia
de a merge la oaste *i de a da cai pentru razboi.
In privinta ascendentilor, singurul izvor de care dis-
punem este tot pomelnicul dela 1501, care enumera pe Barbu,
Vlacsan, Vlada, Maina, Neagoe, Staria, Vinia174). Neagoe este
evident tatal. Barbu $i Vlacsan, hind inscri*i inaintea lui
Neagoe, pot fi bunici, unul de spre tata, altul de spre mama,
ai Craiove0ilor. Un Vlacsan se intalne0e in divane la 1421-
14221175). Amandoua numele se repeta in familia Craiovetilor.
Dar nici un indiciu care sa arate o filiatie domneasca sau o
inrudire cu Basarabii176). Numai Viata lui Nifon" scrisa dupci
ce Neagoe Voda, din neamul Craiove0i!or, s'a suit in scaunu]
domnesc, zice despre acest nearly ca-i era numele de mo0e
Banoveti, Mica. Basarabesti,"177), ceea ce pare a avea inte-
lesul el: li se zicea Basarabeti ".
Atata $tim despre originea Craiove0ilor.
Din descendenta fratilor Craioveiti, nu putem urmari
clecat pe a lui Parvu $i pe a lui Radu178).
Fiindca numele de Parvu i de Barbu se repeta in a-
ceasta familie, este necesar, spre inlesnirea expunerii, sa dam
cate un numar de ordine Craiove$tilor cari au purtat aoeste
doua nume, incepand dela Barbu banul $i Parvu vornicul, cei
doi fii mai mari ai lui Neagoe dela Craiova.
2. Descendenta lui Fdrvu I vornicul Craiovescu.
1. Pe un mss. dela Bistrita, din zilele lui Neagoe Voda,
se afla, mentiunea: din porunca marelui, jupan Freda, fiul
marelui vornic Parvul", in anul 7027 (- 1518 1519179). La
173) Slavische Rechtsgeschichte, I, 132-3.
174) St. Nicolaescu, p. 39.
175) Bogdan, 1. c.. ed. 2-a, p. 13.
176) 0 descendentA a Craiovestilor din Caplea, fiica lui Vlad Calugarul, ca-
satorita cu Staico log. (Iorga St. si doc. 111, p. XLIII) este exclusa. Se cunosc
descendentii Caplei si ai lut Staico din Bajesti, care era mort la 1507. (Acad. Rom.
Ms 1447 (Condica Dealului , f. 49-50). Confuzia a venit din aceea ca acesti soti
au avut 51 un fiu Parvu. Acest PArvu comis a luat de sotie la 1505 pe fiica lui
Dimitrie Iacsici. (St. Nicolaescu, 1. c. 245-6. Columna lui Traian, 1874, p. 128).
177) Viata lui Nifon, ed. Erbiceanu, 71-7. S'a emis chiar parerea ca. pasa-
giul ar putea sa fi fost intercalat in mss din sec. XVII, ce ni s'au pastrat. (Iorga,
ed. lui Pseudo-Const. capit., 31 II., 34 n.) Cf. aici p...
178) Despre Barbu, St. Nicolaescu zice ca ar fi avut o fiicA Ilinca (1. c.
325. Cf. Nasturel, 1. c. 464). De urmasi ai lui Danciu nu sunt urme.
179) Odobescu 1. c., 729.
www.dacoromanica.ro
- 29 -
1520-1, Preda impreuna cu unchiul sau Pahomie, daruesc un
panaghiar la. Bistrita 180). Preda devine mare ban de Craiova
la 1520, in locul unchiului sau calugarit181), si moare la star-
$itul anului urmator, in lupta la Targoviste, aparand scaunul
lui Teodosie fiul lui Neagoe Voda182).
La 1534 si 1535 int5lnim in divane pe marele ban Barbu,
care semneaza. fin al lui Preda183). Acest Barbu este insa al
treilea Craiovesc cu ,acest nume, pentru Ca inainte de el intam-
pinam alt ban de Craiova, tot Barbu $i tot Craiovesc, mort
in lupta la Vii$oara Inca dela 1530 184). Nu $tim nimic de Barbu
III dupa 1535, nici dm& a avut urmasi. Totusi numai el poate
fi Barbu banu, mogul lui Matei Basarab, despre care un hri-
sov de la 1654 185) zice ca a facut danii la Sadova $i a pri-
begit la Tarigrad.
2. Tot fiu al lui Parvu, I vornkul, este un al doilea Parvu,
mare ban in divane dup.& moartea fratelui sau Preda, intre
anii 1522 -1526 si la 1528 186). S'a pastrat testamentul lui din
1529 187). A murit la 14 Aprilie 1529 si s'a ingropat in mi-
tropolia din Targoviste, de unde piatra tombala s'a transportat
la Bistrita188).
Acest Parvu II banul, a avut fiu pe Barbu, vel ban al
Craiovei la 1529, dup.& fatal sau189). In ordine cronologica, este
al doilea Craiovesc cu numele de Barbu. In ordinea marilor
bani din neamul Craiovestilor, este al patrulea: Barbu I ma-
car dela 1497 la 1520, Preda la 1521, Parvu II la 1522 8,
acest Barbu II la 1529 si 1530. Bania Craiovei era deci re-
zervata exclusiv acestui neam de peste 30 de ani, si Craio-
vestii o priveau ca o dregatorie ereditara. Intr'o carte data
Bistritei la 25 Sept. 1529 de Barbu II, el aminteste de ra-
posatul parintele sau Parvu (II) banu1190) $i incheie en for-
mula obisnuita a Domnilor tarii: pe care-1 va alege Dumne-
zeu a fi obladuitor acestui loc, din fratii nostri, on din ru-
dele noastre, sau de pe pacatele noastre dintr'alt neam strain".
La 13 Febr. 1530, Barbu II banul se casatoreste cu sora
lui Moise Voda191), iar la 18 August acelas an cade, alaturi
de cumnatul sau, in lupta dela Viisoara192).
180) Ibid 731.
181) Grecianu, $irul Voevozilor, 57-59.
182) Mag. 1st. IV, 217. Cf. Nasturel, 466. - Al $tefulescu, I. c. 82. - A fost
ingropat in mitropolia din Tftrgoviste ( Grecianu, II, 281).
183) Ilie Nicolescu, In jurul lui Basarab Laiot. In Literat. si arta rom. VII
(1903) 664. - NSsturel, 470. Se poate ca el O. fie Barbu sin Preda de care inscrip-
tia dela 1817 a bis. SE Gheorghe din Caracal zice elk a inceput-o (Iorga, Inscriptn,
II, 59-60).
184 V n. 192.
185) Grecianu, Geneal. II, 29.
186) Grecianu, $irul Voevozilor, 62, 67, 71, 72, 75. - Al. $tefulescu, Doc.
slavo -rom., 91.
187) Publicat de NAsturel, 1. c. 467-8. Cf. Bogdan, 1. c 232.
188) Odobescu, I. c. 729-730. Iorga, Inscriptii, H. 196.
189) NAsturel, 1. c.
190) Deci cartea nu poate fi din 7037 (= 1528), cum s'a transcris data in
condica Bistritei (NAsturel, 1. c. 468).
191) Hurmuzaki II', 654.
192) Cf. Iorga, St. si doc. 111, p. I.I.
www.dacoromanica.ro
- 30 -
Acest Barbu II banul, fiul lui Parvu II, a avut frate
pe un Draghici, postelnic, pe care-1 mentioneaza intr'o carte
de danie eatre manastirea Cozia la 7 August 1530, deci putine
zile inainte de a muri193). De ace$ti frati vorbe$te *1 un hri-
sov al lui Vlad Voda Vintila la 29 Dec. 1532, prin care Domnul
intare$te unor boeri mo$ie la Barbate$ti $i la Branesti, de
peste tot hotarul, partea Barbului ban $i a fratelui sau Dra-
ghici194) toata, flindca, Barbu banu $i fratele sau Draghici
le-au pierdut cu viclenie de la Vlad Voevod..."195) adiea de la
Vlad Innecatul, predecesorul lui Vlad Vin'ila, $i impotriva ca-
ruia Barbu II a luptat la Vii$oara196).
Nu $tim nimic de urma$i ai lui Barbu II $i ai fratelui
salt Draghici.
3. In testamentul sau de la 1529, Parvu II banul, fiul
lui Parvu I vornicul, vorbeste de fratii sai", fares a-i numi.
A$a dar Parvu I vornicul trebue sa, fi avut $1 alti fii pe Tanga
Parvu II banul $i Preda banul.
Tot astfel, Barbu II banul, fiul lui Parvu II banal, in
cartea data Coziei la 1530, aminte$te de unchii sai", deci de
frati ai Parvului II banul $i fii prin urmare ai Parvului I
vornicul.
Care pot fi acesti frati?
Un hrisov din 9 Ian. 1531 intareste Bistritei satul Gar-
covul pentruca a miluit jupan Paivu ban& (deci Parvu II)
pe sf. manastire..., iar dupes moartea jup'anului Parvu banul,
Inca, 1-au adaogat $i jupan Serban marele vornic $i jupan
Vlasan marele logofat, cu ale for jupanite anume Marga $i
Vladaia"197). Marga sau Maria $i Serban sunt inteadevar din
neamul Craiovestilor $1 cunoa$tem gradul for de rudenie cu
Parvu II banu1199). Raman Vlasan $i Vladaia, care ingrijind
$i ei de Bistrita impreurta cu celelalte rude, dupes moartea
Parvului II, trebue Si fie $1 ei rude apropiate. Un hrisov din
1533 arata pe Vlasan log. aparand interesele Bistritei in
afacerea unor mori ce fusesera ale Parvului vornicui199),
adiea ale Parvului I. In. fine, numele de Vlasan revine la Cra-
iove$ti, atat la aseendentim) cat $i la descenden(i2ot). S'ar
putea deci ca Vlasan, mare vistier la 1528, mare log. intre
1530-4, sa fi fost chiar unul din fratii.' de care aminteste
testamentul de la 1529 al Parvului II banul, $i deci fiu a]
Parvului I vornic. S'ar putea ins& $i ca Vlasan sa fi fost
193) Condica Coziei I, 107, citatA in NAsturel, 469.
194) Draghici e deci frate cu Barbu II, nu cum credea NAsturel (1. c.), cu
Barbu 111, care devine ban abia la 1534.
195) St. Nicolaescu, 238.
196) Nu poate fi vorba, cum crede St. Nicolaescu (1 c.) si dupes el Xeno-
pol, 1. C., 240, de Vlad Cgugarul, in timpul c3ruia Barbu I si fratii lui au fost
constant in favoare.
197) Grecianu, II, 266.
198 V. p. 36.
199) St. Nicolaescu, p. 261-3.
200) Ibid. 39.
201) V. p. 31-2.
www.dacoromanica.ro
- 31 -
numai ginerele Parvului I, iar Vladaia fiica acestuia. Vlasan
log. a fost taiat, la sfar*itul anului 1534, de Vlad Voda Vin-
tila, care explica, inteun hrisov din 11 Ianuarie 1535, ea
Vlasan log. a pierit pe raul sau viclepg de care dom-
nia mea" 202).
4. Actele unor procese de mo*tenire urmate in a doua
jumatate a secolului XVI-lea, fac dovada ca Parvul II banul
a avut si o sora, Marga, prin care s'a continuat neamul era-
iove*tilor.
Doc. din 30 Aprilie *i 4 Dec. 1579 vorbesc de Wile ce
raposatii Matei banul din Caracal *i fratele sau Vlasan, fiii
MargAi, avusese in vremea lui Patra*cu Voda, eel Bun (1553-
-1557) cu Benga spatarul 203) *i cu Anca din Cotani pent? u
satele Miace*ul *i Marmurile, pretinzand toti ca aceste sate
le erau de mo*tenire 204). Matei, fiul Margai, stapanea $i
mo*ia craioveasca Bresnita 203). Inrudirea cu Craiove*tii o
arata doc. din 18 Iulie 1586 *I 8 Aprilie 1587 privitoare la o
judecata, pentru mo*ia Bueovat, in care se vorbe*te de Radu
post., feciorul lui Matei al Margai, nepotul Parvului banului
de Craiova $i se spune ea Marga avea drept la partea din
Bucovat a Parvului banul 206). Cat prive$te pe sotul Margai 207),
poate sa fi fost acel Marcea post. care impreuna cu sotia sa
Marga darue*te un tetravanghel la Bistrita, in zilele lui Neagoe
Voda, la 7020 ( =1512 208). Marcea este vel post. in divane in-
tre 1510-1512 209). Numele de Marcea revine Ia Craiove*ti 210).
Fiii cunoscuti ai Margai au fost Matei $i Vlasan 211).
a) Matei banul, zis din Caracal, a dazut in lupta de la
Boiani, la 1559, impotriva lui Petru Voda, fiul Chajnei 212). De
la sotia sa Stanca 213) a avut un fiu Radu 214) *1 trei fiice. Una
din ele, Marga, a tinut pe Ivan post. *1 n'a avut copii. Din tes-
tamentul ei de la 30 August 1587 aftam Ca pe una din surorile
202) Ilie Nicolescu. In jurul lui Basarab Laiot, 1. c. 657, nota Aricescu,
Indice, II, 87.
203) Adica Stanciu Benga, ginerele lui Hamza banul din Obislav (St. Nico-
laescu, 83). Hamza fusese printre donatorii Bistritei la 1494 (Grecianu, II, 302).
204) Grecianu, II, 2735.
205) Nasturel, 1. c. 562.
206) Grecianu, 1 c.
207) Ipoteza cA ar fi fost Dobrovoe (la Nasturel 1. c.) este exclusl (v. p.,..)
Ilie Nicolescu, Din descendenta Craiovestilor, 1. c. zice a nu se cunoaste.
208) Odobescu, 1. c. 739 nota.
209) Cf. semnAturile de pe tratatul din 1511 la Bogdan, 1. c. ed. 2-a,
p. LXXVI. Stefulescu, 1. c.'
210) V. p. 34-7.
211) Un hrisov de Ia Alexandru Voda din 7080 (1571), pastrat in copie (Acad
Rom. Vieros,111,f. 500), zice c8 Marga din Caracal a vandut lui Radu Voda Paisie
mosia UrAti, pentru ca a avut pe cinevaf din ai sai in Tara TurceascA si n'a
avut bani ca sA-i plAteascA de cAtre Turci". VAnzand mosia a platit pe jiii sdi...
de i-a scos de la Turci". Acelas Domn in alt hrisov din 7018 (1572 ibid. f. 502) zice
despre Marga cl a fost ornorit fiul ei Ikle (sic!) pe Fratila (sic) in Tara TurceascA
si l'au aruncat in temnitA"; a vAndut deci Marga mosia st a plAttt pe fiul Om
din mana Turcilor".
212) Mag. ist. 1, 182, IV, 274.
213) Grecianu, II, 272, si 275-6.
214) Ibid. 274-5 (doc. din 1586).
www.dacoromanica.ro
- 32 -
ei o chema, Cap lea, maritata cu Oxapie aga (care train la 1568)
$i ca. alta era in tara turceasca.219). Marga moare intre 1588
1591 216) $i se ingroapa la manastirea Glavacio^ careia lass
partile ei din mo$iile craiove$ti, Marmurile, Mace.iu1, Buco-
vat, Potlogi, Drincea, Caracal, Como$tent, etc.217), pe care
le cutrope$te, imediat dupa moartea ei, Danciul arma$, Mai
apoi vornic, din Brancoveni 219).
b) Despre Vicisain, tot din Caracal, de care doc. din 30
Aprilie $1 4 Dec. 1579 zic ca train, pe vremea lui Patrascu
Voda cel Bun (1553-7), $i nu-i dau nici un titlu 219), stim ca
a fost casatorit cu o Maria, c'a, a avut trei fii, pe Danciu,
Datco $i Radu postelnicii $i ca a murit inainte de domnia lui
Alexandru Voevod (1568-1577 220) La 1573 Maria din Ca-
racal cu fiii ei Danciu, Datco $i Radu postelnicii dames° lui
Stefan biv vel clucer partea lui Vlacsan din mo$ia Teri-
soru 221). Putin dupa, aceasta Datco moare, cad tot in dom-
nia lui Alexandru, numai Danciu $i Radu au prigonire cu Anca
de. la Coiani, Craioveasca, pentru mosiile Mace$ul $i Marmu-
rile 222). Tot numai despre 'Danciu si Radu spune hrisovul din
30 Aprilie 1579 al M'hnii Voda ca au pribegit fiii lui Vlasan
acum in zilele domniei mele, in tara ungureasca" 223).
Cine au fost unna$ii acestora se vede din urmatoarele
documente.
La 1578 se da hrisov lui Parvu vtori clucer, pentru mo$ia
Peri$or, din care jumatate a cumparat tatal Ma Stefan clucer
de la Stanca sotia lui Matei din Caracal, iar cu all& jumatate
a fost miluit tatal sau de jupaneasa lui Vlasan, anume Maria,
cu feciorii ei Danciu, Datco $i Radu postelnicii 224).
In zilele lui Petru Voda Cercel (1583 5),.traiau feciorii
Mariei, Danciu $i Radu postelnicii 225),
La 1594 un hrisov arata ca mo$ia Peri$orul a fost a lui
Matei, fratele lui Vlasan din Caracal; jumatate s'a cumparat
de Stefan vel clucer de la Marga, fiica lui Matei, iar alta juma-
tate de la feciorii lui Vlasan, anume Danciu $i Radu, in zi-
215 Grecianu, H, 272, 279. Acad. ms. 500, f. 35. NAsturel, 1. c. 563, zice
ca pe sora din Turcia o chema Velica.
216) Hrisovul din 1594 in Grecianu, II, 278.
217) Grecianu, 1. c.
218) Ibid. 278 si 309.
219) De aceea nu Itim de va fi acelas cu Vlacsan sau Vlilsan, mare logb-
fat in divane la 1548-9, mort in batalia de la Boiani la 1559 (Mag. 1st. 11,
182, 1V, 274).
220) Grecianu, 11, 273-4, 281. Expunerea documentata din text aratil ch
este gresit a spune ca Danciu, Datco yi Radu au fost fiii Mariei sau Margai din
Caracal, fiica lui Matei banul din Caracal INAsturel, Radu Serban Basarab 1i Ma-
tei Basarab. 1. c. in line 0 acelal in Rev. de ist. arheol. 1i filol. XIV (1913), p. 17,
vorbind de manast. Brancoveni). Inseamnit a confunda pe Marga sotia lui Viasan,
cu Marga fiica lui Matei din Caracal 1i sotie a lui Ivan post.
221) Arh. Stat. Man. Bucovat, p. 157. (File G-al P. V. NAsturel. Comunicat
de d. Boicescu).
222) Grecianu, 1. c. 273.
223) Ibid. 274.
224) Arh. Stat. Cond. Bucovat, p. 158.
225) Grecianu, II, 278.
www.dacoromanica.ro
- 33
lele lui Alexandru Voevod (1568-1577). In zilele Mihnii Voe-
vod (1577-1583 si 1585-1591), Parvu clucer, fiul lui Stefan
vel clucer a inchinat Perisorul la manastirea Coruna. Acum
calugarii nu s'au putut odihni de einstitul dregatorul D-niei
mele jupan Danciul biv vel logofat (sic), vrand sa ia, acest
sat" 226).
Acest Danciu este evident acelas cu Danciu armas din
Brancoveni la 1588-1591 $i Danciu vornic din Brancoveni
la 1594, care la acele date cutropea mosiile lasate Glavacio-
cului de Marga fiica lui Matei din Caracal. El nu este altul
decat tatal lui Matei Voda Basarab. Un hrisov de la 1662 ne
spune inteadevar ca acest Domn a avut matusa pe Marga
fiica lui Matei din Caracal227).
Pentru ce s'au numit din Brancoveni" Danciu $i Radu,
fiii lui Vlasan din Caracal, vom vedea mai deparle 228).
5. Alt frate al Parvului II banu a fost Neagoe Voda 229).
6. In sfarsit Genealogia Cantacuzinilor", pentru care
striimos al Basarabilor este banul Barbu Basarab" ziditorul
Bistritei la 1200 230), lasa, sa se inteleaga ca. o inrudire ar fi
existat intre acesti Basarabi, recte Craiovesti, $i boerii din Mar-
gineni, cand spline ca. Filipestii se trap din batranul Dra-
ghici din Margineni (exact, dar grin femei), despre mums
din neamul Basarabilor" 231) sau din fats, de Basarab, din
batranul Draghici din Margineni" m), ceeace pare a insemna
ca mama lui Draghici ar fi fost Craioveasca.
De alt& parte tot Genealogia" spune ca Draghici din
Margineni scobora, din fratele Basarabilor" 233), adica, in li-
nie barbateasch din Cralovesti. Aceste afirmatiuni au fost a-
doptate fara, alt control de rapos. Ionescu-Gion, care le-a po-
pularizat 234).
Documentar, gasim ca mosia Poiastea , ce au fost din
ale Craiovestilor" se afla mai. tarziu in Stapanirea lui Ivasco
vornicul Golescu (t 1585) a caruia sotie, Elena, scobora, din
Draghici vornicul de. Margineni 235).
Tot Ivascu vornicul Golescu revendica mosia Cornate-
226) Arh. Stat. Cond. man. Bucovat, p 161.
227) Grecianu, II, 282.
228) Vezi p....
229) Vezi p...
230) Geneal. Cantac. ed forga, 57.P. greseala cronologica pe care o face
genealogistul, vezi Hasdeu, Istoria critic& I, 78.Pentru stolnicul Coast. Cantacu-
zino, DrAghici de la Margineni era contemporan cu descalecatul tarii! Iorga, Ope-
rele lui Const. Cantacuzino, p. 55).
231) Geneal. Cantac. p. 413.
232) Ibid. 79.
233) Ibid. p. 80.
234 Ionescu-Gion, Ist. Buc. p. 405. Acelas, Sima stolniceasa Buzeasca.
Buc. 1903, p. 11.
235) Ilia Nicolescu, Din genealogia familiei Golescu. In Noua Revista Ro-
man), IV (1901), 361.
3 www.dacoromanica.ro
- 34 -
1u1236), care fusese a lui Marcea post.237), un descendent a]
Craiove$tilor de la Coiani 238).
Acelas Ivaco in fine, revendica $i ni$te mo$ii ce fu-
sesera, ale lui Neagoe Vodd $i pentru care jupcdneasa Marga,
fiica craiovescului Matei banul, se afld in pricing de jude-
cat& 239).
Postelniceasa Elena Cantacuzino zire $i ea la 1672 ca
jurnAtate din satul Bezdead s'a (Unlit de boerii din Coiani la
manAst. Viero$ cand s'a zidit de boerii din Golesti, care au
Post din Craiove$ti, fiind sdnge" 210).
Acestea sunt singurele indicii ce am putut culege despre
o posibild inrudtre intre Craiovesti $i Margineni. Nu este
deci exacta, observatia lui Gion ca nu se vad descendenti ai
lui Draghici din Margineni amestecati in pricinele ce urrneazi
in a doua jurndtate a sec. XVI-lea pentru impartirea averii
Craiove$tilor 241), dar doe. nu ne l5muresc asupra unei In u
diri intre cele cloud neamur1242).
www.dacoromanica.ro
- - 38
borau din Parvu, cererea ei este respinsa 272). Ma dar, argu-
mentele juridice vin sa coroboreze pe cele istorice si nu In-
gkdue sa dam cuvintelor frate" si sora"" din doc. de mai
sus Intelesul strict pe care-1 au in zilele noastre, si care ne-ar
duce de altfel la rezultate inadmisibile sau chiar contradic-
torii 273).
Sotia lui Radu post. Craiovescu, Velica, trebue sa fi fost,
11upa toate probabiliatile, fiica lui Vintila Florescu, marele
logofat si vornic dintre anii 1478-1489, tatal lui Draghici
vornicul dintre 1525-1536.
Astfel, mosia Floresti pe Rastoaca, in Dambovita, a-
proape de hotarul Ilfovului, a apartinut pe jumatate postel-
nicesei Elena Cantacuzino, mostenire de la Anca din Coiani 274),
adica de la Craiovest1275). Dar tot In Floresti au parte, la
sfarsitul sec. XVI-lea si in sec. XVII-lea, atat Maria zisa
din Floresti, fiica lui Draghici vornicul din Floresti si fiul ei
Radu Florescu, care era mort la 1623 far& copii 278), cat si
Socol de la Cornateni 277), alt urmas al vornicului Draghici 278).
Tot ast-fel, in mosia Vladimiresti au parte atat postel-
niceasa Elena, tot de la Anca din Coiani 279), adica de la Cra-
iovesti, cat $1 Socol din Cornateni 280).
In sfarsit printr'un act de la 1624 se adevereste eh
boerii Cornateni si Elena Doamna lui Radu S-rban aveau
autor comun pe Vintila Florescu 281).
272) Hrisov din 1579. ibid. 273-4.
273) Astfel, 5tim ca Maria a lui Nica armas este nepoata de sortt lui Marcea.
Daca Radul, fiul lui Matei din Caracal, ar fi /nteadeveir frate cu Marcea, atunci
ar fi si el unchitt Mariei lui Nica. Dar atunci si. Marga, sora lui Radu, ar fi matuset
Mariei 51 nu sora, cum zice litera aceluias doc.Daca Maria lui Nica este sora cu
Marga, atunci si Radu post., fratele Margai, e frate cu Maria si deci nepot lui
Marcea, nu frate cum zice doc.Tot astfel este inadmisibila ipoteza (Hie Nicolescu
c. 209) ca Marga, mama lui Matei 5i lui Vlasan din Caracal, ar fi fost flea An
cal din Coiani 5i deci sora cu Maria lui Nica. Documentele ne arata lamurit pe
sotul 5i pe copiii Ancli. Apoi, daca aceasta ipoteza ar da Mariei a lui Nica o sora
Marga, depe litera hrisovului din 1586, n'ar explica insa pretinsa freitie dintre Mar-
cea si Radu din acelas hrisov. Daca aceeas ipoteza ar explica de ce Radu fiul lui.
Matei din Caracal $i sora sa Marga yin la mostenirea partii din Bucovat a Parvu-
lui banul, n'ar explica insa pentru ce Maria a lui Nica armas, pretinsa sora. a Mar-
gai, este exclusa dela acea mostenire, atribuindu-i-se numai partea lui Radu dela
Tinoasa, numit mos numai at ei, nu 5i at Margai. Toate aceste imposibilitetti $i con-
traziceri cad, indata ce tinem seama de intelesul elastic al cuvintelor frate $i
sora si In genere at termenilor de rudenie In trecutul romanesc.
274) Hrisovul din 1668 la lorga. Doc. privitoare la familia Cantac. 72.
275) V. p. 36.
276) Filitti, Arhiva G. Gr. Cantacuzino, 43, n. 2.
277) Ibid. 220.
278) Aceasta rezulta din trasmisiunea prin mostenire a mosiei. Floresti (Fi-
lial, 1. c.) Un fiu at ltti Socol se numeste Vintila Florescu (ibid.).
279) Hrisovul din 1668 la forget, 1. c.
280) Hrisovul din 21 lunie 1665 (Filitti. 1. c. 223.
281) G. D. Florescu Divane domnesti in sec. XV, II, p. 19-20.
www.dacoromanica.ro
- 39 -
4. Boerii din Brancoveni 282)
In sec. al kV-lea mosia Brancoveni era a Craiovestilor.
Ei o daruesc ctitoriei for dela Bistrita 283), Dar in hrisovul
de intarire a mosiilor Bistritei de Neagoe Voda la 10 Apri-
lie 1520, mosia Brancoveni nu mai figureaza 284). Explicatia
o gIsim In alt hrisov al aceluia3 DOM11, la 3 'Mai 1518, prin
care intlreste jupanesei Neacsa, fiica lui Harvat log., Bran-
covenii toti. Doinnul liimureste ca juinatate din Brancoveni
i-a dat. ze,stre Neacsai pentru slujbele sotului ei, iar ca cea-
lalta, junilttate, ce fusese cumparata de Dobrovoe parcala-
bul, riiposatul sot al Neac0i, a luat-o dela fratii lui, des-
pagubindu-i, si a dat-o tot Neacsai 285).
Astfel trece mosia Brancoveni dela Craiovesti la mit-
nastirea Bistrita $i apoi prin dade si cumpariitoare la Neacsa
fiica lui Harvat log. 286). Neacsa a fost milritata" de cloud, ori, cu
Dobrovoe parcalabul care era mort la 1518 si cu care nu
pare a fi avut copii, si cu Peia portant]. 287). Erau rude de
www.dacoromanica.ro
Neamul Ca lei din Brancoveni
Harvat
vel spittar 1508 1510, vel vistier 1511 1514,
vel logofat 1514 1521, ctitor la Motru,
+ pe la 1524
I I I
Caplea
nepoata int Stanciu
din Petrosani si Negoesti
= Tatul -I- (din Bucsani),
log. 1574
www.dacoromanica.ro
- 41 --
aproape cu Stanciu comis care trala Inainte de domnia lui
Radu Paisie 288).
Neacsa a avut flied pe Ca lea 289). La 15 !Lillie 1543 Radu
Voda Calugarul da hrisov lui Date() vel armas si jupanitei lui
Calea, $i soacrai lui /Ceacsa, sa tie mosiile Deveselul, Tam-
penii, Brancovenii, Harvatestii, Epotestii, l3rAnestii, Vladenii,
Racovita, Tamna, Corlatelul, Dranovul, Marmurile, Bailesti,
Nedeia etc., care sant drepte $i batrane mosii de mostenire
ale lui Datco armasul $i ale Calei $i ale Neacsai3O°). Sä cer-
cetam, intrucat ne permit doc., de undo scoborau aceste mosii
la Neacsa $i Calea $i la sotul acesteia Datco, $i la tine trec
dupa, moartea acestora.
Calea a avut trei fii. Inteadev1r; la 1585, se da. hrisov
lunar oameni din Urzica pentru mosia ce au dela jupaneasa
Calea *i dela Danciu post,. $i dela Datco $i dela Raducanu 291).
Inteun hrisov ulterior din 1594 se vorbeste de oamenii din
Urzica a caror mosie era de cumparatoare dela jupaneasa
Calea $i dela Danciu post., Draghici (in Joe de Datco) 5i
Raducanu 262).
Dintre acesti trei fii, nu mai traiau la 1582 decat Danciu
$i Radu.
Mosia Brancoveni a /Aims Calei dela mama ei Neacsa
*i i "se intareste din non la 1570, cand era vaduva 293). La
1582 insa, se vorbeste de Danciu $i Radu postelnicii, fiii
Calei din Brancoveni 29}) $1 in fine, la 1586 de Danciu vorni-
cul din Brancoveni 295).
Mosia Racovita este intarita de Radu Voda Calugarul lui
Datco post. Inca, de la 15 Aprilie 1537. La 12 Aprilie 1578
Mihnea Voda 1ntareste aceasta mosie Calei. La 5 Febr. 1583,
Mihnea Voda intareste aceeas mosie lui Danciu $i lui Radu
postelnicii, fiii Calei.. In fine $i aceasta mosie apartine apoi
lui Danciu vornicul din Brancoveni, cAci la 1612 Radu Voda
Serban o Intareste fiului lui Danciu, lui Matei pah. din Bran-
coveni, viitorul Matei Voda Basarab 296).
288) Vezi nota urm8toare.
289) Un hrisov din 1596 zice ca jupaneasa Calea a avut mos pe Stanch'
comis din vremea bdtranului Radu Voevod (cel Mare?) si a lui Vlad Voevod, dina-
inte de Radu Voevod CAlugarul (Paisie). (Grecianu, o. c. 11, 309).
290) Grecianu, II, 305. NAsturel, Radu Voda Serban, 1. c. 558.Cade deci
ipoteza lui NAsturel (ibid. 380 $i in fine) ca. ar fi fost Calea sort& cu Matei $i cu
Vldsan din Caracal. Acestia sunt fiii Margdi, pe and Calea e fiica Neacsdi.
291) Grecianu, II, 308.
292) Ibid. 309.
293) Iorga, St. $i doc. V, 171.Grecianu, 1. c. 306.
294) Grecianu, I. c. 307-8.
295) Ibid. 309.
296) Acte in hotlx-nicia mosiei Racovita, proprietatea d-lui G. K. Cesianu.
Buc. 1916, p. 2-3, www.dacoromanica.ro
- 42 -
Blii!eqtii, ne spune un hrisov fara data al lui Radu Voda
catre Datco armas, a fost cumparat de mosu sau (adica, al
sotiei sale) Harvat log.297 La 1557 Patra.cu Voda intareste
.
la Bistrita, din Sarbia, de fratii Craiovesti, pe vremea lui Neagoe Voda, (Grecianu,
*irul Voevozilor, p. 61, nota).
343 Glasnik, din Belgrad, XLVII, p. 183-4.
344) Bulet. com. monum. 1st. I (19U8), 69. Reparatiile si zugrAvelile de la
1789 (Iorga, Inscriptii, 1. 188, 192; n'au schimbat textul inscriptiilor (Tocilescu,
Raport supra catorva biserici si manastiri din tarn. In An. Ac. Rom. 1. c. 30), dupe
cum nu par a fi alterat caracterul costumelor, spre deosebire de ce s'a petrccut
la manastirea Brancoveni, spre pilda.
345) Iorga, Operele lui Const. Cantacuzino, p. 34. Ac. Rom. Ms. 1322, f, 55.
346) Geneal Cantac. ed. Iorga, p. 71.
347) V. p..
348) Grecianu, II, 269.
349) Ibid. 274-7,
www.dacoromanica.ro
48 -
originea in povestirea lui Gavriil Protul, scrisa dupa 1517,
cand Neagoe Voda era deja in scaunul domnesc si se inti-
tulase Basarab.
De alta parte este sigur ca, mama lui Neagoe Voda se
numea Neaga 350). Dar, in pomelnicul dat de Craiovesti la
Atos in 1501, numele lui Parvu ocupa, ca totdeauna, al doilea
loc in randul fratilor Craiovesti, iar printre numele de ju-
panite, a doua este Neaga, care corespunde deci lui Parvu 351).
Socotesc astfel c,1, impreunand toate aratArile documientar,
putem afirma cai Neagoe Voda a lost fiul lui Parvu I vor.
nicul Craiovescu si al Neagai.
Negoita care, in acelas pomelnic, urmeaza duph cei patru
frati Craiovesti, trebue sa fie insus viitorul Neagoe Voda,
desigur cel mai mare din fill Craiovestilor. Din faptul ca nu
se aratii numele sotiei lui, este de dedus ch. era Inca nein-
surat la 1501, data pomelnicului. Viata lui Nifon" spune ca
Neagoe era Inca tanar" vataf de vanatori, in domnia lui
Vlad Voevod (1510-1512 352). Titlul de postelnic pe care-1
are in pomelnicul de la 1501, nu este deci cel de mare postelnic.
Dionisie Fotino zice, nu stim pe ce temei, ca, Neagoe s'a in-
surat dupa ce a fugit peste Dunare de Erica lui Mihnea eel
Rau (1508-1510 353). Ca Neagoe s'a insurat dupe!, 1501 se
vede si dupa, varsta pe care Teodosie o avea la moartea ta-
talui sau. Chipurile ctitorioqti dela Arges st pomelnicul dela
Govora351) arata, ca Teodosie si Stana au fost copiii cei
dintai nascuti ai lui Neagoe. Un act din 1521 al regelui Lu-
dovic al Ungariei, zice ca Teodosie era atunci copil 355). Un
raport extern din acelas an zice ca avea 16 ani356), deci ar
fi lost nascut la 1505. Un contimporan care a cunoscut pe
Neagoe, pe cand era gentiluomo privato", stria la 1524
ea, Teodosie avea la moartea tatalui sau 7 ani 357), deci ar fi
fost nascut la 1514. Feciorii lui Neagoe, Teodosie si altul
au fost mici", scrie cronica lui Pseudo-Const. Capitanul 358).
Asadar, judecand dupa varsta lui Teodosie, fiul eel mai mare,
casatoria lui Neagoe trebuie asezata intre 1504 si 1514. Din-
tre face, cea mai mare, Stana, n'a ajuns in varsta de maritat
in timpul domniei tathlui ei 359), deci n'a implinit nici 12-14
ani, asa ca data ei de nastere ar fi eel mai de vreme pie la
350) InvAtAturile lui Pseudo-Neagoe VodA, ed. Iorga, 1910, p. 160, spun cA
Domnul a transportat la Arges osemintele maniei sale Neaga Cf. Spomenik
XXXVII, 44, citat de St. Nicolaescu, 363 n.
351) St. Nicolaescu, 39.
552) Viata lui Nifon, ed. Erbiceanu, 71-7.
353) 1st. Daciei, tr. Sion, II, 40.
354) St. Nicolaescu, 267.
355) Hurmuzaki II', 373.
356) Cttat in Xenopol. Lupta intre Dine$ti $i Dracule$6, 1. c. 243, n. 5.
337) Mihail Bocignoli din Ragusa c. Gerardo Plania, secretarul lui Carol
Quintul, in Del Chiaro, Sto:ia delle moderne rivoluzioni della Valachia, ed. din
1718, p. 117. Scrisoarea reprodusa $i in A. Veress, I. c. 131, dar Veress greseste
crezand cA e vorba de Vlad CAlugArul.
358) Ed, Torga, 42.
359, Hurmuz. II', 523.
www.dacoromanica.ro
- - 49
1507, Ea s'a casatorit in Ianuarie 1526 cu $tefiinita Voda al
Moldovei360) care la 1517 avea 9 ani361), loci era nascut
.ta 1508. Nu este de crezut ca Stana sa fi fost mai in varstal
decat soLul ei. Infine, biografia mitropolitului Maxim Bran-
covici, unchiul Doamnel Despina, zice ca dupes suirea in
scaun a lui Neagoe Vocla, Maxim ii inchina pe nepoata
sa de sotie" 362).
Totul concord& astfel ca Neagoe s'a casatorit dupif 1501,
data pomelnicului dela Athos.
Din faptul ea numai Negoita, dintre fiii Craiove$tilor,
figureaz& in pomelnicul de la 1501, $i tot numai el in dania
de care aminte$te un hrisov ulterior din 1558 363), este de
dedus ca era eel mai mare dintre ei, mai mare detest fra-
tele sau Preda, care nu se intalneste in divane palm la
1521, cand Neagoe ii des bania Craiovei $i de cat Parvu II
care intra in divane dupes moartea lui Neagoe.
Concluzia ca Neagoe VodA a lost fiul Parvului I vornicul
Craiovescu, este Iris contrazisa de insa$ titulatura oficiala
ca Domn a lui Neagoe Voda, care -$i zice cand fiul (sna)
Area bunului $i prea marelui Basarab Voevod" 364), and mai
rar, nepot (vnuc) al lui Basarab Voevod363) $i chiar preci-
zeaza incidental ea este fiul lui Mlad Basarab Voevod 366),
adica al lui Basarab eel Tana/. sau Tepelu$ 367) (1477-1481 .
1524, nu 1523).Cf. Hurmuzaki, XI, 846.Din Fevr. 1524 avem un hrisov dela Radu
(St. Nicolaescu, 367). Cf. scrisoarea Raguzanului Bocignoli c. Gerardo Plana, se-
cretarul lui Carol Quintal, 29 Iunie 1524, in Del Chiaro, I, c. 117.
500) Aci mi se pare cif ar fi local luptei ca 18-a cu Vladislav Voda, si
poate a c19-a dela Ructir. (Inscrip(ia tombala citatA). Cf. St. Nicolaescu, 35.
501) In Mai e Inca Radu, (St. Nicolaescu, 367.Bogdan, 162. Hurm. XI, 847.
502) Mag. ist. IV, 270.Pseudo-Const. CApitanul, ed. Iorga, 46.
503) Hurmuz. XI, 848.
504) D. Onciul, Titlul lui Mircea. in Cony. lit. 1903, p. 226.
505) Dridih sau Dridov=.Giurgiu (v. Grecianu, $irul voevozilor, 71, n. 2). in
St. $i doc. III (1901), p. XLVII Iorga pane lupta dela Dridov la 1523, dar In In-
scriptii, 1 (1905), 150, admite data 1524, ceea ce pare mai exact, caci pe piatra tom-
bait a lui Radu Vodit se spune ct dupa aceasta lupta Domnul a fost Ildaruit cu
stapanirea $i schiptru..., (ibid. 149).
506) Harm. XT, 848. Avon hrisov dela el din Nov. 1524 (St. Nicolaescu, 367).
507) Intr'un raport din 1524 (fart lunA) nunliul apostolic din Ungaria anunta
ca Radu s'a dat de partea Turcilor si a reluat scaunul. (Hurmuz. 113, 488).
508) Pseudo-Const. Ctpit., ed. Iorga, 46.
509) Hrisovul din 11 Fevr. 1525, ispravnic Sind Parvu, este dela Radu dela
Afumati, nu dela BAdica. (St. Nicolaescu, 243. Cf. ibid. 367) 0 scrisoare a lui Parvu
banal si altor boeri c. Brasoveni, in Bogdan, Rela(iile, 232.
510) $tefulescu, Doc. slavo-rom. 84-6. Iorga, St. si doc. VI, 455. Grecianu,
Sind voevozilor, 74. St. Nicolaescu, 39 si 367,
www.dacoromanica.ro 5
- 66 -
fugariti de un dregator al lui Radu Voda si se zice ajar ca
fiul de Domn ar fi pier:t in ape 511).
Apoi, la 7 Dec., Radu scrie Brasovenilor ca s'a ridicat
asupra-i un vajmas din Mehedinti, dar ca Parvul banul Pa
batut si i-a taiat capu 512). Ar putea fi vorba de un fiu al
lui Vladislav 513).
Tot pe atunci, Radu Voda, era in cearta cu Stefanita
Voda al Moldovei, din cauza adApostului ce gasisera in Mun-
tenia niste boori moldoveni, dar si din alt motiv.
Anume, in inintea Craiovestilor neastampArati $i setos
de putere incoltise proectul de a se incuscri cu Doinnul, pe
care in sfarsit fl admisesera. Dar Radu VodA era casatorit cu
fiica boerului Vlaicu 514) §i nu asculta de propunerile Cra-
iovestilor. Spre sfarsitul anului 1525 insa, soda lui Radu fiind
bolnava, de moarte, insistentele acestora devenira tot mai dese,
chiar amenintatoare. Daca Radu Voda va continua a le refuza
cererea, ei vor starui la Poarta pentru scoaterea lui din
domnie 515). Pentru a pastra concursul lor, Radu Voda ceda,
dar grin aceasta intl.& in conflict de natura sentimental& cu
$tefanita Voda al Moldovei.
Se pare ca Neagoe Voda, spre sfarsitul doniniei, faga-
duise lui Stefanita ca-i va da de sotie, din cele doua, thee mai
marl ale sale, Stana si Roxandra, pe care si-o va alege,
sand vor ajunge in varsta de maritat. Dupa moartea lui
Neagoe, Doamna Despina se retrase in Ardeal cu fiicele,
sub ocrotirea directs& a regelui Ungariei. Spre sfarsitul anu-
nului 1525, Stefanita peti pe a doua domnita, pe Roxandra.
Tot atunci, Radu Voda, hot'arandu-se sa se inrudeasca cu
Craiovestii, oeru si el tot pe Roxandra. Regele Ungariei las&
in seama Voevodului Ardealului sarcina de a solutiona de-
licata problema. Acesta, pentru a castiga pe Radu Voda, ii
dadu lui pe Roxandra $i astfel starni asupra domnului mun-
tean mania colegului din Moldova. Stefanita navaleste in Tara
Romaneasca in primavara 1526. Dupa o ciocnire la Targ-
sor, Domnii se impaca 516).
Planul Craiovestilor izbutise. Parvu Craiovescu rarnane
fireste mare ban in tot timpul domniei Draculescului Radu 517).
La 1528, mare vistier e Vlasan, ruda Craiovestilor, daca nu
511) Veress, 1. c. 137.
512) I. Bogdan, I. c. 270-1.St. Nicolaescu, 38-9.Iorga, Pretendentii 1. c.
264, atribue scrisoarea lui Radu Badica $i deci o dateaza 1523. Decat scrisorile
citate ale lui Badica si Radu dela Afumati, din lanuarie 1524, par a exclude a-
ceasta. da tare.
513 Un raport din 25 Martie 1529, anuntand regelui Ungariei numirea lui
Moise Voda ca Domn in Muntenia, 'ice ca era 'alter filius Vladislai, qui alias se
vi in waivodam suppetiis Turcarurn suffecerat tandem per nostros expulsus*. (A
Veress, 186).
514) St. Nicolaescu, 46.
515) Veress, 1. c.
516) Veress, 1. c. Hurmuz. III, 524-5 (doua rapoarte din Martie 1526). Iorga.
St. si doe. III, p. XLIX. Lui Parvu banul si lui Neagoe vistier, regele Ungariei le
asigurii, In Martie 1526, loc de azil In Ardeal, (Veress, 139).
517) AL Stefulescu, 1. c. 91.
www.dacoromanica.ro
- 67 -
chiar Craiovesc 518), iar $erban, ginere de Craiovesc, conti-
nua a fi v. stolnic, ca in toate divanele dela 1522 incoace, de
cafe on Craiovestii nu sunt in opozitie 519).
Cand, la sfarsitul anului 1528, boerii nemultumiti se raz-
vratesc impotriva Domnului, acesta cant& scapare spre Cra-
iova, la unchiul sau Parvu banul, dar este, prins pe drum,
la R.-Valcei si ucis in ziva de 2 Ian. 1529, de sotil a doua
v(ere primare, daces se poate vorbi de leggturi familiale in
aceste filiatii neligitime 520).
Un raport sasesc zice ca in locul lui Radu fu ales
Basarab, fiul oelui din urma cu acest nume de Basarab" 521),
care nu poate fi totusi un fiu al lui Neagoe. Impotriva lui
Radu dela Afumati uneltise si Mehemet beg, Basarabescul
renegat, pretinsa ruda, a lui Neagoe, candidat alta data la
donsmie, si care acum ar fi vrut scaunul pentru propriul sau
flu 522), asa ca poate la acesta se refer& mentiunea din ra-
port 523). Acest Basarab" a fost ins& 014 $i paria la insta-
larea unui non Domn, tam este carmuita de vornicul Nea-
goe 524), unul din ucigasii lui Radu Voda 525).
In Martie 1529, Turcii numesc Domn pe Moise, fiu al
518) V. 13. . .
519) Grecianu, Sind voevozilor, 63 sq. Vezi aci p . . .
520) Veress, 187, No. 146. Hurmuz. XI. 851-2.. A fost ucis de Neagoe vor-
nic $i de Dragan post. (Mag. ist. IV, 270. St. Nicolaescu, 52). Neagoe vel vistier
1524, 1526, apoi vel vornic, este sotul Caplei, fiica lui Staico log, din BAjesti $i ne-
tioatA de fiicA a lui Vlad VodA CalugArul. (St. Nicolaescu, 5, 6, 10. Grecianu,
voevozilor, 78) Fiu at lui Neagoe $i al Caplei a fost Teodosie banul, din Peris.
Dragan e vel post. in diva ne la 1523, sub Vladislav (Grecianu. 1 c 67. St. Ni-
colaescu, 254), vel to la 1525 tot sub Vladislay. (Grecianu, 74. Cronica brasovea-
nului Ostermayer in Kemeny, Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbiirgens,
I15). Sofia sa Stana era fiica lui CalotA vornic $i a Neacstli, alta fiicA a lui Vlad
VodA CAlugarul, asa cA putem intocmi urmatortil tablou.
www.dacoromanica.ro
68
lui Vladislav 526), deci Danesc 527). Instalarea se face abia in
Aprilie 528). Noul Domn nu ucide pe boerul Dragan, cum
pretind cronicele 523), Si pastreaza in divan ca vel vornic pe
Neagoe 530). Parvu Craiovescu murind in Aprilie 531), gasim
mentionat in Mai un mare ban al Jiului, MIA' a i se arata
numele. Functiunea este ocupata in Julie de un Eadu 532),
dar putin apoi iaras de un Craiovesc, Barbu II fiul Par-
vu1u1533). Acest neam isi pastreaza deci dregatoria oare-cum
ereditara.
S'a pastrat de la Barbu II o carte de la 25 Sept. 1529,
data Bistritei $i in care, dupa ce aminte$te de raposatul tatal
sau Parvu, Ineheie cu formula domneasea, legand pe ur-
nia$ii sai: pe care-1 va alege Dumnezeu a fi obladuitor
acestui lac, din fratii nostri, on din rudele noastre, sau, din
pacatele noastre, din alt neam strain", $i pune boeri mar-
turn 534).
Moise Voda traeste in termeni rai cu vecinii sai din Ar_
deal. Inca din August, osti romanesti, comandate de Neagoe
$i Dragan, tree muntii, pentru a ocupa cetatile Vintul $i Vur-
parul (Borberek 535).
In Nov. 1529, ascultand de sfatul boerului Laudat, Moise
Voda, i1 trimite sa asedieze cetatea Tercz sau Ttirchfest, adica
Branul, dar expeditia neizbutind, boerul care o pusese la
tale este taiat 536). Amenintarile Domnului contra Ardealului
continua. $i In Decemvrie.
Pentru a-$i asigura scaunul, $i Moise Vocla gase$te po-
litic a se inrudi cu Craiove$tii, $i da pe sorA -sa de sotie lui
Barbu II banul, in Fevruarie 1530 537). De acum se crede
destul de tare pentru a macelari mai multi boeri, silind pe
altii sa pribegeasca in Ardeal 538), sau sa fuel. la Tarigrad,
de unde se intorc cu ajutor tur:cesc, aducand ca Domn pe
526 St. Nicolaescu, 255. St. Grecianu credea c5 Moise era Draculesc, fiu
at lui Vladut, pentru c5, in unul sau doua hrisoave se intituleaza fiu al lui Vlad
Voevod (Geneal. II, 372), ceea ce poate fi o prescurtare. Apoi VIAdut, cu sotia sa
Anca, au avut un singur tiu, pe Vlad Innecatul (ibid. 375). Discutia se incheie prin
doc. publicat in Veress, 186, No. 145. Cf. inscriptia pietrei tombale la Bistrita.
(Iorga, Inscriptii, I, 195).
527) Nu Draculesc, cum credea Xenopol, 1. c. 254, n. 5 $i p. 255,
528) Veress, 189, No. 147.
529) Mag. ist. IV, 270.Ostermayer, 1. c. 16-17.
530) I. C. Filitti, Arh. G. Gr. Cant 167, 201.
531) V. p.
532) $tefulescu, Slavo-rom. p. 94.Hurmuz. XI, 853.Acest Radu fusese sau
vel post. sau vel spatar. (Filitti, 1 c.).
533) V. p.
534) Grecianu, $irul voevozilor, partea inedita, dar cu anul gresit 1528.
535) Hurmuz. XI, 853. Archiv fur siebenbargische Landeskunde, seria
noul, XXVIII, 447, 452.
536) Ostermayer, 1. c. Veress, 293. Archiv fur Siebenbargische Landes-
Runde, 1. c. 457, 459, 467.Chronicon Fuchsio Lupino-Oltardinum, ed. Trausch, p.
50.Pare deci sa fie altul deck Laudat vel clucer, mart 1533. (St. Nicolaescu, 263.
Iorga, Inscriptii, I. 125).
537) V. p.
538) Pentru acesti pribegi, v. Ilie Nicolescu, In jurul lui Basarab Laiot,1. c.
654, n. 2.
www.dacoromanica.ro
- 69 -
un Vlad, fiul lui Vladut. Moise Voda, dupe cateva biruinte
in Mai, fuge in Ardeal in Iunie, de unde vine cu oaste un-
gureasca sub comanda voevodului Stefan Mai lat. Lupta intre
oei doi Domni se da la Viipara (Teleorman) in August, $i
Moise Voda cade, alaturi cu cumnatul sau Barbu II Craio-
vescu 539).
Draculescul Vlad Innecatul (1530 2), fiu al lui Vla-
dut540), care urmeaza in scaun, confisca pentru viclenie"
din mo$iile lui Barbu II $i ale fratelui sau Draghici. Se
spune ca aoestia ramasesera. datori emirului din Vidin 40.000
aspri $i celui de la Rahova 50.000, sume pe care Domnul a
trebuit sa le plateasca. Sate le Brane$ti $i Barbatesti au fost
date lui Vlaicu Cluoer 541). A fost confiscata $i mo$ia Nedeia,
care apartinuse lui Parvu banul Craiovescu 542). Bania se in-
credinteaza inc. de la 1531 lui Hamza din Obislav 543), jar
la 23 Aprilie 1532 se chiar darue$te vlastelinului, Inca, $i
din casa Domniei,mele, jupanului Hamza vel ban Jilski. i Cra-
levski, Craiova intreaga, cu satele, $ili$tele $i tiganii, cu
mori, balti, vii., cat a tinut pan Barbul $i Preda banul, pentru
ca s'a dovedit (Hamza) cu slujba dreapta $i a varsat $i
sangele pentru Domnia mea, impreund cu nepotul sau". Mo-
$ia ii va, ramanea deci lui, nepotilor $i stranepotilor $i la
ei preadalica sa, nu fie, pentru ca o lasarn lui $i de nimeni
neatinsa" 544). A$a dar insa$ mo$ia de bastina. Craiova,
a fost confiscata. Noul ban, strain de neamul Craiovestilor,
este calificat de Jilski", dupa, numele vechi al regiunei car-
muite de predeoesorii marilor bani, $i totodata Cralevski",
dupe resedinta obipuita a banilo din neamul Craiovesc, con-
fiscata de Domn $i atribuita acum lui Hamza. Ca ban ajuta-
tor figureaza in aoelas hrisov, Toma. Alte rude de Craio-
vesti sunt ins& in favoare: Vlasan e mare logofat $i Serban
devine mare vornic.
Sub Vlad-Vintila, (aela Slatina), Draculesc, fiu al lui
Radu oel Mare, care domne$te din Nov. 1532 545), bania cea .
mare este ocupata, la 1532 $i 1533, tot de Hamza 546). Din
Aprilie 1534 insa, ban Mare devine Barbu III Craiovescu,
fiul rapos. Preda 547). I se zice insa cand Jilski, cand Cra-
539) Veress, 214.--Archiv. 1 c. 501-2.Ostermayer, 1. c.Mag. ist. IV, 271.
Pseudo-Const. CApit., ed. Iorga, 51 2. Hurmuz. XI, 853 Nu poate fi vorba
insa de o lupta a lui Moise cu Vlad si cu Turcii Inca din 1529. (Iorga, Inscriptii,
1 195). Confuzia din Ostermayer se litmureste prin doc. cu date precise din Ve-
ress, 203, 214.
540) Nu fiu at lui Moise. (Ilie Nicolescu, 1. c. 643 si n. 2).
541) LAmuriri date de hrisovul de confirmare, din Nov. 1532, at lui Vlad
VodA Vintila. (la Stoics Nicolaescu, Doc. slavo-rom. p. 238).
542) Hasdeu. Etymologicum magnum, IV, p. CXXXVIII.
543) AI. Stefulescu, 91, 98.
544) Acad. rom., pach. 184, doc. 17, orig. slay. Datoresc traducerea d-nului
profesor universitar P. P. Panaitescu.
315) Ilie Nicolescu, 1. c. 643.Cf. Iorga, Inscrip(ii, 1, 125.
546) St. Nicolaescu, 264.Acad Rom., pach. 20, doe. 105 si 106.Veress,236.-
547) St. Nicolaescu, 4.
www.dacoromanica.ro
- 70
ievski §i nu mai are situatia fruntasta a Inaintasilor
ci vine in divan dupa fostii $1 actualii mari vornici $i mari
logofeti. Vlasan nu mai este mare log., dar Serban e tot
mare vornic 548). Asa dar Craiovestii iii redobandesc influ-
cnta sub acest Domn Draculesc. Erau insa si boeri nemul-
tumiti, cari cereau, Inca dela inceputul lui Aug. 1534 un
alt voevod" 518). $i izbutira chiar dela finele lunfi. Vechiul
$i noul Domn stau un moment fata 'n fata. Avem din 1 Sept.
1534 un hrisov dat din scaunul dela Targoviste de noul Domn
Radu, iar din 6 Sept. un hrisov dela Vlad-Vintild, dat din
Furesti (Muscel sau Buzau), 550) adicA in timpul retragerii.
In Sept.Nov. 1534 avem astfel o scurta domnie, cea
dintai, a lui Radu Paisie 551). La sfarsitul lui Nov. acesta era
refugiat in Ardeal 552). De partea lui trecuse Vlasan fostul
log., asa ca Vlad Vintila reintors in scaun 553), it taie si, ex-
plied, intr'un hrisov din 11 Ian. 1535, ca Vlasan log. a pierit
pe raul sau viclesug de catre domnia mea" 554). Din potriva,
Barbu III Craiovescu $i Serban vornicul isi pastreaza dre-
gatoriile si la 1535, ceea ce arata ca nu se solidarizase cu ac-
tiunea rudei for Vlasan, dar Barbu rAmane tot scazut In ie-
rarhie 555). Vlad-Vintila este insa ucis de boeri pe malul Jiu-
lui 556), in Iunie 1535 557). Odata cu el dispare, nu stim in
ce imprejurari 558), Si Barbu III Craiovescu, ultimul vlastar
In \linie bArbateasca, sigur dovedit, al neamului sau.
Pentru a doua oar& se sue in scaun Radu Paisie, care
se intituleaza Io Petru Voevod, poreclit Radu Voevod, fiul
marelui Radu Voevod" 559). Dela inceput, bania cea mare,
548) V. Scrisoarea din 1534 a lui Vlad VintilA, in Iorga, St. $i doc. III, p.
LXXIX si in Veress, 235.
549) Iorga, St. si doc. Ill, p. LI, dupa izvoarele publicate in Archie., 1, c.
XXIX, 515, 519, si in urma de Veress, 1. c.
550) Ilie Nicolescu, 1. c. 645.
551) Hrisov dela el din 20 Nov. 1531. (Hie Nicolescu, 1. c. St. Nicolaescu,
65).Ostermayer (1. c. 19-20) *tie de domnia lui *Vintila la 1533 si de scurf(' dom-
nie a lui Paiste.P. imprejurarile isgonirii lui Vlad, v. Iorga, St. si doc. III, p.
LXXVIII si Veress, 240-1.
552) Veress, 242.Hrisov dela Vlad din 27 Nov 1534 in Miletici $i Agura,
145-6, dar cu data gresitA 1535. V. n. 557.
553) Nota precedenta.
554) (lie Nicolescu, 1. c. 657, nota.
555) Doc. dela 1 Aprilie 1535 in Rev. istorica, XII (1926), p. 341.
556) Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, II, 417.Mag. ist. IV, 271
St. Nicolaescu. Doc. privitoare la Radu dela Afumati, p. 3, n. 3, adaogA ca a
fost spanzurat in paclurea dela Bucovat de Craiovesti, create ar insemna ca Barbu
IIl Craiovescu si vornicul Serban devenisera si ei potrivnici lui Vlad. Cronica lui
Ostermayer zice ca Vlad a fost ucis de can cavaler cumparat de boieriw.
557) La 11 Iunie, precizeaza St. Nicolaescu, I. c.Avem dela Paisie hrisoave
din 1 lulie, 22 Iulie (Ilie Nicolescu, 1. c. 646, n. 4, si 647), 30 Aug. (Stefulescu, 103.
Cf Iorga, Inscriptii, 1, 125) si 4 Oct. 1535. (Brezoianu, Vechtle institutium a'e
Romanies, 429).Hrisovul din 24 Oct. 1535, citat de St. Nicolaescu, (Doc. slavo-rom.
142) ca fluid dela Vlad, are sau data, sau numele Domnului, cetite gresit. Nu ni se
da divanul, spre a putea controla. In schimb. hrisovul din Miletici si Agura, p.
145-6, este intr'adevar dela Vlad, dar din 27 Nov. 1534 si nu 1535, cum se vede
din divan, in care ban mare este Inca Barbu Ill Craiovescu si nu Serban, care
devine ban mare, in locul celui dintai, Inca din Aug. 1535. (Stelulescu, 103).
558) Cf. ilia p.. . . $i p. . .
559) Pentru contrazicerile fui Nicolae Olahul in privinta filiatiei lui Paisie,
www.dacoromanica.ro
vezi S. Bezdechi, Familia lui Nicolae Olahus. In Anuarul Institutului de istorie
nationalit din Cluj, V, p. 63-85. Cf. aci, n. 428.
- 71 -
readusa la primui loc in divan, dar zisa tot cand Jilski",
cand Cralevski", o dobande$te fostul vornic $erban 560), gi-
nere de Craiovesc, $i principal reprezentant acum al acestei
familii care poate contribuise la inlaturarea $1 uciderea lui
Vlad-Vintil a 561).
Tot odata, pana la 1536, continua a figura in divane ca un
al doilea ban Toma, avand $i de coleg la 1533 $i 1534 pe
Vlad (Buzescu).
* * *
A doua domnie a lui Radu Paisie prezinta mai multe
prob'eme istorice greu de rezolvat.
Cronicile care nici nu cunosc deck aceasta a doua
domnie o povestesc foarte succint.
Compilatia Cantacuzineasca, zice ca Paisie a facut sf.
man. Mislea...; dupa aceea a taiat pe banu Toma $1 pe Vlaicu
log. Deci, pest- puking vreme, a venit Laiot Basarab Voda cu
niste pribegi, anume Stroe Pribeagul, Mano le $i Mihalcea $i cu
haiduci din Tara Ungureasca $i au avut rasboi cu Radu Voda
$i a biruit Laiot Voda, pe Radu Voda $1 a fugit Radu Voda cu
boerii la Nicopole $i a venit Laiot Basarab Voda, in Targovi$te.
Iar cand a trecut doua luni, Radu Voda iar a venit cu multime
de Turci $i a avut rasboi la Fantana Tiganului $1 a fost iz-
banda Radului Voda, Paisie. Atunci au pierit $i Laiot Voda
Basarab $i Stroe Pribeagul $i Manole $1 Mihalcea" 562).
Cronica zisa a lui Const. Capitanul povesteste aceleasi
lucruri cu mici variatiuni: (Paisie) n'a zabovit mult $1 a
taiat pe Toma banul $i pe Vlaicu logofatul. Facut-a man.
Mislea, iar o seana, de boeri veizand omorcirea acelor doi boeri
marl, au pribegit in Tara Ungureasca, ace$tia anumc"
care strangand haiduci $i luand pe Laiot Basarab, care era
acolo, fecior do Domn, au venit asupra Radului voila..." 563),
Restul intocmai ca in cealalta cronica.
Deosebirea intre cele doua cronici este deci ea, la cea din
urma, taerea boerilor Toma $i Vlaicu este cauza pribegirii bee-
rilor $i intoarcerii for cu Laiot Voda 564).
Avem ins& alte izvoare care arata ca a doua domnie
a lui Paisie n'a fost turburata numai °data.
1. Cunoscutul arhiepiscop ungur, roman de origine, Ni-
colae Olahul 565), intr'o lucrare a sa din 1536 566), Spline ca.
Petrus ab Argyes" i-a scris his diebus ex Hungaria" ca
fusese facut Domn in Muntenia, dar ca aliquo post tempore"
Turcii ridicasera alt voevod, adversae factionis", care venise
560. Hrisov din 30 Aug. 1535, la Stefulescu, 103. St. Nicolaescu, 62. I
Bogdan, Doc. si regeste, 1, 277.
561) V. n. 556.
562) Mag 1st, IV, 272.
563) Ed. Torga, 53.
564) Cf. Ilie Nicolescu, 1. c. 650.
565) V. n. 428 §i 559.
566) V. nota dela p. 2-a a prefetii lui Kollar la editia scrierii Hungaria et
Atila,, Viena, 1763.
www.dacoromanica.ro
- 72 -
cu armata turceasck Si, ajutat si de vielenia" boerilor, gonise
pe Paisie. Aoesta n'a pierdut .insa speranta de a redobandi
scaunul 567).
Desi lucrarea lui Olahul este din 1536, aceasta nu in-
seamna, neaparat ca. a 'fost alcatuita, dintr'oclatil si ca- scri-
soarea primita de la Paisie e din acelas an. Olahul scrie in
Bruxelles, unde a stat de la 1533 la 1538568): In intervalul
dintre sfarsitul lui Nov. 1534, cand Paisie este alungat in-
taia oark si 1536, data operei lui Olahul, a putut, fi redac-
tata scrisoarea, eareia in tot cazul i-a trebuit mai molt Limp
pentru a ajunge din Ardeal la Bruxelles 569). Se poate referi
deci, fie la intaia alungare a lui Paisie, fie la o alta, pil-
tanie la fel intre 1535-6.
Ceea ce este sigur este ea scrisoarea nu se potriveste
cu argarea cronicilor despre incursia lui Laiot. Pe cand
Laiot vine de peste munti, vrajmasul de care vorbeste Paisie
vine dela Duuare isi-I sileste sa foga, el in Ardeal. Prin urrndre
scrisoarea se refera la alt eveniment 570).
Se potriveste insa scrisoarea lui Paisie cu peripetiile
alungarii lui din prima domnie. Intr'adevar, atunci, putin
dupa instalarea lui (aliquo post tempore"), a fost gonit in
Ardeal (scrie ex Ungaria") de un Domn venit cu ajutor
turcesc, Vlad Vintila, ajutat si de viclenia" boerilor, printre
cari Vlasan log. pe care apoi, redobandind scaunul, cum spe-
rase, 1-a taiat. Aceasta versiune se poate deci sustine 571).
Nu este exclus, totusi, ca scrisoarea lui Paisie sa se re-
fere la a doua lui domnie.
In pomelnicul dela Govora, pe lista Domnilor, inaintea
lui Paisie, figureaza on Draghici Voevod. In pomelnicul dela
Cotmeana, acest Draghici este inscris dupa Paisie (Petru Voe-
vod, urmasul lui Vintila 572).
Despre Draghici Voevod vorbesc cloud hrisoave din a
doua juinatate a sec. XVI-lea. Un hrisov din 1586 al Mihnii
Voda zice ca. Draghici, fiul lui Danciu Gogoasa573), inseland
impargia ca ar fi fecior de Domn, i s'a dat scaunul, dar do-
vedindu -1 boerii de mincinos, 1-au spanzurkt in Tarigrad 571).
Alt hrisov din 1588 spune ca Serban banul a mers de a
spanzurat pe Draghici al lui Danciu Gogoasa la Tarigrad.
de oarece s'a fost ridicat so vina ca Domn" 575).
Ca Draghici a domnit efectiv, oricdt de putin, se vede
567) Hungaria, ed. Kollar, 58. Trad. in Sincai, Ist. rom. II, 268.
568) Izvoarele citate la n. 428 si 559.
569) $incai, 1. c. admite cii Olahul a primit-o la 1536. Se poate s'o fi primit
si mai nainte. Tot 1536 la Xenopol, 1. a 258.
570) Totusi, in sens contrar, fart discutia datei scrisorii, Ilie Nicolescu, 1. c.
571) Adnusa de Me Nicolescu, 1. c.
572) Ibid. 642, n. 5.
573) Danciu Gogoasl e vel stolnic in divan la 1483. (Grecianu, Sind voe-
vozilor, 35). Pare sa fi fost ginerele lui Gherghina parcalabul 61 deci rudg cu Radu
eel Mare. (St. Nicolaescu, 11).
574) Cronologia tabelarA, in Iorga, Operele lui Const. Cantacuzino, 34.
575) St. Nicolaescu, 61.
www.dacoromanica.ro
- - 73
din aceea ca figureaza in pomelnicele doinne5ti. Stirea insA
ca Serban 'banul este acela care s'a dus la Tarigrad sir, span-
zure pe Draghici, permite a fixa data aproximativa% a dom-
niei aoestuia. Serban este mare ban cu incepere din Aug.
1535 pana, la inceputul anului 1339 cand, razvratindu-se la
randul lui contra lui Paisie, este silit sa. pribegeasca 5i nu-1
mai regasim niciadata, in divane. A5a, dar, scurta domnie a
lui Draghici trebue pusI intre 1535-1539, 51 cum Draghici
este numit de Poarra, se poate ca scrisoarea lui Paisie ditre
Nicolae Olahul sa, se refere la aceastil imprejurare.
Pe un minei daruit unei biserici din Muscel de marele
log. Vlaicu, se cite5te ca manuscriptul s'a inceput in luna
Mai, pe vremea binecinstitorului Io Braga Voevod, $1 s'a
savar5it in vremea binecredinclosului Domn al nostru To Petru
Voevod eel Tanax, fiul... batranului Io Radul Voda" 576). Vlaicu
este mare log. in domnia lui Paisie dela 1535 la 1540 577).
Prin urmare 5i domnia lui Braga Voda trebue pusa intre
aceste da'e, ca. 5i a lui Draghici VocII. Este posibil ca ace5tia
sa fie una 5i aceea5 persoana578).
Este deci sigur a a doua domnie a lui Paisie a fost
intreruptcYintre 1535-9 de aceea a lui Draghici Voevod,,
indiferent daca, scrisoarea lui Paisie catre Olahul se refera
on nu la aceastei imprejurare. Astfel se explica 5i de ce Dra-
ghici Voevod figureaza in pomelnice cand inainte, cand dupil
Radu Paisie.
In legatura cu domnia lui Draghici cred ca trebue push'
taerea lui Toma banul. Inscriptia de pe piatra lui tombala,
pastrara in ctitoria lui dela Verbila, da data mortii 1536 579).
In Mai acest an, era mort 580). Si-a tradat, se vede, Domnul,
pentru a trece de partea lui Draghici.
Tot atunci trebue sa se fi pronunlat contra lui Paisie
5i Tudor log. din Dragoe5ti581), care a lost 5i el tiliat de a-
cest Domn 582) si care obsery el dispare din divane la 1537 583).
Spre sfar5itul lui Oct. 1536 e sigur ca domnea Paisie 584).
In fine, tot in legaturg, cu aceste evenimente a pune
5i actul, pastrat in copie neclarata, $i la sfar5it numai cu
mentiunea: nonima boyaronum subscribuntur" prin care
Radu \Todd, recunoa5te suzeranitatea regelui Ungariei Fer-
www.dacoromanica.ro
- 78 -
teritoriala...., n'azuinta a careia obAl*ie am viizut-o stability
in perioada precedenta" ."). In perioada precedenta, arata-
ram ca o asemenea nazuinta nu se dovede*te. Dar nu se do-
vede*te nici de la Mihnea inainte.
Este exact ca Draculescul Mihnea vine in scaun inla-
turand pe un rival Danesc Danciu, fiul lui Tepelu*. Dar nu
este exact ca invrajbirea intre Craiove*ti *i Domn dateaza de
la inceputul domniei 611). Neputand fi deci vorba de o por-
nire principiala a Craiovestilor in favoarea Danestilor, n'a-
vem sa cautam nici pretinsele explicari ale unei asemenea
porniri, cum ar fi ipoteza unei stapaniri impIrtite a thrii
intre cei doi Basarabi, Laiot *i Mlad, sau inrudirea Craio-
ve*tilor cu Basarab Mlad 612).
Se poate ca Inca din timpul lui Mihnea sa se fi gandit
Craiove*tii sa, faces Domn pe ruda for Neagoe 613). Este sigur
insa ca acest gand le-a venit in timpul domniei lui Vlad
(1510-1512 614). Chiar daces se admite ca Neagoe este fiul
Deinescului Mlad, inca nu de aceea 1-au sprijinit Craiove*tii
pe Neagoe, ci pentru ca, le era for ruda. Pentru acela* motiv
au sprijinit ci pe Badica, de*i acesta era Drdculesc. lit voiesc
Domni p, rudele lor, pe Neagoe, pe Teodosie, pe Badica, *i
de aceea se impotrivesc lui Radu de la Afumati, nu pentru
ca acesta era Draculesc 615). Dupes ce candidatii for pier, Cra-
iove*tii slujesc Danescului Vladislav, iar cand acesta ii jic-
ne*te luandu-le bania, ei trec de partea Draculescului Radu
de la Afumati, chiar inainte de a se inrudi cu e1616).
Nu exista deci nici o dovada de injghebarea teritoriala a
tagmelor boiere*ti in rivalitatea celor dotta particle basara-
be*ti 617). Craiove*tii fiind olteni, candidatii for gasesc, fi-
re*te, sprijin mai ales in Oltenia. Dar cauza Craiovestilor nu
se confunda cu a Danestilor. E urmeaza o politica de familie
*i nici de cum o politica dinastia alipita de familia Da-
ne*tilor 618). Ei sprijina, dupes cum le dicteaza interesele, pe
candidatii Dane*ti sau Dracule ti, *1 candidatii for gasesc spri-
jin mai ales in Oltenia, undo este a*ezarea Craiovestilor.
Nu exist dovada ca ei sa fi sustinut la 1529 candida-
tura acelui fiu al ultimului Basarab" 610), clar este sigur ca
primesc *i ei domnia lui Moise, Danesc *i el, nu Dracu-
lesc 620), $i care da Ninia lui Barbu II Craiovescu inainte de
610) Xenopol, 1 c. 233.
611) V. p
612) Xennpol, 1. c.
613) Ibid. 241.
614) V. p.
615) Cum zice Xenopol, 246.
616) Xenopol, 251, zice, gresit, dupl.
617) Ibrd. 252.
618) Ibid. 268.
619) Ibid. 254.
620) Ibid. 255. Daces Moise ar fi fost Draculesc (v n. 526), am avea un argu-
ment mai mutt in sensul expunerii din text, cad ar fi Inca un exemplu de in-
vrajbire intre Draculesti.
www.dacoromanica.ro
' - 79 -
a se inrudi cu el 621), asa ca nu se poate spune ca scopul ca-
satoriei a fost de a-si apropia partida basarabeasca, spre a
t5ia mai bine pe boerii din tabara drh,culeasca" 622. Sau era
Moise Draculesc, cam credea Xenopol, si atunci pornirea ini-
potriva Draculestilor ar fi contrara, tezei, si de astfel nu putea
inclispune pe Basarabesti; sau era Moise Basarabesc, si a-
tunci nu mai avea nevoe sa, castige concursul acestora con-
tra Draculestilor.
Tot urnidrind ideea caracterului teritorial al desbinarii
dintre Danesti si Draculesti, Xenopol intelegea gresit si scri-
:-oarea din 1336 a lui Nicolae Olahul privitoare la o rAzvra-
tire irnpotriva lui Radu Paisie. Cuvintele diversae factionis" pe
care Sincai le traduce prin: din cealaltd, parte", au, la Sincai
chiar, intelesul: din cealalta partida" 623). Totusi Xenopol
emitea ipoteza, tard alt temei documentar, ca rivalul lui Paisie
trebue sa fi fost un Danesc sprijinit de boerimea olteana 624).
Tot astfel cand la 1558 vornicul Stanila scrie Braso-
venilor despre boierii cari pribegisera pentrucA nu voiau
sa primeasca clomnia lui Mircea Ciobanul 625), Xenopol, tot
in vederea inchegarii laptelor in serii, vedea in pribegi o
partida basarabeasca 626), desi Danestii erau stinsi la acea
data.
Acestea sunt faptele, care nu pot fi sacrificate de dragu)
ideilor generale conducatoare 627).
Nimic nu arata ca boierimea olteana, in frunte cu Par-
vulestii, ar fi sprijinit totdeauna pe competitorii basarabesti,
iar pe Draculesti numai crind era singurul mijloc de a in-
latura pe alt Draculesc mai urgisit 628). Nimic nu arata, ca
boerimea olteana ar fi urmat o politica deosebita" 629). Nu se
poate spune, in fine, ca pentru a aduna pe Basarabesti in
jinni rascoalei, trebue numele unui Basarab" 630), sau ca era
peste putinta ca un Basarab sa fie ucis de Olteni" 631). Ol-
tenia era bastina Craiovestilor, nu a Basarabilor 632), din vremea
de care ne ocupam. Lipseste din istoria Muntenia faptul ca
lupta intre Danesti si Draculesti ar fi fost prinsa de piste
formatii teritoriale, Danestii de Oltenia, Draculestii de Mun-
tenia mare, fapt pe care Xenopol it socotea unul din cele
mai insemnate din istoria Munteniei pe acele vremuri" 633).
Nu rivalitatea intre Danesti si Draculesti a dus la stin-
621, V. p.
622) Xenopol, 1. c.
623) V. p.
624) Xenopol, 1. c. 258.
625) Bogdan, Doc. si regeste, ed. 1-a, 234.
626) Xenopol, 1. c. 263.
627) Ibid. 254, n. 3.
628) Ibid. 2711.
629) Ibid. 269.
630) Ibid.
631) Ibid. 254, No. 3, cu invinuire neintemeiatit adusit lui lorga.
632) Ibid. 245.
633) Ibid. 232.
www.dacoromanica.ro
80
gerea vietii politice a Tarii Romanesti, ci rivalitatea intre toti
descendentii, far& deosebire, ai celor dintai Basarabi, din cauza
lipsei de ordine stability pentru succesiunea la scaunul domnesc.
In aceste rivalitati, Craiovestii au fost amestecati dela
sfar$itul sec. XV-lea, nu numai ca ceilalti boeri mari, din mo-
tive personale, pentru a inscauna un Domn favorabil, dar chiar
intre 1510-1530, ca o grupare destul de puternica spre a se
crede in drept s'a ravneasca pentru propriii ei membri &than-
direa autoritatii supreme.
V. Legende.
1. Prima legenda este aceea care confunda pe Craiovesti
cu Basarabii.
Fie ca Neagoe Voda va fi fost, dupa concluzia la care
am ajuns, fiu dupa lege al lui Parvu I vornicul Craiovescu si
al Neagai, iar in realitate fiu natural al acesteia cu Basarab
Voda eel ranar, Ifie ca va fi lost, can se admite de obicei, fiu al
acestui Domn cu o sora a Craiovestilor, ramane, in amandoua
cazurile, ca Craiovestii 5i Basarabii erau doua neamuri deo-
sebite. Obsery ca In ipoteza In. deobste admisa, nici nu se
putea naste legenda identitatii celor doua neamuri. Diupotriva,
in concluzia la care am ajuns, legenda se explica. Neagoe Cra-
iovescu, cand a ajuns Domn, si-a zis fiu at lui Basarab cel
Tamar $i a adoptat el insusi numele de Basarab. Viata Sf.
Sale Nifon" scrisa pe la 1517-1521, pentru a preamari pe
Neagoe, dupa ca acesta ajimsese Domn zisese Basarab,
fiul lui Basarab, a atribuit acest nume intregului neam al lni
Neagoe, adica Craiovestilor. De alta parte, fiindca acestia
detineau bania Olteniei de vre-un sfert de veac, li-a zis Ba-
noveti. De aci formula din Viata": un neam diruia era nu-
mele de mosie Banoveti, adica Basarabesti". Nepoti si strAne-
poti colaterali ai lui Neagoe, erau fireste nepoti si stranepoti
ai lui Basarab Voda, si de aci credinta for ca erau din nea-
mul bun Si mare Basarabesc". Credinta for s'a putut 1.1nrA-
dricina cu atat mai molt cu cat, dupa Neagoe, nici un. Domn
nu si-a mai zis Basarab si ca ultimul Domn din ramura Da-
nestilor, singura in care se. obisnuise acest nume, a fost Moisi
Voda, mort la 1530. Astfel, Serban de la Coiani, scohorater
prin femei din Craiovesti si stranepot colateral al lui Neagoe
si deci al lui Basarab Voda.'", si-a zis si el, cand a ajuns
Domn, Basarab. Tot asa, mai apoi, Matei aga din Branco-
veni, care creclea ca mosul sau Barbu banul Craiovescu era
din neamul Basarabesc. Aceasta traditie s'a pastrat, fireste, de
fiica lui Radu Voda Serban, postelniceasa Elena Cantacuzino
si de fiii ei, printre cari Serban Cantacuzino, care in domnie
15i va zice si el Basarab. 0 regasim deci in cronica lui Lu.
descu, omul de casa al Cantacuzinilor, intitulata Istoria Tarii
Romanesti" 634). S'a emis chiar parerea ca autorul cronicei
www.dacoromanica.ro
634) In Magazin istoric, IV, 243.
- 81 -
utilizand Viata", al carei text initial este pierdut, a putut
Introduce el, duper cuvantul Banoveti", cuvintele adia Ba-
sarabe*ti"650). Tot legAtura departatA de rudenie cu Neagoe
este singura justificare a numelui de Basarab ce-si der in
domnie Constantin Brancoveanu, pe deoparte scoborator des-
pre tail, grin femei, din Craiove3ti, iar pe de alter parte, des-
pre mama, nepot de sorer al Cantacuzinestilor, strAnepot al
lui Radu VodA. Serban 5i iarA*, astfel, al Craiovestilor. In sfarsit,
5i in genealogia neamului sAu, scrisl de Mihai Cantacuzino,
pe la 1775, Craiovestii sunt acelas neam cu Basarabii 636).
2. A doua legendl, cuprinsa mai intai tot in wIstoria
Tarii Romanesti" 637), apoi in genealogia Cantacuzinilor 638) *i
in prefata episcopului de Ramnic Chesarie Halepliu It 1780)
la Mineiul pe Noembrie 633), este ca. Banovetii, adica marii
bani din Oltenia, din heamul Basarabilor, s'au inchinat lui
Radu Negru. Istoricesie este adevArat ca Oltenia s'a inchinat
lui Negru VodA; 5i mai este adevArat ca acest Negru Voda
nu este altul decat Basarab Voda, fiul lui Tihomir, $i fiul
sAu Nicolae-Alexandru Basarab 640). Acest adevAr se deformeaz5
insd *i se rAstoarna rolurile in cronicA, tocmai din cauza ce-
leilalte legende, a carei origine am arAtat-o, ca Banovetii,
adicA Craiove*tii, erau Basarabi. CA de aci provine confuzia
se vede clar din Genealogia Cantacuzinilor, care vorbeste de
banul Barbu Basarab de la 1200, care s'a inchinat lui Radu
Negru. Dar acel Barbu Basarab nu este decal Barbu I Craio-
vescu dintre 1482-1520 641).
3. Pentru Istoria 'Aril Romanesti", originea Basarabi-
lor, adica a Craiovestilor, este din Romani, cari au descAlecat
la T.-Severin, s'au 'Latins peste Oltenia si au ales dintre dansii
boeri cari au fost de neam mare si puserA banoveti un nealn
ce le zicea Basarabi, sa li fie capi, adia marl bani" 642).
Este influenta arturAreasca despre colonizarea romance in Da-
cia, i tot odatl amintirea despre o veche 'Arlie a Severinului.
Asupra acestui punct al originei Basarabilor, stolnicul
Constantin Cantacuzino nu este de acord cu Cronica. Pe Ba-
sarabi, din cari se credo descendent, ca *i pe Craiovesti, pe
cari ii prive*te ca un neam deosebit, el ii considerA de origine
nobili bulgari 643). Pentru genealogistul Mihai Cantacuzino, ba-
rna]. Barbu Basarab era originar din Sarbia 644). Aceste pAreri
au putut deriva fie din traditii de familie ale Craiovestilor,
635) Iorga, editia cronicei gIstoriile Domnilor TArii Romanesti), p. 2 nota
si p. 31 nota.In aceste tIstorii), scrise de un potrivnic al Cantacuzinilor, nu se
zice ca Craiovestii sunt Basarabi. (Ibid. p. 34 nota'.
636) Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 57, 79, 413.
637) In Mag. ist. IV, 231.
638) Geneal. Cantac. ed. Iorga, 57.
639) Citatil de V. A. Urechi8, Ist. Rom. IX, 417.
640) Vezi supra, p. 10 si n. 45.
641) Hasdeu, Istoria critics, ed. 2-a, 1, 78.
642) Mag. ist. IV, 231.
643) Iorga. Operele lui Const. Cantacuzino, p. 52.
644 Geneal. Cantac. p. 57.
www.dacoromanica.ro 6
- 82 -
fie din cuno$tinte arturaresti despre o veche stapanire, on
suprematie, a statului bulgaresc la nordul Dundrii 645).
4. Dimitrie Cantemir $tie, din izvoare bizantine, ca Petru
$iAsan, in luptele for cu Bizantinii, s'au retras un mo-
ment la nordul Dunarii si. ca in oastea acelor frati figurau
Vlahi tsi Cumani 646). Dar, tot in istorici bizantini se mai
putea gasi ca. Asane$tii au Infiintat o biserica, cu hramul
Sf. Dumitru 647); de aci o apropiere, pe care o gasim intaia
oara in cronica banului Mihai Cantacuzino (scrisa putin dupes
1775 648), care s'a folosit probabil de notice ale invatatutui
stolnic Constantin Cantacuzino, contimporanul lui Cantemir.
Cronica ni spune inteadevar ca fratii Petru si Asan facu-
sera in Cara for o biserica, in numele Sf. Dumitru si trage
concluzia ca acei frati st'.'panisera $i Oltenia did acolo este
si biserica Sf. Dumitru, numita Baneasa". Aceea$ poveste o
repeta, apoi Dionisie Fotino 649).
Lasand dar la o parte diferitele ipoteze asupra originei
numelui de Craiova" 650), fapt documentar este numai ca a-
ceasta localitate nu era, la sfarsitul sec. XV, detest un sat,
a carui importanta a crescut odata cu ridicarea neamului pro-
prietarilor, Craiove$tii 651), si devenind sediu al importantei
dregatorii de mare ban al Olteniei. Vor fi avut awl°, desigur,
Craiove$tii, biserica $i case Inca, din a doua jumatate a sec.
XV-lea.
Biserica a fost evident cea cu hramul Sf. Dimitrie, ca-
reia poporul i-a zis baneasa", desigur pentru ca, a rezidit-o
mai mandra unul din banii Craiovesti, probabil evlaviosul Barbu
eel dintai. A fost facuta apoi de iznov" de Matei Basarab pe
mosia de stramosie a Mariei Sale", cum numeste el Craiova
in pizania, de la 1651-2 652).
Cat prive$te casele de langa biserica, ele trebue sA fi
servit de locuinta banilor $i dupes ce Craiova a devenit mo-
sie domneasa., ie$ind din patrimoniul Craiovestilor, dupes stin-
gerea acestora in linie barbateasca 653). De aceea e probabil
ca Voda Const. Brancoveanu numai le-a refacut 654). La 1731
ele existau Inca langa biserica 655). La 1750 erau lasate in pa-
rasire $i au fost daruite de Domn episeopiei de Ramnic 656).
Nu $tiu de ce Const. Brancoveanu va fi simtit nevoe la 1699
645) Cf. supra, p. 4 *i n. 9.
646) D. Cantemir, Chronicul, II. 255.Onciul, Originile, 150.
647) HaOeu, Negru Voda, p. LXXXIII.
648) Publicata in grecete sub numele fratilor Tunusli, la 1806.Trad. rom.
de Sion.Cf. I. Bianu si N. HocIN, Bibhografia rom. veche, II, 489,
649) Ist. Daciei, trad. Sion, I, p 114.
650) HaOeu, o. c LXXXIIVIII.
651) 1. Bogdan, Istoriografia rom. Discurs de receptie is Acad. rom. p. 24.
652) Buletinul comisiet monumentelor istorice, VIII, p. 191.
653) Vezi supra, p. 69-70.
654) De§i episcopul de Ramnic afirmit la 1750 el acel Domn le-a ftcut (Ar-
hivele Olteniei), VI (1927), p. 14.
655) Arhivele Olteniei, IX, p. 177.
656) Alex. A. Vasilescu, Casele ba.ne§ti din Craiova, in Arhivele Olteniei,
VI, pag. 14.
www.dacoromanica.ro
- 83
sa faca $i case domnesti la Craiova, la oarecare distanta
do .cele ba'nesti 687). Casele domne$ti au servit de re$edintA
banilor numai dupa ocupatia austriaca $i apoi caimacamilor
Craiovei. Alexandru Voila. Ipsilanti le-a reparat la 1775 658).
5. 0 alta legenda, legatA tot de neamul Craiovestilor $i
care se gasege intaia club', tot in cronica cantacuzineascd
Istoria Tara Romanovti", este aceea ca Banovetii, marii bani,
au avut mai intai scaunul la Severin, apoi la Strehaia $i in
sfar$it la Craiova. Ca bania a fost mai intai la Severin este
sigur, dar atunci bani nu erau Banovetii in intelesul de Cra-
iove$ti al cronicei. Dupa aceea sediul marilor bani a fost,
cum am aratat, la Jiu, apoi la Tismana, apoi iara§ la Jiu,
5i in sfar$it la Craiova. Se adevere$te astfel documentar pa-
rerea 659) ca traditia unui resedinte a marei bAnii la Stre-
haia 660) n'are alt temei decat faptul ca Craiovestii au fost
proprietari ai mo$iei Strehaia unde, la 1645, AIatei Basarab, ur-
mmul lor, a facut, sau refacut, biserica pe peretii careia a
infati$at 5i pe primii frati Craiove$ti661). Cand cronicarul $i-a
pus intrebarea: unde va fi fost sediul baniei dup.& perderea
Severinului $i inainte de a fi la Craiova, a presupus el tre-
bue sa fi fost la o alta a$ezare importanta a Craiovestilor,
cari pentru el se confundau cu cei dintai Banoveti, adica bani.
Strehaia era o astfel de a$ezare, tocmai pe drumul de la T.-Se-
verin la Craiova.
6. La toate aceste legende s'a adaogat teoria eruditului
cu bogata imaginatie, Ha$deu, ca pan' la 1600 banii Olteniei
nu se recrutau decal dintre Basarabi 669. Aceasta teorie se
prabuseste insI prin dovada recenta a inexistentei unui Basa-
rab-ban la 1241 663), prin istoricul, pe care I'am schitat, al
alipirii Olteniei la voevodatul de la Arge$ al lui Basarab, fiul
lui Tihomir, prin cunoa$terea evolutiei dregatoriel baniei, a
persoanelor care au ocupat-o $i a dobandirii ei de catre Cra-
iove$ti, $i in sfar$it prin constatarea ca aceasth, functiune n'a
fost decal o dedublare, la sfar$itul sec. XV, a marei vornicii
in Muntenia, tot asa precum la mijlocul secolului urmAtor s'a
dedublat vornicia din. Moldova.
7. DacA ne obi$nuim cu aceste realitati, nu vom mai cauta
nici ascendente extraordinare pentru Barbu Craiovescu 664) $i
fratii lui, ci ne vom multumi cu ceeace ei insisi ne spun,
ca erau fiii lui Neagoe dela Craiova, farce a atribui tatAlui
657) Iorga, St. si doc. V, 356,
658) Bulet. Corn. monum. ist, III. 194.
659) Alex. Lapedatu, Episcopia Strehaei si traditia scaunului banesc de-acolo.
Bucuresti, 1906.
660) S'ar putea numai ca acolo sá S rezidat banii de Mehedinti. V. supra p. 22.
661) Iorga, Inscrip(ii, I, 210- 211. I. B. Georgescu, in Arhivele Olteniei, VI
(1927), p. 27-8.
662) Hasdeu, Etymologicum magnum, voL HI, p. 2403, articolul cBan).
663) Supra, p. 3-4.
664) (Barbu Basarab din neamul Danestilor,. (Hasdeu, Negru Vodil, pa-
gina CCXLIV).
www.dacoromanica.ro
84
for nicio dregatorie. Adev.krul istoric este 665) ca., 'Ana prin veacul
al XVI-lea, situatia socials principall era aceea de boer pro-
prietar. Un proprietar de multe sate, care putea raspunde cu
multi oameni de pe mosiile lui la chemarea Dornnului pentru oaste,
era un personagiu ma'car tot atat de important, data nu chiar
mai important, ca un dregator domnesc. Neagoe dela Craiova,
judecand dupes numeroasele proprietati ale urmasilor lui, tre-
bue sa, fi fost un astfel de personagiu, poate cel mai. mare pro-
prietar din Oltenia pe la mijlocul sec. XV.
Fapt cert este numai ca favoarea de care Craiovestii s'au
bucurat, oricare ar fi fost cauzele, pe Tanga Basarab Al lad,
'lad Calugarul si Radu. cel Mare, i-a facut atat de puternici,
incat au dobandit domnia in. persoana lui Neagoe Von.", si
'Ana la stingerea for in linie barbateasca., la 1535, au ocupat a-
proape neIntrerupt, timp de 40 de ani, dregatoria de bani ai
Olteniei, impunandu-se ca un temut partid Domnilor cari s'au
perindat.
Este destul a reaminti mandra formula dornneasca din
cartea data'. Bistritei la 1529 de Barbu II Craiovescu 666). A-
junsese astfel Oltenia, pe vremea Craiovestilor, la oarecare
autonomie, impotriva careia Domnii ap luptat Lark' malt succes
pAna la Radu Voila Paisie. De atunci, urmasii prin femei ai Cra--
iovestilor n'au mai manifestat decat din cand in cand tendinte
de razvratire $i pretentii de domnie, dar traditia despre o
autonomie a Olteniei s'a pastrat Ora' la desfiintarea, prin
Regulamentul organic, a dregatoriei speciale pentru carmuirea
acestei parti a tarei.
VI. Banta Olteniei dupa Craiove*ti.
Dupa razvratirea de la 1539 a marelui ban Serban, sot
de Craioveasca, intalnim in divanul lui Radu Paisie, la 1540,
doi bani, pe Stanciu si pe Pravk din cari ins& niciunul nu
este mare ban, iar la 1542, In calitate de vel ban al Craiovei,
pe Craciun 667). Anul urmator nu gasim bani in divan, iar la
1544 domnia lui Paisie a fost turburata de incursia, de care
vorbesc cronicele, a lui Basarab Laiot.
Pasagiul din cronice nu poate privi, cum s'a propus 668),
intaia domnie a lui Paisie. Atunci, Paisie domneste el data luni,
pe and acum domnia lui este intrerupta de aceea de doua
luni a lui Laiot. Atunci, Paisie se adaposteste in Ardeal, fu-
gind de dusmanul care vine dela Dunare, pe and acum Laiot
vine de peste munti.
Apoi cronicele intrucat in povestirea for va fi vre-o
ordine cronologicA pun incursia lui Laiot dupa omorarea
665) C. Giurescu, Despre boeri, 1920, p. 31 gi urm. I. C. Filitti, Evolutia
claselor sociale in trecutul Principatelor roman, in Arhiva p. stiinta Si reforma
socialti. V (1924), p. 71 $i urm.
.666) Supra, p. 68.
667) St. D. Grecianu, $irul voevozilor, partea ineditA.$tefulescu, Docum.
slavo-romftne, 106.
668) Teza sustinutA de llie Nicoldscu in lucrarea citatit
www.dacoromanica.ro
- 85
banului Toma (1536), dup.& Intemeierea manastirei Mislea
(1537 669) dupa uciderea log. Vlaicu 14540).
Compilatia de cronice editata de fratii Tunusli, opera a
banului Mihai Cantacuzino genealogistu1670), spune ca In tim-
pul domniei lui Paisie o seamy de boieri fugari In Ungaria
de pe timpul lui Moise Voda, au ridicat Domn pe un Laiot
Voda, si viind cu osti asupra lui Radu Voda, acesta s'a tras
peste Dunare la Nicopole"671).
Documentele de care dispunem cu privire la invazia lui
Laiot sunt urrnatoarele:
Intr'un hrisov, Radu Paisie dgrueste mosiile Bistretu $i
Poiana Uratii lui Radu vistierul (Golescu) pentru slujba ce
mi-a slujit.... cand a venit Io Basaiab tai cu Stroe la Izvorul Ti-
, ganului de s'a batut cu domnia mea" 672). Hrisovul este pas-
trat in copie, cu data 17 Nov. 7047=-1538 673), pe care au
admis-o istoriografii 674), dar care este- gresita, cum se vede
din cercetarea divanului compus astfel:
Staico v. vornic; acesta este v. vornic In hrisoavele ori-
ginale intre 1537-1540, iar la 1542-4 figureaza 'impreung. cu
Coady v. vornic 673).
Tatul e v. log. la 1540-1544.
Badea e v. post. pang. la 1541 inclusiv, dar reapare In
aceeas calitate intr'un hrisov din Mai 1544.
Radu comis nu exista In nici un hrisov; este evident o
gresalA de transcriere in be de Badea, comis in tot timpul
domniei lui Paisie.
Dragul stolnic figureazA In hrisoavele lui Paisie pang. la
1539 si incidental intr'un hrisov din Ian. 1541 ca biv vel
stolnic; se poate Si aci sa se fi transcris gresit Dragul In lop
de Albul, care este stolnic intre 1539-1544.
Stroe spatarul se intalneste pang. la Inceputul anului 1541,
dar reapare incidental la 1542 -1544.
Udriste este vistier In toata domnia lui Paisie.
Asa dar, hrisovul nu-i In nici un caz din 1538. Poate fi
din 1540, dar si din 1544.
In alt hrisov, tot Rada Paisie dgrueste aceluias Radu
vistier alte trei mosii pentru a lui dreapta slujba, in hatalia
cea dintai c`u. Stroia Pribeagul, cAnd ne biruise Stroia si... ai
nostri dederA dosul, Wand vistieria Domniei-mele..., iar vis-
tierul Radu... o scapa... $i aduse toatg. vistieria la D-mea, la
Turnul dela Nicopole... " 676). Acest hrisov se referA evident
la aceeas Imprejurare ca cel dintai, (land insa mai multe amI-
669) Ibid. 647, n. 4.
670) Supra, n. 648.
671) Citat in llie Nicolescu, 654, n. 2.
672) Ibid. 660, n. 1.
673) Cond. Vieros, III, 497, in Acad. rom.
674) Me Nicolescu, 1. c. St. Nicolaescu, 366.
675) Cf. hrisovul din 17 Sept. 1544 pentru episcopia Buzau, In Revista ist.
IX, 175-6.
676 Arh. ist. P, 49.
677) Tot in Cond. Vieros citatil, p. 1%.
www.dacoromanica.ro
-- 86
nunte. Si acesta e pastrat in copie 677), cu data tot gresita, de
23 Oct. 7055=1546, pe care iarA* au admis-o cercetatorii678).
Dar in Oct. 1546, domnea, Inca din Martie 1545, Mircea Cio-
banul 679). In. divan figureaza:
Coada v. vornic; acesta apare in hrisoave dela 1542
inainte.
Tatul v. log. figureazA cu incepere dela 1540.
Albul stolnic std. in divane dela 1539-1544.
Stroe v. spatar se intampin'apana la 1541, apoi incidental
*i la 1542-1544.
Socol stolnic, este o gre*ala In loc de Stanciu postelnic,
in divane la 1542-1544 880).
Prin urmare, hrisovul nu poate fi decAt dintre 1542-1544.
In Biserica din Gaiseni (Dambovita) se gAsesc doua pietre
tombale 'privitoare la acela* personagiu de seams, amestecat
in evenimentele de care ne ocupam. Pe una se citeste A rAposat
robul lui D-zeu jupan Stroe marele ban sin Draghici vornic
(din Floresti), in, zilele lui lo Radu Petru Voevod $i ueiderei
sale. in luna Oct. 10, in anul 7051"681) (=---1542). Pe cealalta:
A raposat robul lui D-zeu Stroe marele ban de Craiova in zi-
lele binecinstitorului si de Hristos iubitorului Io (loc alb) In
luna Oct. 10 zile, temelia 28, crugul soarelui 24, crugul lunei 4,
7053 (=1544). Aceastel piatn'd s'a pus de robul lui Rristos,
slugs lui, Mihai "682). Este evident ca aceste pietre n'au fost
amandoua, dela inceput, in biserica dela Gaiseni. Una trebue
sa se fi pus acolo mai tarziu, in ctitoria neamului lui Stroe 683),
in amintirea lui, iar alta sa fi fost asezata pe chiar locul in
care va fi fost ingropat, *i stramutata la Gaiseni in urna, °data
poate cu oasele lui. Numele slugii credincioase, Mihai, amin-
te*te pe Milialcea, de care cronicele spun a a fost tovar'as al
lui Stroe, *i a* crede a data inscrisa de acesta pe lespedea
farce impodobiri artistice trebue sa fie cea exacta.
In schitul Verbila din jud. Prahova se citeste iarA$ pe o
piatra tombata: A raposat robul lui D-zeu jupan Stanciu ma-
rele vistier, de oarece nand l'a prins pe Basarab Laiot, pe
678) Ilie Nicolescu, 1. c. 650, n. 4 (cu rezervel.
679) Hurmuz. XI, 859 (Socotelile Sibiului).Quellen, III, 260, 269, 272.-1Vlag-.
ist. IV, 272. Alt hrisov at lui Radu, iarasi cu data gresita 1546, citat de St. Nico-
laescu, p. 63 'v. aci p. 74 n. 594).
680 the Nicolescu, 664 7. Filitti, Arh. G Gr. Cantac. 19, 110, 167. Al.
Stefulescu, 108-110. In Iunie 1541 Coada era clucer. (Quellen III, 103).Iorga ad-
mite ca hrisovul e din 1544. (Hurmuz. XI, p. 1).
681) lorga, Inscriptii, II, 48-50. Am subliniat micile deosebiri constatate la
fata locului in ziva de 6 Aprilie 1922, impreunii cu parintele Nic. Popescu st cu
capitanul St. Berechet.
682) Idem. Crugul soarelui si at lunei corespund cu anul 7052 = 1543 4.
iar temelia cu anul 7054=1545-6. Cat priveste observatia lui Iorga despre epacta
(Inscriptii, II, 50) v. N. Docan, Despre elementele cronologice in doc. rom. An. Ac.
rom., seria II, sectia ist. XXXII (1909-1910), p. 373 6. De altfel, mentiunile cro-
nologice se socoteau, cu mai multa sau mai putina pricepere, in raport cu mile-
simul, si au importanta numai and acesta lipseste sau e indoelnic (ibid. 253), ceea
ce nu e cazul in acea inscrip(ie foarte clara.
683) Cf. Convorbiri lit. anul 54 (1922), p. 407 (unde am gresit insa conside-
rand pe Draghici vornicul de la 1525-1536 ca fiind din Margineni, in loc de Flo-
res114 st p. 409, n. 8, pomelnicul de la Gaiseni.
www.dacoromanica.ro
- 87 -
acela 1-a taiat Io Radu Voevod Calugarul..., in anul 7053, lung
lui Oct. 1" 684) (=1544).
Un modest organist care traeste la Brasov si moare acolo
pela 1560, Hieronimus Ostermayer, noteaza evenimentele ce
ajung la cunostinta lui 685) 5i este, In genere, destul de bine
informat 686). El stie de o prima domnie, foarte scurta, a lui
Paisie, pe care o purse insa la 1533, $i spune ca Domnul a fast
gonit de Turci 687), ceeace este exact. Apoi nu mai pomene$te
de Muntenia pang la anul 1544, cand scrie Ca: un voevod
roman din Caransebe$ anume Basarab Vodal, a intrat in Munte-
nia cu Husari $i Trabanti asupra lui Radu Voda si l'a gonit
din tard, dar acest Radu Vod a a venit asupra lui Basarab cu multi
Turci $i Tatari $i l'a omorit cu toata ceata lui, de au seapat
foarte putini" 688). Adaog'O ca anul urmator, in Fevruarie, Turcii
au depus pe ROdu si l'au inlocuit cu Mircea 689). Aceasta din
urma itire este foarte exacta si Intareste credinta ca, 5i in
privinta incursiei lui Laiot, Ostermayer a fost bine informat
cand o aseaza spre sfarsitul domniei lui Paisie.
In fine, in Mai 1544, Radu Voda da un hrisov din Nick-
pole 690).
Acestea sunt elementele de care dispunem pentru datarea
incursiei lui Laiot.
In afara de acesta, data personagii joaca un rol princi-
pal in imprejurare: Stroe Pribeagul din diferitele izvoare citate,
si Stanciu vistierul ingropat la Verbila. Identificarea for pre-
zinta greutati.
Un Stroe vel ban, cum, i se zice pe piatra tornbalii, nu in-
tampinam in- divane pe acea vreme. Cunoastem, intre 1536-9,
un Stroe continuu paharnic, tai Intre 1536Ian. 1541 alt Stroe
mereu spatar. Dar, pe cand spatarul reapare incidental la
1542 $i 1544, si este taiat abia in Martie 1543 de Mircea Cio-
banu1691), lui Stroe pah. i se pierde urma dela 1539. S'ar putea
ca acesta sa fi pribegit la 1539 ()data cu banul Serban, si el
sä fie Stroe Pribeagul" 692).
Cat priveste pe Stanciu, nu cunoastem in divanele dintre
1530-1545 alt boer cu acest nume, decal pe Stanciu v. post.
Intre 1542-45 693 , $1 nil de acesta poate fi vorba. A existat insa
un Stanciu, din Pietrosani $i Negoesti se pare, fiu al lui
Toma banul cel ucis la 1536 694) 5i care se poate sa fi pri-
begit dupa taerea tatalui sau. Faptul ca. Stanciu vistierul este in-
684) Facsimile in Tocilescu, 1 c.Iorga, 1. c. 254. Cetirea corectata pentru
mine de par Popescu si St. Berechet,
685) Kemeny, Deutsche Fundgruben, I. PrefatA.
686) V. p. 70 n. 551.
687) In Kemeny, 1. c , I, 20.
688) Ibid. 29-30.
689) Ibid. 30.
690) Ilie Nicolescu, 1, c, 667.
691) Mag. ist. IV, 272.
692) Identificare admisa de Iorga, Hurmuz. XI, p. II, n. 2.
693) Hie Nicolescu, 1. c
694) V. p. 39, n. 287, p. 40, p. 90, n. 711.
www.dacoromanica.ro
88 -
gropat la Verbila, ctitoria lui Tama banul, ne IndeamnA la a-
ceasta identificare.
Ceilalti doi pribegi pomeniti de cronice, Mihalcea *i Manole,
sunt necunoscuti. Mihalcea ar putea fi Mihai, sluga lui Stroe. tin
Mano le Munteanul" se intampina in Ardeal la 1537 695).
Pe baza acestor documente, evenitnentele s'ar putea re-
constitui precum urmeazA:
Pe la sfar*itul lui Aprilie 1544, un pretins fiu de Domn,
Basarab Laiot, adapostit peste munti, porneste de acolo asu-
pra lui Paisie, IntovarA*it de ni*te pribegi cari se aflau In
Ardeal de pe la 1536 $i 1539, unii poate chiar mai de mutt.
Lupta se dA la Izvorul sau Fantana Tiganului, in Pra-
hova 696), aproape de Man. Mislea, ctitoria lui Paisie. Acesta
est. Infrant. Boerii *i oastea dau dosul ". Vistieria este sea;
pata de boerul Radu, fost vistier sub alti Domni Intre
1530-4 697), care o duce lui Paisie la Nicopole, unde se re-
fugiase Dornnui $i de unde da hrisov in Mai.
Laiot se meaza, In Targovi*te, *i in divanul sau face pe
Stroe mare ban 5i pe Stanciu mare vistier.
Dupd, douA luni, Radu Paisie se intoarce cu ajutor tur-
cesc Se da o noud, lupta; izvoarele nu ne spun in ce loc. Laiot
este ucis, iar Stanciu *i Stroe sunt prin ?i.
La inceputul lui Julie, Paisie, reinstalat, da un hrisov
din Targovi*te 668).
La inceputul lui Octomvrie ucide pe Stanciu *i pe Stroe.
Cel dintai este Ingropat In ctitoria lui, la Verbila; eel din urma
nu putem afirma unde. Sluga lui, Mihai, pune piatra comemo-
rativA care azi se atm in ctitoria lui Stroe dela GAiseni.
La 23 Oct. Paisie rasplate*te Intaia oara pe boerul Radu,
care-i scapase vistieria, iar la 17 Nov. a doua oara.
Cine a fost Basarab Laiot nu putem spune 699). Numele
indica un Danesc. Era poate fiul acelui Basarab, Domn de
o clips, dela inceputul anului 1529 700).
La 15 Martie 1544 Radu Voda Paisie dArue*te lui Dra,-
ghici spatarul $i lui Udriste vet vistier (din MArgineni), pentru
credincioasa for slujba, trei mo*ii pe care le catifica, de dom-
ne*ti, printre care *i Craiova701).
Acest sat, confiscat intre 1530-2 de Vlad Voda Innecatul
*i ddruit de el in acest din urmN an lui Hamza din Obislav 702),
a -banui ca fusese restituit de Vlad Voda Vintila" la 1535 lui
Barbu III Craiovescu, atunci mare ban, Si most In acelas an.
Radu Pasie a confiscat deci satul din nou, poate dupes raz-
vratirea de la 1539 a lui Serban banul, sot de CraioveascA.
695) Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, II, 188-191.
696) V. Marele dictionar geografic at Romaniei.
697) Ilie Nicolescu, 664-5.
698) Ibidem, 667.
699) Ipoteze ce mi se par inadmisibile, ibid. 662.
700) V. p. 67.
701) Grecianu, $irul voevozilor, cu divane, partea inedita.
702) Supra, p, 69.
www.dacoromanica.ro
- 89 -
Din dania de la 1544 a-s deduce ca, Craiova nu devenise
inca sediul stabil al !Daniel.
De$i numirea lui Mircea Ciobanul se face de Turci Inca
din Ianuarie 1545, Paisie se mini mentine path In Maxtie,
cand e m'azilit $i trimis tocmai In Egipt.
De la inceputul domniei, Mircea taie pe Coad5. vornicul,
pe fratele acestuia Radu comisul703), pe Albul (nu Dragul)
stolnicul, Stroe spatarul $i Vintila comisul 704).
Cel dintai mare ban de Craiova al lui Mircea VocIA Cio-
banul a fost Dragul, la 1545. Va fi indispus ins' pe crudul
Dorn, careil va fi Vaiat, ca'zi ii pierdem urma. In 25 Ianuarie
sau Iulie 7054=1546, mare ban de Craiova este Teodosie 705),
fiul acelui Neagoe vornic care ucisese pe Radu Vod.1 cde la
Afumati, iar prin mama sa Cap lea, fiica lui Staico 'din RI`,
je$ti, scoborItor din Vlad Voda., Calmgarul 706\) Cu asemenea
ascendentA, nu-i de mirare el In cartea pe care o da atunci
Bistritei pentru satul Muscelul, Teodosie sa fi avut $i boeri
mIrturii, ca odinioarA. Barbu II Craiovescu, printre cari $i
un Stoica banul, cu fratele sau Preda stolnic. Nu s'a putut in-
telege nici el cu Mircea Voda $i s'a razvrAtit Impotriva Dom,
nului, dar a fost Invins la Peri$, $i -raja odatA. cu Udrk-te
vistierul din MArgineni 707).
In locu-i constatam, chiar la 1546, doi mari bani de Cra-
iova, pe Dumitru $i Stan. 708). Acesta din urmA era nepot
de soil, al Domnului 709). Este zis cand ban Jilski, and Cra-
levski, i va ocupa In continuu functiunea Oa la 1552 710),
fAr'd a sta totu$i totdeauna In fruntea divanului. Pe Tanga el
mai figureath ca bani (nu mari) In divanele lui Mircea: Bel-
ciu, Barbu (din Watreni) $i Valoea in 1550, Pan' la 1551.
7031 Rev. de ist. arheol. si filol X, 276, n. 1. Poate ca el este Radu cel in-
gropat la Cascioare in lulie 1545, dar cand nu mai domnea Radu Voda, cum s'a
citit in inscriptie (Iorga, Inscriptii, II, 51-2). In divan n'am intalnit un Radu co-
mis pe acea vreme.
704) Mag. ist. IV, 272. Nici Vintila comis nu fig-ureazit in divane.
705) Arh. Stat. Man. Bistrita, pachet 19, doc. 4, cu data Ianuarie si cond. III,
p. 165, cu data Iu lie.(Fisele rap. g-ral P. V. Nasturel. Comunicat de d. N. Boicescu .
A fost stramosul bocrilor Cortleni.
706) Vezi supra., p. 67 n. 520.
7071 Ostermayer, 1. c. p. 32.Mag. ist. 1. c.Pseudo Const. Clipit. ed. Iorga,
61. Trebue deosebit de Teodosie, fiul lui Coada vornicul, amintit fara titlu la 1547
(Quellen, III, 408.Rev. de ist. arheoL filoL 1, c.), ca pribeag rechemat de Mircea
din Ardeal.
708) Stefuleseu, Doc. slavo-rom. 116-117.Cartea lui Mircea VocIA. de la 17
Sept. 7058=1549 care .intaiul sfetnic Teodor Craiovescu vel ban, (Arh. St. Cond.
Bistrita, III, p. 43), are evident data si numele banului (Teodor in loc de Teodo-
sie) gresit transcrise.
7091 St. Nicolaescu in Rev. de ist, arheol. filol. 1909, p. 78.Acelas, Docum.
slavo-romane, p 245.
710) Se gAse§te in divane in toti acei ani. Asa dar trebue O. fie identic cu
banul pe care izvoarele ardelene, printr'o confuzie probabil in privinta rudeniei
lui cu Domnul, it numesc tfrater Vaidae, la 1549 (Hurmuz. XI, 861 n.) la 1525
(Veress, Doc, privitoare la ist. Ardealului, Moldovei si Tarii Romanesti, I, 115-116).
De asemenea nu poate fi deca.t acelas cu Stefan banul, de care se vorbeste la 1550
(Hurmuz. XII, 862 n.) Un ban ajutator trebue sa fie alihai ban, secretarul Mircii
Voda,, amintit la 1552 ( Veress. L c., 102).
www.dacoromanica.ro
90
La 1552 Mircea Ciobanul e scos din scaun 711) de un Radu
(Ilia), fiul lui Paisie. In lupta, moare banul Stan 712). Radu
domneste panA la 1553, and Mircea reia domnia. Intr'un
divan al lui, la 1553, ban mare este un DrAghici713).
Banti din timpul lui PAtrascu Voda cel Bun, anume Vlad
la 1556, Stoicea la 1537, nu par sa.- fi fost mari bani.
Nu cunosc bani in a doua domnie a lui Mircea Ciobanul
la 1558-9. Dar, Craiovestii, de care nu se mai vorbise de
and cu rAzvrAtirea banului Serban la 1539, reapar in lap-
tele politice la 1559, cand Matei banul din Caracal, Craiovesc
despre mama 714), cade in lupta de la Boian inpotriva lui
Petru Voda, fiul lui Mircea Ciobanul si al Chiajnei715).
In timpul domniei acestui Petru (1559-1568) nu. cu-
nosc ban mare deal pe Neagoe, la 1560-3 tai la 1567 716)
Acesta, la 11. Ian. 7071=1563 dAdea, impreuna cu sotia sa
Anca (Craioveasca), un tetravanghel bisericii for din Coiani717).
De alta parte, in biserica de la DobrovAt se afla mor-
mantul Dobrei, ce a fost mare baneasa, moartA, in zilele lui
Mihnea Turcitu1718), deci intre 1577-1583 sau 1585-1591.
Dobra a fost fiica lui Mircea Ciobanul, iar fiii ei, zisi din
Banesti" lai cari trAiau la 1622, sunt cunoscuti 719). Cine a
lost ins'a sotul ei? Un hrisov de la 11 Aprilie 7163=1655 al
lui Con-tantin VodA Serban, confirm& lui Stan postelnicul din
Laeusteni, feciorul Barbului, nepotul Dabului sp'citar, o mosie,
pentru care acesta avusese pares Inainlea banului Neagul, gi-
nerele Mircii Voda" 720). Asa dar, sotul domnitei Dobra a fost
banul Neagul. Da-el acest Neagu este altul cleat Neagoe de
care am vorbit, atunci amine de aflat cand a fost ban mare;
daca este una si aceeas persoanA, atunci Neagu Neagoe a
fost casAtorit de doui ori.
Numai in domnia lui Petru Vod It (1559-1568) a putut
711) Dupes ce omoara. la 1548 pe Barbu, pe care-1 avusese vistier la 1545-6,
apoi vornic la 1547 (Ostermayer, 1. c. 34, 36.Quellen, IIi, 403-6-si 433-5.Hurmuz.
II, partea 1, pag. 247.Hurmuz. XI, 860, n. 2). Acest Barbu pare sa fi fost fiul lui
Toma banul. La 1574 se dl hrisov lui Tatul log. (din Bucsani) si sotiei sale Ca-
plea, fiica lui Barbu vornic si nepoata lui Toma banul, ca sa tie nive parti de
tnosie ale unchiului ei Stanciu, din Petrosani si Negoesti (I. C. Filitti, Arhiva G.
Gr. Cantacuzino, p, B). Cf. supra, p. 40, spita neamului Calei din Brancoveni. N'a
putut fi ucis in Nov. 1547 Vintila vornicul (Hurmuz.Iorga, XI, p Il si n. 4), de
oare ce figureaza in divane la 1548 (Filitti, 1. c. 201) si chiar la 1550 (Grecianu
Slrul voevozilor, partea inedita).
712) Veress, L c. 116. Veress crede gresit (ibid. 129) c ar fi vorba de
Radu Paisie.
713) Hrisov din 7061, fara lunA, la Arh. Statului, Cond. Manast. Margineni,
p. 297 bis (file g-ral P. V. Nasturel
714) Vezi p. 31.
715; Cronicele, 1. c.
716) Stefulescu, Tismana, 249.Grecianu, Genealogii, II, 176-7.Bul. Com.
ist. X (19311, p. 97.
717) Supra, p. 36, n. 261.
718) Iorga, Inscriptii, I, 213.
719) St. Nicolaescu, Doc. slavo-rom. 245.
720. Arh. Statului, Episc. Ramnic, pachet 7, netrebnit, doc. 1 si Manastirea
Brancoveni pachet 14, doc. 9, copie din 1814 lin fisele rApos. g-ral P. V. Nasturel,
comunicate de d. Boicescu). Mentionat si la Grecianu, Genealogii, II, 377.
www.dacoromanica.ro
- 91 -
fi ban mare Ghiorma, strain originar din Dipaliti 721), funda-
torul bisericii Ghiorma din 13ucuresti, adeverit numai ca vel
postelnic Inca la 1565, dar pe care un hrisov de la 1620 it ca-
Elia de ban 722). A putut fi deci ban mare numai la 1566,
deci nu l'am Intalnit ca atare, caci de la 1567 inainte marii
bani sunt cunoscuti.
In vremea aceluias Domn, la 1566, se iveste un preten-
dent, sprijinit de Papa, care se intituleaza Nicolae Basarab, fiul
Barbuli Nagorae 723.. Daces nu e vorba de un simplu aventurier,
titulatura ar indica pe un fiu al lui Barba, nepot al lui
Neagoe, ceea ce ar corespunde cu un fiu al lui Barbu III
Craiovescu 724).
De acum, Craiovestii nu mai joaca rol politic pang ce,
dupes moartea lui Mihai Viteazul, reuseste sa." ocupe scaunul,
sub numele de Radu Serban. Basarab, Serban postelnicul din
Coiani, urrnas prin femei al Craiovestilor 725). Tot Craiovesti
prin femei au lost apoi domnitorii Matei Basarab, Serban Can-
tacuzino, Const. Bramcoveanu si in fine Stefan Cantacuzino, cu
care se Incheie, in Muntenia, domniile boerilor de tars. Ti-
tulatura for de ,,Basarabi" n'are all temei decal inrudirea for
cu Neagoe Voda"..
De alta parte, masurile energice si chiar violente luate
de Radu Voc.121 Paisie si mai ales de Mircea Ciobanul, an curmat
veleitAtile de autonomie, sau de fazvratire, ale banilor Olte-
niei, dispusi sa cake pe urmele Craiovestilor. Marii bani au
fort reaclusi la situatia for initials, din vremea lui Vlad Voda
GalugArul Si a lui Radu Voda cel Mare, de Inal(i dregalori ai
statulm, cum erau sl maril vormci pentru Muntenia propriu
zisa. Domnii numesc sl revoaca dupa plat pe marii bani si
uneori lasa marea banie vacanta.
Sub Alexandru Vocla (1568-1577) ban mare, In primii
dos and de domme, 'este olteanul Dobromir, iar in anii urmAtori
figureaZO, in divan tot el, dar ca fost mare ban.
La 1569 traits un Mihail banul, fiul lui Stan Debelul
(adia Grosul) 726). El este identificat de d. St. Nicolaesca cu
Mihai marele ban, ai cdrui copii Hrisafina si Constantin sunt
ingropati la Bucovat 727), precizandu-se pe piatra tombala, a
celei dintai el, a murit In zilele lui Mihnea Voda Turcul, deci
la 1577-1583, sau 1583-1591. Socotesc Ins ca acestia vor
fi fost mai degraba copiii lui Mihai, Mihali, sau Mihalcea, care
721) Lampridi, Epirotice (in grec.), VI, 23, 31.
722) G-ral P. Vasiliu-Nasturel, Biserica Stavropoleos, p. 2-3.
723) Iorga, Pretendenti domne$ti, 1. c. 277-8, n. 8.Hurmuz. II, 560-1 $i
XI, p. XV, n.1.I. C. Filitti, Din arhivele Vaticanului, Ii, 14.Andrei Veress, Vechi
istorici unguri $1 sa$1 despre istoria Romanilor. In An. Ac. rom. 1929, pag. 54.
Iorga, Pretendentul Nicolae Basarab in Elvetia. In An. Acad. seria 3, seclia ist.
XII (1931).
724) Columna lui Traian, 1870, n. 8, p. 3-4.Cf p. 29.
725) V. p. 36.
726) Acad. rom pachet 40, doc. 40, in fisele g-ral P. V. Nasturel.
727) Doc. slavo-rom. 281, citeaza doc. la care m'am referit $i eu In nota
www.dacoromanica.ro
precedenta, dar nu-i arata data.P. V. Nasturel, in Rev. de ist. arh. fil. XIV, 117.
- 92 -
inteadevAr a fost mare ban, cum vom vedea indara, la
1582-3, pe cand. celalt Mihai, banul de la 1569, fiul lut Stan
Debelul, nu pare sA fi fost ban mare, cAci in aceasta, funtctiune
se afla Intre 1560-1569 Neagoe, dup:1 cum am aratat.
Pe un mormant tot din biserica de la Elroy At, se cite$te
c-1. In Dec. 7082=1573 a murit Stefan, marele ban. al Craiovei,
in zilele lui Alexandru Voda *i ale fiului sau Mihnea Voda 728).
Este curios ea se mentioneazl $i Mihnea, de$i la 1573 nu dom-
nise inc.. De alta parte, titulatura de mare ban ce se da, lui
Stefan, ofera greurati. El este un personagiu cunoscut, despre
care $tim precis ca, a fost om mare" sub Alexandru Vodlt.
$i ea a avut fiu pe Parvu clucer 729). Dar, in inscriptia de
la 1572 a bisericii. sale dm Bucovrat, 1 se .zice clucer 730), *i cu
acela$ titlu este mentionat, dup5, moarte, in doc. de. la 1586 739
*i 1590 732). Trebue sa admitem ca, va fi ocupat scurt timp
in ultimul an al vietii, la 1573, functia de mare ban.
Sub Mihnea. Turcitul (1577-1583) ban mare este tot Do-
bromir OA. la 1581-2, eand II urmeaza un Dumitru 733),
inlocuit $i el, la 1582-83, cu. un Mihai, Mihali, sau Mihalcea 734),
ispravnic la zithrea manastirei Tutana In 1583 735), grec, Ca-
ragea 736), acela* care va fi mai tarziu $i mane ban at lui
Mihai Viteaza1737). La 1582-3 intalnim tot odatA un ban at
scaunului Craiovei", pe Oprea (din DragMani), un auxiliar
deel at marelui ban.
La 1584, sub Petru Voda Cercel, mare ban este iara$
Dumitru.
In a doua domnie a lui Mihnea Turcitul (1585-1591)
ban mare la 1587-8 5i 1591-2 este Jane, epirotul, fratele
mamei lui Mihai Viteazul 738).
Aci este locul a se pune Intrebarea: cand a lost mare ban
de Craiova Mihai Viteazul el insus? -
Un hrisov de la 2 Mai 1613, al lui Radu Voda Mihnea,
vorbe*te de un sat care a fost vandut raposatului Mihail
Voevod Inc. de pe and a fost bani$or in judetul Mehedinti"739).
728) lorga, Inscriptii, I, 214. Acelas, Fundatiuni religioase ale Domnilor
romani in Orient. In An. Ac, rom., sectia ist. seria 2, tom. 36, p. 875.G-ral P. V.
Nasturel, in Rev. de ist. arh, fil. XIV. 113. 117. St. Nicolaescu, Petru Voda cel
Tanar si Petru Voda $chiopu, Buc. 1915, p. 15 nota.
729 Scrisoare din 15 August 1587, la N Forga, Contributii, in An. Ac. rom.
XVIII, pag. 77
730) St Nicolaescu, Doc. slavo-rom. p. 367.
731) Acelas, Petru Voda eel Tanar, p. 9.
732) Grecianu, Genealogii, II, 277.
733) Rev. ist. X (1924), p. 270.Este poate fostul ban mic de la 1577 $i 1580,
Dumitru din Va.lcanesti, primul sot al Doamnei Stancai.
734 In Sept. 1582 tdoc.la George D. Florescu) si Nov. 1583 (Rev. de istorie,
arheol. filol ).
735) An. Ac. rom. VIII, 229, unde Tocilescu 11 confunda cu Mihai Viteazul.
Iorga, Contributii la ist. Munteniei, in An. Ac. XVIII, 50.
736) Fara legatura cu familia mai tarziu domnitoare.
737) Vezi p. 94 si n. 753.
7381 I. C. Filitti, Mama $i sotia lui Mihai Viteazul. In Convorbiri literare, 52
(1921), p. 609.Rezultate confirmate si prin studiul lui Ioachim Craciun, Cronicarul
Szamosicky si insemnarile lui privitoare la Romani. Cluj, 1928.
739 ) $tefulescu, Doc. slavo-romane relative la Gorj, 339.
www.dacoromanica.ro
- - 93
De alts parte, Minai Viteazul insu*, intr'un hrisov de la
5 Sept. 1598, publicat de curand in intregime 740), emunkra
sate ce a cumparat in zilele lui Mihnea Voevod (1585-1591)
*i in zilele lui Stefan Voevod (Surdul, 1591Iunie 1592),
and am fost domnia mea vel stolnic, ei vel postelnic *i vel
ages *i vel ban craiovesc".
In (zilele Mihnii Vodia", ban mare a fost Iane eel BA-
tran", cum ni-o spune un act de la 1631711), *i el se intalne*te
inteadevar in aceasta calitate in divane la 1587 *i 1588. In
acest din urmfa an, Mihai erg 5i el ban 742), dar nu ban mare
ci banisor de Mehedinti, cum lamureste hrisovul citat de la
1613. Socotesc di el trebue sa, fie Mihai stolnicul din divanul
de la 30 Dec. 1590 al lug Mihnea Voda 743); totu*i, in Oct. 1591
un act patriarhicesc it califica. Inca de ban 744).
In Dec. 1591, sub Stefan WU. Surdul, Mihai este ade-
verit ca vel postelnic 745). Dupes aceasta, cum ni-o spune In-
su 746), ) a fost vel ages *i in sfar*it vel ban Craiovesc tot
in dom,nia lui Stefan. De oarece insa in Aprilie 1592, mare
ban in divan este 'ape 747), rezulta ca Mihai n'a inlocuit
pe acesta in dregatorie- decat spre sfamitul domniei lui Ste-
fan, care se incheie In Iunie 1592. De alta parte, cronicarul
ardelean Istvan Szamoskozy, care a folosit povestirea unui cre-
dincios al lui Mihai, Petru G-rigorovici Armeanul, ne spune 748)
ca Mihai a fost facut mare ban, prin mijlocirea lui lane);
la inceputul domniei lui Alexandru cel Rau, care se urea
in scaun In lunge 1592. De oarece insa, in regestul unui hri-
soy din 1593 am intalnit ca 'mare ban in divan pe Mama,
probabil_ citire gre*itA In loc de Mihai, am dedus ca titlul
atribuit lui Mihai era o confuzie derivata din fosta Jul func-
tiune de bani*or in Mehedinti. Ca atare l'am *i trecut in lista
banilor i ajutorilor for 749). Confruntand acum izvoarele ci-
tate 'mai sus, trebue sa rectific. Mihai Viteazul a fost intea-
devar mare ban de Craiova, si anume, probabil, de prin prima-
vara anului 1592, and domnea Inca Stefan Surdul, *i apoi
in primul an al domniei lui Alexandru eel Rau, 'Ora prin
vara anului 1593. Ramane Intrebarea: pe ce se va fi, intemeiat,
o Isuta, de ani mai tarziu, cronicarul Radu Popescu ca sa scrie
ca Mihai Viteazul a fost numit ispravnic in locul banului
740) De d Stoica Nicolaescul in Arhivele Olteniei, Martie Iunie 1931, p.
131.Partea care ne intereseaza am, mai fusese publicata de I. Bogdan: Patru
doc. dela Mihai Viteazul, in Prinos Sturdza, p. 155 nota si de St. D. Grecianu, Ge-
nealogii documentate. IT, 388.
741) Stoica Nicolaescu, Doc. slavo-roman, p. 297-8.
742) Ibid 301 Si Grecianu, 1. c. 387.
743) Filitti, Arhiva G. Gr. Cant., doc 653.
744, Hurmuz. X1V, 91.
745) lorga, St. 5i doc. V, 435-6,
746) Hrisov dela 1594 la Grecianu, 1. c. 388 5i hrisovul dela 1598 citat mai sus.
747) Iorga, 1. c. 290.
748) In vol. IV at lucrArilor sale, publicat in Monumenta Hungariae histo-
rica, Scriptores, XXX, 92-3.
749) Arhivele Olteniei, 1X (1930), p. 145.
www.dacoromanica.ro
94 -
de la Craiova, nefiind ban, ea nu voiau sa, pun, Domnii bani,
pentru ea', de multe on se scorneau galcevuri asupra domniei
de acolo"750).
Marii bani ai lui Mihai Viteazul suet cunoscuti751). Pe
langa romanii Udrea Baleanu *i Ca lotl Bozianu, au fost $i
doi greci, Manta 79 $i Mihalcea (Caragea) 753), iar la 1599
*i 1600 un Gheorghe 754 . Dintre banii mici, relev pe Armega,
fiindea, el este, poate, acel Andrei cAlugarul carele am fost
ban" de mai apoi 755).
De la Mihai Viteazul incoace, $irul marilor bani, cu ex-
ceptia anilor 1621-9 este neintrerupt pan5, la ocuparea 01-
temei de catre Austriaci.
g
www.dacoromanica.ro
- 96 -
butiile marelui ban. Un doc. de la 1641 It califica de jude-
deator al Intregii taxi a Severinului" 766).
Avem carts de judecata, ale marilor bani din sec. XVII
si 1putem afirma c,a ei judecau prin delegatie, express sau
tacita., a Domnului. Acesta era cazul de altfel pentru toti
dreggtorii si exista totdeauna dreptul de jeluire la Dom con-
tra hotararilor for 767). Un act de la 1602 ne scrum cum
Mihai V flea= Meuse unor proprietari carte la Craiova, la
Calota vel ban" ca sa judece 768). Este evident ca, nu putea
fi vorba de o autonornie a Olteniei sub un Domn ca Mihai
Viteazul. La 1605, aniarele ban Preda Intr'o carte de judecata
.eu 11 boeri martori, printre cari doi bani, incheie cu for-
int/a Intr'alt chip sg, nu fie" 769). Totusi, in divanul domnesc,
marele dicer Radu Buzescu trece Inaintea fratelui sau Preda
marele ban. lntr'o pncin'a de rumanie la 1643, formula finals:
tine va mai (scorni path% de acum Inainte, sa, nu se creaa"770),
nu exclude posibilitatea de a recurge la judecata Domnului.
De fapt, se si recurge adeseori. Astfel, la 1656 banul China
(Rudeanu) scrie tie, fecior de c , Eftimie (care calcase
mo3ia unei starite i aceasta se plansese Domnului), Voila, au
vrut sa trimita, s,a te spanzure si am avut si eu scarba de care
Voda. Vol trimite sg, te spanzure in mosia mangstirii"771). Banii
dadeau partilor In galceavg. pentru pamant, 6, sau 12, sau
24 boeri socotitori, tot cu o pecete a domniei" 772).
Paul de Alep spune ica Voda Constantin Serban (1634-8)
a mai redus din atributiile banilor, din cauza abuzurilor ce
faceau 773).
Cronicarul Radu Popescu vorbeste ca de ceva excep-
tional ca la 1669 Mares Bajescu, numit mare ban de Craiova,
nu s'a dus ca cats bane de mat waintea lui, smeriti, ci
cu mare pomp4 s'a gatit, cu slujitori multi din Bucuresti,
cu grapa, alio& cu steag banesc, cu trambita, surle, si dupa
dansul gloats si cati-va copii din casa, cu sulfite, iar inainte
ch.ti-va povodnici Impodobiti" 774).
U carte a marelui ban Cornea Brailoiu, de la 1697, la,-
mureste si mai bine asupra raporturilor cu domnia: [cutarel
s'au fost jeluit Mariei Sale Domnului nostru... si M. Sa... i-au
lost, facut o cinstita, carte... la banul Vintila. (Corbeanu, de la
1688-1692) ca sa-i faca, dreptate , iar In Cara and au
lost acum, jeluindu-se el la M.-Sa..., cu porunca. M. Sale..,
766) C. C. Giurescu, Contributii, 48.
767) Cf. I. C. Filitti si D. I. Suchianu, Contributii la ist. justitiei penale in
Principatele romane, p. 12-13.
768 Revista istorica (a lui lorga), I (1915), p. 223.
769) Ghibanescu, Surete si izvoade, VI, 182.
770) Hasdeu, o. c. III, 2407.
771) Acad. rom. pachet 90, doe. 61.
772) Iorga, in Arhivele Olteniei, IV, 283.
773) CitItttoriile lui Macarte de Antiohia, trad. Cioranu, p. 194.
774) Istoriile Domnilor Tarii Romtinesti de (Pseudo) Const. Citpitanul, ed.
Iorga, p. 165.
www.dacoromanica.ro
- 97 -
au venit $i inaintea noastra". Judecata urmeaza apoi in fata
lui Vod,a, care spune, In hotardrea de la 1699, ca au mar-
turisit oi... boerul D-mele Cornea vel ban cum ca marturiile
[sunt adearate]" 775).
Tot in vremea lui Const. Voda Brancoveanu, la 1695,
intalnim un vataf banesc al scaunului Craiovei" 776), fAra
sa dot afirma data functia lui era deosebita de aceea a is-
pravnicului. scaunului. Acestin ispravnic i se mai zice, la 1706,
judec5.tor al scaunului Craiovei" 777).
Cu privire la ultimii maxi bani dinainte de ocupatia au-
stria* am de relevat ca n'a existat un ban mare Nicolae
Obedeanu la 1716. Parerea contrary era intemeiata pe inte-
legerea gresita a unui raport In 1. german& al s5."rdarului
Barbu Brailoiu: raportez si ca... m'am dus la Craiova cu
gandul de a prinde pe ban si pe un boer insemnat N. Obe-
deanu.... dar acesslig trecusea de partea cealalt5," 778). Se vede
dm c"51 e !vorba de cloud. persoane deosebite.
Banii de Severin.
On divan).
? 1372-3 Lucaci.
1391 Deagan
1394 Stanila
1398 Dago'
14,9 Radu Caloti
1413 Radu
1415 Radu si Aga
1418 Radu si Aga
1421 Aga
Banii Olteniei.
Mari bani. Banff.
(In divane).
1492-3 Barbu I Cralovescu.
1494 Datco.
1498-1511 Barbu I Cralovescu.
1511 -1512 Barbu 1 Cralovescu si Datco. 1511 Radu, ban de Meh. (in divan).
1513-1515 Barbu I Cralovescu si Datco.
1516-1520 Barbu I Cralovescu . . . 1518 Stanciu (Dr5goescu)
1520-1521 Preda Cralovescu 1520-1 Stan; stolnic at banului.
1522-1524 Parvu Craiovescu.
1524 August Tatul.
1525-1528 Parvu Cralovescu.
1529 Radu.
1529 1530 Barbu 11 Cralovescu
800) Iorga, St. doc. VIII. 160.
801) Arhivele Stat. Admin. vechi No. 10, dosar 261, din 13 Aug. 1831.
www.dacoromanica.ro
- 101 -
1531-1533 Hamza (din Obislav), zis cand 1532 Toma (din Pietrosani?), in divan.
Cralevski, cand Jilski 1533 Viad (Buzescu) gi Toma, In divan.
1533-1535 Barbu 11I Craiovescu, zis and 1534 Vlad 4I Toma, in divan.
Cralevski, cand Jilskl 1535 Toma, in divan.
1535-1538 Serban (sot de Craioveadca),zis 1536 Toma, in divan.
and Cralevski, cand Jilski
1539
1540 1540 Stanciu si Pravat, In divan.
1541
1542 Craciun.
1543
1544 . Stroe (din Florelti).
1545 Dragul
1546 Teodosie (din Peris) . . . 1546 Stoica.
1546 Stan si Dumitru.
1547-1553 Stan, zis cand Cralevski, cand 1550 Belciu, Barbu (din Zatrenil Valcea,
Jilskl 1551 Pana, in divan, in divan,
1552 Mihai.
1553 Draghici.
1554
1555
1556
1557
1558
. ...... . .
1556 Vlad.
1557 Stoicea sl Costea
1559
1560-1563 Neagoe
1566
.....
Ghiorma (din Dipaliti)?
.
1559 Matei (din Caracal, Craiovesc des-
c. 1560 Toader i) pre mama).
1567 Neagoe.
1568-1569 Dobromir (probabil Filisanu) 1569 Mihai (fiul lui Stan Debelul), Du-
mitru (fiul lui Stan banul), Dragusin
(din Hotarani), Petru (din Mien*
1570 Dobromir (ca lost mare ban) c. 1569-1577 Radu (Verzescu, din Desa),
1571 Viad (al Caplet, din Cocorasti,-1-1577),
1572 Dobromir Mihnea (din Hurez), Amza (din Cre-
1573 Stefan ? testi), Lupu (din Vravor), Draghic1
(din Barbatesti).
1574 Dobromir (ca lost mare ban)
1575
1576 Dobromir (ca lost mare ban).
1577-1578 Dobromir . . .
. . 1577 Calota (din Gardesti), Dumitru
.
1) Toader ban, cu sotie Granda, sunt amintiti intr'un act dela 1569. (File
g-ral P. V. Nasturel).
www.dacoromanica.ro
- 102 -
1591-1592 lane (epirotul).
1592-1593 Mihai (Viteazul).
1594 . . . . . . . 1594 Sava 2)
1595 Manta (grec), Mihalcea (Ca- c. 1595-7 Tudor ($aitanul ?).
ragea, zis din Cocor5sti).
1596
1597 . . . . . . . . 1597 Dumitru (din Mogosesti).
1598 Mihalcea, Udrea (1351eanu),
Calota (Bozianu).
1599 Mihalcea, Calota, G-ghe (Rat ?) 1599 StAni15 (ot Costeni).
1600 Mihalcea, CalotA, Gheorghe c. 1600 Barbuza.
1601 Mihalcea, Udrea 1601 Gheorghe din VAlcanesti (sub
1602 Nistor Ureche 3) Radu Serban).
1602-1607 Preda (Buzescu, din Cepturoae) 1602 VodA (din Lacusteni) si Sidor.
1605 Voda, Panait (din Hotarani si
Strejesti).
c. 1606 Patrasco (din Seaca).
1608 c. 1605-1613, Stoica (Bucsanu din Me-
1609 risani), Dragan (din Glena), PAtru
1610 (din Glena).
1611-1613 Tudor (Saitanu) 1613 CrAciun (din Ball).
1614-1616 I2 nache (Catargi) . . c. 1613-1618 Dr5ghici (din Vals5nesti),
1616-1618 Dumitru (Mogosescu) Dragomir (din Luceni), Stan
(din Dobriceni).
1618-100 lanache (Catargi) 1618 PAdure (din Sacueni), Parvu
(din Mihaesti).
Ispravnici ai scaunului Cralovei.
1620 Mihai Dascalul 4)
1621
16 22 1622 Asian (din Moldova), fostvel yore).
1623
1624
1625
... ... .
.
.
.
1624 Ivasco (Baleanu), vel vornic.
1625 Musat, vel clucer.
1626 1626 Fierea (Leurdeanu), vel logof5t.
1627
1628
1629
1630 Ivasco (BAleanu).
1631 Miho (Racota),
1631 Hrizea (de la Balteni, ilfov).
1632 Stefan Boul (din Moldova).
1632 Asian (din Moldova) 6)
1633 Radu Buzescu.
1634-1637 Hrizea . . 1636 Tudor.
1637-1641 Teodosie (Corbeanu-Buzescu),
1641 Vasile Paindur.
1642-1643 Dragomir (fratele Doamnei Stanciii).
1644-1645 Barbu (Poenaru).
1646-1652 Ghiorma II (Alexeanu).
1653-1654 Spahiul (din Vals5nesti).
1654-1655 Ghiorma II (Alexeanu).
1655-1657 Chirca (Rudeanu) . . 1655 Chera arma§ si Tovoi vAtaful.
1656 Stroe clucer.
1656 Dragota (Poenaru), postelnic.
1657 Badea clucer.
1657 Stroe clucer.
2) Ioachim CrAciun, o. c. 198.
3) Hurmuz. Supl. II, vol. III, p. 147.
4) Stefulescu, Doc. slavo-rom. 401.
5) C. Giurescu, Despre boeri, 111.
www.dacoromanica.ro
6 Iorga, St. si doc. IX, 6 si 11.
- 103 -
1658 Preda (BrAncoveanu) . . . . 1658 Preda (Paraianu) *Alan 7)
1658 1660 Manul . . . . . . . 1659 Preda Bucsanu vel logofAt 0
1661-1662 Preda (Buclanu) . . 1661 Stan vataful 9)
. .
1662-1664 Gheorghe (Baleanu) . 1662 Chera agA
. .
Ille Stirbei.
1719-1726 Gheorghe Cantacuzino (fiul lui 1719 Dumitrascu (Dositei) BrAiloiu,
Serban Voda), cu titlul de ban. Staico Bengescu, Gr. Vlasto,
Const. Strambeanu.
1721-6 Grigore Baleanu, Radu Go-
lescu, life Stirbel, Staico Bengescu.
1727-1737 presedinti austriaci . 1727-9 Dositei BrAiloiu, Gr. VastO,
Ilse Stirbei, C. Strambeanu
1729-1732, Ion Wilhelm Wogt, Ion
Bileanu, Stefan Parscoveanu, Gr.
Vlasto, Nicolae da Porta.
1732-3, Ion Wogt, Gr. Vlasto, Ma-
tes Glogoveanu.
1733-7, Ion Wogt, Gr. Vlasto, Ste-
fan Parscoveanu, baronul Viechter.
Mari bani.
1737 Dec. Radu Com5neanu, serdar (numit
de Domn).
1737 Dec. Matei I3515cescu (ales de boerl,
instalat de Turci sf confirmat de Domn).
www.dacoromanica.ro
--105-
1767-8 Ianache Hrisoscoleo.
1768-9 PArvu Cantacuzino . . . 1768 Stefan Topliceanu, sardar.
1768-9 Manole Giani (Roseti) v. post.
www.dacoromanica.ro
- 108 -
INDICE
Ad ,m, ban 1631, p. 95 n. 759.
Aga, ban de Severin, 18, 100.
Albu ccl Mare, boer, 53,1n. 407.
Alba, stolnic 1490, p. 20-21.
Albu, stolnic 1539-1544, p. 85-6, 89.
Albu, Golescu, clucer t 1574, p. 24, n. 139.
Aldea, vezi Alexandra Voda.
Alexandra Vodi, vezi Nicolae-Alexandru.
Alexandi a Voda Aldea. 75-6.
Alexandra Voila, fiul Mircii, 32-4, 36, 42, 51, 91-2.
Alexandra Vodd cel Rau, 45, 93.
Alexandra, fiul lui Harvat logofAtul, 39, n. 287.
Alibeg, Mihaloglu, 76.
Almajele. vezi Halmajeie.
Amlas. 6, 11.
Amza, vezi Hamza
Anca din Coiani, 31-2, 36-8, 42.
Ancuta, fiica lui Radu Voda $erban, 37.
Andrei III, regele Ungariei, 6.
Andrei ailig-1ml, Post ban, 94.
Antonie, sfantul, 18.
Anlonie, vet canfaras 1799, p. 105.
Apor, Ladislas, Voevod al Ardealului, 7.
Aposfoli, biserica sf., 59.
Arcanii, sat, 17.
Arles, 5-7. Vezi ti Curtea de Arges.
Argeloidnu. Constantin, 97, 104.
Arghiropol, Iorgache, 106.
Arghiropol, Lucache, 106.
Armas, 22-3.
Armega, din Bascoveni, ban, 94, 101.
Amok:, manAstirea. 43, 57 n. 436.
Asian. vet ban, 102.
Atanasie, v. paharnic 1758, p. 104.
Atanasie, v. pah. 1782. p. 105.
Athos. muntele, 25, 45.
Au onomia 011eniei, 98-9.
www.dacoromanica.ro
- 110 -
Brcincoveni, sat, 24, 39, 41, 44.
Brdncoveni, m5.nastirea, 32 n. 220.
Brancoveanu. Constantin Voda. 26, 43-4, 47. 51. 55, 81-2, 91.
Brancoveanu. Constantin. vet ban 1758. p. 104.
Brancoveanu, Grigore, 106.
Brdricoveanu, Manolache, 106.
Brancoveanu. Nicolae, 105-6.
Erdncovici. Maxim, 177. 49.
Branoti, sat, 30. 41, 69.
Brede4anu, Barbu, 52.
Bratilov, sat, 19.
Bresni(a, sat, 18, 31.
Bucov, sat, 21, n. 142.
Bncovei(, sat, 31-2, 34-7, 70. 91 2. Vezi si Stefan vet ban,
Parvu vtori clucer.
Bucsani, vezi Preda, Stoica, Tatul.
Bujoreanu, Serban, 103.
Bunea Gradi$leanu, 1706, p. 103.
Barbel ek, vezi Vurpar.
Buzesti. boierii, 95. Vezi gi Preda, Radu, Teodosie, \lad.
Cciinaicamia Craiovei. 97 8.
Calea din Brancoveni, 41-3.
Calea, sora lui Maid Basarab, 43.
Calf oglu, Alex., 105.
Caliarhi (zis si Florescu). Antonache, 104.
Caliarhi, Costache zis Chiani), 105-6.
Caligari, Vasile, 105.
Calotd. vezi Radu Calaca.
Calotd,vornic 1517, p. 67 n. 520.
Calota Bozianu, vet ban, 42-3, 94, 96, 102.
Calotd din Grad4te, ban, 101.
Caloto din Garde.Fti (probabil tot Gradiste vi acelas ca prece-
deutul). ban, 101.
Cdmpineanu. Constantin, 107.
Campulung, 5-7.
Canfacuzino, Constantin stolnicul, 51-2, 81-2.
Canfacuzino, Elena postelniceasa, 34, 37 n. 266; 38, 80.
Cantacuzino, Gheorghe, fiul lui Serban Voda, 103.
Canfacuzino, Matei. vet ban, 104.
Cantacuzino, Mihai spatarul, 51-2.
Cantacuzino, Jlihai genealogistul, 81-2, 85, 98, 105.
Cantacuzino. Parvu, vet ban, 104.
Cantacuzino, Radu comisul, 52.
Cantacuzino, Serban Voda, 54, 80, 91.
Cantacuzino, Stefan Voda, 52, 91.
Cdpitani de- jade( , 95.
Caplea. fiica lui Barbu vornic, 39 n. 287..
Caplea, fiica lui Maid. din Caracal, 32.
Caplea, fiica lui Staico log. din B5jesti, 67 n. 520.
Caplea, fiica lui \'lad Vodil Calugarul, 24 n. 142; 28 n. 176; 60
61 n. 468.
Caracal, 32. Vezi vi Matei $i. Vlasan din ,....
Caragea, Antioh, 104.
Caragea, Constantin, 105 6.
Caragea, Ion Voda, 99, 105.
Caragea, vezi Miltalcea.
Caragea. Scarlat, 105.
Carliry Orbul, 74.
Carol Robert, regele Ungariei, 7-9, 12.
www.dacoromanica.ro
Carstian, vornic, 20-1.
Cascioare, manastirea, 89 n. 703.
Casele beinesti din Craioua, 82.
Catalina, doamna lui Radu Voda cel Mare, 56 7.
Ceaurii, sat, 17.
Cerne(i, sat, 95.
Chera, armas, 1655, p. 102.
Chera, aga 1662 (poate acelas), 103.
Chesarie Halepliu, episcop Rfimnic, 81,
Chirca Rudeanu, vel ban, 96, 102-3.
Chiustendil, vezi Velbujd.
Cireselul, sat, 17.
Cisldu, sat, 63 n. 492.
Ciuperceni, sat, 21 n. 121.
Cladova, 13.
Clara Doamna, 14.
Clejani, lupta de la, 62.
Cnezate romanesti la 1247, p. 4-5.
Coada, vornic. 85-6, 89.
Cocorasti, vezi Mihalcea. Vlad.
Coiani, sat, 3.1 n. 236; 90. Vezi Anca si $erban din
Comani, vezi Vadul Comanilor.
Comcineanu, Radii, 97, 103-4.
Comosteni, sat. 32.
Conrad, conte de Talmaci, 3, 8.
Constantin, hiv vel vistier 1755 (probahil Strambeanu), P. 104.
Constantin $erban Voda, 96.
Corbeanu, vezi Teodosie, Vintilg.
Corliilel, sat, 34 n. 236; 41, 41.
Cornatel, sat. 33, 34 n. 236.
Cornei(eni. sat. 34 n. 236. Vezi Socol si Vin lila din...
Cornea Brailoiu, vel ban, 96-7, 103
Corwin, vezi Ion, Matei.
Costea, ban 1557, p. 101.
Costea, saw Costin Mihalescu). 105.
Costeni, sat, 15. Vezi Stanilii din .....
Costesti, sat, 19.
Coruna, maniastire, 33, 91 n. 751.
Coleana, sat, 42.
Cotmeana, mfmastire, 72.
Cozia, 47.
Criiciun, ban 1154. p. 19, 100.
Craciun, vel ban 1542, p. 84, 101.
Craciun din Bale, ban 1613, p. 102.
Craioua, 20-1, 28,. 54, 69, 75, 82, 88.
Cre(esti, vezi Hamza din .....
Crclulesen, vezi Kretzulescu.
Criva, sat, 20.
Crusedol, manastire 47.
Cumania, 4-5.
Curtea dc Arges, 6-8, 16, 45, 48 55 6, 63 n. 485.
Dabu din Ldcusteni, 90.
Ddmboui(a, cetatca 13.
Dan I, Domn, 16 17, 51, 75.
Dan II, Domn, 18, 51.
Dan, pretendent 1521, p. 62 n. 475; 67 n. 523.
Danciu, vel vornic 1510, p. 27 rt. 164; 60.
Danciu din Brdncoveni (tatal lui Matei Basarab). 32 3, 41 4.
Danciu Craiouescu, 20. 24 6, 58. si erata, ad p. 26 si 27.
www.dacoromanica.ro
- 112 -
Danciu din Popesti, 44 n. 323.
Danciu Gogoasii, stolnic 1482, p. 72.
Danciu, fiul lui Tepelq, 50, 51, 59, 78.
Datco, vel ban, 19-21, 60-1, 100.
Datco, armas 1543, p. 41-4, 74.
Datco, fiul lui Vlasan din Caracal, 32, 41.
David din Brfincoveni, 43.
Dealu, manastirea, 27, 54, 58, 61.
Decapolitu, vezi Grigore.
Dediu, ban, 20, 100.
Depalta, vezi Tipaldo.
Desa, vezi Radu Verzescu din .....
Despina, Doamna, 49, 66.
Deueselu, sat, 41.
Dezerenbam (banul unguresc de Severin), 3, 83, si erata ad. p. 3.
Dia, vezi Radu din .....
Diboglu, Teodorache. 105.
Didilesti, sat, 21 n. 121; 22 n. 125.
Diicu, ban, 20, 100.
Dionisie Szecsg, ban unguresc de Severin, 8, 9 n. 39.
Dohoca, vezi Ladislas de .....
Dobra, marea baneassa, 90.
Dobriceni, vezi Stan din ......
Dobromir, vel ban, 91, 101.
Dobroucir, sat, 90.
Dobrouoe, parcalab, 31 n. 207; 39.
Doljiul, 18.
Dositei Filiti, mitropolit, 52.
Drown, ban de Severin, 18, 100.
Dragan, postelnic 1528, p. 67 n. 520; 68.
Drawn, ban 1581, p. 101.
Dragan din Glena, 102.
Drcigasani, vezi Oprea.
Draghici Craiovescu, 30, 58 n. 441; 69.
Draghici din Floresti, vornic, 34 n. 242; 38, 74 n. 594; 86.
Drcighici din Mcirgineni, vornic. 33-4.
Drcighicz Gogoasii, Domn, 72-3.
Drtighici, postelnic 1544, p. 88.
Draghici, vet. ban, 1553, p. 90, 101.
Draghici din Barbtitesti, 101.
Draghici din Valsa'nesti, 102.
Draghici, ispravnicul scaunului Craiovei, 1664, p. 95 n. 758; 103.
Draghici, spAtar 1712, p. 103.
Dragodan, pretendent 1521, p. 62 n. 475 si erata.
Dragoesti, vezi Stanciu si Tudor din .....
Drdgoi, ban de Severin, 18, 100.
Dragomir, pArcalab, 13.
Dragomir, ban 1491, p. 20, 100.
Dragomir Calugarul, pretendent 1521, p. 62.
Dragomir Colugeirul, pretendent 1521, p. 62.
Dragomir, spatar, fratele Tomii banul, 39 n. 287.
Dragomir din Hotarani, 101.
Dragomir din Luceni, 102.
Dragomir, vel ban 1612, p. 102.
Dragomiresti, sat, 24 n. 142.
Dragoslau Purcariul, pretendent 1521, p. 62 n. 475 si erata.
Dragotei Poenaru, 102.
Dragul, stolnic 1539, p. 85.
Dragul, vel ban 1545, p. 89, 101.
Dranouul, sat, 41.
Dridih, vezi Giurgiu.
www.dacoromanica.ro
- 113
Drincea, sat, 32; riu, 34 n. 236.
Dudescu, Constantin, din sec. XVIII-lea, 104.
Dudescu, Constantin, f 1828, p. 106.
Dudescu, Nicolae, 105.
Dumitrasco, paharnic 1671, p. 103.
Dumitru, biserica Si. ...., din Craiova, 54, 82.
Dumitra Ghizdaval, ban, 19, 100.
Dumitru, paharnic 1490, p. 20-1.
Dumitru, vel ban 1546, p. 89, 101.
Dumitru, fiul lui Stan Debelul, ban 1569, p. 101.
Dumitru din Vdlcdnesti, ban, 1577, p. 92 n. 733; 101.
Dumitru, vel ban 1581, p. 92, 10t.
Dumitru Mogosescu, 51, 102.
www.dacoromanica.ro
- 115 -
Ion, cncaz roman la 1247, p. 4-5.
/on Corvin, 17.
lordache, vel varnes 1740, p. 104.
losif Bobulescu, episcop, 4 n. 8.
losif, comis 1741, p. 104 n. 10.
1psilanti, Alexandru VodA, 83.
Ispravnicii scaunului Craiouei, 93, 97.
Ivan, pribeag, 74 si erata, ad p. 74.
Ivan, postelnic, soul Margii, Iiicci lui Matci din Caracas, J1,
34, 37.
Juan, vataf 1670, p. 103.
law° Baleanu, 1624, 1630, p. 102.
Masco Golescu, vornic, 33 4.
!wont Tiganului, vezi Fanlana Tiganului.
Jales, judetul, 17 19, 21.
Jarcourit, sat, 18.
Jidostita, sat, 15, 18.
Jilscogo tory, vezi Targu Jiului.
Jiul, judetul, 17.
www.dacoromanica.ro
- 120 --
Romania, Manolache, 105
Roseti, loan, 104.
Rosati, Scar lat, 107 si erata.
Rosiuia, sat, 21 n. 121.
Roxandra, fiica ltd Neagoe VodA, 56, 66, 67 n. 523.
Rucar, lupta de Ia, 63 n. 488; 65 n. 500.
Rudeanu, vezi Chirca.
Rune'', sat, 19.
Rusii de Vede, 21 n. 142.
www.dacoromanica.ro
- 121 -
Stanciu, vel postelnic 1603, vel paharnic 1607, p. 43
Stcinesti, mandstire, in Valcea, 19.
Stanesti, biserica din, Prahova, 73 n. 584.
SIdnilei, ban de Severin, 18, 100.
Stdnill, vornic 1553, p. 39 rt. 287; 79.
Sldnild din Costeni, ban 1599, p. 102.
Stoene.Fti, sat, 13.
Stoica, ban 1546, p. 89, 101.
Stoica Bncsanu, din Merisani, ban, 102.
Sloicea, ban 1557, p. 90, 101.
slolnicul banului, 23, 99.
Strdmbeanu, Constantin, 103-4.
Stramtul, sat, 19.
Strasimir, tar din Vidin, 10 -11, 14.
Slrehaia, 19, 22, 83.
Strbe, spatar 1490, p. 20.
Stroe, spatar 1536, 1544, p. 85---7.
Stroe, vel pah. 1536-9, p. 87.
Stroe, Pribeagul (acelas), 71, 85, 87.
Stroe, din Floresti, vel ban (acelas), t 1544, p. 86, 88, 101.
Stroe, clucer 1656, p. 102.
Sturza, Dumitrasco, vel ban 1760, p. 101.
Sutzo, Costache, 1791, p. 105.
Sutzo, Costache, 181'6, p. 106.
Sutzo, Iorgache, 1785, p. 105.
Sutzo, Ghcorghe, 1819, p. 106.
Sutzo. Nicolae, 1817, p. 106.
$erban, vel ban, 30, 36, 67, 69, 70-1, 81, 87-8, 101.
Serban I de la Coiani, postelnic, 36.
Serban II de la Coiani, postelnic (viitorul Radu Voda 8er-
ban). 36.
,5ipot, sat, 19.
Si$man, tar din Tarnova, 11.
Sistou, 63.
Sitoae, sat, 35.
Sitoae, vezi Marcea si Velica din .....
Stefan Vodd Surdul, 1591-2, p. 41, 93.
Stefan banal, vezi Stan vel ban.
Stefan de la Bucoud(, vel clucer, vel ban, 32 3, 31 n. 215; 92.
Stefan Bout, vel ban, 102.
Stefan ieromonahul 1839, p. 4 n. 3.
Steldnita Vodd al Moldovei, 49, 66.
Stefeni, lupta de la, 62.
Stirbei Badea, 1759, p. 104.
Stirbei Constantin, vel ban, 103.
Stirbei Ilie. 103.
TtIlmaci, sat, 6, 8.
Tdmna, sat, 41.
Tdmpeni, sat, 41.
Torgouiste, 29, 62, 76.
Torgsor, vezi Mihai si Tudora din
Tdrgu 'Mid. 17, 21, 83.
Tdrnoua, 11.
Teildrani, vezi Preda din .....
Tatari, 8, 16.
Tatul, vel ban 1524, p. 65.
Taint, vel logofat 1540-4, p. 85-6.
Tatul din Bucsani, logorat 1574, p. 39 n. 287: 90 n. 711.
Teodosie Vodd, fiat lui Neagoe Vod.1, 29, 46, 48. 611 61, 78.
www.dacoromanica.ro
7- 122 -
Tcodosie din Peris, vel ban, 67 n. 520; 89, 101.
Teodo.sie, fiul lui Coada vomicul, 89 n. 707.
Teodosie Corbeanu-Buzescu, vet ban 1637, p. 102.
Tercz, cetatea, vezi Bran.
Tihomir, tatal lui Basarab I, p. 6.
Tilisca, sat, 11.
Timisoara, 9-10.
Tipaldo, Ioan, 106.
Tismana, 15-17, 19 20, 22, 24, 27, 83.
Tinoasa, riu in Teleorman, 34-7.
Tonic! banal, 39 n. 287; 69, 71, 73, 81, 88, 90 n. 711; 101.
Topana, sat, 55-6.
Topesti, sat, 22.
Topliceanu, Stefan. 104.
Topolnita, 15.
Tosirchi (?). vel comis 1740, p. 104.
Tovoi, vataff 1653, p. 102.
Trapezunda, Stefan, vel ban 1753, p. 101.
Tudor logotett, din Deagoesti, 73.
Tudor, ban pe la 1560, p, 101.
Tudor, ban in vremea lui Mihai Viteazul, 91 n. 751; 102
Tudor, ban 1636, p. 102.
Ted ore din Tdrgsor, 53.
Tunusli, fratii, 85.
Turchfest, ceta tea. vezi Bran.
Turcinesti, sat, 17.
Tutana, mangstirea, 92.
Tepelus, vezi Basarab Voda cel Tanar (Mlad.).
Udrea Baleanu, vel ban, 94, 102.
Udriste din illcirgineni, vet vistier, 85, 88-9.
Urtriste din Illcirgineni, ban 1581, p. 101.
Urati, sat, 31 n. 211; 85.
Urzica, sat, 41.
Vdcarescu Barbu I, vel ban, 104.
17.4c4rescu, Barbu II, vell)ain1106-7.
Veiciirescu. Enhchita, vet ban,106.
Vdcarescu, Nicolae. 106.
Vdcarescu, Stefan, vel ban, 104.
Vadat Cumanilor. 22 n. 125.
I'd !can, vama, 22.
VOIcanesti, vezi Dumitru si Gheorghe din .....
Vdlcea, ban 1550, p. 89, 101.
Vadsiinegli. vezi Draghici qi Spahiul din ....,
Varlaam, Constantin, vel ban, 102.
Varna, 11.
Varlopu, sat, 35.
Vasile Paindur, vet ban, 102.
Vatafi, 22, 97-9.
l'e/bujd, lupta de la, 8.
Velica din $iloae, sotia lui Rade Craiovescu, 25, 27. 31 6, 38.
Ventura, Grigore, 106.
Verbila, schitul, 39 n. 287; 73, 861 -8.
Verzescu. vezi Radu Verzescu din Desa.
Vidin, 10-11. 13 i4.
Vieros, mgnastirea, 34.
Viisoara, 29 30, 47, 69.
www.dacoromanica.ro
--123 -
Vinti ld Florescu, vel logofat 1489, p. 38.
Vintild, comis f 1545, To. 89.
Vinfild, vornic 1525, p. 74 n. 594.
Vintild Florescu din Corndieni, vel vornic 1548, 1550, p. 90
n. 711.
Vintild din Cornideni, ban 1583, 1602 p. 101 si erata, ad. p. 102
Vintild Florescu (Cornateanu) din sec. XVII-lea, p. 38 n. 278.
Vintila Bucsanu. vel ban 1672, p. 103.
Vintild Corbeanu, vel ban 1688, p. 96, 103.
Vin(ul, cetate, 68.
Visegrad, 10.
Vlad, pretendent 1396, p. 17.
Vlad Vodd Dracul, 18, 50, 75-7.
Vlad Todd repes, 59, 75---6.
Vlad Vodd Cdlugdrul, 20-1, 24, 26 7, 30 n. 196; 50, 54, 57-9,
67 n. 520; 84. 89, 91.
Vlad Vodd Vlcidut, 48, 54, 59-61, 64, 68 n. 526; 69, 78.
Vlad Vodd Innecatul, 30, 58 n. 411: 68 n. 526; 69, 88.
Vlad Yodel Vintild, 30-1, 56, 69 72, 73 n. 578; 76, 88.
Vlad, fiul lui Tepes, 1495, p. 53 n. 407.
Vlad, vornicul, p. 53 n. 407.
Vlad, fiul lui Radu Voda Paisie, 50.
Vlad, fiul lui Mircea Vodd Ciobanul, 56.
Vlad Buzescu, ban, 71, 101.
Vlad, ban 1556, p. 90, 101.
Vlad din Cocordsti, ban, t 1577, p. 101.
Wad, spAtar 1672. p. 103.
Vlcidaia, sotia lui Vldsan logorat, 30-1.
Wadeni, sat, 41.
Vladimiresti, sat, 38.
Vladislav I voevod. 10-16, 18.
Vlachs tau II uoevod, 27 8, 50 n. 375; 63 n. 492.
V1adislau III voeuod, 51 n. 384; 55, 62 n. 475; 63 $i n. 492;
64-5, 68, 78.
Vlaicu Vodd, vezi Vladislav I.
Vlaicu, hoer pe la 1520, p. 66.
Vlaicu, clucer 1531, p. 69.
Vlaicu, logofat din Piscani, t 1540, p. 71, 73-1, 84.
Vldsan, vet. logotat t 1535, p. 30 1, 69, 70, 72.
Vldsan, vel toga,. 1548-9, p. 32 n. 219.
Vldsan din Caracal, 31 2, 37, 42-4.
Vlasteli, 78.
VlastO, Grigore, 103.
Vodd, din LAcusteni, ban, 102.
Vodila, mandstirea, .15, 17-18.
Vornici de jade(, 95.
Vrduor, vezi Lupu din .....
Vurparul, cetate, 68.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro