I. C.

FILITTI

BANATLIL OLTENIEI
$1 CRA1OVETII
-
CUPRINSUL : I. Banatul Severinului si Banatul Olteniei pang la Craiovesti.
II. Neamul Craiovestilor Fratiii Craiovesti. Descendenta lui
Pgrvu I. Craiovescu. Descendenta lui Radu postelnic Craiovescu.
Boerii din Brancoveni. Neagoe Vodg zis Basarab. Bgdicg Voevod,
vgrul lui Neagoe Voevod.III. Rolul politic al Craiovestilor de
la 1482 la 1535.IV. Pretinsa luptg intre Dgnesti si Drgculesti.
V. Legende. VI. Bgnia Olteniei dupg Craiovesti. Domniile lui
Radu Paisie si Mircea Ciobanul. Reducerea importantei bgniei.
Divanul si caimacamii Craiovei in vremea Fanariotilor,

Extras din Arhivele Olteniei.

SCRISUL ROMANESC S. A. CRAIOVA

25570. r
www.dacoromanica.ro
 Indreptari 0 adaogiri.
I.

Din motive tehnice, pentru cA studiul a aparut in trei numere ale revi-
stei Arhivele Oltenia', inainte de a se extrage in brosurA, nu s'au putut face, in
mat multe note, trimiterile de la o paging Ia alta. Cetitorul le va completa
dui:4' cum urmeaza :
La pag. 10, n 46: vezi p. 81.
La pag. 22, n. 127: vezi p. 83.
La pag. 23, n. 134: vezi p. 80
La aceeas pag. n. 135 : vezi p. 75.
La pag. 28, n. 177: vezl p. 81.
La pag. 31, n. 207: vezi p. 39.
La pag. 33, n. 228: vezi p. 42-44.
La aceeas pag. n. 229: vezi p. 45 sq.
La pag. 43, n. 316: vezi p. 54.
La pag. 44, n. 317: vezi p. 31-32, 37.
La aceeas pag , n. 319: vezi p. 31.
La aceeas pag. n. 323: vezi p. 32.
La pag. 47, n. 347: vezi p. 30.
La pag. 51, n. 383: vezi p. 36 si n. 260.
La pag. 56, n. 427: vezi p. 66.
La pag. 57, n. 439: vezi p. 27-8.
La pag 58, n. 440: vezi p. 26-7.
La aceeas pag n. 441: vezi p. 69.
La aceeas pag. n. 442: vezi p. 26.
La aceeas pag. n. 443: vezi p. 50.
La pag. 67, n. 518: vezi p. 30.
La aceeas pag. n. 519: vezi p. 36 si n. 260.
La pag. 68, n. 531, 533 si 537: vezi p. 29.
La pag 70, n 558: vezi p. 29 si 91.
La pag. 74, n. 589: vezi p. 44.
La aceeas pag. n. 591 : vezi p. 69.
La pag 76, n. 603: vezi p. 70.
La pag 77, n. 609: vezi p. 30 si n. 196.
La pag. 78, n. 611: vezi p 59.
La aceeas pag n. 614: vezl p. 61.
La pag. 79, n. 621 : vezi p. 68.
La aceeas pag. n. 623: vezi p. 71-72.

II.

La pag. 3, rand 3: Se pare insA ca sunt doc. care aratA ca un Posa, ban
de Severin Inainte de 1233, vanduse o mosie (Cercetari istorice (director I. Mi-
nea), anul VVII (1929-1931), p. 359).
La pag. 3, rand 5: in loc de Jegele, citeste: principele de coroanA,
mai apoi regele".
La pag. 3, rand 7 §.i arm.: DacA prin tara llaut" nu trebue Inteleasa
tara Oitului si dad Tatarli n'au invadat din Ardeal In Oltenia (ci. C. C. Giu-
rescu, 0 nouA sinteza a trecutului nostru, in Revista istorice romans, vol. II,
1932, p. 3 -5), ci din Tara RomAneascA in Ardeal (In acest seas, un act de la
1254 al regelui Bela IV, In Hurmuzaki, I, 261), atunci douA ipoteze sunt posi-
bile : sau an invadat in Ardeal prin valea Oltului, sl in acest caz li-a putut leli
In intampinare banul unguresc de Severin, sau au trecut prin alt punct, fi In
acest caz se poate ca Bezerenbam" si nu se refere nici Ia banul unguresc de
Severin, necum la un ban Basarab al Olteniei. La bibliografia chestiunii, de

www.dacoromanica.ro
II

adAogat: parerfle mai vechi ale lui N. lorga Hie Gherghel, relevate de Al. Phi-
lippide, Originea Romani lor, I, 750, si lucrarea generalului Nicolau T., Invazia
TAtarilor si ocuparea Budapestel. Buc. 1930.
La pag. 4, nota 9. Trebue adiogat Alex. Philippide, o. c. I, 694, 712-
713, 747, care admite ca probabila stapanirea primuiui imperiu bulgar asupra
Muntenia, dar contests (p. 747 - 758) o asemenea stapanire a celui de al doi-
lea imperiu, conchizand ca a fost numai o comunitate de interese, de culturA,
de neam, de organizare socials ".
La pag. 6, rand 36: Ia ioc de concesionarui dela 1265",
caruia concesiune dela 1233, fusese retnnoitA la 1265".
citeste : a
La pag. 8, n. 33. Lucrarea lui lorga, Con ditiile de politica generals", to
care s'au Intemelat bisericile romanesti In veacurile XIV - XV, s'a publicat In
An. Ac. rom., seria 2, sect. ist., vol. 35 (1913)
La pag. 9, n. 37, adaoga : I. Minea, Razbolul lui Basarab cel Mare cu
regele Carol Robert. In Cercetari istorice, V-V11 (1929-1931.
La pag. 9, n. 40, in loc de Huber, I. c.", citeste: Hither, Ludwig 1 von
Ungarn. In Archly fur Osterr. Geschichte, vol. 66 (1885), p. 6.
La pag. 21, rand 32: In loc de ,s'a stra mutat', citeste : s'a stramutat
din nou".
La pag. 24 n. 141. Este poate riscatA ldentiflcarea jupanului Hamza, do-
nator la Bistrita la 1494, cu Hamza din Obislav, comis In divan abia la 1512-
1520, spatar 1520, vlstier 1527, apoi mare ban. La 1512, un hrisov vorbelte Insa
de manastirea de la Corbii de piatra a jupanesil Hamzoaia, monahia" (Ore-
cianu, §irul voevozilor, 33-4),
La pag. 26, n. 161. Danciu stolnic in divane la 1482-9 (G. D Florescu,
o c. I. 55 - 62), nu este identic cu Danciu Craiovescu, comis la 1489 - 1503.
Este Danciu Gogoasa (vezi pag. 72, n. 573). De altfel, in acea vreme, stolnicul
era mai mare decat comisul, incat a trece din stolnic comis, ar fi Post o retrogradare.
La pag. 27, rand 1-2 al n, 164. Obsery ca St. D. Grecianu a gasit In
divanele anului 1510, atat un Danciu spatar (sA fie Inca Cralovescu ?), cat 51 un
Danciu vornic (pul voevozilor, p. 23). Acesta din urma mai apare 5i la 1511
(ibid. 25).
La pag. 27, n. 168: Ia sfarsit, In loc de 1496, citeste 1495.
La pag. 29, n. 188, In loc de Inscriptii, II", citeste Inscriptii, I".
La pag. 30, rand 3, adaog ca In cartea data Coed la 1530, Barbu II
Craiovescu Intrebuinteaza aceeas formula finals, to atil domnesc, ca si In cartea
data Ia 1529 Bistritei (pag. 29)
La pag. 31, n. 203, cf. observatia facuta mai sus, pentru pag. 24, n. 141.
La pag. 38, n. 281. Pentru scoborarea postelnicesei Elena Cantacuzino din
Vintill Florescu, vezi si hrisovul de la 1626 in St. D. Grecianu, Genealogii
doc , II, 291-2 (cu gresala de interpretare ca Drighici vornicul, de care se a-
minteste In hrisov, este crezut a fi din Margineni, pe and este din Floresti)
La pag. 38, rand 17, Radu Florescu a murit Inca dela 1604 (comunicat
de d. George D. Florescu).
La pag. 39, n. 287, rand 11. Tatul logofat Ia 1574, era din BucsanI (cf.
pag. 90 n. 711).
La pag. 43, rand 6, In loc de Preda", citeste .Radu`.
www.dacoromanica.ro
 III

La aceeac pag., nota 312, rdnd 5, to loc de Ai acesta", citeste si aceasta".

La pag. 51, obsery ca este curios ca, In hrisovul dela 1568 (citat dupA St.
Nicolaescu, Doc. slavo-rom. 80-1), Petru VodA (cel tank) sa poata vorbi de un
dregAtor al lul Alexandru VodA (Mircea), and domnia acestula nu incepe de
cat imediat dupa aceea a lui Petru, chiar la 1568.
La pag. 53. Se poate WA ca tNeagul voevod), pretendent la 1633, sa
tie Neagul aga, de la StrAmba (Vlasca).
La pag. 53, n. 407, rdnd 4: In loc de : e probabil deosebit", cite§te:
este deosebit°. Despre Vlad vornicul aminteste hrlsovul dela 1502 (Grecianu,
1. c. St. Nicolaescu, o. c., 9-10), lar de Vlad fiul lui Tepes, actul dela 1495
(nu 1496) din Hurmuzaki, II, 2, p 365 si St Nicolaescu, p. 13.-cf. George D.
Florescu, Divane, I, p. 52, n. 6 si II, p 6, n. 8.
La pag. 62-7. Desi aparuta Inca dela 1923, mi-a scapat din vedere lu-
crarea d-lui T. Palade, profesor In Ploe§ti, despre Radu dela Afumati. Rezulta-
tele, In privinta luptelor pentru domnie intre 1521-9, sunt aproape aceleast la
care am ajuns si eu. Obsery numai ca hrisoavele atribuite unui Vlad voevod
la 1523 si 1524 (p. 76), au datele gresite (cf. aid, p 64, n. 495).
La pag. 62, n. 475. Hrisovul de la 1579, care aminteste de Dragoslav
Purcariul, spune ca acesta s'a ridicat asupra lui Radu Voda de la Afumati, dupa
luptele acestula cu Mehemet beg. Se poate referi dect atat la evenimentele de
la 1523 (aid, p. 63), cat si la cele de la 1525 (aid, p. 65-6).-Actul de la 1561
Mal 22 (cond. Govora, pach. 32 netrebnic, doc. 212), din care, dupA alt izvor
si farA a-f arata data, St. Nicolaescu citeaza un pasagiu, spune ca s'a ridicat
Dragodan voevod la Spinisoara, Inainte de domnia lui Vlad Vintila (1532-5).
Asa dar, Dragodan va fi fost candidat spre sfarsitul domniel lul Radu de la A-
fumati, sau chiar pe vremea urmasilor acestula, dinainte de Vlad Vintila (ci.
aid, p. 66-9).
La pag. 64, n. 495. Divanul dat de Grecianu, irul voevozilor, pag. 80,
poate fi de la Radu Vocia, din 1527. Curios este numai ca se Indica $i Serban,
ca vel ban, pe cand, la acea vreme, el nu era cleat stolnic.
La pag. 69, rand 4, In loc de Teleorman", citeste Olt". Cu privire la
Moise Vocli, de adaogat lucrarea but I. Ursu : Din influentele politicii europene
asupra istorlei noastre. In An. Ac. rom., sect. ist , vol 36, p. 517-528.
La pag. 74, rdnd 12. Razvratitul Ivan, poate fi acel Ivan Viezure, despre
care un regest de doc. de la 1548, publicat de Ion Brezoianu, Vechile institutii,
$i relevat de lorga, In Rev. ist., XVII (1931), p. 176, spune ca s'a ridicat asupra
lui Radu VodA, i s'a taiat capu si I s'au confiscat satul Liesti si muntele Lupesti.
La pag. 79, rand 12, in loc de diversae factionis" citeste adversae
factionis".
La pag. 89, n. 710, rand 3, In loc de 1525, citeste 1552.
La pag. 95, cu privire la banisoril de prin judete, se poate ca titlul for
sa fi derlvat si din Insarcinarea de a strange impozitul zis banii judetului*
(judecAtorului).
La pag. 101, anul 1577, Gardesti e probabil o rea citire, in loc de Gradiste.
La pag. 102, printre banil Mid dela 1602, de adlogat Vintila din Corn5teni
(probabil fost ban).
La pag 107. Scarlat Roseti n'a lost caimacam al Craiovei. In izvorul la
care m'am referit (nota 29 de la acea pag.), N. Banescu a Inteles gresit infor-
matla din Curierul romanesc de la 19/31 Julie 1829, unde se vorbeste de calms-
cam 11 Scarlat Roseti.-Caimacam era tot Costache D. Ghica, iar Roseti era is-
pravnic de strain'. .

www.dacoromanica.ro
IV

Bibliografie
Alep, Paul de, Calatorille lui Macarle de Antiohia Trad. Cioranu.
Arluva istorica a Romania (B P. Hasdeu).
Archie des Vereins far Siebenbargische Landeskunde, seria noui, vol. 26 si 28.
Aricescu, C., Revista arhivelor statului, 1874 (Prescurtat, Indice).
Auner, Episcopia catolica de la Arges. In Revista catollca, 1914.
Bauer, Memoires sur la Valachie, 1778. Ed. 2-a, 1781.
Bezdechi, St., Familia lui Nicolae Olahul. In Anuarul Institutului de istorie na-
tional/ din Cluj, V.
Bobulescu, loslf, episcop, Viata prea cuvlosului Nicodim sfintitul, 1883.
Boga, L. 7., A doua ocupatle ruseasca a tarilor romane. Chisinau, 1930.
Bogdan, Ion, De la cine si cand au imprumutat Romanii alfabetul cirilic. In
Omagiu lui Maiorescu".
Vechile cronice moldovenelti Oa la Urechia. Buc. 1891.
Istoriografia romans. Discurs de recep(ie la Acad. torn.
/7 Un hrisov de la Mircea cel Batran. In An. Ac. rom., seria 2,
sec( 1st., vol. 26.
7/ Patru documente de la Mihai Viteazul. In f Prinos lui D. A.
Sturdza), 1903.
Documente $i regeste privitoare la relatille Tarii Romanesti cu
Brasovul si Ungaria In sec. XV sf XVI, 1902.
Relatiile Tarn Romanesti cu Brasovul si cu Tara Ungureasca,
vol. I (1905).
Vlad Tepes. Buc 1896.
Bogrea, V, Titus Hotnog, Bezerenbam. Recensie, in Anuarul Institutului de is-
toile nationala din Cluj, I, 382.
Bratianu, George I., L'expedition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de
Valachie Radu I-er Basarab en 1377. In Revue historique du
Sud-est eutopeen, II (1925), p. 73.
Brezoianu, ion, Vechile institutli ale Romaniei, 1882.
Bunea, Aug., Incercare de istoria Romanilor, Oa la 1382.
I/ Stapanii Tani! Oltului.
Cdncea, loan V, Despre calmacamii Cralovel. In Arhivele, Olteniel, X (1931),
pag. 316.
Cantacuzino, Mihat, banul, vezi Tunusli
Columna lui Traian (B. P. Hasdeu).
Conduratu, Grigorie, Relatiile prii Romanesti si Moldova cu Ungaria pans la
anul 1526
Constantinescu, N., Posada, Buc. 1930.
Craciun, Joachim, Cronicarul Szamosktizy s1 Insemnarile lui privitoare la Ro-
mani, Cluj, 1928.
Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, Ed. Trausch
Daponte, Ephemerides daces. Ed. Legrand.
Del Chlaro, Storia delle moderne rivoluzioni della Valachia, 1718.
Docan N., Frate. In Arhiva soc. stiintifice si literare din Iasi, XI (1900).
Dragalina, Din istoria banatului Severin.
Draghiceanu, Virgil, Curtile dompesti brancovenesti. In Bulet. comislei monum.
1st. IV (1911)
PI Zidurile baniel Craiovei. In Bulet. Corn. monum. ist. III (1910),
p. 192-4.
Dragomir, Silviu, Relatiile Tariff Romanesti cu Sibiul in sec. XV si XVI.
Erbiceanu, Coast, Viata si tratul sf. sale parintelui nostru Nifon, patriarhul
Tarigradului (de Gavriil, protul Sf. Munte), Buc. 1888.
)3 Priviri 1storice si literare asupra epocei fanariote. Extras din
An. Ac. rom. 1901.
Fessler, Geschichte von Ungarn, vol. 1 si 2.
Filitti, loan C., Arhiva G. Gr. Cantacuzino.
Despina, princesse de Valachie, fille preiumee de Jean Bran-
kovitch. In Revista istotica roma* 1931, vol. I, fasc. 3,
pag. 241.
www.dacoromanica.ro
Din Arhivele Vaticanului, 2 vol.
 V
Filitti loan C., Mama si sotia lui Mihai Viteazul. In Corm lit., anul 52 (1921),
pag. 609.
PI Condica Poenarilor Alm5jeni. In Arhivele Olteniei, VIII (1929).
Despre Negru Voda. Extras din An. Ac. rom. 1924.
Florescu, George D., Boerii Margineni. 1930
Divanele domnesti din Muntenia in sec. XV (2 fasc).
Foaia gocietafii Romdnismului.
Fotino, Dionisie, Istoria generals a Daciei. Trad. Sion.
Garboviceanu, P., Cultul judetulul Mehedinti, 1931.
Georgescu, I. B , iV1AnAstirea Strehaia. In Arhivele Olteniei, VI (1927), p. 20.
Gherghel, Me, Basarab ban, sau Severin ban ? In Arhiva din Iasi, anul 33 (1926),
p. 60.Cf replica lui Hotnog, in n-o de Aprilie 1927, p. 69.
Glubanesca, Surete st izvoade, vol. 1-21.
Ispisoace si zapise, vol. 1-5.
Giurescu, Const., Vechimea rumaniei 1i legAtura lui Mihai Viteazul.
Contributii la studiul cronicelor muntene.
9/ Despre boeri.
Giurescu, C. C., Despre Vlahia Asanestilor, 1931.
7/ Contributii Ia studiul marilor dregAtorii in sec. XIV si XV.
9, Noui contributii la studiul marilor dregatorli In sec. XIV si XV.
Glasnik, din Belgrad, vol. 47, p. 183-4.
Grecianu, Radu logof5tul, Viata si domnia lui Constantin Vod5 BrIncoveanu,
Ed Stefan D. Grecianu.
Grecianu, Stefan D., *fru' voevozilor, cu divane (tiparit Oa la anul 1527
inedit (Ana la 1554).
I/ Genealogli documentate, 2 vol. si cateva fasc.
Hasdeu, B. P., Negru Voda (vol. IV din Etymologicum magnum).
PI Vezi Arhiva istoric5 st Columna lui Traian.
1, Istoria critics
99 Etymologicum magnum, vol. III.
Hotnog, Mu, Bezerenbam. Iasi, 1919.
Rispuns lui Ilie Gherghel. In Arhiva din Iasi, Aprilie, 1927.
Huber, Alfons, Ludwig I -von Ungarn. In Archie fur oesterreichische Geschichte,
vol. 66 .(1885).
Harmuzaki, colectia de documente.
lorga, Nicolae, Invataturile lui Neagoe Voda dtre fiul sau Teodosie
Cele mai vechi cronici unguresti. In Revista istorica, VIII (1922)
PI Braga Voevod. In Cony. lit. 1903.
/9 Contributii Ia Istoria Munteniei In An. Ac. rom., seria 2, sect.
ist., vol. 18.
/9 Pretendenti domnesti In sec. XVI. In An. Ac. rom. seria 2,
sect ist., vol. 19.
Pretendentul Nicolae Basarab in Elvetia. In An. Ac. Torn., seria
3, sect. tit., vol. 12.
PI Geschichte des rumanischen Volkes, vol.'I.
IP Conditiile de politics generalA in care s'au intemetat bisericile
romanesti In sec. XIV XV. In An. Ac. rom., seria 2, sect.
1st., vol. 35.
11, Vezi Hurmuzaki, XI si XII.
Tr Lupta pentru stapanirea Vidinului. In Cony. lit. 1900.
11 Carpatit In luptele dintre RomAni si Unguri. In An. Ac. rom.,
seria 2, sect. ist., vol. 38.
Romania In cateva noui izvoare apusane; In Revista istoric5,
VI (1920)
91
Istoriiie Domnilor Tacit Romanesti, de Constantin c5pitanul.
Operele lui Constantin Cantacuzino stolnicul.
Studli st documente.
9/
Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul sf Radu Serban. In
An. Ac. rom., seria 3, sect. ist., vol. 12.
Inscriptii din bisericile Romanies.
Istoria RomAnilor In chipuri si icoane.

www.dacoromanica.ro
VI

lorga, Nicolae, Istoria bisericii romane§ti.

It Genealogia Cantacuzinilor, de Mihai Cantacuzino.
ft Documente privitoare la familia Cantacuzino.
17 Fundatiuni religioase ale Domnilor romans In Orient. In An. Ac.
torn , seria 2, sect. ist. vol. 36.
Situatia Olteniei in epoca lui Tudor Vladimirescu.
Cronicile muntene. In An. Ac. rom., seria 2, sect. 1st., vol. 21,
Manuscrise din biblioteci stralne. In An. Ac. rom., seria 2, sect.
ist., vol. 20 §I 21.
lonescu -Gion, Boerii Craiove0. In Revista de istorie, arheologie I1 filologie.
VIII (1902).
/I Istoria Bucure§tilor.
// Sirna stolniceasa Buzeasca. Buc 1903.
Jirecek, Geschichte der Serben, vol. I.
71 Geschichte der Bulgaren.
Kogdlniceanu, Const. M., Biserica Sf. Nicolae domnesc din Curtea de Arge§,
In Cony. lit. 1922.
Kemeny, Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbilrgens, vol. I (cronica
lui Hieronymus Ostermayer).
Lahovarl, Grigore I., Obicelul pamantului, 1892.
Lapedatu, Alexandru, Dona cetati vechl. Poenarii gi Dambovita. In Bulet. Com.
monum. 1st., III (1910)
IP Vlad Von Calugarul. In Cony. lit. 1903.
71 Politica lui Radu cel Mare. In Omagiu lui Ion Bianu", 1916.
13 Manastirea Hurezi. In Bulet. Corn. mon. 1st. 1 (1908).
71 Moartea lui Mihnea cel Rau. In Conv. lit 1916.
11 Episcopia Strehaei §i traditia scaunului banesc de acolo. Buc.
1906
Macarie de Antiohia, vezi Alep.
Magazin istoric pentru Dacia, vol. IV (Istoria Tani Romane§ti de cand au
descalecat Romanii).
Marienescu, Atanasie, Tara Severinului, sau Oltenia. In An. Ac. rom., seria 2,
sect. ist., vol 32.
I Dinastia lui Radu Voda Negru xi dinastia Basarabilor. In An.
Ac. rom , seria 2, sect. 1st. vol. 33.
Miletici Sl Agura, Daco-Romani! §1 literatura for slava. In Sbornic, Sofia, IX
(1893).
Minea, I., Din trecutul stapanirli romane0 asupra Ardealulul.
7/ RAthOitil lui Basarab cel Mare cu Regele Carol Robert. In Cer-
cetari istorice, VVII (1924-1931).
Relatiile politice dintre Tara Romaneasca §i Ungaria pe timpul
lui Ludovic I. In Cony. lit. 1910.
Urma§11 lui Vladislav 1. In Cony. lit. 1916.
Moisil C., Monetele Jul Radu I Basarab. In Bulet. Com. monum. ist. XXVI
(1917-1923)
Motogna, V., Rasboaele lui Vlaicu Voda cu Ungurli. In Revista istorld, IX
(1923).
Ndsturel, General P. Vasiliu-, Radu Serban Basarab II Matei Basarab. In Li-
teratura §i arta romans, XI.
PI Genealogia NAstureillor. In Rev. de 1st., arheol., filol., XXVI.
Biserici, manastiri si schiturl din Oltenia. In Rev. de 1st., ar-
heol., si filol. XI, XII g my.
Nicolaescu, Stoica, Petru Von cel Tank si Petru Voda Schiopu, 1915.
$1 Diata Hindi Evstratoaia. In Romania Noua, I (1907).
7/ Documente istorIce cu privire la Radu Voda dela Afumati. In
Rev. de 1st., arheol., si filol. X, p. 77 sq $i bro§ura.
Documente slavo-romane (Cf. critica facuta de Alex. Lapedatu
in Corm lit. anul 40).
Diaconul Cores! §1 familia sa. In Rev. de ist., arheol., si
filol. X (1909).
www.dacoromanica.ro
 VII

Nicolescu, We, Din descendenta Cralove§tilor. In Rev. de ist., arheol. si filol.

IX (1903).
Din genealogia familiei Golescu. In Noua revista romans, IV (1901).
31 Cine e Radu bias. In Literatura §i arta Tomani, 1904.
In jurul lui Basarab Laiot. In Literatura §1 arta romans, VII (1903).
Niederle, Manuel de l'antiquite slave. Vol. I, 1923.
Odobescu, Alex, Cateva ore la Snagov. In Revista romans, II (1862).
tt Manuscrise §1 clirti tiparite aflate in mAn5stirea BistrIta. In Re-
vista romans, I (1861).
Olahul, Nicolae, Hungaria et Attila. Ed. Kollar. Viena, 1763.
Onciul, D , Titlal lui Mircea cel Batran. In Cony. lit , anii 36 (1902) §i 37 (1903).
Originele principatelor romane.
PP Din Istoria Romaniei. Ed. 2-a.
Papa Formosus in traditla noastr5 istoric5, In Omagiu lui Ma-
iorescu".
Ostermayer, vezi Kemeny.
Palade T., Radu de la Afumati. Ploesti, 1923.
Paptu Marian, vezi Tesaur de monumente istorice.
Philippide, Alex., Originea Romanilor, Vol. 1.
Popescu, Nicolae M, diacon, Nifon II patriarhul Constantinopolului. In An. Ac.
rom , seria 2, sect. 1st., vol. 36.
Puscariu, Ion, Dona documente privitoare la revolta boerilor din Tara F5gara-
§ului In favoarea lui Mihnea cel Rau. In An. Ac. rom., seria
2, sect. ist , vol. 33
1, Date istorice asupra familiflor noblle din Ardeal, 1892.
Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt.
Rosetti, Radu, Arhiva senatorilor din Chisinau. In An. Ac. rom., seria 2, sect.
1st., vol 31 of 32.
$incal G., Cronica Romanilor. Ed 2-a, Buc 1886.
.Stefulescu, Alex., Istoria Targu-Jiului.
Documente slavo-romane privitoare la Gorj.
PI Tismana.
Tesaur de monumente istorice, Buc. 1864, In 3 vol
Tocilescu, Grigore. Curtea de Arge*, Buc. 1887.
SI Catalogul Muzeului national.
,/ Report asupra catorva manastiri din Cara. In An. Ac. rom., se-
ria 7, sect. 1st., vol. VIII §i In Monitorul Oficial, 5/17 Julie
1878, pag. 39_0.
PP
Hrisovul Buze5tIlor. In Tinerimea romans ", 1898.
Tunusli (fratii), Istoria Valahiel, 1806 Trad. Sion.
Urechia, V. A., Istoria Romanilor (1775-1821), 14 vol.
Ursa I., Din Influentele politicii europene asupra istorlei noastre. In An. Ac.
rom , seria 2, sect. 1st., vol. 36, p. 517.
Vasilescu, Al. A., Oltenia sub Austriaci. Vol. I (1929).
PP Casele bane§ti din Craiova. In Arhivele Olteniei, VI.
Descrierea proectelor de fortificatie a... casei banatului din Cra-
lova. In Arhivele Olteniei, IX, p. 177.
JO Urma01 lui Mircea cel !Miran.
Veress, Andreas, Vechi istorici ungurf si sa§I despre Istoria Romanilor. In An.
Ac. rom. 1929.
Acte sf scrisori privitoare la relatiunile Ardealului §1 Ungariel
cu Moldova §i Tara Romaneasca (1468-1540). Budapesta
1914 (Fontes rerum TransylvanIcarum, vol, IV).
PI Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei §1 T5r11
Romane§ti. Vol I, Acte §i scrisori (1527-1572). Buc. 1929.
Xenopol, A. D, 'Lupta intre Dr5cule§ti §i D5ne§ti. In An. Ac. rom., seria 2,
sect. 1st., vol. 30.
Istoria Romanilor. Ed. 1-a.
Zimmerman-Werner-Mailer, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in
Siebenbtirgen.

www.dacoromanica.ro
 Banatul Olteniei Craiovetii1)
Cuprinsul : 1. Banatul Severinului $1 Banatul Olteniel pdnif la Cra-
iove$ti II. Neamul Craiovotilor: Frafil Craiove$11. Descendenfa lui Pdrvu
I. Craiovescu. Descendenfa lui Radu postelnic Craiovescu. Boerii din drdn-
covenL Neagoe Vodd zis Basarab. Bodied Voevod, vdrul lui Neagoe Voevod.
III. Rolul politic al Craiove$tilor dela 1482 la 1535.-1V. Pretinsa luptd Intre
Danefti B Drdculecti. - V. Legende. VI. Bonk: Olteniei dupd Craiove.gti.
Domniile lui Radu Paisie fi Mircea Ciobanul. Reducerea importan(ei bontet.
Didanul $i caimacamit Craiovei In vremea Fanariofilor.

I. Banatul Severinului banatul Olteniel

pana la Craiove§ti
1. Banatul Severinului.
Banatul unguresc al Severinului, infiintat in urma unei
lupte fericite a Ungurilor impotriva Bulgarilor, este arnintit
intaia oara la 1233 2). La 1237, papa de la Roma se $i adre-
seaza neophytis in Zeurin et locis adiacentibus constitutis 3) ".
Tot la 1233, regele Bela dä contelui Conrad tara Loysta
(Lovistea) dintre Carpati, Olt si Lotru4,.
La 1241, pe r_Catarii lui Bath, la iesirea din (ara Oltu-
lui" (adica din tam Fagarasului), probabil la Turnu Rosu,
ii intampina un personagiu at caruia nume, in cronica per-
sanului Fazel-Ullah-RaSid, scrisa, pe la 1300, se poate citi
sau Dezerenbam"5), sau, mai de grab& Bezerenbam", me;
tateza pentru Zeberenbam"6), &Ilea banul de Zeberen, Ze-
1) Sub acest titlu csAtgpesc,,,dupl revizuire, urmatoarele studii anterioare
asupra subiectului: a) Cralovegtii, in Convorbiri literare, anul 54 (1922) p. 193, 292,
398; b) Banirsi caimacalnii Craiovei, in Arhivele Olteniei, III (1924); c) Despre
Negru Vodd (partea privitoare la Oltenia , in Analele Acad. Rom., sectia ist , 1924;
d) BaniT Tara. Severinului-gi banii Olteniei, in Arhivele Olteniei, VI (1927). Altii
vor indrepta greselile si vor complecta lipsurile.
2 Hurmuzaki, I, 1, 126.D Onciul, Titlul lui Mircea cel BAtran. In Con-
vorbiri literare, anul 36 (1902) p. 36 n. 3.
3) Hurmuz., I, 1, 154.
4) Ibid. 127.
5, Titus Hotnog, Bezerenbam. Iasi, 1919. Cf. critica lui Ilie Gherghel in
Arhiva din Iasi", Ianuarie 1926, p.60 si replica lui Hotnog, in aceeas revistA, Apri-
lie 1927, p. 69-77.
6) Rectificarea facutS de Bogrea, in Anuarul Institutului de istorie nationalA
din Cluj, I (1922) p. 382.

www.dacoromanica.ro
 -4-
veren, banul Zeveriniensis, de Zeureno, Zevrino, cum este
numit In izvoarele timpului banul unguresc de Severin. Cade
astfel teoria emisA, de Hasdeu si admisa de la el Incoace 7), ca
ar fi vorba de Basarab-ban" si cä. ar fi existat deci, de pe
atunci, un banat al Basarabilor in Oltenia. La 1240, ban un-
guresc de Severin era Os lu. Amintirea luptei cu Tatarii lui
Batil s'a pastrat in Viata prea cuviosului Nicodim Sfintitul",
serial la 1763 de episcopul de Mamie Partenie, pe baza tra-
ditiei de la Tismana8).
La 1247 se constata ca intreaga Oltenie era fats de Un-
garia in raporturi de dependenta,, cum fusese poate, inainte
de 1233, fata de Bulgaria 9). Prin diploma 10) data atunci ca-
valerilor Ioaniti, regele Bela IV le concede tara Severinului",
cu muntii ce tin de &salsa si cu toate celelalte dependinte,
precum si cu (pariter cum) cnezatele lui Ion si Farcas, pans
la rani Olt, dar afara de tara cnezatului lui Litovoi voevod,
care ramane Vlahilor aqa, cum au tinut-o pan' acum". Regele
isi rezervA jumatate din veniturile si slujbele din intreaga
tar& a Severinului si din ce:e 2 cnezate ale lui Ion si Farcas.
Din veniturile si foloasele ce se strang din tara Litua (a lui
Litovoi), afara de tara Hategului11), pentru rege, acesta ce-
deazti Ioanitilor jumatate. Numitii Vlahi vor ajuta pe Ioaniti
cu apparatu suo bellico". Acestia vor avea si dreptul de
judecata, dar hotararile de pedepsire cu moarte fat& de ma-
iores terrae", sunt susoeptibile de apel la rege. IIrmeaza pasa-
giul care nu se poate referi, cred, decat tot Ia Oltenia: Ad
hec de salibus quos ad usum dictae terrae et illarum partium ver-
sus Bulgariam, Greciam et Cumaniam sufficienter deferri con-
cedemus, et quacumque salifodina ultrasilvana commod us sump-
tibus nobis et ipsis extrahi poterunt". Mai concede regele Ioa-
nitilor dela rani Olt si Alpii Transilvani, toga. Cumania, a-
7) Hasdeu, Negru Vocla, p. LVIII §i CID, Onciul, Originele Principatelor
romane, p. 35.
8) Tip/1HO. la 1839 de Stefan ieromonabul si iaras Ia 1883 de episcopul Iosif
Bobulescu, p. 47.
9) Chestiunea stapanirii, sau suprematiei Bulgariei asupra Olteniei, nu este
deplin lamurita.Cf Hasdeu, Negru Voda, XLIX, LXII, LXXX.D. Onciul, Ori-
ginile, p. 13, 15-16, 33-9, 119, 123.Acelas, Papa Formosus in traditia noastra
istorica. In Omagiu lui Maiorescu", p. 625, 631.-1", Bogdan. De la cine si cand au
imprumutat Romanii alfabetul cirilic. Ibid. 585-6 Brosura de propaganda : Les
Bulgares dans leurs frontieres historiques, ethnographiques et politiques. Berlin,
la Wilhelm Greve, 1917. Zlatarski, Geschichte der Bulgaren. Leipzig 1917-1918.
Niederle, Manuel de I'antiquite slave, 1923, I, 112.Iorga, Istoria Romanilor si a
civilizatiei lot Trad. din 1. franceza de Al. Lascarov-Moldoveanu. 1930.C. C. Giu-
rescu, Despre Vlahia Asanestilor. Extras din Lucrarile Institutului de geografie al
Universitatii din Cluj, IV, 1931.
10) Diploma de la 1247 s'a pastrat numai reprodusa in confirmarea papei
de la 1251 (Hurmuz. I, 1, 2501.Cf. Gr. Conduratu, Relatiile Tarii Romanesti st Mol-
dovei cu Ungaria, p, 39-40. Aug. Bunea, Incercare de istoria Romanilor pant& la
1382 (Scriere postuma, 1912) At. Marienescu, Tara Severinului sau Oltenia. In
An. Ac. rom. Sect. ist. XXXII.
11) Dupit uniii, Hategul era feod concedat lui Litovoi (Onciul, Titlul, 1. c.
720, 723). Dupa. altii, voevodatul lui Litovoi era descalecat din tara Hateg-ului (C.
Kogalniceanu, in Cony. lit. 56 (1924), p. 761 si n. 51.
www.dacoromanica.ro
 -5-
fara- de tara lui Seneslau, voevodul Valahilor, care ramane
acestora a*a precum ei au tinut-o pans acum".
A*a dar, la 1247, Ungurii se considerau stapani efectivi
ai Olteniei, mai putin tara lui Litovoi, *i ai Cumaniei, sau
Munteniei, mai putin tara lui Seneslau. Ace$ti doi voevozi
aveau deci o situatie exceptionala, erau numai tributari ai
regelui Ungariei. De aceea *i, pe cand din restul tarii, de la
cnezi ca Ion $i Farca*, Ioanitii vor percepe direct veniturile
*i le vor imparti cu regele, din tarile lui Litovoi *i Seneslau
regele iii va lua veniturile ce i se cuvin si va da din ele
jumatate Ioanitilor.
Diploma data Ioanitilor deosebe*te, in cuprinsul Olte-
niei: tam Severinului cu dependintele ei, cnezatele lui Ion *i
Farca*, cnezatul voevodului Litovoi.
Tara acestuia din urma nu putea fi decat intre raul Lo-
tru, la nordul caruia Lovi*tea era stapanita de Unguri, *i
intre salinele", care nu puteau fi decat Ocnele Mari, con-
cedate Ioanitilor, pe deoparte, *I tam Severinului cu depen-
dentele ei, care nu putea fi decat in partite Mehedintilor,
de alta parte, deci in Gorj. Cat prive*te cnezatele lui Ton gi
Farce*, nu putem deduce decat ca erau in afar& de tara Se-
verinului cu dependentele ei. AceastA tara insa*i nu cuprin-
dea deci Oltenia intreaga, ci se intindea numai in partite Me-
hedintilor12). Partite sudice ale Olteniei au mai fost dispu-
tate de Unguri *i de Bulgari. Astfel, la 1264, regele Ungariei
rasplate*te pe banul de Severin, Laurentiu, pentru Ca aparase
banatul cand it praclasera Bulgarii pe cand regele era in raz-
boi cu Boemia13). Sarbii se uniau *i ei uneori en Bulgarii pen-
tru a nelinisti hotarul de miazazi al Ungariei14).
Cat prive*te tara lui Seneslau, ea nu putea fi decat in-
tre raul Olt *i Campulungul unde, inainte de 1300, caci a-
tunci se ingroapa acolo ultimul conte unguresc 15), se intin-
sese stapanirea ungureasca, deci fn Arge$.
* * *
Cea dintai incercare de emancipare de Ungaria, care
mai indispunea *i prin propaganda catolica, s'a facut in tara
lui Litovoi, deci in Oltenia
Un doe. dela regele Ladislas Cumanul, din 1285, lamu-
re*te ca, rasvratirea a avut loc dupa moartea, la 1272, a ta-
talui acestuia, Stefan, pe cand Ladislas era copil 16) *i anarhia
se deslantuise in Ungaria. Data se poate fixa mai deaproape17)
intre 1278-1282. Documentul zice Ca Litovoi, poate Inca eel
de la 1247, sau fiul sau, *i fratele sau B2rbat, au ocupat ali-
12) Cf, Hwleu Negru Voda, p. LXIX.Onciul, Titlul lui Mircea, in Cony.
lit. 36 (1907), p. 40, nota, rectificAnd cele spuse in Originele Principatelor, p. 43, 169
131 Hurmuz T, 1, 137.
14) Fess ler, Geschichte von Ungarn, I. 413, 421.
15) Laurentiu (Onciul. 1. c. 746, n. 1).
16) Hurmuz., I, 1, p. 454.
17) Fess ler, I, p. 438-39.Onciul, 1. c., p. 43, nota.
www.dacoromanica.ro
 -6-
quam partem de regno nostro ultra alpes existentem", ceeace
nu poate insemna decat partile din Oltenia dependents de Un-
garia, printre care si tara Severinului. Documentul mai zice
ca voevozii au refuzat tributu118), adica s'au declarat neatar-
nati. Aceasta, prima Incercare de a profits de slabiciunea
Ungariei in timpul unui rege minor, n'a izbutit. Litovoi a
cazut in lupta, iar _fratele sau Barbat, luat prizonier, s'a in-
volt sa, plateasea iarAs tribut si numai astfel a obtinut li-
bertatea 19).
Asa dar; voevodatul romanesc din regiunea Gorjului a
redevenit dependent de Ungaria 20). Cat priveste Cara Severi-
nului propriu zisa, ea n'a incetat de a fi sub stapanire ungu-
reasca, $i seria banilor unguresti de Severin este .neintrerupta
dela retragerea Ioanitilor, din 1254 21).
* **
Incercarea voevozilor gorjani a fost reinoita in curand,
cu mai mult succes, de voevozii dela rasarit de Olt.
In anul 1324 apare intaia oars documentar voevodu]
transalpin Basarab, fiul lui. Tihomir, intr'o diploma prin care
regele rasplateste pe contele de Selagiu pentruca pluribus
vicibus nostras legaciones ad Bazarab vaivodam nostrum trans-
alpinum... laudabiliter adimplevit 22)".
Voevodatul lui Basarab a fost la ineeput cuprins_ intre
raul Olt, ]a dreapta caruia, Inca, la 1285, exists voevodatul lui
Barbat si Campulungul unde, pana la 1300, rezida un conte
unguresc. Era deci in Arges, cu resedinta evident in loon!
numit mai apoi Curtea _de Arges.
Voevodatul dela Arges trebuie sa se fi intins mai intaiu
asupra Campulungului, pentruca acolo, dela 1300, nu mai in-
talnim stapanire ungureasca. Ocuparea se va fi facut deci
spre sfarsitul domniei lui Andrei III, probabil Inca de voe-
vodul Tihomir si este poate de pus in legatura cu fortificarea
Fagarasului de Unguri la 1300.
A urmat anexarea Lovistei. La 1311, Lovistea, impreuna
cu teritoriul corespunzator de peste Carpati, numit mai tarziu
Am las, apartinea Inca lui Nicolae de Talmaci23), fiul lui Con-
rad concesionarul dela 1265. La 1319 insa, constatam ca dach'
Nicolae si fratele sau Loan de Talmaci, stapanesc inca Tal-
maci, Sacele si Am las, pe cand un var al lor, Petru, are Ci-
nadia, de Lovistea nu se mai vorbeste 24). Asadar, Lovistea
18) Hurmuz., 1. c.
19) Hurmuz., 1, 1, p. 483. Aceste imprejurari sunt poate de pus in legaturd
cu prima mentiune a unui conte de Hateg la 1276.
20) Onciul, 1, c., p. 723.
21) Pesty Frig-yes, A szardnyi bansag, I, p. 248 si urm. si dup. el, DrtigAlina,
Din ist. banatului Severin, I, p. 148-49. si At. Marienescu, Tara Severinului, in An.
Ac. rom. Sect. ist. Seria II, vol. 32, p. 1140.
22) Hurmuz., I, 1, 591,
231 Ibid. 325.
24 Ibid. 579.
www.dacoromanica.ro
 -7-
trecuse in stapanirea voevodului transalpin, probabil Basarab,
intre 1311 $i 1319, pe vremea cand fiii $i ultimii partizani ai
lui Ladislas Apor erau inch rasvratiti in Ardeal $i de. sigur en
consimtimantul acestora, earl aveau interes sa, slabeasca in
toate chipurile pe oamenii lui Carol Robert 25). Pala la ocu-
parea Olteniei de care Austriaci la 1718, Lovi$tea, de$1 la
dreapta Oltului, a $i Mout parte din judetul Arge$ $i a$a a
Post $i duph ce, la 1739, am redo bandit Oltenia 26). Dealtfel,
prin Lovi$tea se intelegeh teritoriul de pe amandoua malurile
Oltului, dela Carpati pang mai. jos de gura Lotrului. Se poate
deci ca cetatea dela Arge$, la 30 km. nord de Curtea de Arge$,
laugh satul Poenari, sh fi fost un punct margina$ de aplrare
a Lovi$tei ungure0127) sau, mai bine, un centru fortificat
intre cele doua stapaniri ungure$ti din Lovi$tea $i dela Cam-
pulung $i, in acest caz, sa fl trecut °data cu acestea in pose-
siunea voevodului muntean, intre 1300 $1 1319.
Acestea sunt, documentar dovedite, extensiunile voevodu-
lui roman dela Arge$ la 1324, cand Carol Robert it nume$te
voevodul nostru" $i spune ca trimisul sau, contele de Se-
lagiu, indeplinise cu succes mai multe misiuni pe laugh Basarab.
Nu se dovede$te cu nimic ca Basarab ocupase $i Oltenia.
O stapanire a voevozilor dela Arge$ asupra Olteniei e greu
de admis inainte ca ei sa, fi anexat Lovi$tea intre 1311-1319.
Apoi, dach Lovi$tea ar fi fost anexath in urma Olteniei, ar fi
fost considerate ulterior ca facand parte di i aceasta $i nu din
judetul Arge$. Dar chiar daca, duph anexarea Lovi$tei, deci
duph 1311-1319, Basarab va fi cuprins $1 Oltenia, el a resti-
tuit Ungariel, in vremea negocierilor cu contele de Selagiu, ma-
car Cara Severinului propriu zisa., dupa cum se vede din con-
flictele ulterioare.
Raporturile regelui cu voevodul roman sunt bune duph
aceasta inch la 1327, cand papa stria, in favoarea catolicilor,
atat contelui de Bra$ov $i voevodului Ardealului, cat $i nobili
viro Bazaras, vaivode transalpino". $i posesiunile acestuia papa
le prive$te, ca $i regele de sigur, ca fiind in terris subiectis
in regno Ungariae" 28). Mai. $tim ca. Basarab platia acum re-
gulat censum debitum regie maiestati" 28).
Numai putin dupa, 1327 gasim stricate relatiile dintre
Carol Robert $i Basarab. Cauza trebuie cautata in luptele din-
tre Sarbi $i Bulgari pe vremea farului Mihail din Vidin, intre
anii 1325-1330, lupte in care a fost amestecat $1 regele Un-
25) I. C. Filitti, Despre Negru Voda, extras din An. Ac. 1924, p. 11.
26) Ibid.
27) Alex. Lapedatu, In Bulet. corn. monum. ist. 1910 p. 182.
28) Hurmuz., I, 1, p. 600-601.Expresiunile papei se line leg WI a le refer)
la posesiuni de dincolo de Carpati ale lui Basarab, recunoscute apoi ca feode ur-
masilor lui, cum credea Onciul, 1. c., p. 740-41.
29) Izvoarele la Onciul, 1. c., p. 49, nota 1.
www.dacoromanica.ro
 -8-
gariei 30) *I in cane a intervenit, de partea Bulgarilor, dupa
1327, $i Basarab.
Acesta a scuturat situatia de censualis" sau tributar
al regelui, pe care o primire la 1324 *i care n'avea dealtfel
nimic umilitor 31) $i a pornit sa ocupe mai intai Oltenia de-
pendents de Ungaria, unde a intampinat de sigur cea mai
bung primire din partea voevozilor romani, urma$i ai lui
Litovoi $i Barbat 32), apoi tara Severinului cu cetatea ei",
de care cetate se aminte$te acum intaia oars.
Dupd ce, in Iunie 1330, Romanii $i Bulgarii au fost in-
franti de Sarbi la Velbujd sau Chiustendil 33), Carol Robert
a pornit asupra lui Basaras, infidelis noster traRsalpinus",
pentru a redobandi partile transalpine ale regatului" $i a-
nume quedam confinia" pe care schismaticul" Basarab $i
fiii lui le detineau in nostrum et sacre corone non modicum
derogamen" $i in preiudicium sacri dyadematis regii et nos-
trum infideliter" 34). In Septemvrie, regele per Zeurin... trans-
tulit se in terram Bazarab vaivode... ut de ipsa terra ipsum
Bazarab expelleret". Dupa, ce a reluat tara Severinului cu
cetatea ei, le-a dat lui Dionisie Szecsy, cu titlul de ban. Cand
regele ajunse la raul Motru, cum zice istoricul Fessler fora a
arata izvorul dar uncle pare sa fi fost hotarul tarii Severi-
nului propriu zise, Basarab ii facu propuneri de pace: despa-
gubiri de rasboi, recunomterea stapanirii unguresti pe tara
Severinului cu dependentele ei", pe care regele le detinea
acum cu forta $i plata regulata a tributului. Indemnat ins& de
voevodul Toma, mostenitorul fiilor lui Conrad de Talmaci36)
$i care spera probabil sa redobandeasca $i Lovistea, regele
respinse oferta lui Basarab. Intr.& ,tin terram transalpinam"
*i in Noemvrie era sub cetatea dela Arge*. Crezandu-se vic-
torios, dar avand armata obosita, dupa un drum de peste o
lung $i istovita din lipsd de hrana, intr'o tara pustie $i ne-
cunoscuta, Carol Robert declara ca aeorda pacea $i ordona
retragerea. Basarab ii oferi calauze sa-1 scoata din tail. Dar
armata regala se vazd deodata atrasa in curs& $i, in stram-
torile stancilor, fu de doua on macelarita, de voevodul ro-
man, care era ajutat $i de vecinii Tatari". Regele insu$ nu
301 La 1325, papa milt regelui c nu-1 poate ajuta cad refrenandum natio-
num infidelium tuo regno vicinarum, contra quas to pugnare frequenter oportets.
(Hurmuz., I, 1, p. 594). Scrisoarea papei catre Basarab la 1327 dovede5te ca la 1325
papa nu facea aluzie $i la voevodul roman.
31) La 1241, regele Bela recunoscuse suzeranitatea imparatului Frederic IT,
In schimbul fagaduintei de ajutor contra Tatarilor (Fessler, I, p. 443).Regele Po-
loniei a fost ecensualis al regelui Boemiei (Iorga, Cele mai vechi cronici ungu-
resti. Rev. 1st., VIII (1922), p. 16 n. 1).
32) Iorga, Geschichte des rum. Volkes, I, p 254.
33) Jirecek, Gesell. der Bulgaren, p. 290, 292.Iorga, Conditiile de politics
generals etc., 1. c., p. 393.
34) Hurmuz., T, 1. p. 623 (anul 1332), 625 (anul 1332), 633 (anul 1335).Hur-
muz., I, 2, p. 14 (anul 1351).
35) Fessler, II, p. 49.
36) Onciul, 1. c., p. 738.
www.dacoromanica.ro
 -9-
scapa, decal schimbandu-$i portul $i, fugind, se intoarse la
Timisoara 37).
Dupa aceasta .cumplita infrangere, Carol Robert, reti-
nut dealtfel de alte interese in Boemia si Polonia, nu se mai
gandi la revansa. De tribut din partea Domnului transalpin
n'a mai fost vorba 38). Voevodatele romane din Oltenia rdma-
sera fireste inchinate lui Basarab. Chiar tara S-verinului, cu
sau fara cetatea ei, caza sub stapanirea acestuia, cad pentru
tot timpul de la 1325 pang la 1342, adica pang la moartea lui
Carol Robert, nu se mentioneaza decat unul $i aeelas ban un-
guresc de Severin, ceea ce este neobisnuit39).
In Iu]ie 1342, se urca pe tronul Ungariei regele Ludovic,
care se anunta foarte energic. Cand acesta veni in Ardeal,
in vara anului 1343, Basarab socoti mai prudent sa trimita
in misiune pe fiul si acum asociatul sau la domnie, Alexandru
Basarab, pentru a restabili relatiile de odinioara,49). Platl din
nou tribut, rams% cu Oltenia, dar restitui regelui tara Seve-
rinului propriu zisa uncle, dela 1342 inainte, reincepe sirul ba-
nilor unguresti.
Dela 1357 insd, raporturile dintre rege si Alexandru Ba-
sarab se stria din nou, pentru a nu se mai restabili pang la.
moartea acestuia. E probabil ca Alexandru a profitat de im-
prejurarea Ca intre anii 1355-1361 regele Ludovic a fost in-
continuu ocupat cu expeditii militare in Sa.rbia, Neapole, con-
tra Venetiein) st impotriva lui Bogdan, maramuresanul rebel,
ajuns down al Moldovei. Proclamatia dela 1365 zice ca Ale-
xandru Basarab spre sfarsitul vietii si-a calcat credinta, n'a
respectat pactul incheiat cu regele si n'a plait censul42). Pu-
tern conchide ca Alexandru s'a folosit de incurcaturile regelui
pentru a ocupa si tara Severinulut43). Ceeace contribuid la
37) Fess ler, II, p. 49.Onciul, I. c., p. 29, nota 2 si p. 48, nota.Iorga, Lupta
pentru stapanirea Vidinului. Cony. lit., 34 (1900), p. 977.Acelas, Carpatii in lup-
tele dintre Romani si Unguri. An. Ac. Rom., Serra 2, Sect. Ist., vol. 38 (1915), p.
82 (crede cA au fost douA expeditii: una asupra Severmului, alta asupra Argesulut).
A. Marienescu, Dinastia lui Radu-Negru Vorlit si dinastia Basarabilor. An. Ac.
Rom., Setia 2, gect. 1st., vol. 33 (1910-1911), p. 821.N. Densusianu, in Gazeta
Transilvaniei, No. 227-236. din 1909.Cf. doc. publicat de V. Motogna in Rev. ist.,
IX (1923), p. 82-83.N. A. Constantinescu, Posada Buc. 1930.
38) Fessler, II, p. 54-61.
39) Pesty Frigyes, 1. c. Titlul de ban, ce-1 podrtA in acest interval Dionisie,
sau era o simplA afirmare de pretentii si sperante, sau se reducea la stapanirea
cetAtii.
40) Fessler, II, p. 91 $i Huber, 1. c., dupe Ion de KikillItS, biograful regelui
Ludovic.CA Alexandru Basarab era asociat la domnie, se vede din faptul cA lui
se adreseaza papa, la 1345, scriind in favoarea catolicilor, catre voevozii Olahilor
Romani) ccommorantes in partibus Ungarie Transilvanis, Ultralpinis et Sirmiisv
si anume nobilibus viris: Alexandro Basarati et aliis tarn nobilibus quam popula-
ribus Olahis Romanis', lui Nicolae principe de Remecha probabil Remetea temi-
sana), voevozilor de Bivinis, Sypprach, Zopus si Anginas. (Hurmuz., 1, 1, p.697-98).
Pentruca toti acestia nu se pot identificit, nu se pot trage nici deductii asupra
organizArii politice a Muntemei $1 Olteniei, cum a incercat Huber, 1. c.
41) Fessler, II, p. 133-5.Huber, 1. c., p. 26-27.Jirecek, Geschichte der
Serben, 1, p. 421-2.
42) Hurmuz., T, 2, p. 92-93.
43) Iorga, Lupta pentru stapanirea Vidinului, 1. c. 980-1.

www.dacoromanica.ro
 - 10 -
inasprirea raporturilor dintre rege $i populatiile ortodoxe
era $i tendinta de a le impune cu orice pret ritul catolic, una
din eauzele $i a emigrhrii Romanilor din Maramureq .1 Mol-
dova 44).
Putem spune ca dela 1357 pang la moarte, la 1364, Ale-
xandru Basarab a domnit neatarnat de Ungaria, stapan ne-
turburat al Munteniei, Olteniei $i chiar tardi Severinulth-.
Expunerea de pang aci despre Basarab $i fiul sau Ale-
xandru, mai arata ca este istorice$te intemeiata traditia ol-
teana 'despre inchinarea Olteniel catre Negru-Voda45). Voi
arata mai departe46) de ce in cronica tarii, scrisa, in a doua
jumatate a sec. XVII-lea, aceasth traditie s'a deformat in
sensul ca Basarabii s'ar fi inchinat lui Negru-Voda.
* *
La 16 Noemvrie 1364 se urca in scaunul domnesc Vla-
dislav voevod, fiu, nascut dintr'o prima sotie ortodoxa, al lui
Alexandru 47).
Inca dela 5 Ianuarie 1365, din re$edinta dela Vi$egrad,
regele Ludovic cla o proclamatie impotriva noului voevod, pe
care-1 declara $i necredincios si du$man. Vladislav este acuzat
ea, urmand relele obiceiuri parinte$ti, n'a reci.noscut pe rege
ca pe Domnul salt firesc; s'a urcat in scaun fara a cere con-
firmarea regelui; define, flrh autorizatia acestuia, beneficiile
acordate tatalui sau; nu respecta angajamentele acestuia; i$i
atribue titulum fictum... in contumeliam Domini a quo cl+a-
bent sua dependere insignia" 48). Titlul acesta fictiv poate sa
fi fost, cum cred unii istorici, titlul de rege, prin care Vla-
dislav va fi volt sa-$i afirme neatarnarea. Se mai poate insa
sa, fi fost vorba numai de titlul de ban de Severin, pe care
Vladislav $i-1 va fi insu$it pentruch detinea, de fapt, ca si
tathl sau in ultimii ani de domnie, tara Severinului, ba chiar
ocupase, indata dupa, urcarea in scaun $i in intelegere cu cum-
natul sau Stra$imir, tarul bulgar din Vidin, cetatea Severi-
nului. Deaceea $i proclamatia lui Ludovic, chemand oastea re-
gala ad conterendam proterviam" lui Vladislav rebellis et
hostis", hothra$te ca ea se va aduna la 24 Februarie 1365 la
Timisoara, pentru a redobandi tara ocupata de voevod $i care
este a regelui dupa drept $i mo$tenire"49).
Regele ataca mai intaiu pe Stra$imir, cuprinse Vidinul
la 30 Niaiu 1365 $i duse captivi in Ungaria pe tarul bulgar $i
pe sotia lui, sora lui Vladislay. In Iunie, Ludovic era langa
44) Fess ler, II, 143.
45) Hasdeu, Negru Voda, p. VII. -- Pentru identitatea legendarului Negru
Vodii cu Basarab dela 1310 1352 gi cu fiul sAti Nicolae Alexandru, vezi I. C.
Despre Negru Voclii, p. 19-20.
46) Vezi p. . .
47) C. Kogillniceanu, Biserica Sf. Nicolae domnesc. In Convorbiri liter., 54
(1922), p. 727.Scrisoarea papei din 1370, citata.
48) Hurmuz., I, 2, p. 92-93.
49) Ibid.
www.dacoromanica.ro
 11

Severin". Intimidat sau abil, voevodul roman recunosea su-

zerai ltea regelui victorios $i evacua Cara Severinului. Astfel
se rest,,,bilira relattile $i Intr'un act dat din Or$ova la 10 Oct.
1366, regele numeste pe Vladislav voevodul nostru trans-
alpin" 50). Dar, in urma cuceririi Vidinului, Ludovic "da.du
aoestc' stapaniri dunarene o noua organizare. La 1366 In-
talnim capitani. unguresti de Vidin, iar la Mai 1367 pe primul
ban unguresc zis al Bulgariei,"51).
In acela$ an 1367 insa, Vidinul unguresc este amenintat
de o coalitie intre iman, tarul bulgar dela Tarnova, frate
vitreg $i du$man al captivului Stra$imir, Turci $i un oarecare
Zoaykuch, despot la Varna $i Mesemvria. Acesta °feria ce-
lorlalti sa. cucereasca Vidinul, in schimbul unei raspratiri ha-
ne$ti de 180.000 galbeni. Domnul Iorga, care ne imparta$este
aceste $tiri, pe 'Jaz& de izvoare unguresti, adaoga ca nu se
cunoaste eat erau de serioase, nici care fa efeotul pe care-1
produsera la curtea ungureasca"52). E de crezut ea tocmai
de aceste imprejurari a avut cunostinta Vladislav $i ca a pro-
fitat de ingrijorarea curtii unguresti, pentru a-i crea o noua
dificultate $i a o sill la concesiuni, navalind atunci, prin vara
sau toamna anului 1367, peste Carpati. Pretextul poate sa fi
fost modul cum se sfarsise, in Ianuarie acelas an, hotarnicia
ordonata de rege, in Octomvrie precedent, a satelor Orlat,
Tilisca, TelIda $i Sacele, din Am la$ a parte terrarum domini
Ladislai Vaivode nostri transalpini"53), adica despre terito-
rifle Domnului muntean, e regione, in directia for 54), adica
despre Lovi$tea.
Situatia Vidinului unguresc era astfel la 1367 incat, in
Dec. acest an, regele chema pe nobili la o expeditie pe care
declara ca voeste s'o conduca personal $i al careia scop, desi
nu se arata 55), nu poate sa fi fost decal salvarea oras,ului
amenintat. In aceste imprejurari, Ludovic nu putea dorl, fi-
reste, sa, aiba Inca un dusman pe Tanga acei cart-I pandiau.
Se intelege deci ca acum sa se fi gandit sa -$i asigure con
cursul lui Vladislav; care avea interes sa reia Cara Severinu-
lui, dar nu $i sa, ajute pe Si. man, rivalul cumnatului sau, sa
ocupe Vidinul. Acum se intelege ca, pentru a ea$tigh pe Vla-
dislav $i a-1 legs mai strans de coroana ungara, regele
fi facut, cu nume de feode, concesiunea celor doua provincii
50) Hurmuz., 1, 2, p. 136. Nu pot impArtAsi pArerea istoricilor nostri cA
regele, desi victorios, ar fi cedat lui Vladislav Severinul IncA dela 1365, pentru
a-1 mangilia de scoaterea lui Strasimir din Vidin, a-I desp8rti de cauza acestuia 5i
a nu-1 mai avea dustman al slabei stapaniri unguresti instalate acolo. (Hasdeu,
Negru-VodA, p. CCXIX CCXX. [orga, Lupta pentru stApanirea Vidinului, L c.,
p. 980- 81. I. Minea. Din trecutul stApanirii romanesti asupra Ardealului, p. 9).
51) Iorga, 1. c., p. 972-73.
52) Ibid., p. 974.
53) Pretextul si data, propuse de Bunea, St Apanii tariff Oltului, p. 18.
54) CA acesta este intelesul doc. de delimitare a arAtat Iorga, 1. c., p.
981, nota It
55) Hurmuz. I, 2, p. 139.
www.dacoromanica.ro
 . - 12
pe care le gasim apoi figurand in titulatura Domnului mun-
tean: tara Severinului si tara Fagarasului.
Tara Severinului propriu zisa, viitorul judet Mehedinti,
fusese in stapanirea lui Basarab, in neatarnare de Ungaria,
de pe la 1328 pan& la 1342, la moartea lui Carol Robert. Ale-
xandru Basarab o detinuse apoi din nou, dela 1357 pans la
moarte, la 1364. In acest an, fiul sau Vladislav ocupase si
cetatea Severinului, luand pare-se si titlul de ban dar, in
urma expeditiei militare a lui Ludovic contra lui, fusese ne-
voit sa restitue acestuia tara Severinului. Acum, spre sfarsitul
anului 1367, o dobandia din nou, de astadata din mainile re-
gelui, cu nume de feod $i cu titlu de ban al Severinului, din
mila ins& nu numai a lui Dumnezeu dar si a coroanei ungare.
I s'a cedat $i cetatea, care, in urma organizarii unui banat
al Bulgariei" cu resedinta la Vidin, nu mai avea pentru Un-
guri importanta de odinioarA.
Un privilegiu comercial acordat Brasovenilor la 28 Ian.
1368, este intaiul act cunoscut noun azi in care Vladislav se
intituleaza: Ladislaus, Dei et regie maiestatis gratia, vaivoda
transalpinus et banus de Zeurinio", iar pe pecete se adaoga:
dux de Fugrus" 56).
Asadar, Vladislav era, legat acum de coroana ungara nu
numai prin lanturile slabe ale voevodului transalpin, dar si
prin catusele feodale ale banului de Severin si ale ducelui de
Fagaras.
In Martie 1368, un emisar al regelui se gasia in misiune
pe langa Layk, voevodul transalpin" 57). Suzeranul cerea, va-
salului ajutorul feodal pentru apararea Vidinului. In Iulie,
regele primia dela trimisul salt asigurari formale ca Layk
voevod iii va indeplini datoria... pe deplin si va trimite des-
tule provizii la Vidin 58) ". Erau ins& pe lancra. rege sfetnici,
sinceri sau interesati, sari se indoiau de intentiile lui Vladis-
lav 59). Deaoeea cand, in Septemvrie, izbucnira turburari in
banatul Vidinului, regele nu se multumi cu asigurarile voe-
vodului. El mobiliza impotriva lui Vladislav, mai intat pentru
a-1 tines in respect 60), apoi pentru a obtinea dela el contin-
gentul pe care, in Octomvrie, aparatorii Vidinului ii astep-
tau, de macar 3 sau 4 banderii ale voevodului muntean 61). E
sigur ca Vladislav se lash greu si indoelile regelui in pri-
vinta intentiilor lui cresteau. La 1368 gAsim chiar un ban un-
guresc de Severin, ceeace insemneaza ca regele ocupase ce-
56) Hurmuz. I, 2, p. 144-45. In acest act se vorbeste de , vama cea nou ti
dela Slatina", infiintata deci de curand la punctul de trecere al' traficului intre
cele douA parti ale stApAnirii voevodului muntean pe malurile Oltului.
57) Iorga, 1. c., p. 975.
58) Ibid., p. 982.
59) I. Minea, Relaciile politice dintre Tara RomlneascA si t ngaria pe timpul
lui Ludovic I. Cony, lit., 44 (1910), p. 1131
60) Astfel Inteleg doc. din Sept. 1368, care vorbeste de expedicia inceputA
contra lui Vlaicu. (I. Mines., 1. c., p. 1134-5).
61) Iorga. L c., p. 983. (Acest doc. a Post trecut cu vederea de Minea, o. c.).
www.dacoromanica.ro
 - 13 -
tatea. Totodata fu luat, pare-se, ostatec ruda lui Vladislav,
Ladislau de Doboca din tam FAgarasultii. Sub aceastb% pre-
siune se hotari Vladislav sa porneasca in ajutorul Vidinului.
Fiz insotit si de Doboca, la liberarea ciruia se vede ca regele
consimti. Contingentul romanesc se purta vitejeste. La aceste
imprejurari se refer& diploma data de Vladislav lui Doboca,
Iaud'and purtarea acestuia 62).
Vidinul ramase in stapftnirea Ungurilor. La 12 Nov.
1368, regele se afla la Cladova, in fats Severinului 63) care
fit redat lui Vladislay. Dizolvarea armatei ce se mobilizase
in Ardeal contra acestuia, fil hotaritft pentru ziva de 7 De-
cembrie 64).
Dar, in Vidin, din cauza misionarilor catolici prea ze-
losi65), izbucni o rIscoala si in Ian. 1369 g'asim pe Vladislav
stapan al oraului. La 12 Februarie, ortodoxii maceraresc
mai multi misionari catolici 66). Impotriva vasalu'ui acuzat,
poate pe nedrept, de felonie, regele pune imediat la tale
doua expeditii. Din Ardeal pornesc in Transalpina voevodul
Nicolae si vicevoevodul Petru. Acestia, dupa ce trecura raul
Ialomita, ajunsera la cetatea de pe Dambovita, din satul Stoe-
nesti de azi, unde CazurA, amandoi si alti comandanti, sub lo-
viturile parcalabului. Dragomir, in imprejurari identice cu cele
dela 1330 sub cetatea dela Arges. Lupta a avut be dupa 13
Oct. 1368, cand apare intaia oara ca vicevoevod Petru si ina-
inte de 20 Febr. 1369, cand voevod al Ardealului nu mai este
Nicolae, ci Emeric. Complexul evenimentelor permite a o fixa
in Ianuarie sau inceputul lui Fevruarie 1369 67) De alts
parte, regele insus, din apropierea Severinului, trimise pe
banul de Maciova, Nicolae de Gara, sa ocupe cetatea, ceeaoe
se $i fad' taxa mare rezistent6., pare-se, din partea Romani-
lor68). Avem astfel, la 1369, un ban unguresc de Severin.
Ungurii reocuparA $i Vidinul.
62) Hurmuz., T. 2, p. 198, Tzvoarele doveditoare ca Vlaicu a venit in aju-
torul Ungurilor la Vidin spre sfat*tul anului 1368, la Onciul, Titlul lui Mircea,
Cony, lit., 37 (1903), p. 17, nota 2. Fessler, II, p. 154-5. Alta interpretare a
documentelor la V. Motogna, Rasboaiele lui Vlaicu-Vodti cu Ungurii. Rev. ist., IX
(1923), p. 13-20.
63) I. Minea, 1. c., p. 1135.
64) Ibid.
65) Huber, 1. c , p. 32, arata ca silnicele convertiri la catolicism, can ur-
mau sa fie un mijloc de maghiarizare, nu puteau da rezultatele a§teptate de regele
Ludovic *i de urma.5ii lui.
66, Izvoarele la Onciul, Originile, p. 193.
67) Pana la lucrarea lui Minea (1. c.), Emeric ca voevod at Ardealului nu
era cunoscut decat dela 26 Iunie 1369 (Huber, 1. c., p 33-34. Onciul, 1. c., p.
18, nota 3). Expeditia nu poate fi pusa in Sept 1368, sub cuvant ca un doc. de
atunci vorbeste de expeditie inceputa contra lui Vlaicu (Minea, 1. c., p. 1134-35),
pentru'ca in Oct. se wept& la Vidin contingentul lui Vlaicu, care a 5i sosi, pen-
truca In Sept. Petru nu este dovedit Inca vicevoevod at Ardealului pentruca
dubla expeditie a fost evident motivatti de ocuparea Vidinului de catre Vladislay.
Un doc. din Dec. 1369 vorbeste de amanari de judecata ce se acordasent, In tim-
pul nisboiului cu Vladislav, pana la 7. Dec. 1369. Data 1369 este admisa de Zim-
merman- Werner Muller, Onciul, forga, Gr. Conduratu.
68 Fessler, ll, p. 156-57. Minea, 1. c., p. 1135-6, pune ocuparea Seven-
nului putin dupa 12 Nov. 1368, and regele se afla la Cladova, ca o urmare a in-
frangerii sufente de Unguri pe Dambovita, data ce nu se poate admite, tot din
motivele aratate la nota precedents.
www.dacoromanica.ro
 - 14 -
Dar regele intelese insfar*it ca nu va puteh stapani
multi vreme nici unul din aceste orase. Se hotari, pe chezil-
*ia lui Vladislav, sa libereze pe Strasimir *i-1 reinstala, prin
Sept. 1369, in Vidin, luand ca ostateci pe doua fiice ale lui 69).
Astfel se restabili si intelegerea intre rege $i Vladislay. Acesta,
inteun act dela 25 Nov. 1369, se intituleaza taxa*: Dei et
regis Hungariae gratia, vaivoda transalpinus et banus de Zeu-
rinio, necnon dux de Fogaras" *i incuviinteaza, numirea in
tars a unui sufragan al episcopului catolic din Ardea170). To-
tu*, din neIncredere de sigur, amanarile de judecati ce se
acordasera In Ardeal, In timpul rasboiului cu Vlaicu, pentru
termenul de 7 Dec. 1369, se prelungesc din nou pana, la 30
Aprilie 1370 71).
In Ianuarie 1370, papa exprima Doamnei Clara, vaduva
lui Alexandru Basarab *i mama vitrega-a lui Vladislav, mul-
tumirea pentru convertirea la catolicism a fiicei ei, sotia lui
Strasimir din Vidin, iar in Aprilie felicita, cam tarziu; pe
Vladislav, care redevenise acum vasal credincios al regelui
$i de care puteh avea nevoie, pentru victoria asupra Tur-
cilor 72).
* *
Demersurile ce papa, dupa infrangerea Sarbilor de Ca-
tre Turci pe raul Marita in Sept. 1371, le Mai pe MITA rege
pentru o cruciada contra paganilor, ramaneau Para ecou. Lu-
dovic, incoronat *i rege al Poloniei in Nov. 1370, era, preo-
cupat de interese diverse in Polonia, Brandenburg *i Italia.
De alta parte, *tia ca. cruciada ar trebui s'o intreprinza a-
proape singur; papa chiar, subordona ajutorul de dat Bizan-
tinilor, trecerii lor la catolicism. In fine, regele nu simtia
Inca direct pericolul turcesc la hotarele Ungariei. Atituclinea
lui de indiferenta fata de imprejurarile din Balcani, era o
gresala, politica pe care Ungaria avea s'o plateasca. mai tar-
ziu 73).
Stiind madar, ca, pe Ungaria nu se putea sprijini impo-
triva paganilor tot mai amenintatori, incept Vladislav, cu
toata opunerea unor boieri pe cari ii gasim refugiati la curtea
ungureasca74), o politica de apropiere de Tuici, pentru care,
fara, cadere deci, Unguril 11 invinuiau *id supraveghiau 75).
Avem bani ungure*ti de Severin la 1370-1, dar la 1372
Vladislav reia cetatea. La 1373, voevodul pierde Fagarmul,
69) Iorga, Lupta pentru stapanirea Vidinului, 1. c., p. 987.
70) Hurmuz., I, 2, p. 148-9.
71) Hurmuz., 1, 2, p. 150, 221.Onciul, Originile, p. 192.Ace1a, Titlul lui
Mircea. Cony. lit., 37 (1903), p. 19, nota.
72) Hurmuz., I, 2, p. 158-9.
73) Huber, 1. c., p. 42-44.
74) Hurmuz., I, 2, p. 995-6.
75) Onciul, I. c., 20 n. 6.
www.dacoromanica.ro
 - 15 -
constatat atunci in stapanirea Ungurilor 76), cari ridica cetatea
dela Bran n). Tot atunci, papa arunca, excomunicarea asupra
Ardelenilor cari vand Romanilor $i Turcilor arme, de cari,
zice, acestia se servesc pentra a atach pe crestini 78). In ace-
las an in fine se intareste Orsova, se vorbeste de tributum"
dela Orsova, ceeace arata ca acl era granita 78) $i se ordona
oprirea acolo a saril din Valahia 80).
i intre 1374-7, cu toate preocuparile sale in Polo-
nia 81), regele se rasboeste cu voevodul roman. Intampinam
lard§ bani unguresti de Severin.. La 1377, regele ridica la starea
de nobil pe un oarecare Nicolae, care fusese ranit in luptele
din tara lui Basarab, pe malul Dunarii, impotriva prea pu-
ternicului adversar Godon", care pare a fi Radu, fratele lui
Vladislav" 82). Alt izvor vorbeste de Rodon, sau Radano prin-
zipo di Bulgaria infidelle", ceea ce pare a se referi tot la
Radu 83). In Nov. acelas an, regele exprima speranta ea
Transalpina va ajunge iaras sub puterea lui" 84).
Astfel, de pe la 1373, Vladislav stapaneste, neatarnat
de Ungaria, posesiunile lui transalpine $i tara Severinului,
Fara Fagaras $i de la 1374 fara cetatea Severinului85). Se in-
tituleaza voevod transalpin numai din mila lui Dumnezeu,
dar nu mai este nici ban de Severin, nici duce de Fagaras.
Din aceasta vreme avem un hrisov al lui, fara data, pentru
ctitoria lui dela Vodita, confirmand acesteia satele Jidostita,
Costeni, Topolnita, toate in apropierea Severinului $i chiar niste
venituri din Dunare 86)'
Deacum, tara Severinului ramane pentru totdeauna ali-
pita de celelalte posesiuni oltenesti ale voevozilor transalpini.
Deaci inainte, diferendele intre acesti voevozi $i regii Unga-
riei nu se vor mai ivi decal pentru cetatea Severinului $i
pentru tara Pagarasului.
Amintirea evenimentelor din timpul domniei lui Vladislav,
s'a pastrat la manastirea Tismana, cu care se contopise de
timpuriu administratia ctitoriei dela Vodita a acestui Domn.
Traditia stie ca Vladislav era frate cu Radu-Negru; zice ca
Vladislav era ,.Domnul Romanilor din Ardeal, din bania Se-
verinului, din Banat, din Ungaria", ceeace evident se refera
la feodele lui $i ca era sta'panul celor cinci judete din Oltenia.
76) Ibid., p. 19, 22.
77) I. Minea, Urmasii lui Vladislav I. Cony, lit., 50 (1916), 693.
78) Hurmuz., I. 2, p. 207,
79) L Minea, 1. c.Iorga, Lupta pentru stiipanirea Vidinului, 1, c., p. 997, n. 2.
80) Hurmuz., 1, 2, p. 213.
81) Fessler, H, p. 173-5.
82) Iorga, Romanii in cateva noui izvoare apusene. Rev. ist., VI (1920), p.
200. 0 aka diploma regala din 1377, care rasplateste pe Benedict cspecialiter
pro morte olim magistri Petri fratris sui, in expedicione nostra contra Olachos
transalpinos... (Hurmuz., I, 2, p. 248) se reterii la expeditia dela /nceputul anului 1369.
83) G. I. Bratianu, in Revue historique (a d-lUi Iorga) II, (1925), p. 74-81.
84) Hurmuz., 1, 2, p. 242.
85) Cf. Onciul, 1. c., p. 29.
86) Stefulescu, Tismana, p. 48.
www.dacoromanica.ro
 -16,-
Adaoga ca fratele lui Vladislav, Radu, $edea, la Arge$ $1 car-
muia cele 12 judete de peste Olt. Si aceasta parte a traditiei
pare a avea, un temei istoric. S'au pastrat, inteadevar, mo-
nede cari au in legenda, pe de o parte numele lui Radu-Voe-
vod, iar pe cealalta parLe numele lui Vladislav 87). S- poa+e
ca, in mijlocul greutatilor ce -I faceau Ungurii $pre sfar$itul
domniei, Vladislav, care n'avea copii, sa fi asociat ]a earma
pe fratele sau. Dupa moartea lui Vladislav, zire traditia, Radu
uni amandoud stapanirile89).
Traditia dela Tismana n'a scapat, fireste, de adaogiri
legendare. Vladislav mai este numit $i eraiul Ungar:ei, al
Banatului ,a1 Ardealului $1 al baniei Severinului". Un craiu
Vladislav" trada in amintirea Oltenilor pentruca nu se uitase
de navalirea hordelor lui Bata, de care se $1 vorbeste in Viee,a
lui Nicodirn $i pentruca legenda atribuia victoriile dela mij-
locul sec. XIV asupra Tatarilor, interventiei miraculoase a sf.
rege Ladislas. Iata cum, prin amestecul acestor diferite a-
mintiri, Vladislav, Dornnul Romanilor, fratele lui Radu-Negru,
mai este numit, in traditia dela Tismana $i Vladislav cra;u1
Ungariei, invingatorul lui Bati189).
* * *
Lui Vladislav ii, urma, in scaun, pe la 1376-7, fratele sau
Radu 20), care domni pana, la 1384. Regele Ludovic fiind ocu-
pat, dela 1377, cu afacerile venetiane, iar dea 1380 cazand
bolnav91), Radu stapani $i el, neatarnat de Ungaria, Transa]-
pina cu Oltenia $1 tara Severinulti, fara tara Faga'rasului $i,
macar pang la Martie 1382, fara cetatea Severinului92). 0 cu-
ceri o clipa la 1383, pentru a o pierde din nou.
Urmasul sari Dan I relua cetatea la 1385 93) $i ea ra-
mose Romanilor aproape in tot timpul domniei lui Mircea
eel Batran, spre a fi reluata, definitiv de Unguri, dupe moar-
tea lui, la 1419 94). Este de observat cä sirul banilor ungure$ti
de Severin este neintrerupt pan5. la 1389. In acest an $i
87) C. Moisil, Monedele lui Radu I Basarab. In Bulet. Corn. monutn. ist.,
XXVI 1917-1923., p. 130. Dar Moisil crede, nu gtiu de ce, cA ar fi vorba de un
flu al lui Radu, asociat de acesta la domnie.
88) .Vieata prea cuviosului Nicodim', ed. Bobulescu, p. 47,
89) Ibid. 33.
90) Cf. Minea, Urmasii lui Vladislav I. Cony, lit. 50 (1916), p. 694, n. 3.
91) Fessler, II, p. 184.
92) Argumentele lui Minea (1. c. 695, n 1) pentru a dovedi cA la 1381 Se-
verinul era romanesc, nu mi se par convingAtoare. Raporturile Poi Radu cu papa,
deci si cu Ungaria, sunt bune la 1379, cand papa autorizA pe Minoriti sA infiinteze
mAnAstiri sin partibus Rasciae et Bazarati' (Hurmuz. 1, 2, 268); la 1381, cand se
instaleazA intftiul episcop catolic de Arges (Auner, in Rev. catolicA, 1914, p. 441);
la Fevruarie 1382 (ziva <Intret), cand apare intaiul cepiscopus Severinii necnon
parcium transalpinarum) (Hurmuz, 12, 276). Dar in ilartie 1382 avem un ordin al
regelui Ludovic cAtre castelanul din Orsova sa privigheze ziva si noaptea impreju-
rimile (Hurmuz. P, 275, datat Dominica Laetare) si alt ordin dare negustorii din
Sibiu sA nu treacA cad partes transalpinas'. Ibid. 271, datat Dominica iudica).
93) Onciul, Titlul lui Mircea, in Cony, lit. 1903, p. 30.Privilegiul dat Tar-
govestenilor, in 527 doc. istorice slavo-rom.", publicate de I. Bianu, 1931, p. 4
94) Onciul, I. c. 210, 224.
www.dacoromanica.ro
 - 17 -
in eel urmator este mentionat ca atare insusi Mircea; la
1391-2, exista bani unguresti; la 1393-5, bania e calificata
de Unguri vacanta"; la 1395 e Mircea; la 1396 e zisa mai
intai vacant si apoi ocupata de Vlad voevodul Basarabiei",
un rival de o clip& al lui Mircea; la 1397 avem ban unguresc;
la 1397-1408 bania e vacanta"; exist& un ban unguresc
la 1408-9 si apoi bania este vacanta Rana la 1430 95).
2. Banatul Olteniei.
S'a zis 96) ca banatul romanesc al Severinului trebue sa
treat atunci cand tam, Severinului a fost anexata.
fi fost
de Domnul muntean si ca banul muntean a fost substituit
celui unguresc in acelas scop pentru care functionase si acesta,
&ilea, apararea granitei _si a cetatii, sau si numai a phi Se-
verinului, atunci cand cetatea nu era in mainile Romanilor.
M'am declarat de acord' cu rezerva 97) insa ca prin
tara Severinului nu trebue sa, intelegem decat aceasta tara
propriu zisa, corespunzatoare cam cu judetul Mehedinti, ren-
tru alipirea careia la stapanirile for oltenesti anterioare, Dorn-
nii nostri s'au razboit mai mutt cu Ungurii, iar nu Oltenia
intreaga.
Diplomele date Voditei si Tismanei de imparatul Sigis-
mind la 1419 si de Ion Corvin la 1444 98) ne permit a fixa
destul de aproape limitele acestui tinut. Intr'adevar acele di-
plome arata, ca din judetul (sudstvo) de Jales, care exista
Inca din vremea lui Dan 199) (1384-6), faceau parte nu nu-
mai sate ca Turcinesti, Ceaurii, Arcanii, Balesti, cari azi
sunt in Gorj, dar si Leurda, azi in Mehedinti, la 50 km. de
T. Severin, pe soseaua spre T. Jiului si chiar satele Plostina
si Cireselul, azi confundate sub numele de Plostina, la 44
km. de acelas oral, in aceeas directie. Asa dar clistrictul Jale-
sului se intindea macar 'Ana la rani Motru pe deoparte, ma-
car pawl la Jiu de alta parte. In acest district se afla Tis-
mana. Carmuitorul .distrIctului trebue sa fi fost deci acel ju-
det (sudti, judecator) al Jiului, mentionat inteun hrisov de
dup.& 1406 al lui Mircea eel Batran, de care ce este insarci-
nat cu delimitarea apei Tismanei, de la sat pana, in munti no).
Fiind ca, i se zicea judet al Jiului", este de dedus ca rese-
dinta lui va fi lost la Jilscogo targ" (T. Jiului), pomenit
95) rzvoarele arittate la p 6, n. 21.
96) C. C. Giurescu, Noui contributii la studiul marilor dregatorii In sec.
XIV si XV. Buc. 1925 p. 58, 60, 77. Acelas, Contributii la studiul marilor dre-
gltorii In sec. XIV $i XV. Buc. 1926, p. 63-5.
97) Banii pirii Severinului si banii Olteniei, in Arhivele Olteniei, VI (1927)
p. 31-3.
98) Stefulescu, Tismana, 181 si 184-8.
99) Ibid. 169-171.
100) Acelas, Doc. slavo-rom. privitoare la God, p. 12.
2 www.dacoromanica.ro
 - 18 -
Inca dintr'un hrisov lath data al lui Dan II (intre 1420
1431 101).
Prin consecinta, tinutul Severinului se intindea cel mult
pans la Motru. La dreapta de acest ran, satul Bea la (azi Bala
de jos) facea parte la 1415 din judetul Motrului" 102), far:a
sa pot afirma data acest judet ingloba intreg tinutul Seve-
rinului. Ori-cum ar fi, se pune intrebarea data banii roma-
nesti pe care-i gasim intre anii 1391 si 1421, vor fi fost creati
pentru acest tinut redus, independent data cuprindea sau nu
cetatea Severinului, on numai in legatu.a cu stapanit?,a ace-
stei cetati. Obsery ca banii ce cunoastem sunt dregatori torte
importanti, cari figureaza in sfatul domnesc, si mai obsery
ca sunt adeveriti numai in vremea cand, dupa toate probabi-
insasi cetatea Severinului era in mainile Romanilor.
Un hrisov de la Dan Voda, din 1424 si altul de la Vlad
Voda din 1439 vorbesc de daniile facute de Lucaci banul si
de Vladislav Vodk la Sf. Antonie, la Vodita103). S'ar putea
ca Lucaci sa fi fost banul pus de Vladislav la Severin, cand
a stapanit cetatea pe la 1372-3. Sunt cu ioscuti apoi ca bani
in sfatul domnesc: Dragan, in Dec. 1391, ocupand al doilea
loc, dup.& vornic; Stanilk in Ian. 1394; Dragoi la 1398; Radu
Calaca" (Calota) la 1409, ocupand primul loc; Radu si Aga,
in 1415, ocupand, respectiv, primul si al cincilea sau al treilea
be in divan; aceiasi la 1418, in al doilea si al treilea loc; in
sfarsit, Aga singur la 1421 101). Prezenta uneori a doi bani,
se poate explica fie ca unul avea atributii administrative si
altul judecatoresti, ca in Ungaria, fie ca unul era ajutorul Ce-
luilalt, cum se constata spre pilda, pentru functia de vornic105),
fie ca unul era ban actual, iar celalt fost ban.
Care va fi fost insa primul nume official romanesc pen-
tru tinutul Severinului? Mircea eel Batran se intituleaza in-
tr'un rand Domn al baniei Severinului" 106) Va fi fost ti-
nutul inglobat in judetul Motrului adeverit la 1415? Diplomele
de la 1419 si 1444 vorbesc, pe de oparte, de sate din judetul
Jalesului, care se intindek cum am vazut, macar 'ana la
raul Motru, iar pe de alt.& parte, de sate din judetul de Balta,
care pare a fi corespuns cu Doljiul, sau cu o parte din Dolj.
Despre satele insa din apropierea Severinului, precum Ji-
dovstita (la 13 km.), Jarcovat (azi numele unui deal in Bres-
nita), Bahna (care tine& de Vodita), Elhovita (poate Ilova-
tul de azi, la 27 km. de T. Severin), nu se arata din ce ju-
det faceau parte si judetul Motrului nu se mai pomeneste.
Dupe pierderea definitive a cetatii Severinului de ea-
tre Romani, nu se mai intalnesc bani in divanele domnesti.
101) $tefulescu, Tismana, 177-8.
102) I. Bogdan, Un hrisov de la Mircea cel BAtrAn. In An. Ac. vol. 26, pag. 111.
103) $tefulescu, Tismana, 179-180 si 182.
104) C. C. Giurescu, Contributii, 41. Acelas, Noui contributii, 30.
105) Vornic mare si vornic mic in divan la 1467 (C. C. Giurescu, Contributii, 71).
106) $tefulescu, Doc. slavo rom. p. 11-12.
www.dacoromanica.ro
 -19
Abia un document din anul 1454 sau 1456 mentioneaza
pe Stan si Craciun bani Tismenski". Ei raporteaza cu pri-
vire la un hot: in Cara noastra, (nasu zemlu), in tinutul Oltu-
lui (drajavu Oltu), In Ragaras, nu-i". L'ar prinde data ar
veni in bania noastra"107). Asa dar resedinta banilor era
acum la Tismana. Nu stiu dac.4 intelesul documentului este ca.
1n jurisdictia for era si FAgarasul, care atunci se afla Inca
in stapanirea efectiva a Domnilor Munteniei109). Expresiunea
tinutu Oltului" se potriveste pentru posesiunile de dincolo
de munti, dar nu Indritueste .concluzia ea administratia ba-
nilor ar fi cuprins Inca de pe atunci Oltenia intreaga. Juris-
dictia for cuprindea, evident, vechiul district de Jales, iar fap-
tul ca resedinta for nu era la Jiu, ci la Tismana, mai aproape
de Severin, arata cred ca aveau si carmuirea tinutului Seve-
rinului. Erau adica urmasi ai primilor bani, dar nu mai aveau
resedinta la Severin $1, in schimb, administratia for se in-
tindea si asupra tinutului de Jales, poate si asupra judetului
Motrului amintit la 1415.
. Pe la 1470 trebue sa fi trait banul Mogos, primul ctitor
al mandstiril Stanesti din Valcea, ca sa poata fi bunicul lui
Ghiura logofatul care /a 1537 reface biserica 109).
La 1486 avem un ordin domnesc catre banii Dumitru
Ghizdavat si Datco, sa cerceteze o pricina relativa la satul
Bratilov, In legatura si cu satele Mathsesti, Sipot, Costesti,
Stramtul, Runcul, Barlet110). Satul Bratilov este azi cuprins
in comuna Marasesti din Mehedinti si unul din martorii de
care vorbeste documentul este de acolo. Un sat Bratila, este
azi o mahala a comunei Strehaia. Satul Stramtul (care prin
pozitia lui fata de Plostina, trebuia sa faca parte la 1414 din
Jales) se afla in Mehedinti. Sate cu numele de sipot, avem
in Mehedinti yi Gorj. Putem deduce deci ca si satul Costesti
e eel din Mehedinti, sau eel din Gorj, ca Runcul e eel din
Gorj si ca Barlet e probabil actualul Barlesti din corn. No-
vaci, judetul Gorj. Cand deci doe. de la 1486 zice ca pricina
satului Bratilov se va judeca de banii acelui tinut", sau ,.a-
oelei parti", sau acelei regiuni", se refer& evident la tinu-
tul, partea, sau regiunea, unde se afla satul cu pricina, nordul
judetului Mehedinti si Gorjiul de azi. Este vorba adied, tot
de banii dela Tismana, cu aceeas circumscriptie ca la 1456.
Faptul ca unul din bani, Dumitru Ghizdavat, figurase mai
inainte, fara dregatorie, in sfatul domnesc 111), nu implied
decat concluzia ca bania era o functie importanta, dar nu si
ca trebue sa fi cuprins Oltenia Intreaga.
107) Silviu Dragomir, Relatiile Tara Romanesti cu Sibiul, p. 63-4.
108) Augustin Bunea, Stapanii TArii Oltului, p. 29-30. loan Puscariu, Re-
volta boerilor din Tara Fitgarasului. In An. Ac. rom., sectia ist., seria 2, vol. 33, p. 63.
109) Revista de ist., arheol. $i filol. XIV, 33 sq
110) Columna lui Traian, VII, 468-9.
111) C. C. Giurescu, Contributii, 45.
www.dacoromanica.ro
 20 -
Pentru fostud Unlit al Severinului, avem la aceasta data
dovada documentary ca .purta numele de Mehedinti. La 1483
se vorbeste de satul Criva din Mehedinti 112). Azi, in comuna
Balta, la 40 km. de Severin, se intampina un loc cu numele
de Criva $i altul cu acela de Ponorelul, iaras al unui vechi
sat disparut. La 1493, intro pricing relativa la satul Bahna,
se recurge la martori din Mehedinti" 113).
Avem apoi, de la 1491, un, ordin domnesc catre oamenii
unei mosit manastiresti, ca sa se strang& in orasul Tismana
inaintea cinstitilor bani", jupanilor Detco, Dediu, Diicu .si
Dragomir114). Acest doc. dovedeste ca resedinta banilor con-
tinua s& fie la Tismana. Unul din bani, Detco, mai fusese in
aceasta functie la 1486. Faptul ca acum functionau simultan
patru bani, ar putea da de gandit doe& nu cum-va circurns-
criptia for se intinsese si mai mutt.
Stefan D. Grecianu pretindea115) ca, intr'un act original
din colectia sa, cu data de 1 Aprilie 1492, figura ca mare
ban" Barbu Craiovescu. De oare ce insa nu se reproduce di-
vanul clomnese, nu putem sti daca. nu cumva simpla men-
tiune a lui Barbu Cralevski", odic& Barbu Craiovescu, nu
va fi Post interpretata de Grecianu ea insemnand Barbu ban
de Craiova". Intr'adevar Craiovescu" era numele de familie
al lui Barbu, format din numele proprietatii sale Craiova".
El apare cu acest nume in divane, fara dregatorie, la 1487 si
1493 116) De alta parte insa, intr'un hrisov pastrat in collie
in condica manastirii Tismana cu data de 20 Aprilie 1496, at
lui Vlad \Tod& Calugarul, figureaz1 urmatorii boeri ai diva-
nului: Barbu ban, Canton, Parvu vel vornic, Staico log., Ma-
nea vistier, Danciul comis, Albul spatar, Dumitru pah., Al-
bul stolnic, Neagu post.117). S'a dovedit insa ea Vlad Voda
Calugarul a murit Inc& de la sfaxsitul anului 1495 118) asa ca
hrisovul trebue antidatat. Este de observat ca Albul spatar
nu exist& in acea vreme, ci numai. Stroe. Trebue sa fie deci
o gresala de transcriere. Manea vistier dispare din divan la
1484. Data doe. nu poate fi totusi ureata pang atunci, de oare
ce n'ar permite-o numele tuturor celorlalti boeri din divan.
Neagoe nu este postelnicdecat la 1489-1493. Danciul nu este
comis decat de la 1490. Prin urmare hrisovul nu poate fi de-
112) Al. Lapedatu, Vlad Voda CalugArul, p. 71.
113) $tefulescu, Tismana, 201.
114) C. C. Giurescu, I. c. Doc. insa citat tot acolo, la p. 53, ca fiind de la
1489, este de la 1532-6, cum a aratat G. D. Florescu, Divanele domnesti din sec.
XV, I, 64-5.
115) Genealogii documentate ale familiilor boeresti, II, 267, n. 3.
116) George D. Florescu, Divane domnesti din Muntenia in sec. XV, fasc.
I, p. 59 si 73.
117 A. Lapedatu, Vlad Voda Calugarul, p. 76, dupe Cond. Tismanei, I, 504.
C. C Giurescu, Con tributii, 42, n. 4.G. D. Florescu) 1. c. I, 78.Stoica Nico-
laescu, Doc. slavorom. p. 5.
118) Al. Lapedatu, Politica lui Radu cel Mare. InOmagitt lui Ion Bianu, 1916,
p. 192, n. 1. Rectrficare ramasa neobservatA de C. C. Giurescu, 1. c. si facuta de
G. D. Florescu, o. c. fasc Ii, p. 5-6.
www.dacoromanica.ro
 - 21
cat dintre 1490-3. Carstian, ca vel vornic sau biv vel vornie,
cum fusese la 1488, nu reapare decat de la 1492. Deci hri-
sovul trebue sa fie de la 1492-3. In acest an se intalnesc in
celelalte divane cunoscute ale lui Vlad Calugarul, 'Stade° log.,
Dumitru pah. $i Albul stolnic. Comparand acest rezultat cu
afirmatia lui St. D. Urecianu, putem deduce ca inteadevar
Barbu Craiovescu a devenit 'ban la 1492-3. Prezenja acum a
banului in sfatul domnesc $i chiar in fruntea divanului, ne
indritueste a crede ca functiunea redobandise vechea ei in-
semnatate.
La 16 Martie 1494 figureaza in divan Deatco mare
ban", evident unul din banii de la 1491. Pe inscriptia de la
7005=1496/7, a unui clopot de la Bistrita, Barbu Craiovescu
este intitulat ban 11-9). Apoi, de la 1498 inainte, aproape taxa
intrerupere, mare ban este Barbu Craiovescu.
De alta, parte constatam ca la 1497 judetul Jale$ dispa-
ruse $i tot asa judetul Motrului. Un hrisov din acel an nu mai
cunomte cleat judetele (sudstvo) Mehedinti $i Gorj 120), iar
doc. din sec. XVII fac dovada ca Jale$ul a fost aproape in
intregime cuprins in Gorj, numai o mica parte trecand la
Mehedinti 121).
In sfarsit, vom vedea ca de la 1498 pana la 1535, aproape
40 de ani, bania a fost aproape constant ocupata de neamul
Craiovestilor, Mica al boerilor proprietari ai Craiovei, dar
ca atunci cand, incidental, la 1524, 1529 $i 1531-3, marele
ban este din alt neam, precum $i dup.& 1535, inca, vre-o doua
decenii, marii bani sunt intitulati and Jilski", cand Cra-
levski". Cred ca aceasta insemneaza ca la inceput resedinta
marilor bani a fost la Jiu $i ea s'a stramutat cu vremea la
Craiova, ca o urmare a monopolizarii funetiunei, timp de
aproape 40 de ani, de catre boerif Craiove$ti.
Intre 1491-4 deci, resedinta banilor s'a stramutat de la
Tismana la Jiu, concomitent probabil cu desfiintarea judetului
de Jale$ $i a intervenit si o schimbare in Intinderea jurisdic-
tiei lor. Cu alte cuvinte, o reorganizare in carrnuirea Olteniei
s'a facut in domnia lui Vlad Calugarul (1482fine 1495).
Poate ca, Inca de atunci s'a dat pe seama banilor Oltenia in-
treaga. Sub Radu Voda eel Mare (1496-1508), prin influenja
Craiovestilor, centrul administratiei Olteniei intregi se va fi
str:amutat la Craiova.
Mari bani sunt numai cate unul in divane Intre anii

119) Vezi p. 24.

120) $tefulescu, Tismana, 205.
121) Hotarele celor doua judete erau atunci altele deal cele de azi. Astfel
Rositqa, aproape de Plostina (care la 1444 era in Jales), era in Gorj la 1668 ($te-
fulescu, Tismana, 350), iar azi e in Mehedinti. Didilesti era la 1618 In Mehedinti
($tefulescu, Doc. slavorom. 374), iar azi face parte din com. Ciuperceni In Gorj.
www.dacoromanica.ro
 - 22 -
1492/3-1511, apoi cite doi pana la 1515, iar de atunci in-
coace, cu exceptia anului 1546, numai cite unul.
Carmuitorul judetului Mehedinti s'a numit si el ban. II
intalnim intaia oar& la 1511, luand chiar loc in divan 122). De
atunci, bani caliticati de Mehedinti" nu se mai intampina
in divane, deli functia a continuat sa, existe, cad este °au-
pata, in a doua clomnie a lui Mihnea Turcitul (1585-1591)
de Mihai Viteazu1123). Banul de Mehedinti mai este califi-
cat $i de banior" 124 ) Judetul Mehedinti avea o intindere
mai mare decat azi i25). Unde era resedinta banului de Me-
hedinti, nu pot afirma. Poate la Banovita aproape de Seve-
rin, sau poate la Strehaia, localita,ti pe care traditia le socoate
ca resedinte ale banilor 126), dar care n'au putut fi resedinte
ale marilor bani 127). La Strehaia se pastreaza *i o traditie
privitoare la Mihai Viteazu1128).
De la 1518 incoace, in afara, de marii bani", intalnim
si bani". Uneori, dar numai in prima jumatate a sec. XVI,
ei iau loc si in divan, cafe unul, sau cite doi. Nu stiu data,
acestia sunt bani de Mehedinti, sau bani ajv.tatori ai marilor
bani. Am constatat documentar la 1529 si 1546, ca, acesfia
erau asistati de boeri marturii, ca in divanul domnesc, fara
a putea, afirma data era, o regula, sau o exceptie datorita au-
toritati personale a marilor bani de atunci.
Erau bani si in fruntea celorlalte judete ale Olteniei?
Nu pot afirma.
Constat ca, la 1498 Domnul scuteste satul Bahna (aproape
de Varciorova) si alte doua sate ale Tismanei, nu numai de
amestecul annasului, al banilor si, slugilor banesti, dar $i de
al slugilor vorniculut120). De asemenea la 1526, satele To-
pesti si Parau, unul la nord, altul la sud de Tismana, sunt
scutite de amestecul vatafilor marl $i mici, al banilor, slugilor
banesti si al slugilor marelui vornic130). Tot astfel la 1529
Domnul interzice amestecul in vama de la VAlcan din Oltet
pana, la Severin, al slugilor marelui ban al Jiului si marelui
vornic131). Asa dar in judetele de sub jurisdiPtia marelui ban,
122) Hurrnuzaki, XV, 213.
123) Stoica Nicolaescu, Doc. slavorom. p. 301. Grecian, Genealogii do-
cumentate, II, 387.
124) Hrisov de la 1613, vorbind de Mihai Viteazul. stefulescu, Doc. slavo
rom. 339.
125) Astfel, precum am arAtat, cuprindea Inca la 1618 Didilesti, azi in Gorj.
De asemenea Comani (vechiul Vadul Cumanilor), azi in com. Maglavitu din Dolj,
facer( parte Inca la 1649 din Mehedinti (Stefulescu, Tismana, 322). Tot ass Inca la
1778 (P. Garboviceanu, Cultul judetului Mehedinti. Buc. 1931, p. 6-7, dupa memo-
riile lui Bauer).
126) C. C. Giurescu, Contributii, p. 64, n. 2.
127) Vezi p....
128) Anume ca aici s'ar fi nAscut Mihai, $i ca langA casele tatalui situ sr fi
facut biserica, pe care a refacut-o Matei Basarab (Mamie dictionar geografic,
V-o Strehaial.
129) $tefulescu, Tismana, 206.
130) Acelas, Doc. slavorom. 88.
131) Ibid. 94.

www.dacoromanica.ro
 CRAIOVESTII
Neagoe de la Cralova

Barbu Parvu I Danciu Radii

daruegte Braucovenii Ia man. Bistrita ; darueate Brancovenii la man. Bistrita; damask+ BrAncovenli ditrueste Brancovenii la min. Bistrita ;
In divan 1482, 1487. vel ban 1492 3 v. vornic 1482 of 1487-1512 Ia man. Bistrita: postelnic
si 1498 1520; in calugarie Pahomle; + 1612 Ingropat Snagov v, comis 1489 1503 + Ia gura Tinoasei, tnainte de Dec. 1607
-1- foarte batriln, pe la 1525 Neaga v. armag 1505 8 = Velica din Sitoaia,
Negoslava (Negula), Hrusana fiica lui Vintila Florescu
In calugArie Salamis
l
Neagoe Voda Pieria Allyn II ? Vladaia Marge ? Marcea Maria = Serban
Vlasan v. postelnic traia v. ban
fiu natural at lui vel ban 1521 -I- v. ban 1522 8 v. vistier 1528 1 1510-1512 1562 1535-8
Basarab Voda eel Maar, + 1529, Ingroput In v. log. 1530-4+
nascut pe la 1482: mitropolia Targovigte.
Damn, sub numele de
Basarab, 1512 1521 + 1 L

Barbu III Di lig Nei Barbu II Datco V(asan Male, Afatcea Anca = Neagoe
din v. ban 1560-3
vel ban 1534-5, post. 1530 v ban 1529 BO -I- post. 1537 din Caracal. din Caracal, ban, din Sitoae. Colani
face danii la Sadova =sore Ini Moise Voda v. armao Mita 1553-7 +In 1upta la post. 1559 1553
pribeag la Tarigrad 1542 3 era -I- 1568 Boian 1519 1508 1573
Calea
:.-.-- Maria. = Stanca
din &&n- traia 1673 traia 1687
covens 1578
Adopts pe
fiii mut I
Viasau 1

Nicolae Danctu Radu Datco Radu Velica Marga Caplea &limn Maria 1) Raciu, post.
pretendent 1568 din Brancoveni, Intre
-I- Oxa- truss 2) Nies, v, ar-
pribeag 1579-1582, din Brilncoveni, -1- Mire post- 1559. 1588 1691 pie, agii post. din 1588 ; mao 1586-1588
v. armaq 1588-1591, pribeag 1579-1582, 1573 9 1568 Ingrop. 1568 Colani Ingrop. era + 1590
v. vornic 1693 postelnic = Maria, Glavacioc. 1573 mitrop.
+ 1596 Ia Balgrad Neacga flica lui =Ivan post. Tg-viste
fn Ardeal din Golegti Stepan era + 1587
vel clucer
Stanca

Barbu Natal Vociii Calea Maria --= David Serban (din 1-a)
=Calotit din Bozieni din BrAncoveni post. 1590. 1603
post. 1603, 1607 post. 1603, pah. 1611, v. ban 1698 post. din Coiani 1592, vel pah. 1599
lantir v. aga 1628, = Slanciu Radu Vothl 1602-1611
Domn 1633-1654 -I- v. post. 1603, + 1620 Ingropat la Comana
= Elena Mature! v pah. 1607 = Elena din Margineni, era -J- 1634
1653 Ea traia 1610 rata castitorie, Elena sotia lni Neagoe log. (1609)
din T-govigte gi fiica popii Coast. din Bacureati.
Ea -I- 1842 of Ingrop. la Dobreni

Preda BrEincoveanu Danciu Stanca 1) Fota Anouta Basarab Elena C-tin info a 2 a)
cu mogie (tratele int Nicolae era 4- 1625 n. 1611 vtori post. 1637,
post. 1622, Ia Epotestl Nicula vistier), Patragcu =Arghira = Consl. vel aArdar 1644,
v. spatar 1616, -- 1645 v. post. voevod, Cantacuzinu Domn 1654 8
v. clucer 1647, 1611 1613 hal lui v. postelnic Balaga (sin
v. vornic 1652, 2) Gorgan, Mihal stolnic Nicolae
v ban 1658, vtori vornic 1622, Viteazul Rale 81 a Elena ),
ucis de Mihnea Voda v. otolnic 1625. n 1612, ctitora
in acest an v. spatar 1628, man Jit anu,
= Patina Greet nu ucis 1632 + 1667, Ingrop
1
In Ardeal St.Vmeri T-vbite

Ancuta Papa Viga (din 1-a) Barbu Bataan

Iordache din Golegli
Particoveanu post. of Brancoveni
post. 1659 + 1655 = stroe Leurdeanu
Stanca
Cantacuzino

Constantin Voda
Bram:love:mu

www.dacoromanica.ro
 23
chiar *i in Mehedinti, avea amestec si marele vornic. Cum
se impa,cau atributiide aoestor dregatori, nu stiu. Numai la
1520-1 am intampinat un stolnic at banuluT 132), iar de 1 t
1546 se constat& arrnasi ai banului 133), ceea ce arata, Ca marii
bani puteau pronunta *i pedeapsa cu moarte.
II. Neamul CraioveOlor.
De sere sfarsitul sec. at XV-lea si pan& la mijlocul celui
urmator, un rol de o deosebita insemnatate in istoria politica
a Tarii Romane*ti. it joaca o familie care apare deodata ri-
dicata deasupra tuturor celorlalte neamuri bolere*ti, cu o in-
fluent& de care pana *i Domnii trebue sa tie seama, *i care
ajunge chiar in scaunul domnesc in persoana lui Neagoe
Voda, familia Craiovestilor. Desoendentii de mai tarziu
ai acestui neam, se falesc cu stramosii lor, pe cari-i pore-
clesc chiar Basarabi, confundandu-le originea cu aceea a ve-
chii case domnitoare a tarii134).
Porecla de Basarabi data Craiovestilor de o parte, im-
prejurarea ca Craiove*tii erau Olteni de alta parte, au facut
pe istoricul A. D. Xenopol sa-*i inchipue ca Tara Romaneasca
in sec. XV-lea *i XVI-lea era impartita in cloud tabere yes-
t& invrajbite, a Basarabestilor, sprijiniti mai ales de hoe-
rimea olteana, si a Dracule*tilor, sustinuti de boerii Mun-
teniei mart, si sa explice evenimentele politice ale timpului
prin aceasta pretinsa invrajbire 135).
Este firesc sa se fi consacrat Craiovestilor studii spe-
ciale, cari au lasat tutus multe chestiuni nelamurite 136). Pu-
blicarea pretiosului material documentar ramas pe urma ra-
posatului Stefan D. Grecianu, sub titlul Genealogii doeu.-
mentate ale familiilor boeresti din Tara Romaneasea" 137), a
complectat informatiunile despre neamul Craiovestilor, inles-
nind prin aceasta i o intelegere mai exacta a rolului for
politic.

1. Fratii Craiovefti, fiii lui Neagoe dela Craiova 138).

Oarecare confuzie s'a facut de eercetatorii de pana a-
cum, cu privire la numarul celor dintai frati Craiovesti cu-
noscuti. Confuzia se explica prin repetirea in familie a ace-
132) lorga. St. si doc V, 170.
133) C. C. Giurescu, Contributii, 57.
134) Mai jos p.
135) A. D Xenopol, 1st. Rom., ed. I-a, 11-487, HI-3.Vezi aci p...
136) G. I. Ionescu-Gaon, Boerii Craiovesti. In Rev. de ist. arheol. si filologie,
VIII (1902), p. 74.Ilie Nicolescu, Din descendenta Craiovestilor. In Rev. de istorie
arheol. $i filolog., IX (1903).General P. Vasiliu-Nitsturel, Radu Serban Basarab si
Matei Basarab. In Literat. si arta rom. XI (1907 .
137) Publicatie inceputa de Paul St. Grecianu. Au aparut 2 vol.. si cateva
fascicule din vol. III.
138) Pentru intelegerea expunerei ce urmeaza, v. tabloul genealogic artexat.

www.dacoromanica.ro
 - 24 -
lora$ nume de botez $i prin gramadirea generatiilor intr'o
vreme cand casatoriile se faceau la varste foarte tinere, cand
boerii ajungeau de foarte tineri la cele mai insemnate si-
tuatii139) $1 tot de tineri cakleau adeseori la oaste.
Un hrisov dela Vlad Voda Calugarul, la 16 Martie 1494,
intare$te manastirii Bistrita 140), ce este zidita de jupan. Barbu
Craiovescu $i de fratii lui, Parvu, Danciu si Radu, mosiile
daruite de ei, printre cari Brancovenii $i Plavicenii, precum
$1 de jupanul Hamza141) si de dregatorul jupan Staico logo-
fatul 142).
Inscriptia unui clopot dela Bistrita spune ca a fost daruit
la 7005 (= 1496/7) de banul Barbu si de Parvul, Danciul, Ra-
dul, cei patru frati143).
Inscriptia unui chivot dela aceea$ manastire, arata ca
a fost daruit de Barbu, Parvu, Danciu si Radu, fiii lui Nea-
goe 144).
Pe un panaghiar dela manastirea Tismana, se cite$te de
asemenea ca a fost daruit de fiii jupanului Neagoe, anume
Barbu, Parvu, Danciu $i Radu 145).
La 16 Aug. 1506, Barbu banul, Parvu vornicul, Danciu
comisul si Radu postelnlcu, frati fiind, fac o danie Bistritei146).
Un hrisov din 10 Aprilie 1520 confirm& ca Bistrita este
zidit& din temelie de Barbu banul Craiovei, cu fratii lui, Parvu
mare vornic, Danciu mare armas $1 Radu147).
La manastirea Xenofon, zice Comnen al Dristrei149),
sunt zugraviti banul Barbu, Danciu, vornic Parvu si Radu.
139) Astfel, Albu Golescu cade In Itipta la 1574, in varstA de 23 ani, fiind
mare clucer ; el lasA 2 copii (Sto'ca Nicolaescu, Doc slavo-rom. Buc. 1905, p 80)
140) Grecianu, 1. c. 11. 302.Deci Bistrita exista la 1494. Prin urmare n'a fost
interneiata nici la 1497, cum credea Al. Odobescu, probabil dupA inscriptia clopotu-
Iui, (Manuscrise cArti tipArite aflate in manAst Bistrita. Revista Romana 1, (1861),
p. 703), nici la 1506, cum rectificA Iorga (Inscriptii, 1, 194), intemeindu-se pe actul de
danie din acel an, care insa nu este actul de fundatie. In Ist. biser. rom. 1, 120,
Iorga admite ca Bistrita s'a zidit pe la 1497". Data din inscriptia veche slavona,
asa cum s'a pastrat in dosarul reparatiei incepute la 1846 (Iorga, Inscr. II, 81), a-
nume 1519, s'ar putea referi mai degrabA la o refacere de catre Neagoe Voda, In
urnt stricaeunilor fAcute Bistritei de Mihnea Voda (Viata lui Nifon, ed. Erbi-
ceanu, p. 61-3). GresitA este si data mortis (1505) fundatorului Barbu, pe inscriptia
pAstratA in aceleasi conditii (Iorga 1, c, 11, 82). Din povestirea culeasa dela calu-
gArii Bistritei de catre cillAtorul nis Kowalewski (Columna lui Traian pe 1872, p.
87) reiese cA mAnAstirea a fost ziditA de Barbu Craiovescu pe cand era dinar.
14D Acest Hamza, fArA dregAtorie, este probabil Hamza din Obislav, vel ban
la 1531 si socrul lui Stanciu Benga (Stoics Nicolaescu, L c. 83 si 264).
142) Staico log. din Bajesti, Rusii de Vede, Dragomiresti (Dambovita), Bu-
cov, MArgineni, Magureni, sotul Caplei, ginerele lui Vlad Calugarul, era f 1507
(St. Nicolaescu, 1. c. p. 6. Lapedatu, Vlad Voda Calugarul, In Cony. lit. 37 (1903),
p. 1151. Diacon Nicolae Popescu, Nifon II. Extr. din An. Acad. Rom. p. 54-5).
143 Gr Tocilescu, Report asupra catorva mAnAstiri din tarn. In An. Acad.
Rom. Ser. II, sect. ist. VIII (1885-6), p. 198.
144) Al. Odobescu. 1. c. 1, 814.
145) Tocilescu, 1 c. 220. Stefulescu, Tismana, p 116.
146) Foaia soc. RomAnismul, p. 396. Grecianu, Genealogii docum. II,
268. I. Bogdan, Relatiile Tani Romanesti cu Brasovul. Ed. 2-a (1905), 1, 305.
Obsery insA cA la 1506 Danciu nu mai era comis, ci spatar.
147) Grecianu, 1. c.
148) C. Erbiceanu, Priviri latorice si literare asupra epocei fanariote. Extras
din An. Ac. rom. 1901, p. 10.

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
Un doc. din 3 Dec. 1507 vorbe*te de Barbu ban $i de
fratii sai Parvu $i Danciu149), omit'and pe Radu, care poate ca
murise la acea data.
A$a dar, izvoarele contimporane sunt unanime a aratb,
ca au fost numai patru frati Craiove$ti, $i-i citeaza, totdeauna
in aceea* ordine, Vara indoiala a varstei: Barbu, Parvu, Dan-
ciu $i Radu.
Totu*i, acestor patru frati ii s'a mai atribuit Inca un
frate $i patru surori, pe singurul temei al unui pomelnic dat
de Craiove$ti la Atos in anul 1501150). Duper ascendenti, po-
melnicul insira. Barbu ban, Parvu vornio, Danciu comis, Radu
post. adica pe cei patru frati cunoscuti apoi pe Neagoe
postelnic, presupusul al cincilea frate, *i In fine pe presupu-
sele patru surori: Neguta, Neaga, Hrusana, Velica. Cat pri-
ve$te pe Neagoe, faptul ca figureaza in pomelnic tndritue*te
numai concluzia ca era ruder cu Cralove$tii,nu ca, era chiar frate
cu ei. In privinta celor patru jupanite, concluzia mai fireasea.
mi se pare a fi ca sunt soIiile oelor patru frati. Intr'adeVar,
de macar trei dintre ei, de Barbu, Parvu $i Radu, *Um ca au
fost insurati $i este greti de admis ca n'ar fi mentipnat in .

pomelnic pe sotiile lor. In$iruirea fratilor fiind $i in acest po-

melnic cea constants In toate actele oe amintesc de ei, pu-
tem face ipoteza ca $i in$iruirea numelor jupanitelor urmeaza
aceea$ ordine ca a sotilor lor:
Barbu, Parvu, Danciu, Radu,
Neguta, Neaga, Hrusana, Velica,
$i ca Neagoe care apare in pomelnic pe laugh fratii Craio-
ve$ti, nu era Inca Insurat la 1501.
Un hrisov din 23 Nov. 1558 intare*te Bistritei o mo$ie
daruita de banul Barbu Craiovescu $i de fiii $i fratii sai,
Parvu, Danciu, Negoita, si Radu151). Despre Parvu, Danciu
$i Radu, $tim ca erau fratii lui Bi.rbu Craiovescu. Prin urmare
numai la Neagoe, al carui nume reapare aioi ca in pomelnicul
dela 1501, se poate referi mentiunea de fii" din hrisov; tre-
bue sa fi fost adia fiul unuia din cei patru frati.
Reiau acum in parte pe fiecare din cei patru frail Cra-
iove$ti.
Barbu apare intaia (Ara, far& dregatorie, in ultimul di-
149) Bogdan, I c. 354.
150) St. Nicolaescu, 1. c. 39 $i 325 Bogdan, 1. c. I, 354. P. V. NAsturel
Radu Serban Basarab, 1. c 379. A. D. Xenopol, Lupta intre DrAculesti $i D.
nesti. In An. Ac. Rom. Ser. II, Sect. 1st. XXX (1907-8), p. 244. $incai, Ist.
Rom. II', 289.
151) Grecianu, 1. c. II, 269.Nasturel, 1. c. 465.
www.dacoromanica.ro
 - 26 -
van cunoscut al lui Basarab eel Tank- (Mlad) la 1482 152).
Reapare, tot far& titlu, abia la 1487. II regasim ca ban la
20 Aprilie 1492 sau 1493, in anii urmatori fara titlu, ado-
verit ca ban intr'o inscriptie de la 1496/7 $i, in sfarsit, de
Ia 1498 inainte, ca ban in divane aproape neintrerupt pang
la 1519 inclusiv. A fost &sato/It, se pare, cu Negoslava153),
care ar putea fi aoeeas cu Neguta, cea dintai dintre jupani-
tele din pomelnicul dela 1501. S'a calugarit la Bistrita, sub
numele de Pahomie, odata cu sotia sa, care a luat numele de
Salomia, in timpul lui Neagoe Voda, Intre anul 1520, cand
dispare din divane, si 1521. La 1525 probabil, moare, foarte
batran 154). Soena calugaririt era reprezintata pe o panza,
pastratti la Bistrita, pe care o descrie calatorul rus Kowa-
lewski155) si depe care nu mai avem azi deMt copiinv.
Barbu, tu barba alba, soseste la poarta manastirii insotit
de neamul sau. Dupa el, imediat, un tanar lard barba, apoi
altul cu barba neagra, si in fine un grup de Inca 16 barbati
din cari numai, doi cu barbi albe, ceilalti cu barbile negre.
Un patrafir de matase rosie, reprezintand pe Barbu caluzhrit,
se pastry la muzeul de antichitati din Bacuresti157). Paho-
mie si Salomia figureaza in fruntea pomelnicului dat mai
tarziu la BistrIta de Constantin Voda Brancoveanu159).
Parvu, apare si el intaia oar& in divane tot la 1482, in
vremea lui Basarab Mlad, ca mare vornic in fruntea drega-
torilor. Dela 1487 este apoi iara.s vel vornic aproape in
continuu pana, la 1512 cand, in Iunie, moare st se ingroapa
Ia Znagov159). Nu stim cum se numea sotia 1111160 Poate sa .

fi fost Neaga, a doua mentionata in randul jupanitelor din

pomelnicul dela 1501.
Danciu numit comis in pomelnicul dela 1501, este comi-
sul din divanele lui. Vlad Voda, Calugarul $i lui Radu eel
Mare, incepand dela 1489, aproape neintrerupt pana la 1503.
Intr'un hrisov dat Bistritei la 1520, cand murise, i se zice
armas 161). Si intr'adevar Danciu e armas la 1505, spatar la
152) G. D. Florescu, Divane dornne$ti din Muntenia in sec. XV, I, p. 53,
unde se aratd, dupd A. Lapedatu (Vlad Voda Calugarul, p, 21 $i 30), cd. data 1480,
atribuita pana acum documentului, e gre$ita.Arat odatA pentru totdeauna ca, in
lipsd de alts mentiune, rad refer pentru divane la lucrarea lui Florescu, care se
opreste la anul 1500 inclusiv, iar pentru anii urmatori la St. D. Grecianu, Sirul
voevozilor cu divane, lucrare tipAritit pant{ la anul 1527 $i ineditA pan& la 1554,
153) Doc. in St. Nicolaescu, 1, c. 325. AfarA numai dacA este confuzie cu.
Barbu 11, cumnatul lui Moise Voevod (v. p. 29).
154) Iorga, Inscriptii, II, 82. In divanul dela 1517 Barb, este poreclit ccel
bAtran,. (Grecianu, Sirul Voevozilor, p. 50).
155) Columna lui Traian, 1872, p. 51.
156) Cunosc cate una in casele rapos. St. D. Grecianu $i Mihail Seulescu.
157) Tocilescu, Catalogul muzeului national.
158) Iorga, Inscriptii, I, 202.
159) Odobescu, Cateva ore la Snagov. In Revista romanit II (1862), 373.
Iorga, Inscriptii, I, 159.
160) (Hrusana sau aim, zice NAsturel, 1. c. 464, admitand $i el cA jupanitele
din pomelnicul dela 1501 nu sunt surori, dar sotii ale Craiove$tilor.
1611 Grecianu, 1. c. II, 268. S'ar putea ca el sti fie Danciu, stolnic in di-
vane la 1482-9.
www.dacoromanica.ro
 - 27 -
1506 7163), apoi iaraq arma la 1598 163). Da atunci ii pier-
dem urma 164) Nu $tim nimic de posteritatea lui. Sotia lui
poate sa fi fost Hrusana, a treia juphnita din pomelnicul
dela 1501.
Radu, poarta titlul de postelnic in acela$ pomelnic. Nu
stiu dach este acelas cu Radu vel post., sau vel stratornic in
divane la 1487, 1493, 1495 in timpul lui Vlad Calugarul, apoi
la 1497, 1500 $i 1501 in timpul lui, Radu eel Mare, La 1506,
Radu post. face o danie la Bistrita impreunh cu fratii sai165),
dar la 1507 lipse$te dintr'o enumerare a fratilor Craiove$ti166),
ceea ce ar putea insemnh ca murise. Sotia lui poate sa fi
Lost Velica, a patra jupanith din pomelnicul dela 1501.
Atata stim despre fratii, Craiovesti.
Pe o piatra tombala de la manhstirea Dealulut se poate
citi: A rhposat Io Vladislav Voevod in anul 6963 ( =1455)
luna August a 22-a zi, $i s'a facut apeasta piatra in zile!e lui
To Neagoe Voevod. Au facut-o Barbu banul $i Phrvu vornicul
$i cu fratii for, fiii lui Neagoe din Craiova, caci Vladislav
Voevod i-a facut boeri (podignul vlasteli)"167). Nu exist& alt
Vladislav Voevod de care sh poata fi vorba cleat Domnul dela
1447 1456. In vremea acestuia, chiar fratele cel mai mare,
Barbu, dach va fi avut 90 de ani la 1517, cand este califica,
de batran, nu puteh fi decat de 20-39 de ani. Dach Vladislav
Far fi boerit atunci, nu se intelege de ce n'ar apare in divane
decht abia 26 de ani in urma,168). A$ crede deci mai de graba
eh intelesul inscriptlei este ca Vladislav a boerit pe tathl for,
Neagoe. De alt.& parte, ei nu atribue acestuia, nici in acea
inscriptie, nici in aceea a chivotului de la Bistrita l-69) $i a ch-
tiei de la Tismana179), nici o dregatorie, nici un titlu.
Ei ii zic numai Neagoe de la Craiova". Nu-1 putem deci
identifich pe acesta cu nici unul din dreghtorii cu acelas nume
de pe )la mijlocul sec. XV-lea171). Ni se spune, Para aratare
de izvor172). eh Neagoe de la Craiova ar fi figurand fara titlu
162) Bogdan, I. c 354.
163) $tefulescu, Doc. 8layo-rom. relative la God. Buc. 1908, p. 62.
164) Nu poate fi, cum credea Nasturel 1. c 465', acelas cu Danciu vel vor-
nic, care ajuta lui Vlad Voda contra lui Mihnea la 1510 si care era.si el .de un
neam iar bun $i dreptP. (Vista lui Nifon, ed. Erbiceanu, p. 71).
165) Grecianu, 1. c. II, 268.
166) Bogdan, 1. c. 354.
167) St. Nicolaescu, 1. c. 254, 325. Iorga, Inscriptii, I, 1CO.
168) Din aceasta cauza Nasturel (1. c. 379) emitea ipoteza ca domnul caruia
Craiovestii i-au pus piatra la Dealu, ar fi fost Vlad Calugarul, in vremea canna
fratii Craiovesti au fost in favoare. Dar acesta e ingropat la Glavacioc (St. Nico-
laescu, 239), se chiama Vlad si nu Vladislav, $i in sfarsit este inadmisibil ca Cra-
iovestii sä fi facut o eroare atat de grosolana in privinta datei mortii voevodului
caruia i-au slujit in toata domnia lui (1482-1496).
169) Odobescu, Mss si carp tip. aflate in man. Bistrita. Revista Romana, I, 814.
170) Tocilescu, I. c. 219.
171) Neagoe al lui Radu si Neagoe al Borcii, in divan 1467. (Bogdan 1. c.
208). Neagu vel vornic in divanele lui Radu cel Frumos, intre 1467 1471, trimis
in misiune in Ardeal $i de Basarab Mlad., (ibid. 266). Acest Neagu, batran la 1479,
a fost credinciosul lui Mlad. (ibid. 209-211, 247).
172) I. Minea, in Cercetari istorice, IV, 1 (1928), p. 90-1, nota.

www.dacoromanica.ro
 - 28 -
intr'un divan domnesc de la 1475. Chiar aka, ar fi 23 de alai
dupa moartea lui Vladis lay. M crede deci ca epitetul de vla-
steli" nu se refer& la o dregatorie ce Neagoe ar fi obtinut de
la Vladislav, ci sau la introducerea lui in sfat, taxa titlu, de
catre acest Domn, sau mai de grabs la harazirea mo0ei Cra-
iova i a altora pe care le gasim in stapanirea fiilor sai. DupA
Macieiowski173) vlastiteli" erau, la Sarbi, proprietarii, o no-
bleta, legata de stapanirea solului, i anume vlastelin" pro-
prietarii mari, iar vlasteli" proprietarii mici, cu obligatia
de a merge la oaste *i de a da cai pentru razboi.
In privinta ascendentilor, singurul izvor de care dis-
punem este tot pomelnicul dela 1501, care enumera pe Barbu,
Vlacsan, Vlada, Maina, Neagoe, Staria, Vinia174). Neagoe este
evident tatal. Barbu $i Vlacsan, hind inscri*i inaintea lui
Neagoe, pot fi bunici, unul de spre tata, altul de spre mama,
ai Craiove0ilor. Un Vlacsan se intalne0e in divane la 1421-
14221175). Amandoua numele se repeta in familia Craiovetilor.
Dar nici un indiciu care sa arate o filiatie domneasca sau o
inrudire cu Basarabii176). Numai Viata lui Nifon" scrisa dupci
ce Neagoe Voda, din neamul Craiove0i!or, s'a suit in scaunu]
domnesc, zice despre acest nearly ca-i era numele de mo0e
Banoveti, Mica. Basarabesti,"177), ceea ce pare a avea inte-
lesul el: li se zicea Basarabeti ".
Atata $tim despre originea Craiove0ilor.
Din descendenta fratilor Craioveiti, nu putem urmari
clecat pe a lui Parvu $i pe a lui Radu178).
Fiindca numele de Parvu i de Barbu se repeta in a-
ceasta familie, este necesar, spre inlesnirea expunerii, sa dam
cate un numar de ordine Craiove$tilor cari au purtat aoeste
doua nume, incepand dela Barbu banul $i Parvu vornicul, cei
doi fii mai mari ai lui Neagoe dela Craiova.
2. Descendenta lui Fdrvu I vornicul Craiovescu.
1. Pe un mss. dela Bistrita, din zilele lui Neagoe Voda,
se afla, mentiunea: din porunca marelui, jupan Freda, fiul
marelui vornic Parvul", in anul 7027 (- 1518 1519179). La
173) Slavische Rechtsgeschichte, I, 132-3.
174) St. Nicolaescu, p. 39.
175) Bogdan, 1. c.. ed. 2-a, p. 13.
176) 0 descendentA a Craiovestilor din Caplea, fiica lui Vlad Calugarul, ca-
satorita cu Staico log. (Iorga St. si doc. 111, p. XLIII) este exclusa. Se cunosc
descendentii Caplei si ai lut Staico din Bajesti, care era mort la 1507. (Acad. Rom.
Ms 1447 (Condica Dealului , f. 49-50). Confuzia a venit din aceea ca acesti soti
au avut 51 un fiu Parvu. Acest PArvu comis a luat de sotie la 1505 pe fiica lui
Dimitrie Iacsici. (St. Nicolaescu, 1. c. 245-6. Columna lui Traian, 1874, p. 128).
177) Viata lui Nifon, ed. Erbiceanu, 71-7. S'a emis chiar parerea ca. pasa-
giul ar putea sa fi fost intercalat in mss din sec. XVII, ce ni s'au pastrat. (Iorga,
ed. lui Pseudo-Const. capit., 31 II., 34 n.) Cf. aici p...
178) Despre Barbu, St. Nicolaescu zice ca ar fi avut o fiicA Ilinca (1. c.
325. Cf. Nasturel, 1. c. 464). De urmasi ai lui Danciu nu sunt urme.
179) Odobescu 1. c., 729.

www.dacoromanica.ro
 - 29 -
1520-1, Preda impreuna cu unchiul sau Pahomie, daruesc un
panaghiar la. Bistrita 180). Preda devine mare ban de Craiova
la 1520, in locul unchiului sau calugarit181), si moare la star-
$itul anului urmator, in lupta la Targoviste, aparand scaunul
lui Teodosie fiul lui Neagoe Voda182).
La 1534 si 1535 int5lnim in divane pe marele ban Barbu,
care semneaza. fin al lui Preda183). Acest Barbu este insa al
treilea Craiovesc cu ,acest nume, pentru Ca inainte de el intam-
pinam alt ban de Craiova, tot Barbu $i tot Craiovesc, mort
in lupta la Vii$oara Inca dela 1530 184). Nu $tim nimic de Barbu
III dupa 1535, nici dm& a avut urmasi. Totusi numai el poate
fi Barbu banu, mogul lui Matei Basarab, despre care un hri-
sov de la 1654 185) zice ca a facut danii la Sadova $i a pri-
begit la Tarigrad.
2. Tot fiu al lui Parvu, I vornkul, este un al doilea Parvu,
mare ban in divane dup.& moartea fratelui sau Preda, intre
anii 1522 -1526 si la 1528 186). S'a pastrat testamentul lui din
1529 187). A murit la 14 Aprilie 1529 si s'a ingropat in mi-
tropolia din Targoviste, de unde piatra tombala s'a transportat
la Bistrita188).
Acest Parvu II banul, a avut fiu pe Barbu, vel ban al
Craiovei la 1529, dup.& fatal sau189). In ordine cronologica, este
al doilea Craiovesc cu numele de Barbu. In ordinea marilor
bani din neamul Craiovestilor, este al patrulea: Barbu I ma-
car dela 1497 la 1520, Preda la 1521, Parvu II la 1522 8,
acest Barbu II la 1529 si 1530. Bania Craiovei era deci re-
zervata exclusiv acestui neam de peste 30 de ani, si Craio-
vestii o priveau ca o dregatorie ereditara. Intr'o carte data
Bistritei la 25 Sept. 1529 de Barbu II, el aminteste de ra-
posatul parintele sau Parvu (II) banu1190) $i incheie en for-
mula obisnuita a Domnilor tarii: pe care-1 va alege Dumne-
zeu a fi obladuitor acestui loc, din fratii nostri, on din ru-
dele noastre, sau de pe pacatele noastre dintr'alt neam strain".
La 13 Febr. 1530, Barbu II banul se casatoreste cu sora
lui Moise Voda191), iar la 18 August acelas an cade, alaturi
de cumnatul sau, in lupta dela Viisoara192).
180) Ibid 731.
181) Grecianu, $irul Voevozilor, 57-59.
182) Mag. 1st. IV, 217. Cf. Nasturel, 466. - Al $tefulescu, I. c. 82. - A fost
ingropat in mitropolia din Tftrgoviste ( Grecianu, II, 281).
183) Ilie Nicolescu, In jurul lui Basarab Laiot. In Literat. si arta rom. VII
(1903) 664. - NSsturel, 470. Se poate ca el O. fie Barbu sin Preda de care inscrip-
tia dela 1817 a bis. SE Gheorghe din Caracal zice elk a inceput-o (Iorga, Inscriptn,
II, 59-60).
184 V n. 192.
185) Grecianu, Geneal. II, 29.
186) Grecianu, $irul Voevozilor, 62, 67, 71, 72, 75. - Al. $tefulescu, Doc.
slavo -rom., 91.
187) Publicat de NAsturel, 1. c. 467-8. Cf. Bogdan, 1. c 232.
188) Odobescu, I. c. 729-730. Iorga, Inscriptii, H. 196.
189) NAsturel, 1. c.
190) Deci cartea nu poate fi din 7037 (= 1528), cum s'a transcris data in
condica Bistritei (NAsturel, 1. c. 468).
191) Hurmuzaki II', 654.
192) Cf. Iorga, St. si doc. 111, p. I.I.
www.dacoromanica.ro
 - 30 -
Acest Barbu II banul, fiul lui Parvu II, a avut frate
pe un Draghici, postelnic, pe care-1 mentioneaza intr'o carte
de danie eatre manastirea Cozia la 7 August 1530, deci putine
zile inainte de a muri193). De ace$ti frati vorbe$te *1 un hri-
sov al lui Vlad Voda Vintila la 29 Dec. 1532, prin care Domnul
intare$te unor boeri mo$ie la Barbate$ti $i la Branesti, de
peste tot hotarul, partea Barbului ban $i a fratelui sau Dra-
ghici194) toata, flindca, Barbu banu $i fratele sau Draghici
le-au pierdut cu viclenie de la Vlad Voevod..."195) adiea de la
Vlad Innecatul, predecesorul lui Vlad Vin'ila, $i impotriva ca-
ruia Barbu II a luptat la Vii$oara196).
Nu $tim nimic de urma$i ai lui Barbu II $i ai fratelui
salt Draghici.
3. In testamentul sau de la 1529, Parvu II banul, fiul
lui Parvu I vornicul, vorbeste de fratii sai", fares a-i numi.
A$a dar Parvu I vornicul trebue sa, fi avut $1 alti fii pe Tanga
Parvu II banul $i Preda banul.
Tot astfel, Barbu II banul, fiul lui Parvu II banal, in
cartea data Coziei la 1530, aminte$te de unchii sai", deci de
frati ai Parvului II banul $i fii prin urmare ai Parvului I
vornicul.
Care pot fi acesti frati?
Un hrisov din 9 Ian. 1531 intareste Bistritei satul Gar-
covul pentruca a miluit jupan Paivu ban& (deci Parvu II)
pe sf. manastire..., iar dupes moartea jup'anului Parvu banul,
Inca, 1-au adaogat $i jupan Serban marele vornic $i jupan
Vlasan marele logofat, cu ale for jupanite anume Marga $i
Vladaia"197). Marga sau Maria $i Serban sunt inteadevar din
neamul Craiovestilor $1 cunoa$tem gradul for de rudenie cu
Parvu II banu1199). Raman Vlasan $i Vladaia, care ingrijind
$i ei de Bistrita impreurta cu celelalte rude, dupes moartea
Parvului II, trebue Si fie $1 ei rude apropiate. Un hrisov din
1533 arata pe Vlasan log. aparand interesele Bistritei in
afacerea unor mori ce fusesera ale Parvului vornicui199),
adiea ale Parvului I. In. fine, numele de Vlasan revine la Cra-
iove$ti, atat la aseendentim) cat $i la descenden(i2ot). S'ar
putea deci ca Vlasan, mare vistier la 1528, mare log. intre
1530-4, sa fi fost chiar unul din fratii.' de care aminteste
testamentul de la 1529 al Parvului II banul, $i deci fiu a]
Parvului I vornic. S'ar putea ins& $i ca Vlasan sa fi fost
193) Condica Coziei I, 107, citatA in NAsturel, 469.
194) Draghici e deci frate cu Barbu II, nu cum credea NAsturel (1. c.), cu
Barbu 111, care devine ban abia la 1534.
195) St. Nicolaescu, 238.
196) Nu poate fi vorba, cum crede St. Nicolaescu (1 c.) si dupes el Xeno-
pol, 1. C., 240, de Vlad Cgugarul, in timpul c3ruia Barbu I si fratii lui au fost
constant in favoare.
197) Grecianu, II, 266.
198 V. p. 36.
199) St. Nicolaescu, p. 261-3.
200) Ibid. 39.
201) V. p. 31-2.

www.dacoromanica.ro
 - 31 -
numai ginerele Parvului I, iar Vladaia fiica acestuia. Vlasan
log. a fost taiat, la sfar*itul anului 1534, de Vlad Voda Vin-
tila, care explica, inteun hrisov din 11 Ianuarie 1535, ea
Vlasan log. a pierit pe raul sau viclepg de care dom-
nia mea" 202).
4. Actele unor procese de mo*tenire urmate in a doua
jumatate a secolului XVI-lea, fac dovada ca Parvul II banul
a avut si o sora, Marga, prin care s'a continuat neamul era-
iove*tilor.
Doc. din 30 Aprilie *i 4 Dec. 1579 vorbesc de Wile ce
raposatii Matei banul din Caracal *i fratele sau Vlasan, fiii
MargAi, avusese in vremea lui Patra*cu Voda, eel Bun (1553-
-1557) cu Benga spatarul 203) *i cu Anca din Cotani pent? u
satele Miace*ul *i Marmurile, pretinzand toti ca aceste sate
le erau de mo*tenire 204). Matei, fiul Margai, stapanea $i
mo*ia craioveasca Bresnita 203). Inrudirea cu Craiove*tii o
arata doc. din 18 Iulie 1586 *I 8 Aprilie 1587 privitoare la o
judecata, pentru mo*ia Bueovat, in care se vorbe*te de Radu
post., feciorul lui Matei al Margai, nepotul Parvului banului
de Craiova $i se spune ea Marga avea drept la partea din
Bucovat a Parvului banul 206). Cat prive$te pe sotul Margai 207),
poate sa fi fost acel Marcea post. care impreuna cu sotia sa
Marga darue*te un tetravanghel la Bistrita, in zilele lui Neagoe
Voda, la 7020 ( =1512 208). Marcea este vel post. in divane in-
tre 1510-1512 209). Numele de Marcea revine Ia Craiove*ti 210).
Fiii cunoscuti ai Margai au fost Matei $i Vlasan 211).
a) Matei banul, zis din Caracal, a dazut in lupta de la
Boiani, la 1559, impotriva lui Petru Voda, fiul Chajnei 212). De
la sotia sa Stanca 213) a avut un fiu Radu 214) *1 trei fiice. Una
din ele, Marga, a tinut pe Ivan post. *1 n'a avut copii. Din tes-
tamentul ei de la 30 August 1587 aftam Ca pe una din surorile
202) Ilie Nicolescu. In jurul lui Basarab Laiot, 1. c. 657, nota Aricescu,
Indice, II, 87.
203) Adica Stanciu Benga, ginerele lui Hamza banul din Obislav (St. Nico-
laescu, 83). Hamza fusese printre donatorii Bistritei la 1494 (Grecianu, II, 302).
204) Grecianu, II, 2735.
205) Nasturel, 1. c. 562.
206) Grecianu, 1 c.
207) Ipoteza cA ar fi fost Dobrovoe (la Nasturel 1. c.) este exclusl (v. p.,..)
Ilie Nicolescu, Din descendenta Craiovestilor, 1. c. zice a nu se cunoaste.
208) Odobescu, 1. c. 739 nota.
209) Cf. semnAturile de pe tratatul din 1511 la Bogdan, 1. c. ed. 2-a,
p. LXXVI. Stefulescu, 1. c.'
210) V. p. 34-7.
211) Un hrisov de Ia Alexandru Voda din 7080 (1571), pastrat in copie (Acad
Rom. Vieros,111,f. 500), zice c8 Marga din Caracal a vandut lui Radu Voda Paisie
mosia UrAti, pentru ca a avut pe cinevaf din ai sai in Tara TurceascA si n'a
avut bani ca sA-i plAteascA de cAtre Turci". VAnzand mosia a platit pe jiii sdi...
de i-a scos de la Turci". Acelas Domn in alt hrisov din 7018 (1572 ibid. f. 502) zice
despre Marga cl a fost ornorit fiul ei Ikle (sic!) pe Fratila (sic) in Tara TurceascA
si l'au aruncat in temnitA"; a vAndut deci Marga mosia st a plAttt pe fiul Om
din mana Turcilor".
212) Mag. ist. 1, 182, IV, 274.
213) Grecianu, II, 272, si 275-6.
214) Ibid. 274-5 (doc. din 1586).
www.dacoromanica.ro
 - 32 -
ei o chema, Cap lea, maritata cu Oxapie aga (care train la 1568)
$i ca. alta era in tara turceasca.219). Marga moare intre 1588
1591 216) $i se ingroapa la manastirea Glavacio^ careia lass
partile ei din mo$iile craiove$ti, Marmurile, Mace.iu1, Buco-
vat, Potlogi, Drincea, Caracal, Como$tent, etc.217), pe care
le cutrope$te, imediat dupa moartea ei, Danciul arma$, Mai
apoi vornic, din Brancoveni 219).
b) Despre Vicisain, tot din Caracal, de care doc. din 30
Aprilie $1 4 Dec. 1579 zic ca train, pe vremea lui Patrascu
Voda cel Bun (1553-7), $i nu-i dau nici un titlu 219), stim ca
a fost casatorit cu o Maria, c'a, a avut trei fii, pe Danciu,
Datco $i Radu postelnicii $i ca a murit inainte de domnia lui
Alexandru Voevod (1568-1577 220) La 1573 Maria din Ca-
racal cu fiii ei Danciu, Datco $i Radu postelnicii dames° lui
Stefan biv vel clucer partea lui Vlacsan din mo$ia Teri-
soru 221). Putin dupa, aceasta Datco moare, cad tot in dom-
nia lui Alexandru, numai Danciu $i Radu au prigonire cu Anca
de. la Coiani, Craioveasca, pentru mosiile Mace$ul $i Marmu-
rile 222). Tot numai despre 'Danciu si Radu spune hrisovul din
30 Aprilie 1579 al M'hnii Voda ca au pribegit fiii lui Vlasan
acum in zilele domniei mele, in tara ungureasca" 223).
Cine au fost unna$ii acestora se vede din urmatoarele
documente.
La 1578 se da hrisov lui Parvu vtori clucer, pentru mo$ia
Peri$or, din care jumatate a cumparat tatal Ma Stefan clucer
de la Stanca sotia lui Matei din Caracal, iar cu all& jumatate
a fost miluit tatal sau de jupaneasa lui Vlasan, anume Maria,
cu feciorii ei Danciu, Datco $i Radu postelnicii 224).
In zilele lui Petru Voda Cercel (1583 5),.traiau feciorii
Mariei, Danciu $i Radu postelnicii 225),
La 1594 un hrisov arata ca mo$ia Peri$orul a fost a lui
Matei, fratele lui Vlasan din Caracal; jumatate s'a cumparat
de Stefan vel clucer de la Marga, fiica lui Matei, iar alta juma-
tate de la feciorii lui Vlasan, anume Danciu $i Radu, in zi-
215 Grecianu, H, 272, 279. Acad. ms. 500, f. 35. NAsturel, 1. c. 563, zice
ca pe sora din Turcia o chema Velica.
216) Hrisovul din 1594 in Grecianu, II, 278.
217) Grecianu, 1. c.
218) Ibid. 278 si 309.
219) De aceea nu Itim de va fi acelas cu Vlacsan sau Vlilsan, mare logb-
fat in divane la 1548-9, mort in batalia de la Boiani la 1559 (Mag. 1st. 11,
182, 1V, 274).
220) Grecianu, 11, 273-4, 281. Expunerea documentata din text aratil ch
este gresit a spune ca Danciu, Datco yi Radu au fost fiii Mariei sau Margai din
Caracal, fiica lui Matei banul din Caracal INAsturel, Radu Serban Basarab 1i Ma-
tei Basarab. 1. c. in line 0 acelal in Rev. de ist. arheol. 1i filol. XIV (1913), p. 17,
vorbind de manast. Brancoveni). Inseamnit a confunda pe Marga sotia lui Viasan,
cu Marga fiica lui Matei din Caracal 1i sotie a lui Ivan post.
221) Arh. Stat. Man. Bucovat, p. 157. (File G-al P. V. NAsturel. Comunicat
de d. Boicescu).
222) Grecianu, 1. c. 273.
223) Ibid. 274.
224) Arh. Stat. Cond. Bucovat, p. 158.
225) Grecianu, II, 278.
www.dacoromanica.ro
 - 33
lele lui Alexandru Voevod (1568-1577). In zilele Mihnii Voe-
vod (1577-1583 si 1585-1591), Parvu clucer, fiul lui Stefan
vel clucer a inchinat Perisorul la manastirea Coruna. Acum
calugarii nu s'au putut odihni de einstitul dregatorul D-niei
mele jupan Danciul biv vel logofat (sic), vrand sa ia, acest
sat" 226).
Acest Danciu este evident acelas cu Danciu armas din
Brancoveni la 1588-1591 $i Danciu vornic din Brancoveni
la 1594, care la acele date cutropea mosiile lasate Glavacio-
cului de Marga fiica lui Matei din Caracal. El nu este altul
decat tatal lui Matei Voda Basarab. Un hrisov de la 1662 ne
spune inteadevar ca acest Domn a avut matusa pe Marga
fiica lui Matei din Caracal227).
Pentru ce s'au numit din Brancoveni" Danciu $i Radu,
fiii lui Vlasan din Caracal, vom vedea mai deparle 228).
5. Alt frate al Parvului II banu a fost Neagoe Voda 229).
6. In sfarsit Genealogia Cantacuzinilor", pentru care
striimos al Basarabilor este banul Barbu Basarab" ziditorul
Bistritei la 1200 230), lasa, sa se inteleaga ca. o inrudire ar fi
existat intre acesti Basarabi, recte Craiovesti, $i boerii din Mar-
gineni, cand spline ca. Filipestii se trap din batranul Dra-
ghici din Margineni (exact, dar grin femei), despre mums
din neamul Basarabilor" 231) sau din fats, de Basarab, din
batranul Draghici din Margineni" m), ceeace pare a insemna
ca mama lui Draghici ar fi fost Craioveasca.
De alt& parte tot Genealogia" spune ca Draghici din
Margineni scobora, din fratele Basarabilor" 233), adica, in li-
nie barbateasch din Cralovesti. Aceste afirmatiuni au fost a-
doptate fara, alt control de rapos. Ionescu-Gion, care le-a po-
pularizat 234).
Documentar, gasim ca mosia Poiastea , ce au fost din
ale Craiovestilor" se afla mai. tarziu in Stapanirea lui Ivasco
vornicul Golescu (t 1585) a caruia sotie, Elena, scobora, din
Draghici vornicul de. Margineni 235).
Tot Ivascu vornicul Golescu revendica mosia Cornate-
226) Arh. Stat. Cond. man. Bucovat, p 161.
227) Grecianu, II, 282.
228) Vezi p....
229) Vezi p...
230) Geneal. Cantac. ed forga, 57.P. greseala cronologica pe care o face
genealogistul, vezi Hasdeu, Istoria critic& I, 78.Pentru stolnicul Coast. Cantacu-
zino, DrAghici de la Margineni era contemporan cu descalecatul tarii! Iorga, Ope-
rele lui Const. Cantacuzino, p. 55).
231) Geneal. Cantac. p. 413.
232) Ibid. 79.
233) Ibid. p. 80.
234 Ionescu-Gion, Ist. Buc. p. 405. Acelas, Sima stolniceasa Buzeasca.
Buc. 1903, p. 11.
235) Ilia Nicolescu, Din genealogia familiei Golescu. In Noua Revista Ro-
man), IV (1901), 361.

3 www.dacoromanica.ro
 - 34 -
1u1236), care fusese a lui Marcea post.237), un descendent a]
Craiove$tilor de la Coiani 238).
Acelas Ivaco in fine, revendica $i ni$te mo$ii ce fu-
sesera, ale lui Neagoe Vodd $i pentru care jupcdneasa Marga,
fiica craiovescului Matei banul, se afld in pricing de jude-
cat& 239).
Postelniceasa Elena Cantacuzino zire $i ea la 1672 ca
jurnAtate din satul Bezdead s'a (Unlit de boerii din Coiani la
manAst. Viero$ cand s'a zidit de boerii din Golesti, care au
Post din Craiove$ti, fiind sdnge" 210).
Acestea sunt singurele indicii ce am putut culege despre
o posibild inrudtre intre Craiovesti $i Margineni. Nu este
deci exacta, observatia lui Gion ca nu se vad descendenti ai
lui Draghici din Margineni amestecati in pricinele ce urrneazi
in a doua jurndtate a sec. XVI-lea pentru impartirea averii
Craiove$tilor 241), dar doe. nu ne l5muresc asupra unei In u
diri intre cele cloud neamur1242).

3. Descendenta lui Radu post. Craiovescu.

Hrisoave din 18 Iulie 1586, 8 Aprilie 1587 $i 8 Aprilie
090, vorbesc de un proces ce se judecase Inca, din vremea
lui Alexandru Vodd (1568-1577) intre urmatoarele parti: 243)
Nica vel arma$ $i sotia sa Maria, ca reprezentanti ai
raposatului Marcea post, 214) fecimul jupaesei 111(r.a, nepoful
jupilnesei Velica din 0.57toaie, care Marcea avusese de mo$-
tenire mosie in Bucovat pe apa Jiului de la mogul situ Radu
post. ce a pierit la gura Tinoasei; §i
Jupaneasa Marga, sotia lui Ivan post., ca reprezentana
a fratelui ei Radu post. 245) feciorul lui Matei al Margai, ne-
potul Parvului banul de Craiova.
236) Trebue sä fie Cornatelul din Ilfov, pe Mosti$te in coin. Mantistirea,
care cuprinde $i satul Coiani. Dar daca trebue citit Corlatelul, atunci e vorba de
satul cu acest nume din Mehedinti, pe Drincea, vecin cu AImajelul sau Halmajele,
iara$ sate de ba$tink ale Craiove$tilor (Filitti, Arhiva G. Gr. C. 221-2). Trebue
deosebite! atilt Cornatelul cat $i Corlatelul, de Cornateni (azi Cornatel) in Dambo-
vita, moste a unei ramuri a boerilor din Floresti, zi$i Cornateni (Filitti, 1. c. p.
A $i p. 1, n. 2).
237) Hrisov din 8 Aprilie 1590, in Grecianu, II, 277-8.
238) V. p. 35-7.
239) (lie Nicolescu, 1. c
240) Iorga, Doc. privitoare la familia Cantac 97.
241) Gion, Boerii Craiovesti, 1. c.
242) Vezi George D. Florescu, Boerii Margineni, 1930.Este meritul lui
G. D. Florescu de a fi aratat cel dintai in istoriografia noastra ca DrAghici, vor-
nicul dintre 1525-1536, era din Floresti, iar nu din Margineni, $i de a fi deosebit
neamul FloreVilor de al MArginenilor.
2431 Grecianu, II, 274-7.
244) TrAia intre 1559-1568 (doc. din 1590 in Grecianu, II, 277). Deci este
deosebit de Marcea post , presupusul sot at Margai la 1512. (Odobescu, L c. 739,
nota gi aicti p. 31).
245) TrAia intre 1559-1568 (Grecianu, 1. c.). A fost casatorit cu Maria, sora
lui PArvu v. clucer $i fiica lui Stepan v. clucer, care cumpara mosie in Bucovat
Si se ingroapa la mantist Bucovat, (Grecianu, II, 273-5. )iorga, Inscriptii, I, 214).
In pomelnic, Radu e numit cnepotul Basarabilor, (ibid.), dar in loc de c$i mama
sa Maria> trebue citit solia sa Maria*.
www.dacoromanica.ro
 - 35 -
Nica *i Maria parau pe Marga cum ea, nu Linea numai
Ttartea Peirvului banal (deci Parvu II), ci pi partea Radului
post. care a pierit la Tinoasa. Livers, Marga se plangea, ca
jupaneasa Maria' a lui Mica arena., a trout ntai mu't, §i partea
PcIrvului banal' 6.i satul Radului post. o parte, $i, satu lui Nea-
goe Vaal Basarab o parte.
Mihnea Voda spune deci, in hrisovul de la 1586, ca a
adunat satele Parvului banul *i ale Radului post. *i ale lui
Neagoe Basarab, de fata toate, *i acest sat Bucovatul Inca
l'a gasit ca a fost scris la Craiovesti. Apoi, 12 boeri oranduiti
de Domn, au ales partea lui Neagoe Vodd toata sa fie dom-
neasca, partea Pcirvului banal sa fie a jupanesei, Margai, iar
partea Radului post. as fie a lui Nica arma*ul 246).
Tot astfel, in hrisovul de la 1590, acela* Domn spune
iaras Ca a dat Margai 12 boeri, sa aleaga partea lui Neagoe
Voda, *i partea Parvului banul *i partea Radului post., *i ca
boerii au ales partea lui Neagoe Voda sa fie domneasca, par-
tea Parvului banul sa fie a Margai, iar partea Radului post.,
sa fie a Mariet247);
Rezulta din aceste doc. Ca Neagoe Voda, Parvu II ba-
nul isi Radu post. avusesera fiecare cate o parte in satul
craiovesc Bucovatu. Partea lui Neagoe ramane pe seama dom-
niei, in urma stingerei posteritatii lui. Partea lui Parvu II
banul ramane Margai, fiica lui Matei din Caracal, fiul altei
Marga *i nepotul Parvului. Partea Radului post. Craiovescu
ramane Mariei sotia lui Nica armasul. Aceasta Maria vine
la mo*tenire ca reprezentanta a lui Marcea postelnic.
Marcea post., care train intre 1559-1568 248), era fiu1249)
unei jupanese Maria sau Marga, care train, la 1553 250) *i ne-
potul jupanesei Velica ot Sitoae, iar Bucovatul it mo*tenise
de la mogul sau Radu post. care a pierit la gura, Tinoasei 251).
Sutoae sau 5itoae este un sat in Dolj, corn. Halmajul, deci sat
craiovesc. Velica stapanise *i mo*ia craioveasca Vartopul, tot
in Dolj 252). Concluzia ce se impune este ca, Velica ot 5itoae a
fost sotia Radului poSt. Craiovescu. Aceasta conciuzie este in-
arita prin pomelnicul de la 1501 care, dupa ce enumeia pe cei
patru frati Craiovesti, din cari cel din urma este Radu, in-
*RA si numele a patru jupanite, din care cea din urma est(e
Velica 253). Afiam cu acest prilej ca Radu post. Craiovescu a
246) Grecianu, IT, 274-7.
2471 Ibid.Deci sotul Mariei, Nica armasul, era mort la 1590.
248) Grecianu, II, 277 (doc. din 1590,.
249) Hrisoave din 1580, 1590 $i 1612 (pastrate in trad. in Cond. Brancove-
neascA si reproduse in Grecianu, II, 275, 277, 281) zic toate ca Marcea era flu/
Mariei 5i nepotul VelicAi ot $itoae. Numai hrisovul din 18 Aprilie 1586 (reprodus
de pe aceeas cond. ibid. 274-5) zice ca sofia lui Marcea era Maria, nepoata Velicai
din Sitoae. Este o evident& gresalA de transcriere in condicA, de oare-ce Marcea
post. era frate cu Anca din Coiani, fiica Mariei (v. urmarea expunerii in text).
250) Hrisovul din 7 Ian. 1553, in Grecianu, TI, 285.
251) Hrisovul din 1587 in Grecianu, II, 275.
252) Hrisov. din 19 Mai 1589, ibid. II, 276-7.
253) St. Nicolaescu, Doc. slavo-rom. 39.
www.dacoromanica.ro
 - 36 -
pierit la gura Tinoasei. Tinoasa curge in Teleorman. Nu stim
ins& in ce imprejurari isi va fi gasit moartea acolo.
Maroea post., numit ot Sitoae, a avut o sora, pe Anca
baneasa de la Coiani, moasa lui Radu Voda 5erban, asa ca
Maroea era unchiu (mare) acestui clomn 254). De alta parte,
tatal Ancai baneasa a fost Serban ban111255). Prin m1-flare,
Anca de la Coiani si Marcea ot Sitoae erau frati 256), fii lul
Serban banul si ai Mariei, sau Margai, fiica Velicai din 5i-
toae si a Radului post. Mai stim, tot documentar 257), ca
Anca baneasa era nepoata colaterala (anepsia) 278) a Parvuiui
banul, pentru ca tatal ei, Serban banul, era cumnat ($urin)
cu Parvu banul 259). Si inteadevar, Radu post. Craiovescu
fiind frate cu Parvu I vorniPul, fiul acestuia, Parvu II banul
era var bun cu fiica lui Radu post., cu Maria sau Marga so-
tia lui Serban banul, 51 c1Pci cu.nnat, dar de var 260), cu acetita.
Sotul Anotti banesei din Coiani a fost Neagoe vel ban 261)
dovedit la 1568. Ei au avut fii pe Maria 262) sotia lui Nica ar-
mas, cea cu procesul pentru Bucovat, deci nepoata de sora
lui Marcea post. din $itoae, $i pe Serban post. din Coiani
in zilele lui Alexandru Vocla eel Batran (1568 1577) 263). Ma-
ria mai avusese insa un prim so':, Radu postelnicui 9.4) 4i cu
el, mai de grabs decat cu Marcea, un fin, tot 5erban post. din
Coiani, care nu este altul decal viitorul Radu Voc15, Serban,
eel ce si-a zis in domnie Basarab 265). Daca acesta, intr'un
hrisov dela 1608, cere calugarilor dela Hilandar sa pome-
pease& pe maica-sa Maria, pe sotia sa Elena, si pe fiica sa
234) Doc. din 1 Aug. 1608 in Grecianu, If, 280.
255) Doc. din 13 Iunie 1588 la Acad. Rom. pach. 40, doe. 67. Deci scobo-
rarea Ancai din Neagoe Voda (lorga, Inscriptii, 1, 85-6) este exclusti.
256) Cum ii si arata doc. din 1608 si 1651, la Acad. Rom. 2073, f. 70-8, citate
la C. Giurescu, Legstura lui Mihai Viteazul, p. 19.
257) Doc. din 1588 dela Acad. Rom. citat.
258) Desi. doc. e in 1. slavona, intrebuinteaza cuvantul grecesc anepsid.
259) Tot doc. din 1588.
260) Prin cumnati in trecutul romanesc nu se intelegea numai sotii sau so-
tiile fratilor sau surorilor, ci si ai verilor sau verelor chiar de grade mai de-
pilrtate. Cumnatii isi mai ziceau si frati (N. Docan, Frate. In Arh. soc. st. si lit.
din Iasi, XI 1900), 22+. In consecinta nici ceilalti termeni de inrudire nu aveau in-
telesul restrans de azi. Pe doc. din 1588 s'au intemeiat totus cercetatorii nostri
ca sa afirme ca sotia lui $erban banul a fost sord cu Parvu II Craiovescu (St.
Nicolaescu, 61. Acelas, in Rev. ist arheol. si filol. X, 85. Acelas, Diata DincAiEv-
stratoaia. In Romania Noua, I (1907, 35.Ilie Nicolescu, Din descendenta Craioves-
ttlor, 1. c. 200.Nasturel, 1. c. 464, 471).Ei confundlt astfel pe aceastd Marga cu
cealalta, care a fost inteadevar sora lui Parvu II. P. camera boiereascil a lui
$erban banul, v. St. Nicolaescu, Doc. slavo-rom. 62-3.P. neamul lui, Rev. de
ist. archeol. st filol. X2, 228-232.
261) St. Nicolaescu, Diata Ilincai Evstratioaia, 1. d pe baza unui tetravan-
ghel cu data 1563.Cf. Nasturel, I. c. 474. Sotul Anal nu putea fi Barbu Craio-
vescu (Iorga, Inscriptii, I, 85-6.
262) Doc. din 1588 la Acad , citat,
263) Doc. din 1646 in Grecianu, II, 282.
264) Doc. de la 16 Martie 1580 la Arh. Stat. Man. Dealul, I, p. 8.
265) Doc. din 1588 la Acad si actele din 27 Nov., 1 si 3 Dec. 1592 in Gre-
cianu II, 286.
www.dacoromanica.ro
 37 -
Ancuta 266), iar de tatal sau nu aminteste 267 , aceasta se ex-
plich prin preocuparea lui Serban, ajuns in scaun, de a sta-
bili filiatia prin care -$i legitima oarecum domnia $i adop-
tarea numelui de Basarab, ca urma$ al Craiovestilor $i ca un
vag nepot al lui Neagoe Voda.
Hrisoavele din 1586, 1587 $i 1590, pe care se intemeiaza
expunerea ce precede, mai au nevoe de cateva lrunurirt.
Hrisovul din 1586 zice ca Bucovatul a fost al lui Mar-
cea post., din partea Radului post. (eel pierit la Tinoasa), si
al fralelui sau (adica al lui Marcea) Radu post., feciorul lui
Matei al Margai 268). Privind tabloul genealogic anexat la
acest studiu, ca rezumat al expunerii de pana aci, se vedo
ca Marcea era var al doilea cu tatal lui Radu post. Cuvan-
tul frate are deci intelesul de rude-frati de mosie.
Hrisovul din 1587 zice ea Bucovatul a Most al lui Mar-
cea post., dela mogul sau Radu post., $i ,,al doilea fratele lui"
(al lui Marcea) Radu post. feciorul lui Matei al MargAi. 269),
Acest termen straniu: al doilea fratele lui", poate insemna
sau veri al doilea", sau al doilea parta$ in mosie".
La fel glasueste hrisovul din 1590 270).
De alta parte, hrisovul din 1586 mai zice ca s'au Tufa,
tisat la judecata Nica arma$ cu jupaneasa lui Maria, impreuna
cu sora-sa (a Mariei) jupaneasa Marga (fiica lui Matei al
Margai $i .sora lui Radu post.) 271). Jupaneasa Maria a lui
Nica era in realitate vary al treilea cu Marga, dar crau su-
rori de mosie in Bucovat.
In fine, din punct de vedere juridic, doc. citate prata
limpede ca Marcea post., apoi Maria a lui Nica armasul
deoparte, Radu post. si sora sa Marga a lui Ivan post. de
alta parte, reprezintau cate o ramura debsebita, de Craio-
ve$ti, cei dintai pe a lui Radu post., mort la Tinoasa, cei
din urma pe a lui Parvu banul. De aceea Maria a lui Nica
armawl se exclude dela mostenirea Parvului banul, la care
se recunoa$te drept numai Margai, atribuindu-se Mariei nu-
mai partea lui Radu post. dela Tinoasa. Tot astfel, in alt pro -
oes, cand Anca baneasa dela Coiani, sora lui Marcea. $i sco-
boratoare dirt Radu Craiovescu, revendit3a mo$iile Macesul $i
Marmurile ale fiior lui Matei sl Vlasan din Caracal, cari sco-
266) CealaltA fiicA, Elena Cantacuzino, s'a nAscut la 1611 (Mag. ist. IV, 316).
267) Hrisovul din 1608 in St. Nicolaescu, 1. c. Unii au emis ipoteza cA sotul
Mariei ar fi fost Serban post. (St. Nicolaescu, 1. c. Iorga, Inscriptu I, 85-61. NAs-
turel, 1. c. 474, credea cA Maria era sorA cu tatAl lui Radu VodA $erban, ui -i da
sot pe un Radu post., ceea ce este exact, dar it confunda cu Radu post., fiul lui
Matei al MArgAi $t sotul unei Maria fiica lui Stefan clucer (v. p. 34, n. 245). Ilie Ni-
colescu, Din descendenta Craiovestilor, I. c. 203, zice cA tatal lui Radu VodA
$erban este necunoscut. In sensul ca ar fi fost Marcea, Grecianu, II, 276.
268) Greclanu, II, 274-5.
269) Ibid. 275. Cetirea ,.Matei si al MArgAi" este gresitA; in contrazicere cu
celelalte doc. si fArA inteles.
270) Grecianu, II, 277.
271) Ibid. 274-5.

www.dacoromanica.ro
 - - 38
borau din Parvu, cererea ei este respinsa 272). Ma dar, argu-
mentele juridice vin sa coroboreze pe cele istorice si nu In-
gkdue sa dam cuvintelor frate" si sora"" din doc. de mai
sus Intelesul strict pe care-1 au in zilele noastre, si care ne-ar
duce de altfel la rezultate inadmisibile sau chiar contradic-
torii 273).
Sotia lui Radu post. Craiovescu, Velica, trebue sa fi fost,
11upa toate probabiliatile, fiica lui Vintila Florescu, marele
logofat si vornic dintre anii 1478-1489, tatal lui Draghici
vornicul dintre 1525-1536.
Astfel, mosia Floresti pe Rastoaca, in Dambovita, a-
proape de hotarul Ilfovului, a apartinut pe jumatate postel-
nicesei Elena Cantacuzino, mostenire de la Anca din Coiani 274),
adica de la Craiovest1275). Dar tot In Floresti au parte, la
sfarsitul sec. XVI-lea si in sec. XVII-lea, atat Maria zisa
din Floresti, fiica lui Draghici vornicul din Floresti si fiul ei
Radu Florescu, care era mort la 1623 far& copii 278), cat si
Socol de la Cornateni 277), alt urmas al vornicului Draghici 278).
Tot ast-fel, in mosia Vladimiresti au parte atat postel-
niceasa Elena, tot de la Anca din Coiani 279), adica de la Cra-
iovesti, cat $1 Socol din Cornateni 280).
In sfarsit printr'un act de la 1624 se adevereste eh
boerii Cornateni si Elena Doamna lui Radu S-rban aveau
autor comun pe Vintila Florescu 281).
272) Hrisov din 1579. ibid. 273-4.
273) Astfel, 5tim ca Maria a lui Nica armas este nepoata de sortt lui Marcea.
Daca Radul, fiul lui Matei din Caracal, ar fi /nteadeveir frate cu Marcea, atunci
ar fi si el unchitt Mariei lui Nica. Dar atunci si. Marga, sora lui Radu, ar fi matuset
Mariei 51 nu sora, cum zice litera aceluias doc.Daca Maria lui Nica este sora cu
Marga, atunci si Radu post., fratele Margai, e frate cu Maria si deci nepot lui
Marcea, nu frate cum zice doc.Tot astfel este inadmisibila ipoteza (Hie Nicolescu
c. 209) ca Marga, mama lui Matei 5i lui Vlasan din Caracal, ar fi fost flea An
cal din Coiani 5i deci sora cu Maria lui Nica. Documentele ne arata lamurit pe
sotul 5i pe copiii Ancli. Apoi, daca aceasta ipoteza ar da Mariei a lui Nica o sora
Marga, depe litera hrisovului din 1586, n'ar explica insa pretinsa freitie dintre Mar-
cea si Radu din acelas hrisov. Daca aceeas ipoteza ar explica de ce Radu fiul lui.
Matei din Caracal $i sora sa Marga yin la mostenirea partii din Bucovat a Parvu-
lui banul, n'ar explica insa pentru ce Maria a lui Nica armas, pretinsa sora. a Mar-
gai, este exclusa dela acea mostenire, atribuindu-i-se numai partea lui Radu dela
Tinoasa, numit mos numai at ei, nu 5i at Margai. Toate aceste imposibilitetti $i con-
traziceri cad, indata ce tinem seama de intelesul elastic al cuvintelor frate $i
sora si In genere at termenilor de rudenie In trecutul romanesc.
274) Hrisovul din 1668 la lorga. Doc. privitoare la familia Cantac. 72.
275) V. p. 36.
276) Filitti, Arhiva G. Gr. Cantacuzino, 43, n. 2.
277) Ibid. 220.
278) Aceasta rezulta din trasmisiunea prin mostenire a mosiei. Floresti (Fi-
lial, 1. c.) Un fiu at ltti Socol se numeste Vintila Florescu (ibid.).
279) Hrisovul din 1668 la forget, 1. c.
280) Hrisovul din 21 lunie 1665 (Filitti. 1. c. 223.
281) G. D. Florescu Divane domnesti in sec. XV, II, p. 19-20.

www.dacoromanica.ro
 - 39 -
4. Boerii din Brancoveni 282)
In sec. al kV-lea mosia Brancoveni era a Craiovestilor.
Ei o daruesc ctitoriei for dela Bistrita 283), Dar in hrisovul
de intarire a mosiilor Bistritei de Neagoe Voda la 10 Apri-
lie 1520, mosia Brancoveni nu mai figureaza 284). Explicatia
o gIsim In alt hrisov al aceluia3 DOM11, la 3 'Mai 1518, prin
care intlreste jupanesei Neacsa, fiica lui Harvat log., Bran-
covenii toti. Doinnul liimureste ca juinatate din Brancoveni
i-a dat. ze,stre Neacsai pentru slujbele sotului ei, iar ca cea-
lalta, junilttate, ce fusese cumparata de Dobrovoe parcala-
bul, riiposatul sot al Neac0i, a luat-o dela fratii lui, des-
pagubindu-i, si a dat-o tot Neacsai 285).
Astfel trece mosia Brancoveni dela Craiovesti la mit-
nastirea Bistrita $i apoi prin dade si cumpariitoare la Neacsa
fiica lui Harvat log. 286). Neacsa a fost milritata" de cloud, ori, cu
Dobrovoe parcalabul care era mort la 1518 si cu care nu
pare a fi avut copii, si cu Peia portant]. 287). Erau rude de

282) Cf, V. Draghiceanu, Curlile domne$ti Brancovenesti. In Bulet. corn.

monum. ist. IV (1911), 53.
283) Hrisovul din 1494 in Grecianu, II, 302.
284) Ibid. II, 268. Se vede ca Neagoe Voda a facut schimb cu Bistrita, cad
gasim pe lista 4 sate noi.
285) Ibid, 303.Iorga, Studii si doc. V, 169.
286) Harvat se intampina ca vet spatar la 1508-1510, vet vistier la 1511-
1514, vet. log. la 1514-1521. Dap& moartea lui Neagoe Voda, pribegeste in Ardeal,
unde-1 intalnim la 1523, (Andreas Veress,. Acta et epistolae relationum Transylva-
niae... cum Moldavia et Valachia, vol. I, p. 127). A fost ctitor la Motru. (Grecianu,
II, 303-1.St. Nicolaescu, Doc. slavo-rom. 37).
287) Grecianu, 11, 304.Nasturel, 1. c. 558-560.Acela$ in Rev. de 1st. ar-
heol, $i filol. XIV. 92.St. Nicolaescu, in aceeas revista, X, 279, n. 2.Acad. Rom.
pach. 59, doc. 27.Iorga, St. $i doe. V. 170.Afara. de Neacsa, Harvat a avut $1
alti copii. Un Su Barbu era wort la 1526 (Doc. la G. I. Lahovari, Obiceiul Oman-
tului, 1892, p. 14-15), Alti fii au fost Motea, fart urma$1, $i Alexandra (St. Nico-
laescu, Doc. slavo-rom. 1. c.Nasturel, Radu Serban Basarab, 1. c. Grecianu, 5irul
voevozilor, cu divane, .44-78). Alta fiica, Mara, a fost casatoritit cu Toma banul,
fundatorul schitului Verbila, unde s'a ingropat la 1536 (Gr. Tocilescu, in Monitorul
Oficial din 5 17 Julie 1878 p. 3930) $i a avut fiu pe Stanciu (Ibid. $1 St. Nicolaescu,
I, c.), ,pe &Attila, vornic la 1553, casatorit cu Neac$a, $i fart urmasi, si pe Barbu
vornic, care a avut fiica pe Caplea sotia lui Tatul log. 1574. Toma banul a avut
frati pe Dragomir vet spatar, mort la 1535 $1 pe un Gherghe. (Rev. de ist. arheol.
filol. X, 279, XIV, 92). La Verbila se afla un mormant, cu data $tearsa de vreme,
al unei Caplea. (Iorga, Inscriptii If, 255), sau unei Calea (Tocilescu 1. c.).Cf. ala-
turatul tablou ai neamului Calei din Brancoveni.

www.dacoromanica.ro
Neamul Ca lei din Brancoveni

Harvat
vel spittar 1508 1510, vel vistier 1511 1514,
vel logofat 1514 1521, ctitor la Motru,
+ pe la 1524
I I I

Barba Alexandru Motea Neacfa Mara = Toma Dragomir Gherghe

era ÷ 1526 1526 are Brancovenii ban v. spittar
1I2 dela tatal el, danie fundatorul schitului Verbila + 1535
dela Neagoe Vocbt, Qi + 1536 f. c.
1,2 cumparati de soul ei
Dobrovoe
= Dobrovoe
pftrciilab, era + 1518
= Peia
portar, 1526-1627

Radu Calea Stanciu Barbu Sttinila

v. atomic 1557 din Brfincoveni v. vistier + 1544 vornic vornic 1553
Cu fratii, Ire mos pe Stanch'. comis Neacfa
au stramos = Datco, probabil Craiovesc, f. c.
pe Harvat v. post. 1537, v. armas 1543.
Ea era vitcluvA 1570 si era + 1582.
Ea a adoptat pe fiii Craiovescului
Wean din Caracal, crtrora li-a
hisat mosia Brancoveni qi cart
si-au zis Brancoveni.

Caplea
nepoata int Stanciu
din Petrosani si Negoesti
= Tatul -I- (din Bucsani),
log. 1574

www.dacoromanica.ro
 - 41 --
aproape cu Stanciu comis care trala Inainte de domnia lui
Radu Paisie 288).
Neacsa a avut flied pe Ca lea 289). La 15 !Lillie 1543 Radu
Voda Calugarul da hrisov lui Date() vel armas si jupanitei lui
Calea, $i soacrai lui /Ceacsa, sa tie mosiile Deveselul, Tam-
penii, Brancovenii, Harvatestii, Epotestii, l3rAnestii, Vladenii,
Racovita, Tamna, Corlatelul, Dranovul, Marmurile, Bailesti,
Nedeia etc., care sant drepte $i batrane mosii de mostenire
ale lui Datco armasul $i ale Calei $i ale Neacsai3O°). Sä cer-
cetam, intrucat ne permit doc., de undo scoborau aceste mosii
la Neacsa $i Calea $i la sotul acesteia Datco, $i la tine trec
dupa, moartea acestora.
Calea a avut trei fii. Inteadev1r; la 1585, se da. hrisov
lunar oameni din Urzica pentru mosia ce au dela jupaneasa
Calea *i dela Danciu post,. $i dela Datco $i dela Raducanu 291).
Inteun hrisov ulterior din 1594 se vorbeste de oamenii din
Urzica a caror mosie era de cumparatoare dela jupaneasa
Calea $i dela Danciu post., Draghici (in Joe de Datco) 5i
Raducanu 262).
Dintre acesti trei fii, nu mai traiau la 1582 decat Danciu
$i Radu.
Mosia Brancoveni a /Aims Calei dela mama ei Neacsa
*i i "se intareste din non la 1570, cand era vaduva 293). La
1582 insa, se vorbeste de Danciu $i Radu postelnicii, fiii
Calei din Brancoveni 29}) $1 in fine, la 1586 de Danciu vorni-
cul din Brancoveni 295).
Mosia Racovita este intarita de Radu Voda Calugarul lui
Datco post. Inca, de la 15 Aprilie 1537. La 12 Aprilie 1578
Mihnea Voda 1ntareste aceasta mosie Calei. La 5 Febr. 1583,
Mihnea Voda intareste aceeas mosie lui Danciu $i lui Radu
postelnicii, fiii Calei.. In fine $i aceasta mosie apartine apoi
lui Danciu vornicul din Brancoveni, cAci la 1612 Radu Voda
Serban o Intareste fiului lui Danciu, lui Matei pah. din Bran-
coveni, viitorul Matei Voda Basarab 296).
288) Vezi nota urm8toare.
289) Un hrisov din 1596 zice ca jupaneasa Calea a avut mos pe Stanch'
comis din vremea bdtranului Radu Voevod (cel Mare?) si a lui Vlad Voevod, dina-
inte de Radu Voevod CAlugarul (Paisie). (Grecianu, o. c. 11, 309).
290) Grecianu, II, 305. NAsturel, Radu Voda Serban, 1. c. 558.Cade deci
ipoteza lui NAsturel (ibid. 380 $i in fine) ca. ar fi fost Calea sort& cu Matei $i cu
Vldsan din Caracal. Acestia sunt fiii Margdi, pe and Calea e fiica Neacsdi.
291) Grecianu, II, 308.
292) Ibid. 309.
293) Iorga, St. $i doc. V, 171.Grecianu, 1. c. 306.
294) Grecianu, I. c. 307-8.
295) Ibid. 309.
296) Acte in hotlx-nicia mosiei Racovita, proprietatea d-lui G. K. Cesianu.
Buc. 1916, p. 2-3, www.dacoromanica.ro
 - 42 -
Blii!eqtii, ne spune un hrisov fara data al lui Radu Voda
catre Datco armas, a fost cumparat de mosu sau (adica, al
sotiei sale) Harvat log.297 La 1557 Patra.cu Voda intareste
.

mosie in BM lesti lui Radu vel stolnic, care avea stramos

re Harvat log.299). Dar si aoeasta mosie se regaseste apoi
la Danciu vornicul din Brancoveni si urmasii lui 299).
Si mosia Harvate$tii a trecut la Danciu vornicul din
Brancoveni, care milui cu jumatate din sat pe o sluga a
sa 300).
Pentru mora Marmurile, in care Calea are parte la 1543,
se cearta, in vreinea lui Patrascu cel Bun (1553-7) Matei
banul din Caracal si fratele sau Vlasan, cu Stanciu Benga,
ginerele dipos. Hamza banu1301), apoi, in zilele lui Alexan-
dru Voda (1568 1577, au prigonire pentru acelas sat fiii
lui Vrasan $i fiica lui Matei din Caracal, anume Marga, cu
Anca din Coiani 302).
In fine, printr'un hrisov din 6 Iunie 1598, Mihai Volt'
Viteazul intareste lui Calota vel banul, ginerele Danciului vor-
nicul din Brancoveni, mosia Coteana, partea ce un oare-care
Taincos o inchinase lui Datco armas, sotul Cale1303). Deci
feels, mostenirea lui Datco si a Calei trecuse la Danciu vor-
nicul din Brancoveni.
Ce au devenit fiii Calei?
La 15 Nov. 1582 Mihnea Voda, instiinteaza pe judetul
Brasovului ea, a trimis carte de iertare pribegilor Danciu $i
Radu postelnicii, fiii Calei din Brancoveni, iar 15 zile in
urma, II informeaza ca a trimis pe Radu comisul sa, induplece
sa se intoarca in tarn, fara teama, Danciu si Radu postelnicii,
fiii Calei din Brancoveni. Domnul adaoga, Ca pribegii sunt
oameni lino* care nu inteleg ca odata ce s'a legat grin ju-
ram'ant sa le ierte capetele si sa le lase mosiile, se va
tine de cuvant304).
La 10 Dec. Radul comisul sosca la Brasov, se intal-
nea cu postelnicii Danciu si Radu si dupa patru zile pleca
spre Cara au ei303).
La 1583, fiii Calei din Brancoveni erau astfel intor,si
$i Domnul confirm& lui Danciu i Radu postelnicii mosia
Racovita 306).
Danciu, cum am vazut, nu este insa altul decal Danciu
297 Grecianu, II, 306.Iorga, St. $i doc. V, 289.
298) Si pe un Neagoe, care insa nu cred ctt poate fi (cum banuia NAsturel
in Rev. de ist. arheol, $i filol. XIV (1913) p. 17 si 92, Neagoe tatal Craiovestilor.
Ar putea fi vorba mai de grabs de Neagoe vistier in divanul ltii Radu de la Afu-
mati la 1525 si care, anul urmator, dobandeste azil in Ardeal. (A. Veress, 1. c. 139)
299) Hrisoave din 1603 $i 17 Iunie 1679 In Iorga, St. si doc. V, 292-4 si 305,
300) Hrisov din 1598 in Grecianu, II, 312.
301) Hrisov din 1579, ibid. 273.
302) Ibid
303) Ibid. 312-313.
304) Grecianu, H, 307-8 Bogdan, 1, c. ed. T-a, p. 287-8.
305) Socotelile Brasovului, in HurmuzakiIorga, XI, 825,
306) Vezi pag. 41.
www.dacoromanica.ro
 - -
43
vornicul din Brancoveni 307), care a fost tatal lui Matei Voda
Basarab, cum ne-o spune insusi acesta 308). Cu sotia sa Stan-
ca 309) a mai avut copii pe Barbu $i pe Calea, casatorita
intai cu Calota Bozianu, vel ban la, 1598, $i al doilea cu
Stanciu, vel postelnic la 1603, vel paharnic la 1607 310). Fra-
tele lui Danciu vornicul, Preda postelnicul din Branco-
veni 311), a lost casatorit cu Neacsa din Golesti $i a avut o
fiick Maria, sotia unui oarecare David, al carui tata nu se
cunoaste $i care $i-a zis $i el din BrAncoveni. Ace$ti soli
au lost stramo$ii lui Constantin Voda Brancoveanu, care sco-
bora deci prin femei din ve6hii Brancoveni. Toate pricunle
de mosii ale lui David, se explicit prin filiatia sotiei sale
Maria. Documentele hotaratoare in aceasta privinta, se ga-
sesc in lucrarea raposatului Grecianu 312) $i chestiunea fiind
pe deplin rezolvita acolo, nu revin asupra ei.
De alt6 parte, un hrisov de la 1596 spune ca mo$ia
Recica Dabului, care a lost a lui Datco armas $i a Calei din
Brancoveni, a trecut la nepoata acesteia, Maria, fiica lui
Radu post. din Brancoveni $i sotie a lui David post. 313).
Din tot ce precede, s'ar 'Area ca rezulta ca Danciul
vornic din Brancoveni (tatal lui Matei Voda Basarab) $i
fratele situ Radu ar fi lost fiii lui Datco armasul $i ai
Calei din Brancoveni. Mo$ia .Brfincoveni li-a venit de la Calea.
Datco $i Calea figureaza pe peretii manastirii Arnota, cti-
toria lui Matei Basarab 314). Pe aceia$i pereti se vede i un
Vlasan 315), iar Matei Basarab se fale$te cu mo$ii sai Cra-
iovesti 316). Datco arma$ul avea parte in mosiile Craioves-

307) Grecianu, o. c. II, 309.

308) Ibid. 327.
309) Ibid. 310-311.
310) Ibid. 316-317, doc. din 1603 si 1607.NAsturel, in Rev. de ist. arheol.
Si filol. XII, 250.
311) Grecianu, 1. c. 310.
312) Grecianu, o. c. II, 317 $i urm. Astfel cad diferite ipoteze emise, precum
ca David ar fi fost fiul lui Radu post. din Brancoveni. (Torga, St. si doc. V, 179-
180. St. Nicolaescu, Doc. slavo-rom. 302 , sau descendent din Danciu vornicul din
Brancoveni. (Torga, Geneal. Cantac. 407 n. 1.) ceea ce l'ar face frate cu Matei Ba-
sarab, sau in fine fiu al lui Datco, fratele lui Danciu vornicul, acesta Cara baza
doc., ci numai prin urmatorul rationament: rFiindca feciorii lui David post. nu-
mesc pe Matei Voda de unchi al lor, gi fiindca Matti Basarab nu putea sa be fie
unchi deck find on frate, on var primar cu David post., rezultA ca acest David
post. nu poate fi deceit feciorul lui Datco unchiul lui Matei'. (Nasturel 1. c. 380).
Dar, feciorii lui David puteau fi nepoti lui Matei Basarab si dard Matei Voda ar
fi fost frate on .vAr ($i nu numai primar) cu so /ia lui David. Inrudirea prin Jetnez'
a Brancovenilor celor not cu Matei Basarab, e aratatil, confus, de Geneal Cantac.
led. Iorga, 407) $i de un hrisov din 1679 al lui Serban Voda Cantacuzino. (Iorga,
St. si doc. V, 306). Mai aproape de adevar este alt hrisov din 1674 tGrecianu,
Vista lui Const. Voda Brancoveanu de Radu log. Grecianu, Buc. 19(6, p. 257 -8,
care zice ca Preda vornicul, bunicul lut Const. VocIA Brancoveanu, ar fi fost ene-
pot de frate drept Danciului vornic'. Exact : tatal lui Preda, David, era, grin sofie
nepot de frate at Danciului vornic.
3131 Grecianu, Genealogii, II, 305-309.
314) Iorga, Inscriptii, I, 203. Nasturel, in Rev. de ist. arheol. filol. XII,
278 280.
315) Ibid.
316) Vezi pag.
www.dacoromanica.ro
 - 44 -
tilor, Alarmurile $i Corlrttelu1317). La 1588-1591 ca armas,
lai 1594 ca vornic, Danciu din Brancoveni cutropeste satele
lasate manAstirii Glavac'oc de jupaneasa Marga, fiica lui
Matei al Margai318). A.sa dar este neindoios ca. Datco ar-
ena* era din neamul Craiove*tilor. Cum anume insa, docu-
mentele nu ne arata. Datco, vel armas la 1543, este evident
contimporan cu Vlasan si Matei, fiii Margai319).
Este indoios insa ea Danciu si Radu (ca *i fratele
for raposat mai de vreme, Datco), ar fi fost intr'adevar fili
Ca lei, deli li se ziPe asa.
Inteadevar, cei trei presupii*i fii ai Ca lei, Danciu, Datco
si Radu, poarta aceleasi nume ca *i cei trei fii contimporani
ai lui Vlasan din Caracal *i ai Mariei. Dintre ace*tia din
urma nu mai erau in vista la 1579 decat doi, Danciu *i Radu,
cari pribegesc atunci la Brapv, dupes cum din cei trei fii
omonimi ai Ca lei nu mai erau in viata, la 1582 cleat tot nu-
mai doi si tot numai Danciu *i Radu, cari *i ei erau atunci
pribegi la Brasov. E greu de admis sa nu fie aceleasi per-
soane. In sfar*it e de observat ca, doc. nu spun ca Danciu
si Radu ar fi fili lui Datco, ci numai ca sunt fiii Ca lei. So-
lutia aoestui rebus ni se pare ea nu poate fi alta decat ca
fill lui Vlasan din Caracal *i ai Mariei, dupes moartea 0.-
rintilor, au fost luati de suflet de vaduva unchiului for Datco,
do matu*a for Ca lea, care li-a fost astfel mama adoptiva *i
care le a lasat averea sotului ei, precum *i pe a ei proprie,
din care lama parte *i mo*ia Brancoveni. Astfel aceasta
mo*ie care fusese a Craiove*tilor, donates de ei Bistrite si
data, de Neagoe Voda niosului Ca lei, a revenit prin aceasta
jupaneasa, la urma*ii prin femei ai Craiove*tilor, la boerii
din Caracal'`, cari au adoptat de atunci *i numele de Bran-
coveni pe care 1-au purtat Matei Voda *i Constantin Voda
Brancoveanu.
Adaog cateva observatii asupra carierei lui Danciu din
Brancoveni. La 1577, ca postelnic, e martor la un a'ct al
marelui ban Dobromir 320). La 1582, cand era pribeag, am
vazut ca, era calificat de tanar *i de postelnic si ca, tot pos-
telnic era la 1583, cand i se confirma mo*ia Racovita. Asa
dar nu poate fi identic 321) cu Danciu vel stolnic in divane la
1582 *i 1583 *i care la 1581 fusese vel postelnic. La 1586
Danciu din Brancoveni apare ca martor la un zapis cu titlul
de vornic 322). Daces nu cumva data actului a fost gre*it tran-
Krisa, Danciu nu putea fi atunci vornic mare, ca,ci intre 1588-
1591 e vel arma*323). De la Stefan Voda. Surdul (1591 Iunie
317) Vezi pag..
318) Grecianu, Genealogii, II, 309.
319) Vezi pag.. .
320) Grecianu, II, 308.
321) Ibid. nota.
322) Ibid. 309.
323 Ibid. act fara data; am determinat-o eu, supra p... . Danciu, vel. post.
1581, v. stolnic 1582-3, vel vornic in zilele Mihnii Voda, este Danciu din Po-
pesti (Ilfov). www.dacoromanica.ro
 - 45 -
1592) nu reuqeste sa obtie o dregatorie 324), dar sub unna-
km1 acestuia, Alexandru eel Rau, devine, la inceputul anului
1593, mare vornie325). La 1594 este zis biv vel vornic323).
A. murit intre 1596-7 in Tara Ungureasca si pentru inmor-
mantarea lui a cheltuit Doamna Stanca a lui Mihai Vi-
teazul 327).

5 Neagoe Vod5, zis Basarab.

Singura povestire contimpoi and ce ni s'a pastrat despre
viata lui Neagoe Voda, este cea cuprinsa in Viata $i traiul
sf. sale peirintelui nostruy Nifon pafr.arlaul frarigradului, care a
fost in Tara Romaneasca la 1504-5, pe vremea lui Radu
Voda eel Mare, scrisa intre 1517-1521, de ieromonahul Ga-
vril, Protul sf. Munte, care la 15 August 1517 a asistat la
sfintirea bisericii Curtea de Arge* 328). Toaa partea privi-
toare la Tara Romaneasca, este intercalate in Cronica Can-
tacuzineasca 329), iar in rezumat in Cronica zisa a lui Con-
stantin Capitanu1330). Cartea s'a scris cu prilejul aducerii
in Muntenia, dupe dorin(a lui Neagoe Voda, a moa.;)telor
lui Nifon, $i constitue un panegiric al acestui Domn,
care a fost atat de cinstitor fats, de persoanele biserice$ti
$i atat de darnic cu ldcasurile sfinte. A fost menita sit inalte
pe Craiove$ti $i sit, slaveasca pe Neagoe 331). Nu poate fi
banuit aeest izvor Ca ar fi orris ceva care putea fi spre
gloria lui Neagoe Voda $i a neamului situ.
Viata"332) spune cal in vremea sand Radu eel Mare
se certase cu Nifon, deci pela 1505, acesta fu pazit $i hranit
de un cocon de boeri ce-1 chema Neagoe, care era mai mare
peste vanatori" 333). Nu $tie deci Gavriil Protul ca Neagoe
ar fi fost fecior de. Domn. Vorbind de domnia lui Mihnea
eel Rau, zice numai ca acesta dumanea pe ascuns un neam
care era mai ales *i mai temator de Dumnezeu, caruia era
numele de mosie Banoveti, adica Basarabesti" $i din care
facea parte Neagoe 334). Banoveti" inseamna evident nea-
mul banilor", deci al Craiove$tilor, pe care Gavriil ii pore-
tle*te Basarabesti, cum insu$ Neagoe se poraclise dupe, ce
324) Iorga, St. si doc. V, 292.
325) Stefulescu, Doc. slavo-rom. 292, cu data gresita 1592.
326) Grecianu, 11, 309.
327) Ibid. 810-311.
328) Diaconul D-r Nic. M. Popescu, Nifon II. Extras din An. Acad. Rom.,
seria II, sectia ist. 1914, p. 2, 18 -19, 52-3.
329) Istoria Tarii 12omanesti de cand au descAlecat Romanii... In Mag. ist.
IV, 234-267.
330, Istoriile Domnilor Tarii Romanesti. Mag. ist. I , 110, 153-4. Editie noun
de Iorga, Buc. 1902.
331) Diaconul Popescu, 1. c. 21.
332) Publicata in parte de Hasdeu, in Arh. ist. I, 2, p. 132, iar in intregime de
C. Erbiceanu la 1888, de pe un ms de la Bistrita, daruit Academiei romane de
losif Naniescu, fost mitropolit al Moldovei.
333) Viata, edit Erbiceanu, 45,
334) Ibid. 61, 65, 67, 73, www.dacoromanica.ro
75,
 46 -
se suise in scaun. Ma, dar, pentru Gavriil, Neagoe era din
neamul Craiove*tilor. Altceva nu ne spune despre originea
lui.
Cronica Cantacuzineasca, dupa ce sfar*e*te cu repro-
ducerta Vieth", trecand la povestirea intamplarilor de dupa
moartea lui Neagoe, spune mai precis ca dupa moartea
lui Neagoe Basarab Voda, s'a inaltat domn Preda, fratele
lui Basarab Voda, ca sa tie domnia lui Teodosie nepotu-
sau" 335). Intr'un fragment de vechi anale se gaise*te deja
mentiunea ca pe Teodosie fiul lui Neagoe l'a ridicat un-
chiu-sau- Preda vel ban ca sa fie Domn in locul tatane-
sau, pentru a find el tanar de varsta, socotea.... ca va
Linea Domnia" 338).
Cronica zisa a lui Constantin Capitanul, contimporana
cu Const. Voda Brancoveanu 337), precizeaza iara'* ca Neagoe
Voda era nepot banului Barbului Craiovescu, fecior Par-
vului, iar asa it numea a este fecior de Domn" 338). Se aratd
aci indoiala asupra filiatiei domne*ti a lui Neagoe Voda, de
care Gavriil Protul nici nu *tia nimic. Aceea* cronica, repeta
ca Neagoe Voda a fost fecior Parvului vornicul, nepot de
frate banului Barbul Craiovescu" 339). In $far*it *i aceasta
cronica spune ca dupa moartea lui Neagoe o seama de boeri
au ridicat Domn pe Preda, ce zic sa, ft lost frate cu Neagoe
Voda" 340).
Un izvor contimporan cu Neagoe, un raport venetian din
Buda, cu data de 10 Nov. 1521, confirma aratarile croni-
celor, spunand ca. a urmat un frate al tatillui zisului Teo-
dosie, anume Preda...." 341).
A$a dar doua, marturii contimporane, povestirea lui Ga-
vriil Protul *i raportul venetian, una menita a preamari pe
Neagoe, alta culegand zvonurile timpului fora interes a le
denatura, intaresc aratarile Cronicelor ca Neagoe Voda era
Craiovesc, i anume frate cu Preda Banul, deci fiu al Par-
vului I vornicul $i nepot de frate al banului Barbu I inte-
meietorul Bistritei.
Un izvor greoesc, o povestire a lui Matei aI Mirelor
care a fost in Tara Romaneasca, la 1618, deci putin dupa
e*irea din scaun a Craiovescului Radu Voda Serban (1611),
spune iara,* Ca Barbu banul a fost unchi (.,961o0 a1 lui Basarab
Voda, adica al lui Neagoe 342).
335) Mag. ist. IV, 267.
336) Iorga. Cronicele muntene. In An. Academiei romilne. Seria II, sectia
ist. XXI 310.
337) C. Giurescu, Contribu(iuni la studiul cronicelor muntene. Bucuresti
19C6, p. 97.
338) Ed. Iorga, 33.
339) Ibid. 37.
340) lbid: 42.
341) Hurmuzaki, VIII, 51.
342) Matei al Mirelor in Acolutia lui Grigore Decapolitul. Iorga, Manuscrise
din biblioteci straine. In An. Ac. Rom., seria II, sectia ist. vol. XX (1897 -8) 243 -6
si vol. XXI (1898-9), 11-12 si 20. Moastele lui Grigore Decapolitul au fost aduse
www.dacoromanica.ro
 - 47 -
In pomelnicul manastirii de la Crusedol, in Sarbia, fun
da(iunea mitropolitului Maxim Brancovici, unde Neagoe a
fost ctitor ajutator, figureaza: Radula voevodu, Nagoia voe-
vodu, gospogiu Despinu, ceda ih. (copiii lor) gospodina Teo-
dosia, gospogio Stanu, gospogio Ioannu, monahiio Platonidu,
jupana Prcivula, rabu si Nagu, gospodina Petra, gospodina
Joanna 343).
Traditia c& Neagoe Voda a fost fiul lui Parvu Craio-
vescu, s'a pastrat constant la Urmasii Craiovestilor. 0 gasim
in Cronica Cantacuzineasca, unde se spune ca Neagoe a fost
frate cu Predal banul; in Cronica zisa a lui Const. Capi-
tanul, serisa pe vremea lui Const. Voda Brancoveanu, un
urma.* al Craiove$tilor, $i in care se spune ca Neagoe Voda
era fiul Parvului; in inseriptiile puse pe vremea lui Const.
Voda Brancoveanu deasupra chipurilor ctitorice$ti de la Hu-
rez, si care arata p' Neagoe Vod.1 ca fiu al Parvului vorni-
cul 344); in cronologia tabeiara, a lui Mihai, Cantacuzino din
a doua jumatate a sec. XVIII-lea, unde se citeaza un hrisov
al Mihnii Voda din 7094 (= 1585-6) pentru mosia Viisoara
,,tntru care se scrie.... ca. Parvul banul (confuzie, in loc de
vornicul) tatal lui Neagoe Voda Basarab, Basarabesc a fost,
$i cum ca, Basarabe$tii se numeau *i Parvule$ti" 345); in fine
in Geriealogia Cantacuzinilor, tot de Mihai Cantacuzino, care
face pe Neagoe Voda frate cu Preda banul 346).
Prin urmare, traditia de famine confirm& si lamureste
aratarea lui Gavriil Protul $i a raportului venetian din 1521
ca, Neagoe Voda era Craiovesc, $i nu ne spune nici ea ca era
fecior de Domn. Ma dar Neagoe apare ca unul din fratii"
la care se refera testamentul din 1529 al Parvului II banul,
si ca unul din unchii" de care aminte$te Barbu II banul,
fiul Parvului II, in cartea data Coziei, la 1530 347). La el se
refer& cuvantul f ii" din hrisovul dat Bistritci la 1558 pentru
o mo$ie daruitrt de Barbu Craiovescu $i de fiii $i fratii sai",
Parvu, Danciu, Negoila, si. Radu 348). Se intelege dece Mih-
nea Voda, judecand la 1586 procesul de mostenire al averii
Craiovestilor, incepe prin a intocmi lista satelor Parvului
banul, ale Radului postelnic si ale lui Neagoe Voda,349). Cat
despre epitetul de Basarabesti dat Craiove$tilor, el 18i are

la Bistrita, din Sarbia, de fratii Craiovesti, pe vremea lui Neagoe Voda, (Grecianu,
*irul Voevozilor, p. 61, nota).
343 Glasnik, din Belgrad, XLVII, p. 183-4.
344) Bulet. com. monum. 1st. I (19U8), 69. Reparatiile si zugrAvelile de la
1789 (Iorga, Inscriptii, 1. 188, 192; n'au schimbat textul inscriptiilor (Tocilescu,
Raport supra catorva biserici si manastiri din tarn. In An. Ac. Rom. 1. c. 30), dupe
cum nu par a fi alterat caracterul costumelor, spre deosebire de ce s'a petrccut
la manastirea Brancoveni, spre pilda.
345) Iorga, Operele lui Const. Cantacuzino, p. 34. Ac. Rom. Ms. 1322, f, 55.
346) Geneal Cantac. ed. Iorga, p. 71.
347) V. p..
348) Grecianu, II, 269.
349) Ibid. 274-7,
www.dacoromanica.ro
 48 -
originea in povestirea lui Gavriil Protul, scrisa dupa 1517,
cand Neagoe Voda era deja in scaunul domnesc si se inti-
tulase Basarab.
De alta parte este sigur ca, mama lui Neagoe Voda se
numea Neaga 350). Dar, in pomelnicul dat de Craiovesti la
Atos in 1501, numele lui Parvu ocupa, ca totdeauna, al doilea
loc in randul fratilor Craiovesti, iar printre numele de ju-
panite, a doua este Neaga, care corespunde deci lui Parvu 351).
Socotesc astfel c,1, impreunand toate aratArile documientar,
putem afirma cai Neagoe Voda a lost fiul lui Parvu I vor.
nicul Craiovescu si al Neagai.
Negoita care, in acelas pomelnic, urmeaza duph cei patru
frati Craiovesti, trebue sa fie insus viitorul Neagoe Voda,
desigur cel mai mare din fill Craiovestilor. Din faptul ca nu
se aratii numele sotiei lui, este de dedus ch. era Inca nein-
surat la 1501, data pomelnicului. Viata lui Nifon" spune ca
Neagoe era Inca tanar" vataf de vanatori, in domnia lui
Vlad Voevod (1510-1512 352). Titlul de postelnic pe care-1
are in pomelnicul de la 1501, nu este deci cel de mare postelnic.
Dionisie Fotino zice, nu stim pe ce temei, ca, Neagoe s'a in-
surat dupa ce a fugit peste Dunare de Erica lui Mihnea eel
Rau (1508-1510 353). Ca Neagoe s'a insurat dupe!, 1501 se
vede si dupa, varsta pe care Teodosie o avea la moartea ta-
talui sau. Chipurile ctitorioqti dela Arges st pomelnicul dela
Govora351) arata, ca Teodosie si Stana au fost copiii cei
dintai nascuti ai lui Neagoe. Un act din 1521 al regelui Lu-
dovic al Ungariei, zice ca Teodosie era atunci copil 355). Un
raport extern din acelas an zice ca avea 16 ani356), deci ar
fi lost nascut la 1505. Un contimporan care a cunoscut pe
Neagoe, pe cand era gentiluomo privato", stria la 1524
ea, Teodosie avea la moartea tatalui sau 7 ani 357), deci ar fi
fost nascut la 1514. Feciorii lui Neagoe, Teodosie si altul
au fost mici", scrie cronica lui Pseudo-Const. Capitanul 358).
Asadar, judecand dupa varsta lui Teodosie, fiul eel mai mare,
casatoria lui Neagoe trebuie asezata intre 1504 si 1514. Din-
tre face, cea mai mare, Stana, n'a ajuns in varsta de maritat
in timpul domniei tathlui ei 359), deci n'a implinit nici 12-14
ani, asa ca data ei de nastere ar fi eel mai de vreme pie la
350) InvAtAturile lui Pseudo-Neagoe VodA, ed. Iorga, 1910, p. 160, spun cA
Domnul a transportat la Arges osemintele maniei sale Neaga Cf. Spomenik
XXXVII, 44, citat de St. Nicolaescu, 363 n.
351) St. Nicolaescu, 39.
552) Viata lui Nifon, ed. Erbiceanu, 71-7.
353) 1st. Daciei, tr. Sion, II, 40.
354) St. Nicolaescu, 267.
355) Hurmuzaki II', 373.
356) Cttat in Xenopol. Lupta intre Dine$ti $i Dracule$6, 1. c. 243, n. 5.
337) Mihail Bocignoli din Ragusa c. Gerardo Plania, secretarul lui Carol
Quintul, in Del Chiaro, Sto:ia delle moderne rivoluzioni della Valachia, ed. din
1718, p. 117. Scrisoarea reprodusa $i in A. Veress, I. c. 131, dar Veress greseste
crezand cA e vorba de Vlad CAlugArul.
358) Ed, Torga, 42.
359, Hurmuz. II', 523.
www.dacoromanica.ro
 - - 49
1507, Ea s'a casatorit in Ianuarie 1526 cu $tefiinita Voda al
Moldovei360) care la 1517 avea 9 ani361), loci era nascut
.ta 1508. Nu este de crezut ca Stana sa fi fost mai in varstal
decat soLul ei. Infine, biografia mitropolitului Maxim Bran-
covici, unchiul Doamnel Despina, zice ca dupes suirea in
scaun a lui Neagoe Vocla, Maxim ii inchina pe nepoata
sa de sotie" 362).
Totul concord& astfel ca Neagoe s'a casatorit dupif 1501,
data pomelnicului dela Athos.
Din faptul ea numai Negoita, dintre fiii Craiove$tilor,
figureaz& in pomelnicul de la 1501, $i tot numai el in dania
de care aminte$te un hrisov ulterior din 1558 363), este de
dedus ca era eel mai mare dintre ei, mai mare detest fra-
tele sau Preda, care nu se intalneste in divane palm la
1521, cand Neagoe ii des bania Craiovei $i de cat Parvu II
care intra in divane dupes moartea lui Neagoe.
Concluzia ca Neagoe VodA a lost fiul Parvului I vornicul
Craiovescu, este Iris contrazisa de insa$ titulatura oficiala
ca Domn a lui Neagoe Voda, care -$i zice cand fiul (sna)
Area bunului $i prea marelui Basarab Voevod" 364), and mai
rar, nepot (vnuc) al lui Basarab Voevod363) $i chiar preci-
zeaza incidental ea este fiul lui Mlad Basarab Voevod 366),
adica al lui Basarab eel Tana/. sau Tepelu$ 367) (1477-1481 .

Pentru a impaca aceasta titulatura a lui Neagoe cu ru-

denia lui netagaduita, cu Craiove$tii, s'a admis de toti isto-
ricii no$tri, fares vre-o dovada documentara, ea Neagoe a fost
fiul lui Basarab eel T'anar $i al Neagai, sora Craiove$tilor 368).
Aceasta deducfie mi se pare inadmisibila.
Nu exista nici o dovada ca fratii Craiovesti, fiii lui
Neagoe de la Craiova, ar fi avut o sores.
Dada, Neagoe Vocla ar fi fost fiul unei surori a Craio-
ve$tilor, ar fi fost var bun cu Preda banul si nu frate, cum
totusi 'se admite 363).
Pe mama lui Neagoe Vocla o chema Neaga, pe cand nu-
360) Hormuz. Ilk 523.A. Veress, 1. c. 137-8.
361) I. Bogdan, Vechile cronice moldovene3ti, 200, 203.
362) I. Bogdan, 1. c. 270,Cf. F. C. Filitti, Despina, Princesse de Valachie,
fille presumee de Jean Brankovitch. In Revista istorica roman*, 1931, vol. I. fast.
III, pag. 241-250.
363) Grecianu, II, 269.
364) Odobescu, 1. c. 818.
365) St. Nicolaescu, in Rev. de ist. arheol. gI filol. X1, 85.
366) Inscriptia pe o tava de argint dela Neagoe, data la Tismana in primul
an al domniei (Tocilesq, Raport, 220.Stefulescu, Tismana, 116. Grecianu,
Voevozilor, p. 36.).
367) St. Nicolaescu, Doc. slavo-romane, 241.
368) Iorga, Pretendenti domnesti in sec. XVI (An. Ac. Rom., ser a II, sectia
ist. XIX, 35-6). Acelas, in editia Cronicei lui Pseudo - Const. CApitanul, 38, n. 1.
Acelas, St. $i doc. III, p. XXXVIII.D. Onciul, in Cony. lit. XXXVII (1903), 710.
Bogdan, Relatiile, ed. I-a. Orasanu, in Cony. lit. XXXVII (1903), 532. Xenopol, I. c.
239. Grecianu, 1. c. II, 271, n. 6, cu indoiala insa.. Odobescu, 1. c. 823. Nasturel si
St. Nicolaescu in studiile citate. Lapedatu, Vlad Voda CalugArul, Cony. literare
XXXVII (1903), 528.
369) Iorga, Pretendenti domnesti, L c. Acelas, St. si doc. III, p. XLIV.
www.dacoromanica.ro 4
 - - 50
mele sotiei lui Basarab Mlad era Maria. Aceasta era In viata
in timpul domniei sotului ei (1477 -1481) 370 . Nu se poate
atribui lui Tepelus o prima sotie, rnainte de 1477, cad, atunci
Neagoe n'ar mai fi fost Maar" vataf de vanatori la 1510 371).
N'a putut avea Tepelus o a doua sotie pentruca moare la
1482 372).
Documentar se cunoaste un singur fiu al lui Tepelu$,
Danciu, candidat la domnie intre 1508-1510 373).
Este de examinat, deci, daca titulatura domneasca, a
lui Neagoe Voda este principial hotaratoare pentru filiatia
lui.
Numele de Basarab, numele de botez al fundatorului
dinastiei muntene, devenise nume dinastic, dupa cum spre
pilda numele de Stefan la dinastia sarbeasca Nemania 374).
Pe Neagoe, contimporanii sai it numeau Neagoe Voevod 375).
.E1Insus ins., ajuns in scaun, si-a schimbat numele de
Neagoe in acel de Basarab, cum insus mikiAuriseste and
isi zice, incidental, Io Neagoe eel numit Basarab" 376). Ca
in privinta numelui, tot astfel In privinta filiatiunii, titulatura
lui oficiala nu este hotaratoare.
Mai intai, intr'o organizatie de stat in care copiii na-
turali se credeau in drept a revendica si ei scaunul domnesc,
indicatiile date de cei interesati nu pot constitui dovezi ab-
solute. Filiatia este sigura numai and tatal indica pe fii,
nu si in cazul invers. Astfel, Vlad Dracul (1435-1446) enu-
mara pe copiii sai, Vara a mentiona pe Vlad Calugarul, care
totusi mai tarziu se intituleaza fiu al lui Vlad 377). In po-
rnehiicul pe care Radu eel Mare fl da manastirii Rusicul
la 1496 nu numeste nici un fecior 378), deli cinci Domni si-au
zis mai apoi fii ai lui Radu 373). Petru Paisie, in domnie
Radu (Calugarul , intr'un pomelnic din. 1540 nu numeste de-
cat doi fii, pe Marcu si pe Vlad 380). Totusi Patrascu Voda
eel Bun, care era nascut la 1540, iii zice fiu al lui Paisie 381).
Apoi, o mare nesiguranta, in stabilirea filiatiunilor poate
proveni din termenii prin care se arata gradele de rudenie.
Cuvantul slavonesc vnuc se intrebuinteaza, In indoitul inteles
pe care-1 are in romaneste cuvantul nepot, adica de nepot
370, Bogdan, Relatiile, ed. I-a, p. 214, 216, 246.
371) Viata lui Nifon, ed Erbiceanu, 71-7.
3721 Ucis de boeri la Glogova (Bogdan, 1. c. 114), satul cumnatului sat' Stan-
ciu, sotul surorii sale Anca. (Stefulescu, Tismana, ed. 11-a, p. 170).
373) Hurmuzaki, 112, 573, 61C.
374) Hasdeu, Etymologicum magnum, IV, p. CXVII,
375) Spre pilda pe un tetravanghel la Bistrita, 1512. (Odobescu, 1. c. 739
nota), sau pe piatra tombala push de Craiovesti lui Vladislav Voevod in zilele lui
Neagoe Voda. (St. Nicolaescu, Doc. slavo-rom. 254).
376) St. Nicolaescu, 363 nota.
377) St. Nicolaescu, 3.
378) Ibid. 51. S'ar putea, fireste, sh fi fost nAscuti toti dupA 1496.
379) Radu Calugarul (Paisie). Mircea (Ciobanull, Vlad (chtesi trei in pomel-
nicul dela Govora, ibid. 237), Radu {dela Afumali) gi BAdicA Voevod (ibid. 242).
380) Ibid. 65.
381) Ibid. 293.
www.dacoromanica.ro
 - -51

de fiu on fiioa, sau mai vag descendent, si de nepot de frate

on sord, sau mai vag nepot colateral mai departat382). De
astfel inrudirea poate fi deopotriva in lithe barbgteasca, sau
femeiasoa, sau prin sotie 383). Cuvantul dedci se intrebuinteaza
de asemenea in indoitul inteles al cuvantului romanese ?no?:
unchi si ascendent, iar cuvantul prededd inseamna larls sau
bunic (aieul), sau stramos (ancetre), in linie directit sau
colaterald 384).
Dar nici macar cuvintele fiu $i tats sau parinte (roditel)
nu indica numai legatura de sange, legitima sau naturala.
Cuvantul roditel (tats) se intrebuinteaza in trecutul roma-
nese si pentru a desemna pe o ruda mai batrana sau pe un
binefacator.
Astfel, Dan Voevod, care demneste intre 1420-1431,
era fiul lui Dan I si nepot de frate lui Mircea eel Batran.
El arata intr'un hrisov ca deader (bunic) at sau pe Radu Voe-
vod si ca roditel (tats) pe Dan Voevod 385). Totusi, in alt
act, la 1431, numeste pe Mircea mosul (preroditel) d-mele,
dant rapos. Ioan Mircea Voevod" 386), iar intr'o carte din
acelas an numeste pe Mircea parintele (roditel) d-mele" 387).
Pe o rea intelegere a sensului ce-I are aci cuvantul laid
si pe o cetire gresita a urmelor de pe pecete, s'a crezut eatva
timp ea a existat un Dan fiu at lui Mircea eel Batran 388).
Tot astfel, intr'un hrisov din 25 Ian. 1568, Petru Voda
fiul Chiajnei, numeste deopotriva roditel (pdrInte) atat pe
adevaratul sau tats Mircea Ciobanul, cat si pe Alexandra
Voevod, fiul Mircii, nepot Mihnii, care se pare a era infra
tit cu Mircea Ciobanul si era deci unchi prin infraiire lui
Petru 388). La 1632, vornicul Dumitru Mogosescu considers
ca fiu pe Bunea 390), care era in realitate fiul dintr'o prima
casatorie al sotiei lui Mogosescu391). Si mai tarzi,u, Constan-
tin Voda Brancoveanu tine pe Constantin stolnicul si pe Mi-
hai spatarul, Cantacuzinesti, unchii sai de spre mama, in
382) In acest sens, spre pildd, hrisovul din 20 Mai 1654 (St. Nicolaescu, 1. C.
282): Preda post. dela TAtitrani, nepot (vnuc) doamnei Neaga. Neaga era sot% cu
bunicul lui Preda.
383) V. p.
381) Miklos'ch, Dictionnaire abr6ge de six langues slaves.Cand Radu cel
Mare (hrisov din 1505, in St. Nicolaescu, 232-5), sau Mihnea eel Rdu (hrisov din
1508, ibid. 249-251) numesc pe Mircea cel BatrAn prededd, cuvantul InseamnA
strdmos (ancetre). In hrisovul dela 1528 (ibid. 252 4) Vladislav III numeste si
prededd si dedd pe aceeas persoand, pe bunicul sau (aIeul) Vladislav 11.
385) $tefulescu, Tismana, 177-8.
386) Bogdan, Relatiile, ed. 1-a, 20-2 si ed. 2-a, I, 32-3.
387) Ibid. 1, 38-9.
388) St. Nicolaescu, 3, 220.
389) Ibid. 80-1 si 279. Dar greseste N. crezand cd Petru care da hrisovul
e Petru $chiopu, adevitratul frate al lui Alexandru. Petru $chiopu n'a domnit de-
cat in Moldova Filitti, Din arhivele Vaticanului, II, 17, 37, 46, 47). Rectificare de
insus St. Nicolaescu in brosura Petru Voda eel Tandr si Petru Vodd $chiopul,
Bucuresti, 1915.
390) Rev. de ist. arheol. si filol. XI, 46.
391) Filitti, Arhiva G. Gr. Cantacuz'no p. 1, nota 3.
www.dacoromanica.ro
 _ 52 -
loo de parinti", iar pe verii sai Stefan spatarul *i Radu co-
misul Cantacuzino ca pe ni*te frati" 392). Numea tata pe
Constantin Cantacuzino stolnicul" 393). Nicolae Voda Mavro-
cordat la 1728 numea fiu pe nepotul sau de sord Grigore,
Voda Ghica 394). Ginerele se nume*te adeseori fiu, socrul tats,
La 1701, Barbu Brata*anu, sotul Paunei Cocorascu, nume*te
taicd" pe Mihai spatarul Cantacuzino, a caruia sotie era
rudd cu Cocora*tii 395).
Insus Basarab Mlad, pretinsul tats al Jul Neagoe Voda,
se adreseazd lui Stefan Batori ca parintelui sau" (moemu
roditeliu): mutt& s'andtate iti aduce fiul d-tale (sin gospod-
stva) Io Basarab eel 'Mar Voevod" 396). Acest Domn, scriind
Bra*ovenilor, numeste constant pe Batori pdrintele meu"
i scrie chiar mamei sale ca s'a bucurat afland ca, te-a luat
Batar Istvan sa-i fii lui fiica (daytere) de suflet. Deci, da-te
Si to sh-i fii lui fiica, iar el s'a,-ti fie tie p4rinte (roditel)" 397).
Se mai intampla in fine ca inalti dregatori sa numeasca
fii" pe subalternii tor, *i invers acestia sa zica parinti"
celor dintai 398). Astfel se calificd intre ei, pand in sec.
YIN -lea, dascalii sau patronii de o parte, elevii sau ci-
racii de alts parte, *i acestia din urina merg pang acolo
ca adopts, in semn de deferents, numele de famine al celor
dintai. Ada Zenovie sau Zamfirache, fiul marelui negustor
din Sibiu Hagi Constantin Pop, semneaza *i Fotiade, in cin-
stea dasalului sau Lambru Fotiade 399). 0 carte greceasca
este dedicata la 1828 lui Ilarion Filiti, episcopul Argeplui 400),
deli aoesta n'avea nici o alt.& leghtura cu acest nume decat
ca fusese cirac al mitropolitului Dositei Filiti401).
Este sigur deci ca, in trecutul romanesc cuvintele tata
*i fiu nu aveau numai intelesul strict de astazi. Se refereau
deopotriva la adoptiuni, infratiri, indatoriri, de recuno*tintii,
respect pentru o rudd mai in varsta sau pentru un ocrotitor,
sau la alte legaturi suflete*ti402). Nu este exclus ca intre
Neagoe Voda *i Basarab eel Tanar sa fi existat astfel de
raporturi, pe care nu le cunoa*tem.
Avem, o std.& de ani dupa Neagoe, un exemplu caracte-
392) Mag. ist. V, 176.
393) lbid. 182.
394) Hurmuzaki, XIV', 992.
395) Filitti, 1. c. p. XXX.
396) Bogdan, 1. c. ed. 2-a, I, 145-6.
397) Ibid. 157-160, Radu Voda dela Afumati numeste cfrate) pe Stefan
Alt exemplu, la Vasilescu, Ur-
Mailat voevodul Ardealulul. (St. Nicolaescu, 50).
magii lui Mircea cel Batran, 136,
398) Docan, Frate. In Arh. soc. st. si lit, din Iasi, XI (1900), 422.
399, Bibliogr, rom. veche, II, fasc. V, p. 448.
400) Exemplar in biblioteca mea.
401) Tot astfel la 1841, in timpul turburArilor dela Braila, Gheorghe Ma-
chedon I i zice Vogoridi, chip& numele nasului sau. (Filitti, Domniile romane sub
Regulamentul organic, 150).
402) P. valoarea legAturii prin botez, pravila lui Matei Basarab, glava 195.
Codul Calimah, cap. I, § 49 $i cap. II, § 94. Paul Negulescu, Studii de istoria
dreptului roman, 128-9.
www.dacoromanica.ro
 - 53 -
ristic de usurinta cu care se putea afirma o filiatiP, fie si
domneasca. La 1633, intr'un zapis dat din Tarigrad si pe
peoetea sa, un rival al lui Matei Basarab se intituleaza Nea-
goe Voevod, fiul lui Basarab Voevod" 403). Aoest Neagu pare
ca era fiul lui Mihai din Targsor, zis si Mihai Grecu, *i fratele
frumoasei Tudora care a avut relatii de dragoste cu Mihai
Voda Viteazul 4°4). se bucurase in consecinta Mihai din Targ-
sor de favoarea aoestui Domn si atat pare ca fusese de
ajuns pentru ca in vremea lui Radu Voda Mihnea, la 1611,
cati-va boeri sa sustie candidatura lui la scaunul domnesc 405).
Fiul acestuia, Neagu, se credea deci in drept sa se intituleze
fiul lui Basarab Voevod", referindu-se fie la faptul ca tatal
sau fusese pretendent, fie la ocrotirea de care neamul sau se
bucurase din partea lui Mihai Viteazul.
Poate ea si tatal lui Neagoe Voda, Parvul vornicul Cra-
iovescu, sa fi fost pretendent la domnie, judecand de pe
pasagiul din Viata lui Nifon" care spune ca, auzind Mihnea
Voda de inaintarea asupra-i cu oaste a lui Neagoe *i de
taerile de boeri, s'a spilimantat si a zis: de vreme ce facu
puiul Ieului (adica Neagoe) asa, dar card va veni leul eel
mare (acne& Parvu) ce va face? Si asa se scula din scaun
si fugi in Tara TJngureasca" 406). Cat priveste raporturile lui
Neagoe cu tatal" sau Basarab Mlad, ele pot sa fi Post sau
de natura celor ale lui Neagu de la 1633 cu Mihai Viteazul,
sau numai raporturi sufletesti, precum spre pilda ca ocro-
tise Mlad Craiovesti, in al caruia divan ei apar intaia
card la 1482, sau Ca poate botezase pe Neagoe.
Singura titulatura oficiala a Domnului nu este deci in
nisi un caz un argument hotarator ca el era fiul lui Basa-
rab Mlad si nu al Parvului vornic Craiovescu, cum it arata
toate isvoaree afar& de tituleura lui domneasca.
Se intelege ins& dece Neagoe Voda, se va fi folosit de
legaturile oricat de slabe va fi avut cu Basarab Mlad, pen-
tru a-si zice fiul lui si a adnpta numele de Basarab. Fiu
al lui Parvu Craiovescu, el era cel dintai Domn care nu
apartinea casei Basarabilor. Si inainte de el incercasera boeri
puternici sa se urce in scaun 407), dar nu izbutisera. Mai
norocos decat ei fu Neagoe Craiovescu. Pentru legitimarea
domniei sa'e trebuia s& justifice oarecare raporturi cu vechea
casa domnitoare, fie numai ranorturt sufletesti care indri-
tuiau, de pe obiceiul pamantului, adoptarea calificativului de
403) Iprga, St. si doc. IV, 107. Grecianu, Via %a lui Const. Voda Branco-
veanu, de Radu log Grecianu, p. 334.
404) Grecianu, 1. c. si acelas. Genealogii, II, 198 si urm.
405) Cronica lui Pseudo-Const. Capitanul, ed. Iorga, 101.
406) Mag. ist. IV, 247.
407) Asa Albu cel Mare se ridica asupra lui Tepes (Lapedatu, Vlad Voda
Calugarul, p. 58, n. 1, hrisov din 1551), Vlad vornicul asupra lui Vlad Calugarul
(ibid. $i Hurmuz. 112. 365, hrisov din 1502 si Grecianu. Sirul Voevozilor, cu divane,
p. 5, n. 2). Vlad vornicul e probabil deosebit de Vlad cfilius quondam Draculyae*
(adica fiu at lui Tepq), candidat $i el la 1496 (St. Nicolaescu, 9-10, 13).
www.dacoromanica.ro
 - 54 -
fiu, cu atat mai mult ea, posteritatea lui Mlad se stinsese
cu fiul sau Danciu la 1510 409). Astfel s'ar explica si dece
Viata lui Nifon" da epitetul de Basarabesti tuturor Craio-
vestilor, nu nu-nai la Neagoe. Este Ins cert ca Mlad a introdus
intaia oara pe Craiovesti in divan.
Daa insa Neagoe a fost inteadevar fiul lui Mlad, n'a
putut fi decat fiu natural. Cronica lui Pseudo-Const. Cripi-
tanul spune ca Neagoe a fost parat la Vlad-Voda (Vladut)
cA-si zice fecioi de Domn", ceeace inseamna ca nu era cu-
noscut ca atare. A fost adica, de pe lege, fiu al lui Parvu
Craiovescu si al Neagai, iar de pe fire, fiul NeagAi cu Mlad.
Intitulandu-se, in domnie, fiu al lui Mlad, Neagoe nu cruta
memoria maicii sale, dar poate ca, de alta parte, deosebita
lui evlavie s'ar explica prin dorinta de a-i spala pacatul.
De la Neagoe Voda,, a ramas la Craiovesti traditia ca
sunt Basarabesti. Un hrisov din 1614, vorbind de Radu VodA
Serban zica eh s'au tras Domnia lui din neamul Craioves-
tilor"409) si atat fusese de ajuns ca sd-si zica in domnie
Basarab. Matei Voda din Brancoveni, care a domnit $i el
sub nurnele de Basarab, intr'un hrisov din 1634 calificA pe
Barbu banul (Craiovescu) de mosul Domniei mele" 410). Ser-
ban Cantacuzino, Craiovesc despre mama, numeste pe acelas
Barbu strAmos", cu addogirea ea era din neamul bun si
mare Basarabesc" 911), cam cum glasueste o suth de ani mai
tarziu Genealogia Cantacuzinilor. Intregul neam al Craioves-
tilor, nu numai Neagoe Voda, apare astfel poreclit, ca in
Villa lui Nifon", de Basarabesc. Pisania bisericii Sf. Du-
mitru din Craiova din anul 7160-1651-2, spune ca biserica
al fost refacuta de Matei Basarab pentru ca Craiova fost-a
mosie de strAmosie a Mariei Sale" 412). Ce legaturi aveau
Craiovestii cu Basarabii nu ne spune nici. Viata lui Nifon",
nu ne lamuresc nici urmasii din secolul XVII-lea ai era-
iovestilor. Matei Basarab, care numeste mosi, cu care se fti-
le$te, pc Craiovesti, intr'un hrisov de la 1633 pentru int5-
rirea proprietatilor Bistritei, zice ca Barbu ctitorul a ingro-
pat acolo pe tatal mosilor Domniei mele, Jo Basarab Voe-
vod"413). AstAzi la Bistrita nu este alt mormant clomnese
decat al lui Moise VodA, mort la 1530, odatA cu cumnatul
sau Barbu II Craioveseu. Dintre Domnii cu cari Craiovestid
an avut raporturi prietenesti, Vlad Calugarul e ingropat la
Glavacioc, Radu eel mare in ctitoria lui de la Dealu411).
Mabel Voda nu poate intelege deci prin tatAl mosilor sai
decAt sau pe Neagoe -de la Craiova, sau pe Basarab Mlad,
408 Lapedatu, Moartea lui Mihnea eel Rau. In Cony. lit. 50 (1916), p. 322.
409) Nasturel, 1. c. 373, note.
410) Grecianu, Genealogii, II, 269.
411) Hrisov din 1681, ibid.
412) Bulet. coin. monum. ist. VIII, 191.
413) Grecianu, II, 269,
414) Iorga, Inscriptii, I, 98.
www.dacoromanica.ro
 - 55 -
ale caruia oase le vor fi transportat Craiovestii recunoscatori
In ctitoria tor. Aceastai ipoteza, pare confirmata prin impre-
jurarea ca in picturile murale de la Hurez, din timpul lui
Constantin Brancoveanu, laugh' chipul lui Neagoe Voda fi-
gureaza ace al lui Basarab Voda, lush* numit Laiot415), ceeace
insemneaza, de altfel ca traditia de familie a Craiove*tilor
nu era mai lamurita, decal cronicile asupra deosebirii intre
Basarab Laiot *i Basarab Mlad. Astfel, pentru a gasi vre-o
legatura intre Craiove*ti *i Basarabi, ajungem tot la titula-
tura lui Neagoe Voda.
Pe urma inrudirii cu Neagoe Voda, si -au zis Basarabi,
dupla suirea in scaun, Craiove*tii prin femei: Radu Voda Ser-
ban, Matei din Brancoveni $i. Constantin Brancoveann.
6 BAdia Voevod, varul lui Neagoe Voevod.
Povestind turburarile *i zavistiile ce au urmat dupa moar-
tea lui Neagoe Voda, cronicile amintesc si de un boer BAdica
sau Badea comis var premare" cu Neagoe *i cu Preda
banu1416). In divane, intre 1520-3, gasim intr'adevar comis
pe Badica zis *i Badea 417). Un hrisov din 14 Mai 1560, in-
tare*te mandstirii de la Arge* satele Neacv $i Topana, cum-
parate de rapos. Basarab Voevod (Neagoe) de la Badica Voe-
vod, pe cand era Badica boer 418). Si inteadevar, acele mash
fusese cumparate de Neagoe Voda la 1519 de la vcirul situ
Badea postelnic410). In divane, intre 1517-1519 gasim pe
Badea sau Badica postelnic 420). Apdar, Badea sau Badica,
var primar cu Neagoe, a fost post., apoi comis .5i in fine
a ajuns Domn.
Ca pretendent, Badica, se dii drept fiu al lui Radu (eel
Mare 421). Astfel II numesc *i boerii cari fi sprijina, candida-
tura. El Insus scriind Bra.sovenilor pentru a le explica impre-
jurarile ce l'au indemnat sa se ridice sa is scaunul, spune
ca, incepand Vladislav Voevod sa se poarte crud cu boerii,
ace*tia ce ma *tiau pe mine adevarat fecior de Domn, al lui
Radu Voevod cel Btitran, fiul CNiugarului, *i primindu-ma pe
mine sa le fiu for Domn de pe lege, m'am a*ezat in scaunul
parintelui meu" 422).
Aceste aratari ale izvoarelor se impacl fara greutate.
Badea trebue sa fi fost var prin mama cu Neagoe Voda, adica
mama lui Neagoe, Neaga, sä fi fost sora cu mama lui s13A-
415) Ibid. 188.
416) Mag. ist. IV, 268.Pseudo-Const. Capit. ed. lorga, 423.
417) Al. *tefulescu, Doc slavo-rom. 82 3. Grecianu, SiruI Voevozilor,
53, 57, 67.
418) St. NicolaescuDoc. slavo-rom. 243.
419) Tocilescu, Curtea de Arges, 41.
420) Grecianu, 1. c. 50-5.Iorga, Pretendentii domnesti in sec. XVI-lea
In An. Acad. Rom. 1. c_ 263.
421) lorga, ibid.
422) Bogdan, Re latiile, ed. 1-a, 168.
www.dacoromanica.ro
 - - 56
died. Singura intrebare este, si de randul aeesta, data, Da-
clic& a fost fill legitim sau natural al lui Radu eel Mare.
In pomelnicul pe care-1 da manastirii Rusicul, la 1496,
hadu eel Mare porneneste nurnai pe sotia sa Catalina d23), $i
pe nici unul din acei can si -au zis mai tarziu fit ai sai:
Radu Calugarul (Petre Paisley, Mircea (Ciobanul), Vlad121),
Radu (de la Afumati) si Badica 425), pe langa doria, fiice 428).
Este sigur ca toti fiii lui Radu eel Mare n'au fost nascuti
din arieeas mama. Pe cand Badica era var cu Parvulestii,
Radu de la'Afuniati nu se inrude$te cu ei dealt la 1526, luand
de sotie pe Roxandra, fiica rapos. Neagoe Voda 427). Radu
Voda Paisie 428), intr'un hrisov din 1537, numeste pe rapo-
satul Radu dela Afumati fratele" sau, dar in alt hrisov
din 1538 nu da acest calificativ raposatului Badica ce s'a
fost ridicat Domn" 423). Nici Vlad (Vintila` nu vorbeste de
Badea ca de un frate 430), nici Petru fiul lui Mircea Cio-
banul nu-I porneneste ca pe un unchiu 431). Radu dela Afumati
scrie despre Badica Bra$ovenilor ca Parvule$tii vor sa se
bata cu Domnia mea... ;Purci multi nu au, dar se faleste
Badea ea, va indupleca pe sangeacul din Viclin sa se lupte
cu domnia mea...,, 432. Invers, Badica scrie si el Brasove-
nilor ca s'a ridicat... un vrajmas asupra capului meu, Radu
Voevod" 433). Este deci neindoelnic ea Badica nu era frate
bun cu ceilalti fii ai lui Radu eel mare.
De aci s'a dedus ca Badica a fost flu natural431).
Aceasta concluzie este intarita prin faptul ca de mania
lui Badica nu se vorbeste ca de o Doamna. Astfel hrisovul
din 1560, intarind manastirii de la Arges satele Neac$ul si
Topana, spune a au fost cumparate de Neagoe Voda de la
Badica Voevod pe cand era Badica boer, $i de la mama lui..."
$i ca s'au si inscris Badica $i mama lui la Sf. Proscomidie in
Sf. Pomelnic" 435). Mai este de erezut ca clack Indica* ar fi
423) St. Nicolaescu, 51.Poate ca nici un copil nu se nAscuse incA.
424) Acesti trei, in pomelnicul dela Govora. din sec. XVII[ -a, sunt arAtati
ca fii ai lui Radu 5i ai Catalinei. (St. Nicolaescu, 237. Acad. Rom. Ms. 257).
425) Ilie Radu Voevod nu este fiu al lui Radu cel Mare (cum crede St. Ni-
colaescu, 364 7 si Xenopol, 1 c. 262), ci at lui Radu Paisie. (Ilie Nicolescu, Cine
e Radu Iliac. In Literat. si arta ram. 1904, p. 449).
426) St. Nicolaescu, 242.
4271 V. pag.. . .
428) Se intituleaza fiu al lui Radu, pe and ruda si contimporanul sat.) Ni-
colae Olahul it numeste .Petrus ab Argyes, Stanczulis filius, patruelis meus,.
(Nicolai Olahi Hungaria, ed. Kollar, p. 58. Iorga, Contributii la ist. Munteniei, in
An. Ac. Rom. Ser. II, Sect. ist. XVIII (1895-6), p. 2, n. 3. Puscariu. Familiile no-
bile romane. II, 148. St Nicolaescu, 65. Cf. aid, n. 559.
429i St. Nicolaescu, 51. Hrisovul dela 1537 este insa gresit atribuit lui Radu
dela Afumati.
430) Hrisov dela 1535 (ibid. 242): Acesa.. tigani, ei au fost ai lui BAclicA,
asa BAdica a fost rAmas cu multe datorii la Turd...,
431) Hrisov din 1560 (ibid. 243 : satele cumpArate dela BAdicA Voevod... $i
dela mama lui'
432) I. Bogdan, I. c. 170.
4331 Ibid, 167-9.
434) D. Onciul, Din Istoria Romaniei, ed. 2-a, Buc. 1914, p. 62.
435) St. Nicolaescu, 243. In pomelnicul dela Arges din sec. XVII, at cliruia
www.dacoromanica.ro
 57
Post fiu legititn al lui Rath]. eel Mare, n'ar fi omis de a pune
in pomeinic $i pe domnescul sau tata,136). Nu cunoa$tem nu-
mele mamei lui Bac lied.
Era deci Radu cel Mare cumnat de mina stanga.",
cum ar zice Francezii cu PArvul I vornicul Craiovescu.
Aceasta, constatare, ca $i aceea ca, indica era var cu Parvu-
le$tii, sunt de retinut pentru intelegerea actiunii politice a
Craiovestilor.
Dupl cum a$a dar relatiile Neagai, sotia lui Parvu I Cra-
iovescu, cu Basarab Mlad, ar putea explica intrarea Cralove$ti-
lor in divan intAia oath la 1482, tot astfel prin raporturile sorei
Neagai, deci cumnatei lui Parvu, cu Radu eel Mare, s'ar
lamuri de oe s'au bucurat Craiovestii de favoarea acestui
Domn. Daca helatiile lui Radu eel Mare cu sora Neagai vor
fi fost, cum pare probabil, anterioare casatoriei lui cu Ca-
talina, deci anului 1496 137), atunci ele dateaza din timpul
domniei tatalui lui Radu, lui Vlad Calugarul (1482-1496),
cand Radu a fost $i asociat la domnie 438), ceeace ar fi cauza
ridicarii Craiove$tilor de catre acest Doran la cele mai inalte
situatii.
Astfel spectacolul pe care ni-1 ofera Neaga Craiovescu
$i sora ei, cu ingaduinta $i spre folosul rudelor lor, este acela$
pe care-1 vedem§i in occident, chiar in vremuri mai apropiate:
compromisuri cu morala, pentru a ca$tiga favoarea stapani-
torului.

Rolul politic at Craiove§tilor dela

1482 la 1535.
Cea dintai133) *tire documentary ce avem despre fratii
Craiovesti, este din timpul Danescului Basarab Mlad, adica
eel Tanar (1477 1482), cand Barbu $i Parvu apar brusc in ul-
timul divan cunoscut al acestui Domn, $i anume Parvu ca
mare vornic, imediat dupa mitropolit, iar Barbu, des' Irate
mai mare, tocmai in -al patrulea loc $i fara titlu. Chiar a-
original mi ('a comunicat raposatul Onciul, figureaza printre boeri si un 4jupAn
Badea inehtana (sic).. S'ar putea sa fie vorba de Badica. Pomelnicul este repro-
dus in Cony lit. 49 (1915), p 1122.
436) In pomelnicul dela Arnota, ctitoria lui Matei Basarab, figureaza la
rand: Pahomie, Salomia, Parvu, Radu, Neaga, Preda, Catalina etc. (Tocilescu, Ra-
port, 1. c. 202). De asemenea, in pomelnicul dela Bolnita Bistritei, de pe vremea
lui Const. Brancoveanu, sunt Inscrisi : Pahomie, Salomia, Parvu, Danciu, Radu,
Musa (?), Neagoe, Tudor (?), Neaga, Catalina, Preda etc. (lorga, Inscriptii, I, 202).
Numele de Catalina in pomelnicul Craiovestilor nu cred ca. Indritueste intrebarea
'ibid.) daca nu cumva ar fi vorba de sotia lui Radu cel Mare. Aceasta Catalina,
asezata In amandoua pomelnicele langa Preda, ar putea fi mai de graba sotia a-
cestuia. Cf. Iorga, Inscriptii, I, 211 (Strehaia).
437) La 1496 Radu Voda era casatorit cu Catalina (Pomelnicul dela Rusicul
citat). Badica, vel postelnic la 1517, trebue sa fi fost nitscut inainte de 1496.
438) Avem lirisov dela Radu din 1492 1St. Nicolaescu, 240). Cf. Lapedatu,
Vlad Voda Calugarul. In Cony, lit. 1903, p. 622 si n. I.
439) P. ocrotirea neamului Craiovestilor de catre Vlachslav yoda (1449-1456)
fiul lui Dan (Grecianu, o. c. II, 264), vezi p... .
www.dacoromanica.ro
 - 58 -
ceasta oranduialh poate fi explicata prin raporturile Neagdi,
sotia lui Parvu, cu Basarab Mlad si s'ar putea ca anul 1482
sa, fie acela al na*terii viitorului Neagoe Voda.
Sub Vlad Vora CAlugArul (1482fine 1495), Drk'culesc,
rivalul fericit al lui Basarab Mlad, nu regasim pe
Cralove*ti decat in al cincilea an al domniei lui440),
de la 1487, ceeace ne aratd, ca au stat cati-va ani
intr'o fireasca, rezervA, din care n'au ie*It, poate, cleat pe
urma relatiilor lui Radu, fiul Domnului, cu sora Nea-
gai, sotiei lui Parvu. Din acel an Parvu e mare vornic,
dup.& boerii farce titluri *i in fruntea celor cu dregatorii, iar
Barbu este ultimul din boerii farce titlu, dup5, alti patru *i
inaintea lui Parvu. De la 1489 al treilea frate, Danciu, este
in divan, ca vel comis. In sfar*it, la 20 Aprilie 1492/3
Barbu este ban. Nu poate fi deci vorba de o razvratire a
Craiove*tilor impotriva lui Vlad Calugdrul, cum s'a crezut
printr'o gre*ita, interpretare a unui hrisov din 29 Decemvrie
1532441).
In timpul lui Radu eel Mare (1496-1508), fiul lui Vlad
Calugarul, deci iard* Draculesc, Craiove*tii ocupti neintrerupt
dregatoriile cele mai mari. Barbu e vel ban de Craiova, Parvul
vornic, Danciul vel comis 442). Tot atunci iii incepe cariera,
mai intai cu titlul de postelnic (nu vel postelnic), apoi ca
vb.taf de vanatori, NeagoY viitorul Domn 413).
Atitudinea Craiove*tilor dupa moartea lui Radu eel Mare,
este rezultatul firesc al autoritatii de care obi*nuisera, a se
bucura sub ultimii trei voevozi. Ajuns Domn, Neagoe \Todd
ingrije*te de ctitoriile lui Vlad Calugarul *i lui Radu eel Mare.
Zugrave*te manastirea Glavacioc intemeiata de Vlad \Todd
cu fiul sau Radu 444), si manastirea Dealului refacuta, de Radu
eel Mare 445). and aluce In tarn moa3tele patriarhului Nifon,
cere prin lungi rugdciuni deslegarea blestemului pe care a-
cesta it aruncase asupra lui Radu eel Mare 446). Neagoe \Todd,
se shnte evident legat *i indatorat Mt.& de ace*ti predecesori
Drdcule*ti.
Viata lui Nifon" spline ca la moartea lui Radu eel
Mare s'a iscat ceartd intre boeri pe cine sa, aleagd, Domn
si c& in cele din urma, s'au inteles asupra lui Mihnea 447),
440) V. p
441) Xenopol, 1. c. 240. Hrisovul (St. Nicolaescu, 238) zice ca Barbu banul
vi fratele salt Draghici au pierdut o movie din cauza vicleniei fatA de Vlad Voe-
vod. E vorba de Barbu II, fratele lui DrAghici vi de Vlad Voda Innecatul
(1530-2). V. pag. . . .
4421 V. p , Nu pot afirma ca Radu vel post. din divane este al
patrulea frate.
443) Cand patriarhul Nifon intra in conflict cu Radu eel Mare la 1505 Ifun
fecior de boer ce-I chema Neagoe, care era mai mare peste vanatori...., aducea
bucate de hran4 sfantuluiP. (Viata lui Nifon, in Cronica Cantacuzineasca, Mag. ist.
IV, 2381. NAscut pe vremea lui Mlad, Neagoe avea atunci vre-o 23 de ani. V. p.,..
444) St. Nicolaescu, 239.
445) Ibid. 238, dupl . Viata lui Nifon,.
446) Viata lui Nifon, ed. Erbiceanu, p. 58.
447) Ibid. p. 59.
www.dacoromanica.ro
 59 -
care*-si zice fiu al lui Vlad (Tepe) 448), deci Draculesc. Ca
arnanunt stim numai "ca, unii boeri ar fi vrut Doinn pe Danciu
fiul lui Basarab Mlad (Tepelus) 449). Nu ni se arata, de au
fost Craiovestii printre acestia, dar ei figureaza Inca de la
inceputul domniei lui Mihnea in divanul lui 450), si aeest Domn
da chiar, la 1508, doua hrisoave in favoarea ctitoriei Craio-
vestilor de la Bistrita 451). Asa dar nu se intemeiaza pe ni-
mic obQervatia cift Craiovestii ar fi fost de 7a incepout potrivnici
lui Mihnea si ca in deosebi de ce se facea alta data cand
boerii partidei potrivnice inchinau steagul indata ce simteau
batalia pierduta ei urmara de astadata mai departe, 5i dupli
intronarea lui, a dusmani pe Mihnea" 452). Nu se dovedeste
a fi fost initiald, cauza razbuniirii lui Mihnea, care sili mai
apoi pe Craiovesti sa fuga 453). Abia la 1509 bleep Craio-
vestii sa lipseasca, din divanele lui Mihnea. Cauzele invraj-
birii le arata Viata lui Nifon": (Mihnea) cum apuca domnia
se desbraca, lupul de pielea de, oaie... 5i prinse pe toti boerii
cei mari 5i alesi, 5i-i nimici... $i le lua, toata avutia.... Iara
pe un neam care era mai ales si mai temator de Dumnezeu,
caruia era numele de mosie Banoveti, adica Basarabesti, el
cu multe amageli... $i grele juramanturi se lega cu boerii
care erau de acel neam, ca nu-i va omori, nici nu le va
face nici o nevoe, si facu cHrti de juramant $i de afurisanie.
liar el in toate zilele sapa groapa si cugeta cum va putea
face sa, piarza 5i neamul lor"454). Se vede ca Craiovestii, ras-
fatati sub domnille anterioare, plecau greu capul sub un Domn
care nu le facea o situatie tot atat de exceptionala. Viata"
povesteste apoi cum aflara Craiovestii de intentiile lui Mihnea:
Deci, data auzira asa... trecura Dunarea si scapara toti de
cursa Mihnii Voda calcatorul de juramant; ca era Dumnezeu
cu dan5ii si rugaciunea Sf. Nifon..." 455). Dupa; fuga lor, Mihnea
le-a ars curtile $i casele le-a risipit... $i mandstirea lor...
pe raid Bistrita, din temelie a risipit-o Si biserica Sf. Apostoli
pe care o zidise Neagoe 456) socotitorul (cliscipolul) Sf. Nifon...
iar a sfaramat-o" 457). Cronica lui Pseudo-Const. Capitanul arata
ca Mihnea a comis adeste rasbunari dupa ce au pribegit boerii:
data pribegira boerii" $i pana, a se mazili" Domnul 458).
Dupa Mihnea Voda urmeaza Vlad (Vidal°, fiul lui Vlad
Calugarul 5i free cu Radu eel Mare, deci Draculesc, pe care
insisi Craiovestii II cerura de la Poarta 459). Era firesc ea
448) St Nicolaescu, 250.
449) Hurmuzaki II', 573-4.
450) AL Stefulescu, Doc. slavo-rom. p. 62.
451 Grecianu, 5irul voevozilor, 19.
452) Xenopol, L c. 237.
453) Ibid. 240.
454) Ed. Erbiceanu, 59, 61.
455) Ibid. 63.
456) Cf. St. Nicolaescu, 267.
457) elliataz, ed. Erbiceanu, 63,
458) Ed. Iorga, p. 30.
459) Mag. ist. IV, 245-6 (dupa 4Viata, Sf. Nifona).
www.dacoromanica.ro
 - 60 -
Vlad sa fie voit domn de Craiovestii ocrotiti odinioani de
tatal $i de fratele sau.
A_titudinea Craiovestilor fata de Mihnea *i de urmasul
sau Vlad, amandoi thiculesti, n'are deci deloc caracterul
unei apleari intransigente c5.tre Danesti460). Preocuparea for
a fost de a inlatura pe, Mihnea, care Ii se aratase potrivnle
,5i de a-1 inlocui printr'un Domn pe care-1 puteau crede favo-
rabil. Vlad Voda vine in tara sprijinit pe o oaste comandata
de Neagoe vataful de vanatori", care purse pe fuga pe fiul
Mihnii Voda si tae pe boerii care-i stau in tale. Mihnea,
atand, exclama, spairnantat: De vreme ce facu puiul leului
asa, dar cand va veni leul eel mare cc va face? *i tfugi
in Tara Ungureasca"461). S'ar putea chiar ca Parvu Craio-
vescu sa fi cugetat un moment sa, prtstreze pentru sine scan-
nul donmesc.
Cu Vlad Voda, (1510-1512), Craiovestii se leaga prin
juramant ca nu-i vor face nici un viclesug *i ca-i vor sluji
cu dreptate, iar Domnul ca nu le va face nici un rau462).
Craiovestii sunl in fruntea divanelor lui Vlad la 1510 *i
1511 463).
Domnul inlocueste insa pe Parvu Craiovescu; in functia
efectiva de mare vornic, mai intai printr'un Danciu la 1510,
apoi, la 1511 prin Bogdan, al doilea sot al Cap lei, sora lui
Vlad Voc15. Intr'un hrisov dat din Dridih (Giurgiu) la 17
Aug. 1511, vornicul Bogdan trece chiar in fruntea divanului,
inaintea fratilor Craiovesti. In acest divan figureaza, in al
cincilea loc, si Inca un 'ban, Datco si in sfarsit in al 13-lea
loc un Radu ban de Meheclinti"464), dregatorie ce se intampina
pentru prima oar& Totusi, in acela* an, Craiovestii isi pun
viata pentru Domn in lupta de la Gherghita impotriva pre-
tendentu!ui Mircea, fiul fostuhri DI mn Mihnea, venit cu aju-
tor unguresc sa ocupe scaunul. Arktatu-s'au Parvulestii cu
mare vitejie si au biruit", scrie cronica tarry 465). In Noem-
brie 1511, ei sunt iara* in fruntea divanului, dar mare vornic
e tot Bogdan,si avem si pe Datco ban 466). Craiovestii pierdura
radarea si se intoarsera, impotriva Dornnului. In Ianuaric
1512, ei nu mai figureaza in divan, in care gAsim insa pc
Datco ban 467). In aceasta familie, devenita prin favoarea loin
neasca *i prin ocuparea celor mai inalte dregaiorii, Limp,
do aproape un sfert de veac, atat de puternica in cat Domnii,
pentru a carmui in liniste, aveau nevoe de concursul ei, se
rac'cuse, se ved-, o arnbi'i° mai mare. Ceeace fusese o favoare,
460) Xenopol, 1. c. 240.
461) Mag. ist. IV, 247 (dupa Viata lui Nifon).
462, Viata lui Nifon, ed. Erbiceanu, 67.
4631 Al. Stefulescu, 1. c. 68, 71.
464) Hurmuz. XV, 213.
465) Stoica Nicolaescu, Petru Voda cel Thrift si Petru Voda Schiopul. Bu-
curesti, 1915, p. 25.
466) Stefulescu, 1. c. 72.
467) Ibid. 74.
www.dacoromanica.ro
 - 61 -
devenise in ochii ei un drept, pe care se simtea in stare sa-1
impue cu forta. De asta, data, Craiovestii nu cugetara nutnai sa
rastoarne pe Domnul care cutezase a se atinge de ce li se
parea un drept ca$tigat, dar se socotira pe semne destul de
puternici pentru a candida ei in$i$i la scaunul domnesc, iu be
de a sustine candidaturile altora. Acesta este, cred, adevaratul
inteles al atitudinei Craiove$tilor fat& de Domnul instalat de
ei, $i pe care panegiristul Gavriil Protul o ImbracA., fireste,
in alta forma. Iar Vlad Voda, zice Viata lui Nifon", cu a-
jutorul lui Dumnezeu cre$tea intru mare bucurie... pawl cat a
tinut sfatul acelui neam drept...". De Vlad Voda e$i veste
mare pretutindenea... pang cand a tinut sfatul acelui neam
ales de Dumnezeu al Basarabe$tilor; iar data lepacla sfatul
acelui neam... $i sari asupra acelui fericit de Dumnezeu neam,
atunci pogori $i pre dansul mania lui Dumnezeu...". Se iuti
Vlad Voda $i se atata foarte cu manie mare asupra acelui neam
drept" din pricina boerului Bogdan celui afurisit alta, data
de Nifon 468) $i care acum grada minciuni care Domn pen-
tru tanarul Neagoe, zicand asa: Doamne, eu am inteles cu
adevarat ca Neagoe va sa to scoata din scaun". Stiindu-se
banuit, Neagoe trecu Dunarea la Mehemet pa$a, care veni
cu oaste, prinse pe Vlad 469), it aduse legat la Bucure$ti $i-i
tale capul sub un par 470). Ca faptele sunt denaturate spre a
pune intr'o lumina simpatica pe evlaviosul Neagoe, se vede
$i din aceea ca se atribue lui Mehemet uciderea lui Vlad, pe
cand inscriptia de pe mormantul acestui Domn, la Dealu,
spune ca a pierit, la 23 Ian. 1512, de mana lui Neagoe
chiar 471).
Compilatia lui Pseudo-Const. CApitanul adaoga ca Nea-
goe fusese parat la Vlad Voda, ca -si zice fecior de Domn 472.
Para era intemeiata, precum dovede$te titulatura lui Neagoe
ajuns in scaun la Fevruarie 1512. Da asta data, Craiovestii nu
luptasera nici pentru un Damesc, nici pentru un Draculesc,
ci pentru ei insi$i, $i nu este exact a zice ca omorul lul Vlad
se lamure$te prin hotararea Craiovestilor de a inlatura tut
neamul lui iladu eel Mare, pentru ca astfel Basarabes,Lii sa
poata carmui iri lini$te" 473).
In domnia lui Neagoe, Barbu Craiovescu este constant
mare ban pang la 1520, cand se calugareste $i-i urmeaza
Preda Craiovescu, nepotul sa,u, fiul lui Parvu. Ca un al doi-
lea ban, continua a figura Datco la 1512-1515 inchisiv. Cat
468) Pentruca, deli insurat, luase de sotie pe Caplea, sora lui Radu cel
Mare. (St. Nicolaescu, 6, 327. Cf. diacon N. Popescu, Nifon, p. 55, n. 2.
469, gLa VAcaresti, din jos de Bucurelti', precizeaza cronica lui Pseudo-
Coast. Capit. (ed. Iorga, 34).
470) (Via(a, ed. Erbiceanu, 71-7.
471) St Nicolaescu, 5, 326.Iorga, Ist. Rom, in chipuri gi icoane, I, 10.
472) Ed. Iorga, p. 34.
473) Iorga, 1st. biser, rom. I, 126.
www.dacoromanica.ro
 - 62 .--

priveste pe Parvu, el este mare vornic pana, la moartea sa,

in Iunie 1512474).
Dupa/moartea lui Neagoe Voda, in Sept. 1521, scaunul
fiului sau Teodosie, un copil, este atacat de Dragomir Ca-
lugarul 475), ridicat Domn de boerii din Muntenia mare. Acum,
pentru intaia writ apare un antagonism intre boerii de dincolo
si de dincoace de Olt. Dar acest antagonism nu se explica
prin rivalitate intre Drtnesti sf Draculesti476), ci intre Cra-
iovesti $i boerii cari nu voiau sa le recunoasca pretentiile
de domnie. Teodosie era_ din neamul oltean al Craiovestilor
si era firesc, deci, sa -Si alba partizanii mai ales in Oltenia.
Scaunul lui este aparat de unchiul lui, Preda, care cade in
lupta la Targoviste, de alt unchi Badica si de Mehemet .beg,
un Basarabesc renegat, zice-se 477), care se intorcea dela cu-
cerirea Belgradului. Mehemet invinge si da voe lui Badica
sa tale capul lui Dragomir Calugaru1479). Dupa alt izvor,
insa, Mehemet ar fi luptat pentru alt pretendent, Mircea,
fiul fostului Domn Mihnea 479).
In Ian. 1522, scaunul lui Teodosie este amenintat de
Radu dela Afumati. Cronicile spun ca boerii au ridicat Domn
pe Radu pentru a-1 opune veleitatilor de domnie ale lui Me-
hemet beg 4sco.) Teodosie scrie Brasovenilor ca s'a dus de cea
parte" a tarii, la Slatina, fiindca, de partea ceastalalta." Cara
este mancatrt de vrajmasi 481x. Aceasta inseamna ca boeri-
mea munteana nu se impaca cu domnia neamului oltenesc
at Craiovestilor. Teodosie se sprijinea pe Turci. Mehemet fu
insa invins de Radu la Gubavi si tefeni. Invingator apoi
la Clejani 482), deli izbuti, dupe cateva alte lupte, sa alunge in
Aprilie pe Radu in Ardea1489), in loc de a instala pe Teodosie,
it trimise la Constantinopol, uncle muri 184). In Iunie 1522,
474) Grecianu, 5irul voevozilor cu divane, tiparit pana la anul 1527, apoi
inedit pana la anul 1554.
475) Cronica lui Macarie spune cA s'au ridicat vase pretendenti. (1. Bogdan,
Vechile cronice moldovene, 20D. Cunoastem mai multi: Dragomir Calugarul, Me-
hemet beg, Radu dela Afumati, Badica, Vladislav; un Dan, de care n'avem alta
tire decat ca. In Dec. 1521, Stefan Batori recomanda Brasovenilor pe un 4/Dan
Voevod, ce-si zice a fi fiu de Domn muntean.. (Iorga, Pretendentii, 1, c. 209); Dra-
godan, care lupta la Spinisoara 1St. Nicolaescu, 33); Dragoslav Purcariul, pe care
un hrisov din 1579 at Mihnii Voda it califica de clotru'. (Ibid. 278). Dragomir Ca-
lugarul. (Hurm. 113, 375) e numit Vlad in letopisetele sarbesti. (St. N colaescu, 1. c.
5. Cf. lorga, 1. c. 209, n. 7). Dar Dragomir nu poate fi confundat cu Vlad Vladuta.
E poate insa fiu natural al acestuia vi acelas ca Vladissa din scrisorile ardelene
de atunci, daca nu cumva acesta din urma este Insus viitorul Vladislav Voda de
la 1523-5.Cf. Iorga. St. si doc. III, p. XLVI si St. Nicolaescu, 367.
476, Xenopol, 1. c.
477) Iorga, St. si doc. HI, p. XLVI. Un raport din 1525 spune cA rudele
rap. Neagoe sad Portam miserant ad consanguineos ibi existentes hoc este Ibra-
him bassam et... Murtapha bassam'. (Veress, 1. c. 137). Este curios cA aceleasi nume
le poartA mai tarziu niste fii ai lui Mihnea Turcitu. (Iorga, 1. c. p. L).
478) Mag. 1st. IV, 268..._
479) lorga, Pretendentii domnesti, 1. c. 208.
480) Mag. ist. IV, 268.Pseudo-Const. CApit., ed forge, 43.
481) I Bogdan, Relatiile, 160-2.Dar data scrisorii nu poate fi 1521.
482) Act pieri boerul Benga, Incepatorul neamului Bengestilor.Mag. ist.
VI, 269.Grecianu, Geneal. II, 412.
483) Avem acte interne dela Radu, din Fevr. 1522, (St. Nicolaescu, 367).
484) Hurmuz 118, 373,
www.dacoromanica.ro
 - - 63
Radu revive cu oaste ungureasa 5i este invingator la Gru-
mazi Impotriva a sapte sangeacuri" 485), inaintiind pang la
Nicopole si Sistov. In Julie Mehemet trece iarAs Dunttrea,
si Radu, in pericol, cere ajutor dela Brasoveni486). In Aug.
1522 trebue din nou sa treaca muntii187). In Oct. este rein-
stalat de Unguri 488). Scrie Brasovenilor ca a sosit in tars
dar rarvulestii vor sa se bat& cu domnia mea, 5i foarte ne
pregatim de rasboi. Turci multi nu au, dar se faleste Bade
ca va indupleca pe sangeacul de Vidin 5i pe sangeacul de Nico-
pole sa se lupte cu domnia mea" 489).
Asa dar Craiovestii, dup.& ce au pierdut pe Teodosie, au
ridicat din skull for alt candidat, pe varul for Badica sau
Badea. Mt& motivul pentru care Craiovestii vor sustine pe acest
fiu al lui Radu cel Mare, ei cari combatusea pe celalt fiu,
pe Radu dela Afumati 490).
In Februarie 1523 Radu e din nou gonit, probabil dupa
lupta dela Slatina, de coalitia Parvulestilor cu Turcii. Intors
putin in urma. avem acte interne dela el din Aprilie 491),
se gandi la pace cu Turcii. Dar acestia nu dadura, scaunul
nici lui, nici lui Badea, ci confirmara, pe un al treilea, pe
Vladislav, Wanesc acesta 492). Vazand ca n'au izbutit, Craio-
vestii $i Badica se pleaca in fata faptului implinit 5i stau in
divanul noului Domn in Iulie 1523 493). In Aug. urmator insa,
Parvu banul 5i alti doi boeri se all& in Ardeal, uncle regele
Ludovic le asigura azil 491). In Sept., Parvu lipseste din di-

485) Inscriptia de pe mormantul lui Radii dela Afumati, la Arge,. (Iorga,

Inscriptii, I, 149).
486) Bogdan, 1. c. 269.St. Nicolaescu, Doc. slavo-rom. p. 34. Data iaras
nu poate fi 1521. Cf. In Cony. lit. anal 40, critica facuta de Al. Lapedatu lucra-
rii lui St. Nicolaescu, (Doc. slavo-rom.,.
487) Poate ca atunci s'a dat lupta dela Cetatea Poenari cu .locuitorii din
munti*. (Inscriptia citata).
488) lorga, St. si doc. III, p. XLVII. Dar, dupa /nsirarea luptelor in in-
scriptia pietrei tombale, nu cred O. se fi dat atunci lupta dela Rucar.
489) Bogdan, I. c. 170.Scrisoarea e din 1522.
4901 V. insa Xenopol, 1. c. 246, urmarit de ideea dumaniei intre Dttnesti
si Draculesti.
491. St. Nicolaescu, 367.
492) Intr'un hrisov din 12 Sept. 1523 (ibid 251-4) Vladislav mentioneaza pe
mosul sau (ded) Vladislav Voevod si pe stramosul sau (preded) Vladislav Voevod.
In alte acte se intituleaza fiu at lui Vladislav Voevod (ibid. 255). Dar mai sau n'a
domnit; titlul de Voevod, ce i-1 da fiul sau, se explica prin faptul ca era fiu de
Doom. Vorbind insa de mosul si strAmo$ul sat', Vladislav desemneaza pe ace-
ias persoanil, pe bunicul sau Vladislav II (1449 1456. Ctra, St. Nicolaescu,
254-5 Aceasta se vede din chiar cuprinsul hrisovului din 12 Sept. 1523. Domnul
intareste mosia Cislaul unei jupanese Neacsa, care avea pricina cu niste cetasi.
Acestia au scos o carte a Vladului Voevod Batranul, care a fost cmai inaintea
strdmoodui D -mete Vladislav Voevod'. Apoi, Domnul dit cetasilor 12 boieri lege,
sa jure cum au tinut Cislaul (din zilele mooghti D-mele pima acum . Este vorba
deci de unul gi acela$ Vladislav, care a domnit dupd Vlad Voevod Batranul (Dra-
cut, predecesorul lui Vladislav II). Cuvintele stramo$ (Intrebuintat odata) si mo$
(de dotia ori) au in hrisov acelas inteles de bunic. Presupunerea ca ar fi existat Inca
un Vladislav Voevod nu se poate Intemeia pe singura imprejurare ca data mortii,
puss de Craiove$ti pe mormantul lui Vladislav In Dealu 50 de ani dupti moarteg
lui, este gresita cu un an (1455 in loc de 1456).
493) Grecianu, Sind Voevozilor, p. 67 $i ibid 71 (cu data gresita 1524).
494) A. Veress, 1. c. 127.
www.dacoromanica.ro
 - 64
varrul lui Vladislav 495). Asa dar, dupa scurt timp, Craio-
vestii parasisera pe acest Domn Danesc.
In Nov. 1523 ei reusesc in fine sail aseze in scaun pe
Nrarul for Badica, sub numele de Radu. Acesta scrie Brasoveni-
lor la 19 Ian. 1524: Venit-a in Tara Rom. Domn crestin
de legea noastra, Vladislav Voevod, dar incepand sa omoare
pe boerii de frunte $i bitrani ai Tarii Rom., ei prea bine au
cunoscut ca le este vrajmas tuturor $i ca are de gaud sa le
piarza capetele. $i asa ei n'au voit nici de cum sit se lase...,
ci ma stiau pe mine adevarat fecior de Domn... si primindu-ma
pe mine sa", le 'flu for de pe lege Domn..., m'am aiezat in
scaunul parintelui meu..." 496).
Pentru a treia oara, cauzele razvratirii Craiovestilor
inpotriva Domnului for sunt aratate in acelas fel. La 1510 se
ridicasera inpotriva lui Mihnea pentru ca zice Viata lui
Nifon" Domnul ameninta viata si, averea boerilor; la
1512 se rasvrAtiserd impotriva lui Vlad pentruca, zice tot
Viata" Domnul s'a atatat foarte cu manie mare asupra
neamu'ui lor; acum, pricina nemultumirii for impotriva lui
Vladislav, ne spune chiar candiclatul si ruda for Badica, sunt
iards amenintarile domnesti pe capetele boerilor. Acela* fond
se desprinde din aceste trei imprejurari identice. Craiovestii nu
pot tolera pe un Domn care nu be urmeaza sfaturile si nu be
da toata, atentia de care s'au obitnuit a se bucura. Este clar
ca Parvulestii n'au dutmanit pe Radu dela Afumati pentru
ca, era Dr'aculesc497), dar pentru ca impotriva lui sustineau
pe propriile for rude, pe Teodosie mai intai, apoi pe Badica,
el insu* DrIculesc. Din asemenea motive se ridica ei atilt
asupra Draculescului Radu dela -Afumati, cat si asupra DA-
nescului Vladislay.
Domnia lui Badick ruda Craiovestilor, a fost de foarte
scurta durata. La 19 Ian. 1524 el arata Brasovenilor ca, s'a
ridicat... un vrajmas asupra capului meu, Radu Voevod" 498)
*i in aceeas luag piere, in imprejuari pe care insus invin-
gatorul, Radu dela Afumaj, be povesteste Brasovenilor in doua
scrisori, din Ian. $i Fevr.: Mai intai a venit Vladislav Voe-
vod in tara, iar asupra lui s'a ridicat Badica Voevod... si a
trimis pe boeri la Poarta... sa-i aduca steag si pace. $i-i
adusera Turcii steag. Dar cand era sail primeasca steagul
in man5,, Turcii i-au luat steagul si i-au taiat capu" 499).
Radu ramane de acum in luptl cu Vladislay. El nu se in-
495) St. Nicolaescu, 254.Hrisovul cu data 24 Julie 1524, reprodus in Arh.
ist. I', 104, unde printre boieri figureazA $i B8dicA, are evident anul citit greit
(cf. Iorga, St. $i doc. III, p. XLVIII, n.). Reprodus cu data gresitA $i in Grecianu.
$irul Voevozilor, 71.Cu acest prilej obsery ca. divanele cu datele 1523, 1524, 1527,
dela pag. 65, 69 $i 80 din aceia$ lucrare, sunt posterioare acelor date.
496) Bogdan, 1. c. 167-9.Asa dar hrisovul din 8 Nov. 1523 (St. Nicolaescu,
p. 367) nu poate fi dela Radu dela Afumati.
497) Xenopol, 1. c.
498) Bogdan, Relatiile, 167-9.
499) lbid, 172-3 (scrisoarea din 27 Ian.) $i 171-2 (scrisoarea din 2 Fevr.
www.dacoromanica.ro
 -55-
credo in Turci $i cere ajutor Brasovenilor. Parvulestii, dupa
moartea lui Badica, tree iar de partea lui Vladislav, care,
cu ajutor turcesc 500), in Iunie 1524 se afla in scaun 501). Dar
nici de randul acesta intelegerea intre Craiovesti $i Vladislav
nu tine mult. Cronicele spun ca Domnul, voind sa inloguiasch,
in hanie pe Parvu, i-ar fi oferit postelnicia, sub cuvant ca
doreste sa-1 alba langa, dansul la slat 502). $i intr'adevar, in
Aug. 1524, in domnia lui Vladislav, ban mare este Tatul 503).
Fireste, n'au putut rabda Craiovestii ca hania s'a treaca, in
maini staine, i s'au dat de partea lui Radu Voda.
Anul 1524 este acela cand Turcii iau dela Unguri ce-
tatea Severinului, pe care o vor lasa insa in parasire, asa ca
localitatea va fi incorporate in Tara Romaneasea 504).
In Sept. 1524, cu ajutorul sangeacului din Belgrad, in
lupta dela Dridov 505) Radu redobandeste scaunu1506). La 1
Fevr. 1525, el anunta Brasovenilor ca a mers la Poarta tur-
ceasca $i a stat de rata cu imparatul turcesc" 507). Intr'adevar
boerii sfatuindu-se, an gasit ca nu vor putea sa se tot batk
ei fiind putini si tara mica... Au voit cu tofu sa mearga, Domnul
la Poartk sa piece capul dinaintea poalei imparatului, $i asa
a faeut" 508). De aceasta, parere au fost desigur 5i Parvu-
lestii, cari din motive personale parlisisera pe Danescul Vla-
dislav, caci dela inceputul anului 1525 ei figureaza in diva-
nul Draculescului Radu dela Afumati 500).
Dar domnia lui Radu este in eurand turburata, din non.
Mai intai avem din Mai si Iunie 1525 hrisoave dela Vla-
dislav Voevod, in al earuia divan Parvu Craiovescu nu fi-
gureaza 510), ceea ce inseamna ea ramrtsese credincios lui Radu.
Un raport din 1 Sept. 1525 al voevodului ardelean Ion
Zapolia zioe ca un flu- de Donut se ridicase din Moldova
cu vre-o 2000 oameni, dar cand au ajuns la Braila. au fost

1524, nu 1523).Cf. Hurmuzaki, XI, 846.Din Fevr. 1524 avem un hrisov dela Radu
(St. Nicolaescu, 367). Cf. scrisoarea Raguzanului Bocignoli c. Gerardo Plana, se-
cretarul lui Carol Quintal, 29 Iunie 1524, in Del Chiaro, I, c. 117.
500) Aci mi se pare cif ar fi local luptei ca 18-a cu Vladislav Voda, si
poate a c19-a dela Ructir. (Inscrip(ia tombala citatA). Cf. St. Nicolaescu, 35.
501) In Mai e Inca Radu, (St. Nicolaescu, 367.Bogdan, 162. Hurm. XI, 847.
502) Mag. ist. IV, 270.Pseudo-Const. CApitanul, ed. Iorga, 46.
503) Hurmuz. XI, 848.
504) D. Onciul, Titlul lui Mircea. in Cony. lit. 1903, p. 226.
505) Dridih sau Dridov=.Giurgiu (v. Grecianu, $irul voevozilor, 71, n. 2). in
St. $i doc. III (1901), p. XLVII Iorga pane lupta dela Dridov la 1523, dar In In-
scriptii, 1 (1905), 150, admite data 1524, ceea ce pare mai exact, caci pe piatra tom-
bait a lui Radu Vodit se spune ct dupa aceasta lupta Domnul a fost Ildaruit cu
stapanirea $i schiptru..., (ibid. 149).
506) Harm. XT, 848. Avon hrisov dela el din Nov. 1524 (St. Nicolaescu, 367).
507) Intr'un raport din 1524 (fart lunA) nunliul apostolic din Ungaria anunta
ca Radu s'a dat de partea Turcilor si a reluat scaunul. (Hurmuz. 113, 488).
508) Pseudo-Const. Ctpit., ed. Iorga, 46.
509) Hrisovul din 11 Fevr. 1525, ispravnic Sind Parvu, este dela Radu dela
Afumati, nu dela BAdica. (St. Nicolaescu, 243. Cf. ibid. 367) 0 scrisoare a lui Parvu
banal si altor boeri c. Brasoveni, in Bogdan, Rela(iile, 232.
510) $tefulescu, Doc. slavo-rom. 84-6. Iorga, St. si doc. VI, 455. Grecianu,
Sind voevozilor, 74. St. Nicolaescu, 39 si 367,
www.dacoromanica.ro 5
 - 66 -
fugariti de un dregator al lui Radu Voda si se zice ajar ca
fiul de Domn ar fi pier:t in ape 511).
Apoi, la 7 Dec., Radu scrie Brasovenilor ca s'a ridicat
asupra-i un vajmas din Mehedinti, dar ca Parvul banul Pa
batut si i-a taiat capu 512). Ar putea fi vorba de un fiu al
lui Vladislav 513).
Tot pe atunci, Radu Voda, era in cearta cu Stefanita
Voda al Moldovei, din cauza adApostului ce gasisera in Mun-
tenia niste boori moldoveni, dar si din alt motiv.
Anume, in inintea Craiovestilor neastampArati $i setos
de putere incoltise proectul de a se incuscri cu Doinnul, pe
care in sfarsit fl admisesera. Dar Radu VodA era casatorit cu
fiica boerului Vlaicu 514) §i nu asculta de propunerile Cra-
iovestilor. Spre sfarsitul anului 1525 insa, soda lui Radu fiind
bolnava, de moarte, insistentele acestora devenira tot mai dese,
chiar amenintatoare. Daca Radu Voda va continua a le refuza
cererea, ei vor starui la Poarta pentru scoaterea lui din
domnie 515). Pentru a pastra concursul lor, Radu Voda ceda,
dar grin aceasta intl.& in conflict de natura sentimental& cu
$tefanita Voda al Moldovei.
Se pare ca Neagoe Voda, spre sfarsitul doniniei, faga-
duise lui Stefanita ca-i va da de sotie, din cele doua, thee mai
marl ale sale, Stana si Roxandra, pe care si-o va alege,
sand vor ajunge in varsta de maritat. Dupa moartea lui
Neagoe, Doamna Despina se retrase in Ardeal cu fiicele,
sub ocrotirea directs& a regelui Ungariei. Spre sfarsitul anu-
nului 1525, Stefanita peti pe a doua domnita, pe Roxandra.
Tot atunci, Radu Voda, hot'arandu-se sa se inrudeasca cu
Craiovestii, oeru si el tot pe Roxandra. Regele Ungariei las&
in seama Voevodului Ardealului sarcina de a solutiona de-
licata problema. Acesta, pentru a castiga pe Radu Voda, ii
dadu lui pe Roxandra $i astfel starni asupra domnului mun-
tean mania colegului din Moldova. Stefanita navaleste in Tara
Romaneasca in primavara 1526. Dupa o ciocnire la Targ-
sor, Domnii se impaca 516).
Planul Craiovestilor izbutise. Parvu Craiovescu rarnane
fireste mare ban in tot timpul domniei Draculescului Radu 517).
La 1528, mare vistier e Vlasan, ruda Craiovestilor, daca nu
511) Veress, 1. c. 137.
512) I. Bogdan, I. c. 270-1.St. Nicolaescu, 38-9.Iorga, Pretendentii 1. c.
264, atribue scrisoarea lui Radu Badica $i deci o dateaza 1523. Decat scrisorile
citate ale lui Badica si Radu dela Afumati, din lanuarie 1524, par a exclude a-
ceasta. da tare.
513 Un raport din 25 Martie 1529, anuntand regelui Ungariei numirea lui
Moise Voda ca Domn in Muntenia, 'ice ca era 'alter filius Vladislai, qui alias se
vi in waivodam suppetiis Turcarurn suffecerat tandem per nostros expulsus*. (A
Veress, 186).
514) St. Nicolaescu, 46.
515) Veress, 1. c.
516) Veress, 1. c. Hurmuz. III, 524-5 (doua rapoarte din Martie 1526). Iorga.
St. si doe. III, p. XLIX. Lui Parvu banul si lui Neagoe vistier, regele Ungariei le
asigurii, In Martie 1526, loc de azil In Ardeal, (Veress, 139).
517) AL Stefulescu, 1. c. 91.
www.dacoromanica.ro
 - 67 -
chiar Craiovesc 518), iar $erban, ginere de Craiovesc, conti-
nua a fi v. stolnic, ca in toate divanele dela 1522 incoace, de
cafe on Craiovestii nu sunt in opozitie 519).
Cand, la sfarsitul anului 1528, boerii nemultumiti se raz-
vratesc impotriva Domnului, acesta cant& scapare spre Cra-
iova, la unchiul sau Parvu banul, dar este, prins pe drum,
la R.-Valcei si ucis in ziva de 2 Ian. 1529, de sotil a doua
v(ere primare, daces se poate vorbi de leggturi familiale in
aceste filiatii neligitime 520).
Un raport sasesc zice ca in locul lui Radu fu ales
Basarab, fiul oelui din urma cu acest nume de Basarab" 521),
care nu poate fi totusi un fiu al lui Neagoe. Impotriva lui
Radu dela Afumati uneltise si Mehemet beg, Basarabescul
renegat, pretinsa ruda, a lui Neagoe, candidat alta data la
donsmie, si care acum ar fi vrut scaunul pentru propriul sau
flu 522), asa ca poate la acesta se refer& mentiunea din ra-
port 523). Acest Basarab" a fost ins& 014 $i paria la insta-
larea unui non Domn, tam este carmuita de vornicul Nea-
goe 524), unul din ucigasii lui Radu Voda 525).
In Martie 1529, Turcii numesc Domn pe Moise, fiu al
518) V. 13. . .
519) Grecianu, Sind voevozilor, 63 sq. Vezi aci p . . .
520) Veress, 187, No. 146. Hurmuz. XI. 851-2.. A fost ucis de Neagoe vor-
nic $i de Dragan post. (Mag. ist. IV, 270. St. Nicolaescu, 52). Neagoe vel vistier
1524, 1526, apoi vel vornic, este sotul Caplei, fiica lui Staico log, din BAjesti $i ne-
tioatA de fiicA a lui Vlad VodA CalugArul. (St. Nicolaescu, 5, 6, 10. Grecianu,
voevozilor, 78) Fiu at lui Neagoe $i al Caplei a fost Teodosie banul, din Peris.
Dragan e vel post. in diva ne la 1523, sub Vladislav (Grecianu. 1 c 67. St. Ni-
colaescu, 254), vel to la 1525 tot sub Vladislay. (Grecianu, 74. Cronica brasovea-
nului Ostermayer in Kemeny, Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbiirgens,
I15). Sofia sa Stana era fiica lui CalotA vornic $i a Neacstli, alta fiicA a lui Vlad
VodA CAlugarul, asa cA putem intocmi urmatortil tablou.

Vlad Voda CAlugarul

Caplea Neacsa Radu VodA cel Mare

=Staico din BAiesti =.-.CalotA,
vornic
1 r

Caplea S tana Radu VodA

=Neagoe Dragan dela Afumati.
vistier $i vornic postelnic
Despre DrAgan trAdAtorul existA si un cantec popular (in eolectia Marian
$i Tocilescu).
521) Archie des Vereines fur Siebenbllrgische Landeskunde, Seria nouA,
Vol. 26, p. 628, 637.
522) Veress, 186, No. 145.
523) Nici cronicele rom., nici cronica lui Ostermayer nu stiu nimic de acest
Domn de o clips. E poate acelas cu Dan pretendentul d3n Dec. 1521 (v. n. 475)
In doc, citat de St. Nicolaescu (p. 294 $i 307) nu e vorba de pretendentul Basarab,
ci de Neagoe VodA, asa cA e gresittl deductia cA Rozandra, fiica lui Neagoe, ar ti
fost clistitoritil in al doilea rand cu pretendentul Basarab
524) Veress, 187, No. 146.
525) V. n, 520.

www.dacoromanica.ro
 68
lui Vladislav 526), deci Danesc 527). Instalarea se face abia in
Aprilie 528). Noul Domn nu ucide pe boerul Dragan, cum
pretind cronicele 523), Si pastreaza in divan ca vel vornic pe
Neagoe 530). Parvu Craiovescu murind in Aprilie 531), gasim
mentionat in Mai un mare ban al Jiului, MIA' a i se arata
numele. Functiunea este ocupata in Julie de un Eadu 532),
dar putin apoi iaras de un Craiovesc, Barbu II fiul Par-
vu1u1533). Acest neam isi pastreaza deci dregatoria oare-cum
ereditara.
S'a pastrat de la Barbu II o carte de la 25 Sept. 1529,
data Bistritei $i in care, dupa ce aminte$te de raposatul tatal
sau Parvu, Ineheie cu formula domneasea, legand pe ur-
nia$ii sai: pe care-1 va alege Dumnezeu a fi obladuitor
acestui lac, din fratii nostri, on din rudele noastre, sau, din
pacatele noastre, din alt neam strain", $i pune boeri mar-
turn 534).
Moise Voda traeste in termeni rai cu vecinii sai din Ar_
deal. Inca din August, osti romanesti, comandate de Neagoe
$i Dragan, tree muntii, pentru a ocupa cetatile Vintul $i Vur-
parul (Borberek 535).
In Nov. 1529, ascultand de sfatul boerului Laudat, Moise
Voda, i1 trimite sa asedieze cetatea Tercz sau Ttirchfest, adica
Branul, dar expeditia neizbutind, boerul care o pusese la
tale este taiat 536). Amenintarile Domnului contra Ardealului
continua. $i In Decemvrie.
Pentru a-$i asigura scaunul, $i Moise Vocla gase$te po-
litic a se inrudi cu Craiove$tii, $i da pe sorA -sa de sotie lui
Barbu II banul, in Fevruarie 1530 537). De acum se crede
destul de tare pentru a macelari mai multi boeri, silind pe
altii sa pribegeasca in Ardeal 538), sau sa fuel. la Tarigrad,
de unde se intorc cu ajutor tur:cesc, aducand ca Domn pe
526 St. Nicolaescu, 255. St. Grecianu credea c5 Moise era Draculesc, fiu
at lui Vladut, pentru c5, in unul sau doua hrisoave se intituleaza fiu al lui Vlad
Voevod (Geneal. II, 372), ceea ce poate fi o prescurtare. Apoi VIAdut, cu sotia sa
Anca, au avut un singur tiu, pe Vlad Innecatul (ibid. 375). Discutia se incheie prin
doc. publicat in Veress, 186, No. 145. Cf. inscriptia pietrei tombale la Bistrita.
(Iorga, Inscriptii, I, 195).
527) Nu Draculesc, cum credea Xenopol, 1. c. 254, n. 5 $i p. 255,
528) Veress, 189, No. 147.
529) Mag. ist. IV, 270.Ostermayer, 1. c. 16-17.
530) I. C. Filitti, Arh. G. Gr. Cant 167, 201.
531) V. p.
532) $tefulescu, Slavo-rom. p. 94.Hurmuz. XI, 853.Acest Radu fusese sau
vel post. sau vel spatar. (Filitti, 1 c.).
533) V. p.
534) Grecianu, $irul voevozilor, partea inedita, dar cu anul gresit 1528.
535) Hurmuz. XI, 853. Archiv fur siebenbargische Landeskunde, seria
noul, XXVIII, 447, 452.
536) Ostermayer, 1. c. Veress, 293. Archiv fur Siebenbargische Landes-
Runde, 1. c. 457, 459, 467.Chronicon Fuchsio Lupino-Oltardinum, ed. Trausch, p.
50.Pare deci sa fie altul deck Laudat vel clucer, mart 1533. (St. Nicolaescu, 263.
Iorga, Inscriptii, I. 125).
537) V. p.
538) Pentru acesti pribegi, v. Ilie Nicolescu, In jurul lui Basarab Laiot,1. c.
654, n. 2.
www.dacoromanica.ro
 - 69 -
un Vlad, fiul lui Vladut. Moise Voda, dupe cateva biruinte
in Mai, fuge in Ardeal in Iunie, de unde vine cu oaste un-
gureasca sub comanda voevodului Stefan Mai lat. Lupta intre
oei doi Domni se da la Viipara (Teleorman) in August, $i
Moise Voda cade, alaturi cu cumnatul sau Barbu II Craio-
vescu 539).
Draculescul Vlad Innecatul (1530 2), fiu al lui Vla-
dut540), care urmeaza in scaun, confisca pentru viclenie"
din mo$iile lui Barbu II $i ale fratelui sau Draghici. Se
spune ca aoestia ramasesera. datori emirului din Vidin 40.000
aspri $i celui de la Rahova 50.000, sume pe care Domnul a
trebuit sa le plateasca. Sate le Brane$ti $i Barbatesti au fost
date lui Vlaicu Cluoer 541). A fost confiscata $i mo$ia Nedeia,
care apartinuse lui Parvu banul Craiovescu 542). Bania se in-
credinteaza inc. de la 1531 lui Hamza din Obislav 543), jar
la 23 Aprilie 1532 se chiar darue$te vlastelinului, Inca, $i
din casa Domniei,mele, jupanului Hamza vel ban Jilski. i Cra-
levski, Craiova intreaga, cu satele, $ili$tele $i tiganii, cu
mori, balti, vii., cat a tinut pan Barbul $i Preda banul, pentru
ca s'a dovedit (Hamza) cu slujba dreapta $i a varsat $i
sangele pentru Domnia mea, impreund cu nepotul sau". Mo-
$ia ii va, ramanea deci lui, nepotilor $i stranepotilor $i la
ei preadalica sa, nu fie, pentru ca o lasarn lui $i de nimeni
neatinsa" 544). A$a dar insa$ mo$ia de bastina. Craiova,
a fost confiscata. Noul ban, strain de neamul Craiovestilor,
este calificat de Jilski", dupa, numele vechi al regiunei car-
muite de predeoesorii marilor bani, $i totodata Cralevski",
dupe resedinta obipuita a banilo din neamul Craiovesc, con-
fiscata de Domn $i atribuita acum lui Hamza. Ca ban ajuta-
tor figureaza in aoelas hrisov, Toma. Alte rude de Craio-
vesti sunt ins& in favoare: Vlasan e mare logofat $i Serban
devine mare vornic.
Sub Vlad-Vintila, (aela Slatina), Draculesc, fiu al lui
Radu oel Mare, care domne$te din Nov. 1532 545), bania cea .
mare este ocupata, la 1532 $i 1533, tot de Hamza 546). Din
Aprilie 1534 insa, ban Mare devine Barbu III Craiovescu,
fiul rapos. Preda 547). I se zice insa cand Jilski, cand Cra-
539) Veress, 214.--Archiv. 1 c. 501-2.Ostermayer, 1. c.Mag. ist. IV, 271.
Pseudo-Const. CApit., ed. Iorga, 51 2. Hurmuz. XI, 853 Nu poate fi vorba
insa de o lupta a lui Moise cu Vlad si cu Turcii Inca din 1529. (Iorga, Inscriptii,
1 195). Confuzia din Ostermayer se litmureste prin doc. cu date precise din Ve-
ress, 203, 214.
540) Nu fiu at lui Moise. (Ilie Nicolescu, 1. c. 643 si n. 2).
541) LAmuriri date de hrisovul de confirmare, din Nov. 1532, at lui Vlad
VodA Vintila. (la Stoics Nicolaescu, Doc. slavo-rom. p. 238).
542) Hasdeu. Etymologicum magnum, IV, p. CXXXVIII.
543) AI. Stefulescu, 91, 98.
544) Acad. rom., pach. 184, doc. 17, orig. slay. Datoresc traducerea d-nului
profesor universitar P. P. Panaitescu.
315) Ilie Nicolescu, 1. c. 643.Cf. Iorga, Inscrip(ii, 1, 125.
546) St. Nicolaescu, 264.Acad Rom., pach. 20, doe. 105 si 106.Veress,236.-
547) St. Nicolaescu, 4.
www.dacoromanica.ro
 - 70
ievski §i nu mai are situatia fruntasta a Inaintasilor
ci vine in divan dupa fostii $1 actualii mari vornici $i mari
logofeti. Vlasan nu mai este mare log., dar Serban e tot
mare vornic 548). Asa dar Craiovestii iii redobandesc influ-
cnta sub acest Domn Draculesc. Erau insa si boeri nemul-
tumiti, cari cereau, Inca dela inceputul lui Aug. 1534 un
alt voevod" 518). $i izbutira chiar dela finele lunfi. Vechiul
$i noul Domn stau un moment fata 'n fata. Avem din 1 Sept.
1534 un hrisov dat din scaunul dela Targoviste de noul Domn
Radu, iar din 6 Sept. un hrisov dela Vlad-Vintild, dat din
Furesti (Muscel sau Buzau), 550) adicA in timpul retragerii.
In Sept.Nov. 1534 avem astfel o scurta domnie, cea
dintai, a lui Radu Paisie 551). La sfarsitul lui Nov. acesta era
refugiat in Ardeal 552). De partea lui trecuse Vlasan fostul
log., asa ca Vlad Vintila reintors in scaun 553), it taie si, ex-
plied, intr'un hrisov din 11 Ian. 1535, ca Vlasan log. a pierit
pe raul sau viclesug de catre domnia mea" 554). Din potriva,
Barbu III Craiovescu $i Serban vornicul isi pastreaza dre-
gatoriile si la 1535, ceea ce arata ca nu se solidarizase cu ac-
tiunea rudei for Vlasan, dar Barbu rAmane tot scazut In ie-
rarhie 555). Vlad-Vintila este insa ucis de boeri pe malul Jiu-
lui 556), in Iunie 1535 557). Odata cu el dispare, nu stim in
ce imprejurari 558), Si Barbu III Craiovescu, ultimul vlastar
In \linie bArbateasca, sigur dovedit, al neamului sau.
Pentru a doua oar& se sue in scaun Radu Paisie, care
se intituleaza Io Petru Voevod, poreclit Radu Voevod, fiul
marelui Radu Voevod" 559). Dela inceput, bania cea mare,
548) V. Scrisoarea din 1534 a lui Vlad VintilA, in Iorga, St. $i doc. III, p.
LXXIX si in Veress, 235.
549) Iorga, St. si doc. Ill, p. LI, dupa izvoarele publicate in Archie., 1, c.
XXIX, 515, 519, si in urma de Veress, 1. c.
550) Ilie Nicolescu, 1. c. 645.
551) Hrisov dela el din 20 Nov. 1531. (Hie Nicolescu, 1. c. St. Nicolaescu,
65).Ostermayer (1. c. 19-20) *tie de domnia lui *Vintila la 1533 si de scurf(' dom-
nie a lui Paiste.P. imprejurarile isgonirii lui Vlad, v. Iorga, St. si doc. III, p.
LXXVIII si Veress, 240-1.
552) Veress, 242.Hrisov dela Vlad din 27 Nov 1534 in Miletici $i Agura,
145-6, dar cu data gresitA 1535. V. n. 557.
553) Nota precedenta.
554) (lie Nicolescu, 1. c. 657, nota.
555) Doc. dela 1 Aprilie 1535 in Rev. istorica, XII (1926), p. 341.
556) Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, II, 417.Mag. ist. IV, 271
St. Nicolaescu. Doc. privitoare la Radu dela Afumati, p. 3, n. 3, adaogA ca a
fost spanzurat in paclurea dela Bucovat de Craiovesti, create ar insemna ca Barbu
IIl Craiovescu si vornicul Serban devenisera si ei potrivnici lui Vlad. Cronica lui
Ostermayer zice ca Vlad a fost ucis de can cavaler cumparat de boieriw.
557) La 11 Iunie, precizeaza St. Nicolaescu, I. c.Avem dela Paisie hrisoave
din 1 lulie, 22 Iulie (Ilie Nicolescu, 1. c. 646, n. 4, si 647), 30 Aug. (Stefulescu, 103.
Cf Iorga, Inscriptii, 1, 125) si 4 Oct. 1535. (Brezoianu, Vechtle institutium a'e
Romanies, 429).Hrisovul din 24 Oct. 1535, citat de St. Nicolaescu, (Doc. slavo-rom.
142) ca fluid dela Vlad, are sau data, sau numele Domnului, cetite gresit. Nu ni se
da divanul, spre a putea controla. In schimb. hrisovul din Miletici si Agura, p.
145-6, este intr'adevar dela Vlad, dar din 27 Nov. 1534 si nu 1535, cum se vede
din divan, in care ban mare este Inca Barbu Ill Craiovescu si nu Serban, care
devine ban mare, in locul celui dintai, Inca din Aug. 1535. (Stelulescu, 103).
558) Cf. ilia p.. . . $i p. . .
559) Pentru contrazicerile fui Nicolae Olahul in privinta filiatiei lui Paisie,
www.dacoromanica.ro
vezi S. Bezdechi, Familia lui Nicolae Olahus. In Anuarul Institutului de istorie
nationalit din Cluj, V, p. 63-85. Cf. aci, n. 428.
 - 71 -
readusa la primui loc in divan, dar zisa tot cand Jilski",
cand Cralevski", o dobande$te fostul vornic $erban 560), gi-
nere de Craiovesc, $i principal reprezentant acum al acestei
familii care poate contribuise la inlaturarea $1 uciderea lui
Vlad-Vintil a 561).
Tot odata, pana la 1536, continua a figura in divane ca un
al doilea ban Toma, avand $i de coleg la 1533 $i 1534 pe
Vlad (Buzescu).
* * *
A doua domnie a lui Radu Paisie prezinta mai multe
prob'eme istorice greu de rezolvat.
Cronicile care nici nu cunosc deck aceasta a doua
domnie o povestesc foarte succint.
Compilatia Cantacuzineasca, zice ca Paisie a facut sf.
man. Mislea...; dupa aceea a taiat pe banu Toma $1 pe Vlaicu
log. Deci, pest- puking vreme, a venit Laiot Basarab Voda cu
niste pribegi, anume Stroe Pribeagul, Mano le $i Mihalcea $i cu
haiduci din Tara Ungureasca $i au avut rasboi cu Radu Voda
$i a biruit Laiot Voda, pe Radu Voda $1 a fugit Radu Voda cu
boerii la Nicopole $i a venit Laiot Basarab Voda, in Targovi$te.
Iar cand a trecut doua luni, Radu Voda iar a venit cu multime
de Turci $i a avut rasboi la Fantana Tiganului $1 a fost iz-
banda Radului Voda, Paisie. Atunci au pierit $i Laiot Voda
Basarab $i Stroe Pribeagul $i Manole $1 Mihalcea" 562).
Cronica zisa a lui Const. Capitanul povesteste aceleasi
lucruri cu mici variatiuni: (Paisie) n'a zabovit mult $1 a
taiat pe Toma banul $i pe Vlaicu logofatul. Facut-a man.
Mislea, iar o seana, de boeri veizand omorcirea acelor doi boeri
marl, au pribegit in Tara Ungureasca, ace$tia anumc"
care strangand haiduci $i luand pe Laiot Basarab, care era
acolo, fecior do Domn, au venit asupra Radului voila..." 563),
Restul intocmai ca in cealalta cronica.
Deosebirea intre cele doua cronici este deci ea, la cea din
urma, taerea boerilor Toma $i Vlaicu este cauza pribegirii bee-
rilor $i intoarcerii for cu Laiot Voda 564).
Avem ins& alte izvoare care arata ca a doua domnie
a lui Paisie n'a fost turburata numai °data.
1. Cunoscutul arhiepiscop ungur, roman de origine, Ni-
colae Olahul 565), intr'o lucrare a sa din 1536 566), Spline ca.
Petrus ab Argyes" i-a scris his diebus ex Hungaria" ca
fusese facut Domn in Muntenia, dar ca aliquo post tempore"
Turcii ridicasera alt voevod, adversae factionis", care venise
560. Hrisov din 30 Aug. 1535, la Stefulescu, 103. St. Nicolaescu, 62. I
Bogdan, Doc. si regeste, 1, 277.
561) V. n. 556.
562) Mag 1st, IV, 272.
563) Ed. Torga, 53.
564) Cf. Ilie Nicolescu, 1. c. 650.
565) V. n. 428 §i 559.
566) V. nota dela p. 2-a a prefetii lui Kollar la editia scrierii Hungaria et
Atila,, Viena, 1763.
www.dacoromanica.ro
 - 72 -
cu armata turceasck Si, ajutat si de vielenia" boerilor, gonise
pe Paisie. Aoesta n'a pierdut .insa speranta de a redobandi
scaunul 567).
Desi lucrarea lui Olahul este din 1536, aceasta nu in-
seamna, neaparat ca. a 'fost alcatuita, dintr'oclatil si ca- scri-
soarea primita de la Paisie e din acelas an. Olahul scrie in
Bruxelles, unde a stat de la 1533 la 1538568): In intervalul
dintre sfarsitul lui Nov. 1534, cand Paisie este alungat in-
taia oark si 1536, data operei lui Olahul, a putut, fi redac-
tata scrisoarea, eareia in tot cazul i-a trebuit mai molt Limp
pentru a ajunge din Ardeal la Bruxelles 569). Se poate referi
deci, fie la intaia alungare a lui Paisie, fie la o alta, pil-
tanie la fel intre 1535-6.
Ceea ce este sigur este ea scrisoarea nu se potriveste
cu argarea cronicilor despre incursia lui Laiot. Pe cand
Laiot vine de peste munti, vrajmasul de care vorbeste Paisie
vine dela Duuare isi-I sileste sa foga, el in Ardeal. Prin urrndre
scrisoarea se refera la alt eveniment 570).
Se potriveste insa scrisoarea lui Paisie cu peripetiile
alungarii lui din prima domnie. Intr'adevar, atunci, putin
dupa instalarea lui (aliquo post tempore"), a fost gonit in
Ardeal (scrie ex Ungaria") de un Domn venit cu ajutor
turcesc, Vlad Vintila, ajutat si de viclenia" boerilor, printre
cari Vlasan log. pe care apoi, redobandind scaunul, cum spe-
rase, 1-a taiat. Aceasta versiune se poate deci sustine 571).
Nu este exclus, totusi, ca scrisoarea lui Paisie sa se re-
fere la a doua lui domnie.
In pomelnicul dela Govora, pe lista Domnilor, inaintea
lui Paisie, figureaza on Draghici Voevod. In pomelnicul dela
Cotmeana, acest Draghici este inscris dupa Paisie (Petru Voe-
vod, urmasul lui Vintila 572).
Despre Draghici Voevod vorbesc cloud hrisoave din a
doua juinatate a sec. XVI-lea. Un hrisov din 1586 al Mihnii
Voda zice ca. Draghici, fiul lui Danciu Gogoasa573), inseland
impargia ca ar fi fecior de Domn, i s'a dat scaunul, dar do-
vedindu -1 boerii de mincinos, 1-au spanzurkt in Tarigrad 571).
Alt hrisov din 1588 spune ca Serban banul a mers de a
spanzurat pe Draghici al lui Danciu Gogoasa la Tarigrad.
de oarece s'a fost ridicat so vina ca Domn" 575).
Ca Draghici a domnit efectiv, oricdt de putin, se vede
567) Hungaria, ed. Kollar, 58. Trad. in Sincai, Ist. rom. II, 268.
568) Izvoarele citate la n. 428 si 559.
569) $incai, 1. c. admite cii Olahul a primit-o la 1536. Se poate s'o fi primit
si mai nainte. Tot 1536 la Xenopol, 1. a 258.
570) Totusi, in sens contrar, fart discutia datei scrisorii, Ilie Nicolescu, 1. c.
571) Adnusa de Me Nicolescu, 1. c.
572) Ibid. 642, n. 5.
573) Danciu Gogoasl e vel stolnic in divan la 1483. (Grecianu, Sind voe-
vozilor, 35). Pare sa fi fost ginerele lui Gherghina parcalabul 61 deci rudg cu Radu
eel Mare. (St. Nicolaescu, 11).
574) Cronologia tabelarA, in Iorga, Operele lui Const. Cantacuzino, 34.
575) St. Nicolaescu, 61.
www.dacoromanica.ro
 - - 73
din aceea ca figureaza in pomelnicele doinne5ti. Stirea insA
ca Serban 'banul este acela care s'a dus la Tarigrad sir, span-
zure pe Draghici, permite a fixa data aproximativa% a dom-
niei aoestuia. Serban este mare ban cu incepere din Aug.
1535 pana, la inceputul anului 1339 cand, razvratindu-se la
randul lui contra lui Paisie, este silit sa. pribegeasca 5i nu-1
mai regasim niciadata, in divane. A5a, dar, scurta domnie a
lui Draghici trebue pusI intre 1535-1539, 51 cum Draghici
este numit de Poarra, se poate ca scrisoarea lui Paisie ditre
Nicolae Olahul sa, se refere la aceastil imprejurare.
Pe un minei daruit unei biserici din Muscel de marele
log. Vlaicu, se cite5te ca manuscriptul s'a inceput in luna
Mai, pe vremea binecinstitorului Io Braga Voevod, $1 s'a
savar5it in vremea binecredinclosului Domn al nostru To Petru
Voevod eel Tanax, fiul... batranului Io Radul Voda" 576). Vlaicu
este mare log. in domnia lui Paisie dela 1535 la 1540 577).
Prin urmare 5i domnia lui Braga Voda trebue pusa intre
aceste da'e, ca. 5i a lui Draghici VocII. Este posibil ca ace5tia
sa fie una 5i aceea5 persoana578).
Este deci sigur a a doua domnie a lui Paisie a fost
intreruptcYintre 1535-9 de aceea a lui Draghici Voevod,,
indiferent daca, scrisoarea lui Paisie catre Olahul se refera
on nu la aceastei imprejurare. Astfel se explica 5i de ce Dra-
ghici Voevod figureaza in pomelnice cand inainte, cand dupil
Radu Paisie.
In legatura cu domnia lui Draghici cred ca trebue push'
taerea lui Toma banul. Inscriptia de pe piatra lui tombala,
pastrara in ctitoria lui dela Verbila, da data mortii 1536 579).
In Mai acest an, era mort 580). Si-a tradat, se vede, Domnul,
pentru a trece de partea lui Draghici.
Tot atunci trebue sa se fi pronunlat contra lui Paisie
5i Tudor log. din Dragoe5ti581), care a lost 5i el tiliat de a-
cest Domn 582) si care obsery el dispare din divane la 1537 583).
Spre sfar5itul lui Oct. 1536 e sigur ca domnea Paisie 584).
In fine, tot in legaturg, cu aceste evenimente a pune
5i actul, pastrat in copie neclarata, $i la sfar5it numai cu
mentiunea: nonima boyaronum subscribuntur" prin care
Radu \Todd, recunoa5te suzeranitatea regelui Ungariei Fer-

576) N. Iorga, Braga Voevod. In Cony. lit. 37 (1903), p. 1043.

5771 ]lie Nicolescu, 1 c. 664-7.
578) Identificarea propusa de lorga, BragaVlad VintilA, s'ar putea sustine
numai dacit mineiul ar fi neaparat din Mai 1535, cand domnea Vintila. Un jupan
Neagu Braga, cu doi fii, pe vremea lui Neagoe Voda.(Grecianu, Sirul voevozilor, 76).
579) Tocilescu, In Monitorul Oficial, 1. c. p. 3929.
580) Grecianu, Divane, partea inedita.
581) Frate cu Stanciu banul din Dragoesti $i Costesti. (Grecianu, Sirul voe
vozilor, 40-54.St Nicolaescu, 366).
582) St. Nicolaescu, 366. Stefulescu, Gorjul istoric, 252 n, Gion, Sima
stolniceasa, 20, 54.C. Giurescu, Despre boeri, 60.
583j !lie Nicolescu, 1. c. 664-7.
584) lnscriptia bisericii din StAnesti. (Iorga, Inscriptii, I, 169).
www.dacoromanica.ro
 74
dinand I585). 05 aciul este al lui Paisie 5i din a doua lui
domnie se vede din aceea cS numeste pe praedocessores
nostros... dominos Vintila et Vlad, piae memoriae, (cari) ad
extremum usquo vitae illorum" au fost credincio5i regilor
Ungariei 586). Paisie se va fi gandit sa-$i asigure sprijinul
unguresc in caz de s'ar mai ivi rvali sprijiniti de Turci.
2. A doua domnie a lui Paisie este turburata din nou,
la 1539, prin razvratirea marelui ban credincios de pana, a-
tunci, Serban, ginerele de Craiovesc. Alungat in Tunic 1539,
Paisie este reinstalat de astadat'a de Turci 587). Un hrisov
din Aprilie 1540 aminteste de gresala lui erban impreuna
cu un Bojin 5i un Ivan 588). La 15-12 Domnul darueste lui
Detco armas, Cl aiovesc 589), pentru dreapta 5i credincioasa slujba,
mosia Nedeia, pe care o califica de donmeasca599) 5i de care
stim ea, inteaclevar fusese confiscate dupa moartea lui Barbu
II Craiovescu, la 1530 591). Prin alt hrisov din Iunie 1543,
Paisie darueste tot lui Detco arma5 ni5te tigani ai
lui $erban, pentru ca acesta cu rea viclenie i-a pierdut, ca
s'a, ridicat peste capul Domniei mele" 592). erban, infrant,
lua drumul pribegiei, si-1 gAsim ratacind prin Ardeal la 1543
cu un oarecare Carlig Orbul 593). De atund i she pierde urma 594).
In legatura cu razvratirea lui erban cred ca trebue
pusa taerea boerului Vlaicu, de care vorbesc cronicele. Vlaieu
dispare din divan la 1541 5i se poate presupune ca Domnul
11 va fi implicat in complotul lui *erban.
Actiunea acestuia, ale careia motive nu le cunoa5tem, a
fost ultima incercare a Craiovestilor de a se masura cu Dom-
nul tarii ca o partida de sine statatoare si cu puteri aproape
egale. De acum, Craiove5tii prin femei, caci in linie bar-
hateasca familia era stinsa de la 1535 intra in randurile
celorlalti boeri de seamy ai tarii, cari se grupeaza uneori
' pentru a-5i apara avutul si viata contra unor Domni prea
aspri. Ei nu mai pot urmari insa o politica de familie 5i nu
mai sunt centrul de raliare al opozantilor. Bania Craiovei
nu mai este un apanagiu al familiei lor.

585) Veress, 257.

586) De aceea socotesc ca datarea propusa de Veress (1. c.) cinitio 1536)
este bunA.
587) Hurmuz. Xi, 855-6.
588) St. Nicolaescu, 63.Grecianu, Genealogii, II, 305.
589) V. p.
590) Grecianu, $irul voevozilor, partea inedita.
591) V. p
592) St. Nicolaescu, I c
593) Ibid.
5941 Nu poate fi vorba de o impacare a lui Paisie cu $erban dupa 1539,
sub cuvant ca $erban figureazA inteun hrisov al lui Paisie din Aprilie 7054=1546
(St. Nicolaescu, 1. c.). Acest hrisov, pAstrat in copie (Acad. rom., cond. Campulun-
gului, p. 264-6), este din 1535, cum dovedeste divanul in care figureaza Inca Dra-
ghici fost vornic (din Floresti), alAturi cu VintilA vornic si Staicu comis. Cred ca
$i luna a fost gresit transcrisa, caci in Aprilie 1535 domnea Vlad, gi erban nu
era Inca ban.
www.dacoromanica.ro
 75

IV. Pretinsa lupta intre Dane§ti Draculegti.

Documentele ne arata, pe Craiovesti ca o famine hoe-
',easel de peste Olt, proprietary a mosiei Craiova si a altor
numeroase domenii, care ajunge la insemnatate in timpul
domniei lui Basarab Mlad la 1482, $i in urma influentei
de care se bucur& sub Vlad Voda Chlugarul si sub Radu
eel Mare, se crede in drept a ra,vni si la scaunul domnesc,
pe care reuseste sa.-1 ocupe in persoana lui Neagoe Voda, care-si
zioe, in domnie, Basarab. Timp Inca de 20 de ani dupa aceasta,
familia este destul de puternica pentru a forma centrul unei
partide de care Domnii trebue sti, fie seamy.
In legatura ins& cu rolul politic al acestei familii, rapo-
satul Xenopol a formulat asa zisa serie istorica" a lup-
tei intro Draculesti $i Danesti" 595); Intemeiata, pe o inter-
pretare silita, a izvoarelor. Aceasta pretinsa lupta, ar fi for-
mand unul din acele siruri de desvoltare" In care istoricul,
dupa mi-eptia lui Xenopol, trebue neap&rat sa tinteasca de
a inchega faptele istorice 596). Intre descendentii lui Dan I
deoparte, $i descendentii fratelui sau Mircea eel Batran de
alt& parte, s'ar fi urmat, dela moartea acestuia din lama, o
rivalitate de familie. Cu caracter personal mai intat, lupta ar
fi luat in urma un caracter teritorial, descendentii lui Dan,
zi$i Basarabesti, spriiinindu-se mai ales pe boerimea olteana,
iar descendentii lui Mircea, asa zisii Draculesti, pe boerimea
din Muntenia mare.
Decat, aceaqa, consiructie este curat ideologic4, far& nici
un temei documentar, si luptele pentru doninie, care au frarnan-
tat Tara Romaneasca, nu se lass, a fi inchegate in vre-o serie
istorice. Este exact ca la moartea lui Mircea, in 1418, roma,
nand mostenitori atat dela el, cat si dela fratele salt Dan, riva-
liiatea pentru domnie a izbucnit intre ei 597). Dar, ca sa se
poatti vorbi de o rivalitate ce s'ar fi continual intre descen-
dentii lui Dan deoparte, si ai lui. Mircea de alta, parte, ar
trebui ca faptele sa ne arate pe scoboratorii lui Dan grupati
deoparte, $i luptand: contra scoboratorilor lui Mircea grupati
de alta, parte. Faptele ne arata, ins& si pe unii *i pe ceilalti
luptand nu numai unii contra altora, ci si combatandu-se
intre dan$ii.
In lipsa unci ordine stabilite de succesiune la domnie,
vedem pe toti Basarabestii luptand pentru a ocupa scaunul
domnesc, Para deosebire de descendenta din Mircea sau din
Dan. Teoria lui Xenopol ar putea fi socotita ca adevarata
numai panti, la Vlad Tepes, dar si in acest rastimp Alexandru-
.
595) Mai That in 1st. Rom., ed. 1-a, IT, 487, HT, 3, apoi inteun studiu spe-
cial, Lupta intre Draculesti gi Danesti In An. Acad. Rom, seria II, seclia ist.
XXX, p. 238
596) Xenopol, 1. c. 184,
597) Ibid. 186.
www.dacoromanica.ro
 - 76 -
Aldea, fiul lui Mircea, are competitor pe fratele sau Vlad
Dracul 598). Vlad Tepe$ e in rivalitate cu fratele sau Radu
eel Frumos 599). Du.mania cea mai apriga, exista intre Da-
nestii Basarab Laiot si Basarab Mlad 600). Descendentii lui
Mircea fiind ins& mai numerosi, ocupa scaunul mai des. Dela
moartea lui Moise Voda, la 1530, sau eel mai tarziu dela uci-
clerea lui Basarab la Fantana Tiganului, Draculestii raman
chiar singuri sa, lupte intre ei, Para rivali Danesti.
Tot atat de putin interneiata este inchegarea faptelor
in seria unei rivalitati cu caracter teritorial. Obarsia acestei
serii, Xenopol o gasea intr'un document al caruia inteles
nu este insa, cel c- i l'a atribuit. Este diploma lui Matei
Corvin din 1481, privitoare la confiscarea averii unui nobil
din Medial, pentru ca lepildandu-si credinta prin care se
legase de not $i de sacra noastra coroana regala, s'a dat de
part-a celor doi Basarabi, adica eel mare si eel mic, cari sta
paneau dusmaneste (hostiliter. tenentibus) partile Transalpine
ale regatului nostru si prin urmare de partea voevodului
Alibeg si a celorlalti Turci, fara indoiala dusrnanii cei mai
inversunati ai nostri $i ai regatului nostru" 601).
Matei Corvin se referk la expeditiile fratilor Mihalogli
(Alibeg si Scanderberg) asupra Ungariel la 1476 si 1479, sand
cei doi rivali la scaunul muntean, Basarab Laiot si Basarab
Mlad se invinuiau reciproc i dadeau deopotriva asigurari
de devotament Ungurilor, fart a reu .3i sa le inspire incredere,
asa ca Brasovenii adaposteau, gata a-1 sprijini, pe un al
treilea candidat la domnie, pe Vlad Calugaru/ 602) x. Termenii
diploniei lui Corvin se pot referi tot atat de bine la o sta-
panire succesiva, ca *i la o stapanire simultana a celor doi
vrajma$i, Laiot si Mlad. Dar in tot cazul este vorba de o sta.-
panire dusmaneasca, fiecare rival cautand momentul de a
rapune pe celalt pentru a stapani singur. Se poate ca, un
moment, Laiot si Mlad sa fi doinnit simultan in doua, parti
ale tarii, dupa cum in Sept. 1534 Tara Romaneasca are
doi voevozi, pe Vlad Vinti]a care da un hrisov din Furesti
si pe Radu Paisie care da hrisov din Targoviste 603)." Dar
din imprejurarea ca intr'un moment al unei lupte, doi rivali
Danesti (Laiot si Mlad), sau doi rivali Draculesti (Vlad si
Paisie) stapanesc fata' 'n fatti, in a$teptare de a se rapune,
nu se poate deduce nici macar dusmania intre Danesti si
Draculesti, dupa cum ramane de domeniul ipotezei, cum in-
sus Xenopol recunoaste, imprejurarea destul de fireasca ca
Basarab eel Batran ar fi stipanit Oltenia" 601). Diploma lui
598) I. Bogdan, Regeste, ed. 1-a, 27, 29.St. Nicolaescu, 218,
599 I. Bogdan, Vlad Tepes, 25.
600 I Bogdan, Relatiile, ed. 2-a, p. 275,
601) Hurrnuz, 112, 272.
602) Bogdan, Relatiile, ed 2-a, 135, 148, 150, 154-5. Lapedatu, Vlad Ca-
lugarul, 29.
603) Hie Nicolescu, I. c. 645, vezi si aci p.
604) Xenopol, 1. c. 219.
www.dacoromanica.ro
 - 77 -
Corvin nu dovedeste nici invrajbirea dintre Dane$t sf Dra-
culesti, nici caracterul teritorial a] acestei. invrajbiri. Fara
aceasta dovada, $i dovada nu se aduce, seria" nu se poate in
chega. Totu*i Xenopol cade in aceeas vind pe care o imputrt
lui Hasdeu, de a admite, la cateva pagini rnai departe, ca un
lucru aproape cert, apoi cert, eeeace a enuntat mai inainte
ca o ipoteza, $i de a eladi o intreaga teorie pe o ase-
menea baza 600).
Inteadevar, ca un corolar al ipotezei, Xenopol emite pa-
rerea ca tot atunci se vede ca Tepelu$, pentru a putea im-
pure marei familii oltene a Parvulestilor pe unchiul sau Laiot
ca ban, is pe Neaga, sora oelor 7 frati Parvulesti, de sotie" 606).
Totul este de domeniul inchipuirii. Mai intai, pe vremea
lui Tepelus, nu poate fi vorba de Parvulesti, ci de Craiovesti,
dintre cari unul se numea Parvu. Apoi Craiovestii abia incep sa
se ridice in vremea lui Tepelu$607), sand cei doi frati mai
marl, Barbu $i Parvu, agar intaia oarA, in divane, farce dre-
gatorii, la 1482. Nu existd decal 4 frati Craiove4ti, iar nu 7,
$i nu este dovedit ca au avut io sora Neaga. Nu-i nici o
urma de banie a Basarabilor sau Craiovestilor in Oltenia
inainte de 1492, ,si in sfarsit, dusmania intre Basarab Laiot
$i TePelu a fost constants, asa ca este inadmisibila ipoteza,
lipsita de orice indiclu documentar, cd, Tepelus s'ar fi gandit
un moment sa, impace pe Laiot asigurandu-i carmuirea 01-
ten iei.
Din ipoteza initial. $i din corolarul ei, Xenopol deduce
apoi ca aceasta stApanire a lui Laiot Basarab in Oltenia, $1
strangerea legaturilor politice *1 de incuscrire intre partida
Basarabeasca, $i boerimea olteanrt reprezintata mai ales prin
marea familie a Craiove$tilor sau Parvulestilor, va impinge
dela sine pe Draculesti a cauta o alipire cat mai stransa de
boerimea Munteniei marl" 608 \ Obsery in treacat ca pretinsa
inrudire intre Craiovesti $1 Basarab Mlad nu constitue o in-
rudire intre Craiove$ti $1 Basarabesti in general. Dar $i faptele
desmint deductiile trase de Xenopol dintr'o premiss fal,*rt.
Dupa. Tepelus, care e Danese, urmeaza un *ir de Domni
Draculesti. Sub Vlad CAlugarul $i Radu cel Mare, Craiove$tii
sunt constant in favoare $i ajung la cele mai inalte dre-
gatorii 609).
Suirea in scaun, la 1508, a lui Mihnea eel Rau, tot Drd-
culesc, este pentru Xenopol momentul cand mai ales apare
la Minim:a, nazuinta oelor doua partide de a imbraca o formd.
605) Xenopol, 1. c. 232, 268, 269, 270.
606) Ibid.
607) Raposatul Parvu, de care vorbeste hrisovul din 1588 citat de Xenopol
(p. 238), nu este un Inaintaf al Craiovestilor, ci chiar unul din cei patru frati, fii
ai lui Neagoe. Prin aceasta chiar, cad concluziile lui Xenopol cu privire la ye-
chimea Craiovestilor si la succesiunea de bani ai Craiovei din aceastA familie.
608) Xenopol, 1. c.
609) De o rAzvrAtire a Craiovestilor impotriva lui Vlad Calugitrul, am all-
tat (p. $i n.) ca nu poate fi vorba.

www.dacoromanica.ro
 - 78 -
teritoriala...., n'azuinta a careia obAl*ie am viizut-o stability
in perioada precedenta" ."). In perioada precedenta, arata-
ram ca o asemenea nazuinta nu se dovede*te. Dar nu se do-
vede*te nici de la Mihnea inainte.
Este exact ca Draculescul Mihnea vine in scaun inla-
turand pe un rival Danesc Danciu, fiul lui Tepelu*. Dar nu
este exact ca invrajbirea intre Craiove*ti *i Domn dateaza de
la inceputul domniei 611). Neputand fi deci vorba de o por-
nire principiala a Craiovestilor in favoarea Danestilor, n'a-
vem sa cautam nici pretinsele explicari ale unei asemenea
porniri, cum ar fi ipoteza unei stapaniri impIrtite a thrii
intre cei doi Basarabi, Laiot *i Mlad, sau inrudirea Craio-
ve*tilor cu Basarab Mlad 612).
Se poate ca Inca din timpul lui Mihnea sa se fi gandit
Craiove*tii sa, faces Domn pe ruda for Neagoe 613). Este sigur
insa ca acest gand le-a venit in timpul domniei lui Vlad
(1510-1512 614). Chiar daces se admite ca Neagoe este fiul
Deinescului Mlad, inca nu de aceea 1-au sprijinit Craiove*tii
pe Neagoe, ci pentru ca, le era for ruda. Pentru acela* motiv
au sprijinit ci pe Badica, de*i acesta era Drdculesc. lit voiesc
Domni p, rudele lor, pe Neagoe, pe Teodosie, pe Badica, *i
de aceea se impotrivesc lui Radu de la Afumati, nu pentru
ca acesta era Draculesc 615). Dupes ce candidatii for pier, Cra-
iove*tii slujesc Danescului Vladislav, iar cand acesta ii jic-
ne*te luandu-le bania, ei trec de partea Draculescului Radu
de la Afumati, chiar inainte de a se inrudi cu e1616).
Nu exista deci nici o dovada de injghebarea teritoriala a
tagmelor boiere*ti in rivalitatea celor dotta particle basara-
be*ti 617). Craiove*tii fiind olteni, candidatii for gasesc, fi-
re*te, sprijin mai ales in Oltenia. Dar cauza Craiovestilor nu
se confunda cu a Danestilor. E urmeaza o politica de familie
*i nici de cum o politica dinastia alipita de familia Da-
ne*tilor 618). Ei sprijina, dupes cum le dicteaza interesele, pe
candidatii Dane*ti sau Dracule ti, *1 candidatii for gasesc spri-
jin mai ales in Oltenia, undo este a*ezarea Craiovestilor.
Nu exist dovada ca ei sa fi sustinut la 1529 candida-
tura acelui fiu al ultimului Basarab" 610), clar este sigur ca
primesc *i ei domnia lui Moise, Danesc *i el, nu Dracu-
lesc 620), $i care da Ninia lui Barbu II Craiovescu inainte de
610) Xenopol, 1 c. 233.
611) V. p
612) Xennpol, 1. c.
613) Ibid. 241.
614) V. p.
615) Cum zice Xenopol, 246.
616) Xenopol, 251, zice, gresit, dupl.
617) Ibrd. 252.
618) Ibid. 268.
619) Ibid. 254.
620) Ibid. 255. Daces Moise ar fi fost Draculesc (v n. 526), am avea un argu-
ment mai mutt in sensul expunerii din text, cad ar fi Inca un exemplu de in-
vrajbire intre Draculesti.
www.dacoromanica.ro
 ' - 79 -
a se inrudi cu el 621), asa ca nu se poate spune ca scopul ca-
satoriei a fost de a-si apropia partida basarabeasca, spre a
t5ia mai bine pe boerii din tabara drh,culeasca" 622. Sau era
Moise Draculesc, cam credea Xenopol, si atunci pornirea ini-
potriva Draculestilor ar fi contrara, tezei, si de astfel nu putea
inclispune pe Basarabesti; sau era Moise Basarabesc, si a-
tunci nu mai avea nevoe sa, castige concursul acestora con-
tra Draculestilor.
Tot urnidrind ideea caracterului teritorial al desbinarii
dintre Danesti si Draculesti, Xenopol intelegea gresit si scri-
:-oarea din 1336 a lui Nicolae Olahul privitoare la o rAzvra-
tire irnpotriva lui Radu Paisie. Cuvintele diversae factionis" pe
care Sincai le traduce prin: din cealaltd, parte", au, la Sincai
chiar, intelesul: din cealalta partida" 623). Totusi Xenopol
emitea ipoteza, tard alt temei documentar, ca rivalul lui Paisie
trebue sa fi fost un Danesc sprijinit de boerimea olteana 624).
Tot astfel cand la 1558 vornicul Stanila scrie Braso-
venilor despre boierii cari pribegisera pentrucA nu voiau
sa primeasca clomnia lui Mircea Ciobanul 625), Xenopol, tot
in vederea inchegarii laptelor in serii, vedea in pribegi o
partida basarabeasca 626), desi Danestii erau stinsi la acea
data.
Acestea sunt faptele, care nu pot fi sacrificate de dragu)
ideilor generale conducatoare 627).
Nimic nu arata ca boierimea olteana, in frunte cu Par-
vulestii, ar fi sprijinit totdeauna pe competitorii basarabesti,
iar pe Draculesti numai crind era singurul mijloc de a in-
latura pe alt Draculesc mai urgisit 628). Nimic nu arata, ca
boerimea olteana ar fi urmat o politica deosebita" 629). Nu se
poate spune, in fine, ca pentru a aduna pe Basarabesti in
jinni rascoalei, trebue numele unui Basarab" 630), sau ca era
peste putinta ca un Basarab sa fie ucis de Olteni" 631). Ol-
tenia era bastina Craiovestilor, nu a Basarabilor 632), din vremea
de care ne ocupam. Lipseste din istoria Muntenia faptul ca
lupta intre Danesti si Draculesti ar fi fost prinsa de piste
formatii teritoriale, Danestii de Oltenia, Draculestii de Mun-
tenia mare, fapt pe care Xenopol it socotea unul din cele
mai insemnate din istoria Munteniei pe acele vremuri" 633).
Nu rivalitatea intre Danesti si Draculesti a dus la stin-
621, V. p.
622) Xenopol, 1. c.
623) V. p.
624) Xenopol, 1. c. 258.
625) Bogdan, Doc. si regeste, ed. 1-a, 234.
626) Xenopol, 1. c. 263.
627) Ibid. 254, n. 3.
628) Ibid. 2711.
629) Ibid. 269.
630) Ibid.
631) Ibid. 254, No. 3, cu invinuire neintemeiatit adusit lui lorga.
632) Ibid. 245.
633) Ibid. 232.
www.dacoromanica.ro
 80
gerea vietii politice a Tarii Romanesti, ci rivalitatea intre toti
descendentii, far& deosebire, ai celor dintai Basarabi, din cauza
lipsei de ordine stability pentru succesiunea la scaunul domnesc.
In aceste rivalitati, Craiovestii au fost amestecati dela
sfar$itul sec. XV-lea, nu numai ca ceilalti boeri mari, din mo-
tive personale, pentru a inscauna un Domn favorabil, dar chiar
intre 1510-1530, ca o grupare destul de puternica spre a se
crede in drept s'a ravneasca pentru propriii ei membri &than-
direa autoritatii supreme.
V. Legende.
1. Prima legenda este aceea care confunda pe Craiovesti
cu Basarabii.
Fie ca Neagoe Voda va fi fost, dupa concluzia la care
am ajuns, fiu dupa lege al lui Parvu I vornicul Craiovescu si
al Neagai, iar in realitate fiu natural al acesteia cu Basarab
Voda eel ranar, Ifie ca va fi lost, can se admite de obicei, fiu al
acestui Domn cu o sora a Craiovestilor, ramane, in amandoua
cazurile, ca Craiovestii 5i Basarabii erau doua neamuri deo-
sebite. Obsery ca In ipoteza In. deobste admisa, nici nu se
putea naste legenda identitatii celor doua neamuri. Diupotriva,
in concluzia la care am ajuns, legenda se explica. Neagoe Cra-
iovescu, cand a ajuns Domn, si-a zis fiu at lui Basarab cel
Tamar $i a adoptat el insusi numele de Basarab. Viata Sf.
Sale Nifon" scrisa pe la 1517-1521, pentru a preamari pe
Neagoe, dupa ca acesta ajimsese Domn zisese Basarab,
fiul lui Basarab, a atribuit acest nume intregului neam al lni
Neagoe, adica Craiovestilor. De alta parte, fiindca acestia
detineau bania Olteniei de vre-un sfert de veac, li-a zis Ba-
noveti. De aci formula din Viata": un neam diruia era nu-
mele de mosie Banoveti, adica Basarabesti". Nepoti si strAne-
poti colaterali ai lui Neagoe, erau fireste nepoti si stranepoti
ai lui Basarab Voda, si de aci credinta for ca erau din nea-
mul bun Si mare Basarabesc". Credinta for s'a putut 1.1nrA-
dricina cu atat mai molt cu cat, dupa Neagoe, nici un. Domn
nu si-a mai zis Basarab si ca ultimul Domn din ramura Da-
nestilor, singura in care se. obisnuise acest nume, a fost Moisi
Voda, mort la 1530. Astfel, Serban de la Coiani, scohorater
prin femei din Craiovesti si stranepot colateral al lui Neagoe
si deci al lui Basarab Voda.'", si-a zis si el, cand a ajuns
Domn, Basarab. Tot asa, mai apoi, Matei aga din Branco-
veni, care creclea ca mosul sau Barbu banul Craiovescu era
din neamul Basarabesc. Aceasta traditie s'a pastrat, fireste, de
fiica lui Radu Voda Serban, postelniceasa Elena Cantacuzino
si de fiii ei, printre cari Serban Cantacuzino, care in domnie
15i va zice si el Basarab. 0 regasim deci in cronica lui Lu.
descu, omul de casa al Cantacuzinilor, intitulata Istoria Tarii
Romanesti" 634). S'a emis chiar parerea ca autorul cronicei
www.dacoromanica.ro
634) In Magazin istoric, IV, 243.
 - 81 -
utilizand Viata", al carei text initial este pierdut, a putut
Introduce el, duper cuvantul Banoveti", cuvintele adia Ba-
sarabe*ti"650). Tot legAtura departatA de rudenie cu Neagoe
este singura justificare a numelui de Basarab ce-si der in
domnie Constantin Brancoveanu, pe deoparte scoborator des-
pre tail, grin femei, din Craiove3ti, iar pe de alter parte, des-
pre mama, nepot de sorer al Cantacuzinestilor, strAnepot al
lui Radu VodA. Serban 5i iarA*, astfel, al Craiovestilor. In sfarsit,
5i in genealogia neamului sAu, scrisl de Mihai Cantacuzino,
pe la 1775, Craiovestii sunt acelas neam cu Basarabii 636).
2. A doua legendl, cuprinsa mai intai tot in wIstoria
Tarii Romanesti" 637), apoi in genealogia Cantacuzinilor 638) *i
in prefata episcopului de Ramnic Chesarie Halepliu It 1780)
la Mineiul pe Noembrie 633), este ca. Banovetii, adica marii
bani din Oltenia, din heamul Basarabilor, s'au inchinat lui
Radu Negru. Istoricesie este adevArat ca Oltenia s'a inchinat
lui Negru VodA; 5i mai este adevArat ca acest Negru Voda
nu este altul decat Basarab Voda, fiul lui Tihomir, $i fiul
sAu Nicolae-Alexandru Basarab 640). Acest adevAr se deformeaz5
insd *i se rAstoarna rolurile in cronicA, tocmai din cauza ce-
leilalte legende, a carei origine am arAtat-o, ca Banovetii,
adicA Craiove*tii, erau Basarabi. CA de aci provine confuzia
se vede clar din Genealogia Cantacuzinilor, care vorbeste de
banul Barbu Basarab de la 1200, care s'a inchinat lui Radu
Negru. Dar acel Barbu Basarab nu este decal Barbu I Craio-
vescu dintre 1482-1520 641).
3. Pentru Istoria 'Aril Romanesti", originea Basarabi-
lor, adica a Craiovestilor, este din Romani, cari au descAlecat
la T.-Severin, s'au 'Latins peste Oltenia si au ales dintre dansii
boeri cari au fost de neam mare si puserA banoveti un nealn
ce le zicea Basarabi, sa li fie capi, adia marl bani" 642).
Este influenta arturAreasca despre colonizarea romance in Da-
cia, i tot odatl amintirea despre o veche 'Arlie a Severinului.
Asupra acestui punct al originei Basarabilor, stolnicul
Constantin Cantacuzino nu este de acord cu Cronica. Pe Ba-
sarabi, din cari se credo descendent, ca *i pe Craiovesti, pe
cari ii prive*te ca un neam deosebit, el ii considerA de origine
nobili bulgari 643). Pentru genealogistul Mihai Cantacuzino, ba-
rna]. Barbu Basarab era originar din Sarbia 644). Aceste pAreri
au putut deriva fie din traditii de familie ale Craiovestilor,
635) Iorga, editia cronicei gIstoriile Domnilor TArii Romanesti), p. 2 nota
si p. 31 nota.In aceste tIstorii), scrise de un potrivnic al Cantacuzinilor, nu se
zice ca Craiovestii sunt Basarabi. (Ibid. p. 34 nota'.
636) Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga, p. 57, 79, 413.
637) In Mag. ist. IV, 231.
638) Geneal. Cantac. ed. Iorga, 57.
639) Citatil de V. A. Urechi8, Ist. Rom. IX, 417.
640) Vezi supra, p. 10 si n. 45.
641) Hasdeu, Istoria critics, ed. 2-a, 1, 78.
642) Mag. ist. IV, 231.
643) Iorga. Operele lui Const. Cantacuzino, p. 52.
644 Geneal. Cantac. p. 57.
www.dacoromanica.ro 6
 - 82 -
fie din cuno$tinte arturaresti despre o veche stapanire, on
suprematie, a statului bulgaresc la nordul Dundrii 645).
4. Dimitrie Cantemir $tie, din izvoare bizantine, ca Petru
$iAsan, in luptele for cu Bizantinii, s'au retras un mo-
ment la nordul Dunarii si. ca in oastea acelor frati figurau
Vlahi tsi Cumani 646). Dar, tot in istorici bizantini se mai
putea gasi ca. Asane$tii au Infiintat o biserica, cu hramul
Sf. Dumitru 647); de aci o apropiere, pe care o gasim intaia
oara in cronica banului Mihai Cantacuzino (scrisa putin dupes
1775 648), care s'a folosit probabil de notice ale invatatutui
stolnic Constantin Cantacuzino, contimporanul lui Cantemir.
Cronica ni spune inteadevar ca fratii Petru si Asan facu-
sera in Cara for o biserica, in numele Sf. Dumitru si trage
concluzia ca acei frati st'.'panisera $i Oltenia did acolo este
si biserica Sf. Dumitru, numita Baneasa". Aceea$ poveste o
repeta, apoi Dionisie Fotino 649).
Lasand dar la o parte diferitele ipoteze asupra originei
numelui de Craiova" 650), fapt documentar este numai ca a-
ceasta localitate nu era, la sfarsitul sec. XV, detest un sat,
a carui importanta a crescut odata cu ridicarea neamului pro-
prietarilor, Craiove$tii 651), si devenind sediu al importantei
dregatorii de mare ban al Olteniei. Vor fi avut awl°, desigur,
Craiove$tii, biserica $i case Inca, din a doua jumatate a sec.
XV-lea.
Biserica a fost evident cea cu hramul Sf. Dimitrie, ca-
reia poporul i-a zis baneasa", desigur pentru ca, a rezidit-o
mai mandra unul din banii Craiovesti, probabil evlaviosul Barbu
eel dintai. A fost facuta apoi de iznov" de Matei Basarab pe
mosia de stramosie a Mariei Sale", cum numeste el Craiova
in pizania, de la 1651-2 652).
Cat prive$te casele de langa biserica, ele trebue sA fi
servit de locuinta banilor $i dupes ce Craiova a devenit mo-
sie domneasa., ie$ind din patrimoniul Craiovestilor, dupes stin-
gerea acestora in linie barbateasca 653). De aceea e probabil
ca Voda Const. Brancoveanu numai le-a refacut 654). La 1731
ele existau Inca langa biserica 655). La 1750 erau lasate in pa-
rasire $i au fost daruite de Domn episeopiei de Ramnic 656).
Nu $tiu de ce Const. Brancoveanu va fi simtit nevoe la 1699
645) Cf. supra, p. 4 *i n. 9.
646) D. Cantemir, Chronicul, II. 255.Onciul, Originile, 150.
647) HaOeu, Negru Voda, p. LXXXIII.
648) Publicata in grecete sub numele fratilor Tunusli, la 1806.Trad. rom.
de Sion.Cf. I. Bianu si N. HocIN, Bibhografia rom. veche, II, 489,
649) Ist. Daciei, trad. Sion, I, p 114.
650) HaOeu, o. c LXXXIIVIII.
651) 1. Bogdan, Istoriografia rom. Discurs de receptie is Acad. rom. p. 24.
652) Buletinul comisiet monumentelor istorice, VIII, p. 191.
653) Vezi supra, p. 69-70.
654) De§i episcopul de Ramnic afirmit la 1750 el acel Domn le-a ftcut (Ar-
hivele Olteniei), VI (1927), p. 14.
655) Arhivele Olteniei, IX, p. 177.
656) Alex. A. Vasilescu, Casele ba.ne§ti din Craiova, in Arhivele Olteniei,
VI, pag. 14.
www.dacoromanica.ro
 - 83
sa faca $i case domnesti la Craiova, la oarecare distanta
do .cele ba'nesti 687). Casele domne$ti au servit de re$edintA
banilor numai dupa ocupatia austriaca $i apoi caimacamilor
Craiovei. Alexandru Voila. Ipsilanti le-a reparat la 1775 658).
5. 0 alta legenda, legatA tot de neamul Craiovestilor $i
care se gasege intaia club', tot in cronica cantacuzineascd
Istoria Tara Romanovti", este aceea ca Banovetii, marii bani,
au avut mai intai scaunul la Severin, apoi la Strehaia $i in
sfar$it la Craiova. Ca bania a fost mai intai la Severin este
sigur, dar atunci bani nu erau Banovetii in intelesul de Cra-
iove$ti al cronicei. Dupa aceea sediul marilor bani a fost,
cum am aratat, la Jiu, apoi la Tismana, apoi iara§ la Jiu,
5i in sfar$it la Craiova. Se adevere$te astfel documentar pa-
rerea 659) ca traditia unui resedinte a marei bAnii la Stre-
haia 660) n'are alt temei decat faptul ca Craiovestii au fost
proprietari ai mo$iei Strehaia unde, la 1645, AIatei Basarab, ur-
mmul lor, a facut, sau refacut, biserica pe peretii careia a
infati$at 5i pe primii frati Craiove$ti661). Cand cronicarul $i-a
pus intrebarea: unde va fi fost sediul baniei dup.& perderea
Severinului $i inainte de a fi la Craiova, a presupus el tre-
bue sa fi fost la o alta a$ezare importanta a Craiovestilor,
cari pentru el se confundau cu cei dintai Banoveti, adica bani.
Strehaia era o astfel de a$ezare, tocmai pe drumul de la T.-Se-
verin la Craiova.
6. La toate aceste legende s'a adaogat teoria eruditului
cu bogata imaginatie, Ha$deu, ca pan' la 1600 banii Olteniei
nu se recrutau decal dintre Basarabi 669. Aceasta teorie se
prabuseste insI prin dovada recenta a inexistentei unui Basa-
rab-ban la 1241 663), prin istoricul, pe care I'am schitat, al
alipirii Olteniei la voevodatul de la Arge$ al lui Basarab, fiul
lui Tihomir, prin cunoa$terea evolutiei dregatoriel baniei, a
persoanelor care au ocupat-o $i a dobandirii ei de catre Cra-
iove$ti, $i in sfar$it prin constatarea ca aceasth, functiune n'a
fost decal o dedublare, la sfar$itul sec. XV, a marei vornicii
in Muntenia, tot asa precum la mijlocul secolului urmAtor s'a
dedublat vornicia din. Moldova.
7. DacA ne obi$nuim cu aceste realitati, nu vom mai cauta
nici ascendente extraordinare pentru Barbu Craiovescu 664) $i
fratii lui, ci ne vom multumi cu ceeace ei insisi ne spun,
ca erau fiii lui Neagoe dela Craiova, farce a atribui tatAlui
657) Iorga, St. si doc. V, 356,
658) Bulet. Corn. monum. ist, III. 194.
659) Alex. Lapedatu, Episcopia Strehaei si traditia scaunului banesc de-acolo.
Bucuresti, 1906.
660) S'ar putea numai ca acolo sá S rezidat banii de Mehedinti. V. supra p. 22.
661) Iorga, Inscrip(ii, I, 210- 211. I. B. Georgescu, in Arhivele Olteniei, VI
(1927), p. 27-8.
662) Hasdeu, Etymologicum magnum, voL HI, p. 2403, articolul cBan).
663) Supra, p. 3-4.
664) (Barbu Basarab din neamul Danestilor,. (Hasdeu, Negru Vodil, pa-
gina CCXLIV).

www.dacoromanica.ro
 84
for nicio dregatorie. Adev.krul istoric este 665) ca., 'Ana prin veacul
al XVI-lea, situatia socials principall era aceea de boer pro-
prietar. Un proprietar de multe sate, care putea raspunde cu
multi oameni de pe mosiile lui la chemarea Dornnului pentru oaste,
era un personagiu ma'car tot atat de important, data nu chiar
mai important, ca un dregator domnesc. Neagoe dela Craiova,
judecand dupes numeroasele proprietati ale urmasilor lui, tre-
bue sa, fi fost un astfel de personagiu, poate cel mai. mare pro-
prietar din Oltenia pe la mijlocul sec. XV.
Fapt cert este numai ca favoarea de care Craiovestii s'au
bucurat, oricare ar fi fost cauzele, pe Tanga Basarab Al lad,
'lad Calugarul si Radu. cel Mare, i-a facut atat de puternici,
incat au dobandit domnia in. persoana lui Neagoe Von.", si
'Ana la stingerea for in linie barbateasca., la 1535, au ocupat a-
proape neIntrerupt, timp de 40 de ani, dregatoria de bani ai
Olteniei, impunandu-se ca un temut partid Domnilor cari s'au
perindat.
Este destul a reaminti mandra formula dornneasca din
cartea data'. Bistritei la 1529 de Barbu II Craiovescu 666). A-
junsese astfel Oltenia, pe vremea Craiovestilor, la oarecare
autonomie, impotriva careia Domnii ap luptat Lark' malt succes
pAna la Radu Voila Paisie. De atunci, urmasii prin femei ai Cra--
iovestilor n'au mai manifestat decat din cand in cand tendinte
de razvratire $i pretentii de domnie, dar traditia despre o
autonomie a Olteniei s'a pastrat Ora' la desfiintarea, prin
Regulamentul organic, a dregatoriei speciale pentru carmuirea
acestei parti a tarei.
VI. Banta Olteniei dupa Craiove*ti.
Dupa razvratirea de la 1539 a marelui ban Serban, sot
de Craioveasca, intalnim in divanul lui Radu Paisie, la 1540,
doi bani, pe Stanciu si pe Pravk din cari ins& niciunul nu
este mare ban, iar la 1542, In calitate de vel ban al Craiovei,
pe Craciun 667). Anul urmator nu gasim bani in divan, iar la
1544 domnia lui Paisie a fost turburata de incursia, de care
vorbesc cronicele, a lui Basarab Laiot.
Pasagiul din cronice nu poate privi, cum s'a propus 668),
intaia domnie a lui Paisie. Atunci, Paisie domneste el data luni,
pe and acum domnia lui este intrerupta de aceea de doua
luni a lui Laiot. Atunci, Paisie se adaposteste in Ardeal, fu-
gind de dusmanul care vine dela Dunare, pe and acum Laiot
vine de peste munti.
Apoi cronicele intrucat in povestirea for va fi vre-o
ordine cronologicA pun incursia lui Laiot dupa omorarea
665) C. Giurescu, Despre boeri, 1920, p. 31 gi urm. I. C. Filitti, Evolutia
claselor sociale in trecutul Principatelor roman, in Arhiva p. stiinta Si reforma
socialti. V (1924), p. 71 $i urm.
.666) Supra, p. 68.
667) St. D. Grecianu, $irul voevozilor, partea ineditA.$tefulescu, Docum.
slavo-romftne, 106.
668) Teza sustinutA de llie Nicoldscu in lucrarea citatit
www.dacoromanica.ro
 - 85
banului Toma (1536), dup.& Intemeierea manastirei Mislea
(1537 669) dupa uciderea log. Vlaicu 14540).
Compilatia de cronice editata de fratii Tunusli, opera a
banului Mihai Cantacuzino genealogistu1670), spune ca In tim-
pul domniei lui Paisie o seamy de boieri fugari In Ungaria
de pe timpul lui Moise Voda, au ridicat Domn pe un Laiot
Voda, si viind cu osti asupra lui Radu Voda, acesta s'a tras
peste Dunare la Nicopole"671).
Documentele de care dispunem cu privire la invazia lui
Laiot sunt urrnatoarele:
Intr'un hrisov, Radu Paisie dgrueste mosiile Bistretu $i
Poiana Uratii lui Radu vistierul (Golescu) pentru slujba ce
mi-a slujit.... cand a venit Io Basaiab tai cu Stroe la Izvorul Ti-
, ganului de s'a batut cu domnia mea" 672). Hrisovul este pas-
trat in copie, cu data 17 Nov. 7047=-1538 673), pe care au
admis-o istoriografii 674), dar care este- gresita, cum se vede
din cercetarea divanului compus astfel:
Staico v. vornic; acesta este v. vornic In hrisoavele ori-
ginale intre 1537-1540, iar la 1542-4 figureaza 'impreung. cu
Coady v. vornic 673).
Tatul e v. log. la 1540-1544.
Badea e v. post. pang. la 1541 inclusiv, dar reapare In
aceeas calitate intr'un hrisov din Mai 1544.
Radu comis nu exista In nici un hrisov; este evident o
gresalA de transcriere in be de Badea, comis in tot timpul
domniei lui Paisie.
Dragul stolnic figureazA In hrisoavele lui Paisie pang. la
1539 si incidental intr'un hrisov din Ian. 1541 ca biv vel
stolnic; se poate Si aci sa se fi transcris gresit Dragul In lop
de Albul, care este stolnic intre 1539-1544.
Stroe spatarul se intalneste pang. la Inceputul anului 1541,
dar reapare incidental la 1542 -1544.
Udriste este vistier In toata domnia lui Paisie.
Asa dar, hrisovul nu-i In nici un caz din 1538. Poate fi
din 1540, dar si din 1544.
In alt hrisov, tot Rada Paisie dgrueste aceluias Radu
vistier alte trei mosii pentru a lui dreapta slujba, in hatalia
cea dintai c`u. Stroia Pribeagul, cAnd ne biruise Stroia si... ai
nostri dederA dosul, Wand vistieria Domniei-mele..., iar vis-
tierul Radu... o scapa... $i aduse toatg. vistieria la D-mea, la
Turnul dela Nicopole... " 676). Acest hrisov se referA evident
la aceeas Imprejurare ca cel dintai, (land insa mai multe amI-
669) Ibid. 647, n. 4.
670) Supra, n. 648.
671) Citat in llie Nicolescu, 654, n. 2.
672) Ibid. 660, n. 1.
673) Cond. Vieros, III, 497, in Acad. rom.
674) Me Nicolescu, 1. c. St. Nicolaescu, 366.
675) Cf. hrisovul din 17 Sept. 1544 pentru episcopia Buzau, In Revista ist.
IX, 175-6.
676 Arh. ist. P, 49.
677) Tot in Cond. Vieros citatil, p. 1%.

www.dacoromanica.ro
 -- 86
nunte. Si acesta e pastrat in copie 677), cu data tot gresita, de
23 Oct. 7055=1546, pe care iarA* au admis-o cercetatorii678).
Dar in Oct. 1546, domnea, Inca din Martie 1545, Mircea Cio-
banul 679). In. divan figureaza:
Coada v. vornic; acesta apare in hrisoave dela 1542
inainte.
Tatul v. log. figureazA cu incepere dela 1540.
Albul stolnic std. in divane dela 1539-1544.
Stroe v. spatar se intampin'apana la 1541, apoi incidental
*i la 1542-1544.
Socol stolnic, este o gre*ala In loc de Stanciu postelnic,
in divane la 1542-1544 880).
Prin urmare, hrisovul nu poate fi decAt dintre 1542-1544.
In Biserica din Gaiseni (Dambovita) se gAsesc doua pietre
tombale 'privitoare la acela* personagiu de seams, amestecat
in evenimentele de care ne ocupam. Pe una se citeste A rAposat
robul lui D-zeu jupan Stroe marele ban sin Draghici vornic
(din Floresti), in, zilele lui lo Radu Petru Voevod $i ueiderei
sale. in luna Oct. 10, in anul 7051"681) (=---1542). Pe cealalta:
A raposat robul lui D-zeu Stroe marele ban de Craiova in zi-
lele binecinstitorului si de Hristos iubitorului Io (loc alb) In
luna Oct. 10 zile, temelia 28, crugul soarelui 24, crugul lunei 4,
7053 (=1544). Aceastel piatn'd s'a pus de robul lui Rristos,
slugs lui, Mihai "682). Este evident ca aceste pietre n'au fost
amandoua, dela inceput, in biserica dela Gaiseni. Una trebue
sa se fi pus acolo mai tarziu, in ctitoria neamului lui Stroe 683),
in amintirea lui, iar alta sa fi fost asezata pe chiar locul in
care va fi fost ingropat, *i stramutata la Gaiseni in urna, °data
poate cu oasele lui. Numele slugii credincioase, Mihai, amin-
te*te pe Milialcea, de care cronicele spun a a fost tovar'as al
lui Stroe, *i a* crede a data inscrisa de acesta pe lespedea
farce impodobiri artistice trebue sa fie cea exacta.
In schitul Verbila din jud. Prahova se citeste iarA$ pe o
piatra tombata: A raposat robul lui D-zeu jupan Stanciu ma-
rele vistier, de oarece nand l'a prins pe Basarab Laiot, pe
678) Ilie Nicolescu, 1. c. 650, n. 4 (cu rezervel.
679) Hurmuz. XI, 859 (Socotelile Sibiului).Quellen, III, 260, 269, 272.-1Vlag-.
ist. IV, 272. Alt hrisov at lui Radu, iarasi cu data gresita 1546, citat de St. Nico-
laescu, p. 63 'v. aci p. 74 n. 594).
680 the Nicolescu, 664 7. Filitti, Arh. G Gr. Cantac. 19, 110, 167. Al.
Stefulescu, 108-110. In Iunie 1541 Coada era clucer. (Quellen III, 103).Iorga ad-
mite ca hrisovul e din 1544. (Hurmuz. XI, p. 1).
681) lorga, Inscriptii, II, 48-50. Am subliniat micile deosebiri constatate la
fata locului in ziva de 6 Aprilie 1922, impreunii cu parintele Nic. Popescu st cu
capitanul St. Berechet.
682) Idem. Crugul soarelui si at lunei corespund cu anul 7052 = 1543 4.
iar temelia cu anul 7054=1545-6. Cat priveste observatia lui Iorga despre epacta
(Inscriptii, II, 50) v. N. Docan, Despre elementele cronologice in doc. rom. An. Ac.
rom., seria II, sectia ist. XXXII (1909-1910), p. 373 6. De altfel, mentiunile cro-
nologice se socoteau, cu mai multa sau mai putina pricepere, in raport cu mile-
simul, si au importanta numai and acesta lipseste sau e indoelnic (ibid. 253), ceea
ce nu e cazul in acea inscrip(ie foarte clara.
683) Cf. Convorbiri lit. anul 54 (1922), p. 407 (unde am gresit insa conside-
rand pe Draghici vornicul de la 1525-1536 ca fiind din Margineni, in loc de Flo-
res114 st p. 409, n. 8, pomelnicul de la Gaiseni.

www.dacoromanica.ro
 - 87 -
acela 1-a taiat Io Radu Voevod Calugarul..., in anul 7053, lung
lui Oct. 1" 684) (=1544).
Un modest organist care traeste la Brasov si moare acolo
pela 1560, Hieronimus Ostermayer, noteaza evenimentele ce
ajung la cunostinta lui 685) 5i este, In genere, destul de bine
informat 686). El stie de o prima domnie, foarte scurta, a lui
Paisie, pe care o purse insa la 1533, $i spune ca Domnul a fast
gonit de Turci 687), ceeace este exact. Apoi nu mai pomene$te
de Muntenia pang la anul 1544, cand scrie Ca: un voevod
roman din Caransebe$ anume Basarab Vodal, a intrat in Munte-
nia cu Husari $i Trabanti asupra lui Radu Voda si l'a gonit
din tard, dar acest Radu Vod a a venit asupra lui Basarab cu multi
Turci $i Tatari $i l'a omorit cu toata ceata lui, de au seapat
foarte putini" 688). Adaog'O ca anul urmator, in Fevruarie, Turcii
au depus pe ROdu si l'au inlocuit cu Mircea 689). Aceasta din
urma itire este foarte exacta si Intareste credinta ca, 5i in
privinta incursiei lui Laiot, Ostermayer a fost bine informat
cand o aseaza spre sfarsitul domniei lui Paisie.
In fine, in Mai 1544, Radu Voda da un hrisov din Nick-
pole 690).
Acestea sunt elementele de care dispunem pentru datarea
incursiei lui Laiot.
In afara de acesta, data personagii joaca un rol princi-
pal in imprejurare: Stroe Pribeagul din diferitele izvoare citate,
si Stanciu vistierul ingropat la Verbila. Identificarea for pre-
zinta greutati.
Un Stroe vel ban, cum, i se zice pe piatra tornbalii, nu in-
tampinam in- divane pe acea vreme. Cunoastem, intre 1536-9,
un Stroe continuu paharnic, tai Intre 1536Ian. 1541 alt Stroe
mereu spatar. Dar, pe cand spatarul reapare incidental la
1542 $i 1544, si este taiat abia in Martie 1543 de Mircea Cio-
banu1691), lui Stroe pah. i se pierde urma dela 1539. S'ar putea
ca acesta sa fi pribegit la 1539 ()data cu banul Serban, si el
sä fie Stroe Pribeagul" 692).
Cat priveste pe Stanciu, nu cunoastem in divanele dintre
1530-1545 alt boer cu acest nume, decal pe Stanciu v. post.
Intre 1542-45 693 , $1 nil de acesta poate fi vorba. A existat insa
un Stanciu, din Pietrosani $i Negoesti se pare, fiu al lui
Toma banul cel ucis la 1536 694) 5i care se poate sa fi pri-
begit dupa taerea tatalui sau. Faptul ca. Stanciu vistierul este in-
684) Facsimile in Tocilescu, 1 c.Iorga, 1. c. 254. Cetirea corectata pentru
mine de par Popescu si St. Berechet,
685) Kemeny, Deutsche Fundgruben, I. PrefatA.
686) V. p. 70 n. 551.
687) In Kemeny, 1. c , I, 20.
688) Ibid. 29-30.
689) Ibid. 30.
690) Ilie Nicolescu, 1, c, 667.
691) Mag. ist. IV, 272.
692) Identificare admisa de Iorga, Hurmuz. XI, p. II, n. 2.
693) Hie Nicolescu, 1. c
694) V. p. 39, n. 287, p. 40, p. 90, n. 711.
www.dacoromanica.ro
 88 -
gropat la Verbila, ctitoria lui Tama banul, ne IndeamnA la a-
ceasta identificare.
Ceilalti doi pribegi pomeniti de cronice, Mihalcea *i Manole,
sunt necunoscuti. Mihalcea ar putea fi Mihai, sluga lui Stroe. tin
Mano le Munteanul" se intampina in Ardeal la 1537 695).
Pe baza acestor documente, evenitnentele s'ar putea re-
constitui precum urmeazA:
Pe la sfar*itul lui Aprilie 1544, un pretins fiu de Domn,
Basarab Laiot, adapostit peste munti, porneste de acolo asu-
pra lui Paisie, IntovarA*it de ni*te pribegi cari se aflau In
Ardeal de pe la 1536 $i 1539, unii poate chiar mai de mutt.
Lupta se dA la Izvorul sau Fantana Tiganului, in Pra-
hova 696), aproape de Man. Mislea, ctitoria lui Paisie. Acesta
est. Infrant. Boerii *i oastea dau dosul ". Vistieria este sea;
pata de boerul Radu, fost vistier sub alti Domni Intre
1530-4 697), care o duce lui Paisie la Nicopole, unde se re-
fugiase Dornnui $i de unde da hrisov in Mai.
Laiot se meaza, In Targovi*te, *i in divanul sau face pe
Stroe mare ban 5i pe Stanciu mare vistier.
Dupd, douA luni, Radu Paisie se intoarce cu ajutor tur-
cesc Se da o noud, lupta; izvoarele nu ne spun in ce loc. Laiot
este ucis, iar Stanciu *i Stroe sunt prin ?i.
La inceputul lui Julie, Paisie, reinstalat, da un hrisov
din Targovi*te 668).
La inceputul lui Octomvrie ucide pe Stanciu *i pe Stroe.
Cel dintai este Ingropat In ctitoria lui, la Verbila; eel din urma
nu putem afirma unde. Sluga lui, Mihai, pune piatra comemo-
rativA care azi se atm in ctitoria lui Stroe dela GAiseni.
La 23 Oct. Paisie rasplate*te Intaia oara pe boerul Radu,
care-i scapase vistieria, iar la 17 Nov. a doua oara.
Cine a fost Basarab Laiot nu putem spune 699). Numele
indica un Danesc. Era poate fiul acelui Basarab, Domn de
o clips, dela inceputul anului 1529 700).
La 15 Martie 1544 Radu Voda Paisie dArue*te lui Dra,-
ghici spatarul $i lui Udriste vet vistier (din MArgineni), pentru
credincioasa for slujba, trei mo*ii pe care le catifica, de dom-
ne*ti, printre care *i Craiova701).
Acest sat, confiscat intre 1530-2 de Vlad Voda Innecatul
*i ddruit de el in acest din urmN an lui Hamza din Obislav 702),
a -banui ca fusese restituit de Vlad Voda Vintila" la 1535 lui
Barbu III Craiovescu, atunci mare ban, Si most In acelas an.
Radu Pasie a confiscat deci satul din nou, poate dupes raz-
vratirea de la 1539 a lui Serban banul, sot de CraioveascA.
695) Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, II, 188-191.
696) V. Marele dictionar geografic at Romaniei.
697) Ilie Nicolescu, 664-5.
698) Ibidem, 667.
699) Ipoteze ce mi se par inadmisibile, ibid. 662.
700) V. p. 67.
701) Grecianu, $irul voevozilor, cu divane, partea inedita.
702) Supra, p, 69.
www.dacoromanica.ro
 - 89 -
Din dania de la 1544 a-s deduce ca, Craiova nu devenise
inca sediul stabil al !Daniel.
De$i numirea lui Mircea Ciobanul se face de Turci Inca
din Ianuarie 1545, Paisie se mini mentine path In Maxtie,
cand e m'azilit $i trimis tocmai In Egipt.
De la inceputul domniei, Mircea taie pe Coad5. vornicul,
pe fratele acestuia Radu comisul703), pe Albul (nu Dragul)
stolnicul, Stroe spatarul $i Vintila comisul 704).
Cel dintai mare ban de Craiova al lui Mircea VocIA Cio-
banul a fost Dragul, la 1545. Va fi indispus ins' pe crudul
Dorn, careil va fi Vaiat, ca'zi ii pierdem urma. In 25 Ianuarie
sau Iulie 7054=1546, mare ban de Craiova este Teodosie 705),
fiul acelui Neagoe vornic care ucisese pe Radu Vod.1 cde la
Afumati, iar prin mama sa Cap lea, fiica lui Staico 'din RI`,
je$ti, scoborItor din Vlad Voda., Calmgarul 706\) Cu asemenea
ascendentA, nu-i de mirare el In cartea pe care o da atunci
Bistritei pentru satul Muscelul, Teodosie sa fi avut $i boeri
mIrturii, ca odinioarA. Barbu II Craiovescu, printre cari $i
un Stoica banul, cu fratele sau Preda stolnic. Nu s'a putut in-
telege nici el cu Mircea Voda $i s'a razvrAtit Impotriva Dom,
nului, dar a fost Invins la Peri$, $i -raja odatA. cu Udrk-te
vistierul din MArgineni 707).
In locu-i constatam, chiar la 1546, doi mari bani de Cra-
iova, pe Dumitru $i Stan. 708). Acesta din urmA era nepot
de soil, al Domnului 709). Este zis cand ban Jilski, and Cra-
levski, i va ocupa In continuu functiunea Oa la 1552 710),
fAr'd a sta totu$i totdeauna In fruntea divanului. Pe Tanga el
mai figureath ca bani (nu mari) In divanele lui Mircea: Bel-
ciu, Barbu (din Watreni) $i Valoea in 1550, Pan' la 1551.
7031 Rev. de ist. arheol. si filol X, 276, n. 1. Poate ca el este Radu cel in-
gropat la Cascioare in lulie 1545, dar cand nu mai domnea Radu Voda, cum s'a
citit in inscriptie (Iorga, Inscriptii, II, 51-2). In divan n'am intalnit un Radu co-
mis pe acea vreme.
704) Mag. ist. IV, 272. Nici Vintila comis nu fig-ureazit in divane.
705) Arh. Stat. Man. Bistrita, pachet 19, doc. 4, cu data Ianuarie si cond. III,
p. 165, cu data Iu lie.(Fisele rap. g-ral P. V. Nasturel. Comunicat de d. N. Boicescu .
A fost stramosul bocrilor Cortleni.
706) Vezi supra., p. 67 n. 520.
7071 Ostermayer, 1. c. p. 32.Mag. ist. 1. c.Pseudo Const. Clipit. ed. Iorga,
61. Trebue deosebit de Teodosie, fiul lui Coada vornicul, amintit fara titlu la 1547
(Quellen, III, 408.Rev. de ist. arheoL filoL 1, c.), ca pribeag rechemat de Mircea
din Ardeal.
708) Stefuleseu, Doc. slavo-rom. 116-117.Cartea lui Mircea VocIA. de la 17
Sept. 7058=1549 care .intaiul sfetnic Teodor Craiovescu vel ban, (Arh. St. Cond.
Bistrita, III, p. 43), are evident data si numele banului (Teodor in loc de Teodo-
sie) gresit transcrise.
7091 St. Nicolaescu in Rev. de ist, arheol. filol. 1909, p. 78.Acelas, Docum.
slavo-romane, p 245.
710) Se gAse§te in divane in toti acei ani. Asa dar trebue O. fie identic cu
banul pe care izvoarele ardelene, printr'o confuzie probabil in privinta rudeniei
lui cu Domnul, it numesc tfrater Vaidae, la 1549 (Hurmuz. XI, 861 n.) la 1525
(Veress, Doc, privitoare la ist. Ardealului, Moldovei si Tarii Romanesti, I, 115-116).
De asemenea nu poate fi deca.t acelas cu Stefan banul, de care se vorbeste la 1550
(Hurmuz. XII, 862 n.) Un ban ajutator trebue sa fie alihai ban, secretarul Mircii
Voda,, amintit la 1552 ( Veress. L c., 102).
www.dacoromanica.ro
 90
La 1552 Mircea Ciobanul e scos din scaun 711) de un Radu
(Ilia), fiul lui Paisie. In lupta, moare banul Stan 712). Radu
domneste panA la 1553, and Mircea reia domnia. Intr'un
divan al lui, la 1553, ban mare este un DrAghici713).
Banti din timpul lui PAtrascu Voda cel Bun, anume Vlad
la 1556, Stoicea la 1537, nu par sa.- fi fost mari bani.
Nu cunosc bani in a doua domnie a lui Mircea Ciobanul
la 1558-9. Dar, Craiovestii, de care nu se mai vorbise de
and cu rAzvrAtirea banului Serban la 1539, reapar in lap-
tele politice la 1559, cand Matei banul din Caracal, Craiovesc
despre mama 714), cade in lupta de la Boian inpotriva lui
Petru Voda, fiul lui Mircea Ciobanul si al Chiajnei715).
In timpul domniei acestui Petru (1559-1568) nu. cu-
nosc ban mare deal pe Neagoe, la 1560-3 tai la 1567 716)
Acesta, la 11. Ian. 7071=1563 dAdea, impreuna cu sotia sa
Anca (Craioveasca), un tetravanghel bisericii for din Coiani717).
De alta parte, in biserica de la DobrovAt se afla mor-
mantul Dobrei, ce a fost mare baneasa, moartA, in zilele lui
Mihnea Turcitu1718), deci intre 1577-1583 sau 1585-1591.
Dobra a fost fiica lui Mircea Ciobanul, iar fiii ei, zisi din
Banesti" lai cari trAiau la 1622, sunt cunoscuti 719). Cine a
lost ins'a sotul ei? Un hrisov de la 11 Aprilie 7163=1655 al
lui Con-tantin VodA Serban, confirm& lui Stan postelnicul din
Laeusteni, feciorul Barbului, nepotul Dabului sp'citar, o mosie,
pentru care acesta avusese pares Inainlea banului Neagul, gi-
nerele Mircii Voda" 720). Asa dar, sotul domnitei Dobra a fost
banul Neagul. Da-el acest Neagu este altul cleat Neagoe de
care am vorbit, atunci amine de aflat cand a fost ban mare;
daca este una si aceeas persoanA, atunci Neagu Neagoe a
fost casAtorit de doui ori.
Numai in domnia lui Petru Vod It (1559-1568) a putut
711) Dupes ce omoara. la 1548 pe Barbu, pe care-1 avusese vistier la 1545-6,
apoi vornic la 1547 (Ostermayer, 1. c. 34, 36.Quellen, IIi, 403-6-si 433-5.Hurmuz.
II, partea 1, pag. 247.Hurmuz. XI, 860, n. 2). Acest Barbu pare sa fi fost fiul lui
Toma banul. La 1574 se dl hrisov lui Tatul log. (din Bucsani) si sotiei sale Ca-
plea, fiica lui Barbu vornic si nepoata lui Toma banul, ca sa tie nive parti de
tnosie ale unchiului ei Stanciu, din Petrosani si Negoesti (I. C. Filitti, Arhiva G.
Gr. Cantacuzino, p, B). Cf. supra, p. 40, spita neamului Calei din Brancoveni. N'a
putut fi ucis in Nov. 1547 Vintila vornicul (Hurmuz.Iorga, XI, p Il si n. 4), de
oare ce figureaza in divane la 1548 (Filitti, 1. c. 201) si chiar la 1550 (Grecianu
Slrul voevozilor, partea inedita).
712) Veress, L c. 116. Veress crede gresit (ibid. 129) c ar fi vorba de
Radu Paisie.
713) Hrisov din 7061, fara lunA, la Arh. Statului, Cond. Manast. Margineni,
p. 297 bis (file g-ral P. V. Nasturel
714) Vezi p. 31.
715; Cronicele, 1. c.
716) Stefulescu, Tismana, 249.Grecianu, Genealogii, II, 176-7.Bul. Com.
ist. X (19311, p. 97.
717) Supra, p. 36, n. 261.
718) Iorga, Inscriptii, I, 213.
719) St. Nicolaescu, Doc. slavo-rom. 245.
720. Arh. Statului, Episc. Ramnic, pachet 7, netrebnit, doc. 1 si Manastirea
Brancoveni pachet 14, doc. 9, copie din 1814 lin fisele rApos. g-ral P. V. Nasturel,
comunicate de d. Boicescu). Mentionat si la Grecianu, Genealogii, II, 377.
www.dacoromanica.ro
 - 91 -
fi ban mare Ghiorma, strain originar din Dipaliti 721), funda-
torul bisericii Ghiorma din 13ucuresti, adeverit numai ca vel
postelnic Inca la 1565, dar pe care un hrisov de la 1620 it ca-
Elia de ban 722). A putut fi deci ban mare numai la 1566,
deci nu l'am Intalnit ca atare, caci de la 1567 inainte marii
bani sunt cunoscuti.
In vremea aceluias Domn, la 1566, se iveste un preten-
dent, sprijinit de Papa, care se intituleaza Nicolae Basarab, fiul
Barbuli Nagorae 723.. Daces nu e vorba de un simplu aventurier,
titulatura ar indica pe un fiu al lui Barba, nepot al lui
Neagoe, ceea ce ar corespunde cu un fiu al lui Barbu III
Craiovescu 724).
De acum, Craiovestii nu mai joaca rol politic pang ce,
dupes moartea lui Mihai Viteazul, reuseste sa." ocupe scaunul,
sub numele de Radu Serban. Basarab, Serban postelnicul din
Coiani, urrnas prin femei al Craiovestilor 725). Tot Craiovesti
prin femei au lost apoi domnitorii Matei Basarab, Serban Can-
tacuzino, Const. Bramcoveanu si in fine Stefan Cantacuzino, cu
care se Incheie, in Muntenia, domniile boerilor de tars. Ti-
tulatura for de ,,Basarabi" n'are all temei decal inrudirea for
cu Neagoe Voda"..
De alta parte, masurile energice si chiar violente luate
de Radu Voc.121 Paisie si mai ales de Mircea Ciobanul, an curmat
veleitAtile de autonomie, sau de fazvratire, ale banilor Olte-
niei, dispusi sa cake pe urmele Craiovestilor. Marii bani au
fort reaclusi la situatia for initials, din vremea lui Vlad Voda
GalugArul Si a lui Radu Voda cel Mare, de Inal(i dregalori ai
statulm, cum erau sl maril vormci pentru Muntenia propriu
zisa. Domnii numesc sl revoaca dupa plat pe marii bani si
uneori lasa marea banie vacanta.
Sub Alexandru Vocla (1568-1577) ban mare, In primii
dos and de domme, 'este olteanul Dobromir, iar in anii urmAtori
figureaZO, in divan tot el, dar ca fost mare ban.
La 1569 traits un Mihail banul, fiul lui Stan Debelul
(adia Grosul) 726). El este identificat de d. St. Nicolaesca cu
Mihai marele ban, ai cdrui copii Hrisafina si Constantin sunt
ingropati la Bucovat 727), precizandu-se pe piatra tombala, a
celei dintai el, a murit In zilele lui Mihnea Voda Turcul, deci
la 1577-1583, sau 1583-1591. Socotesc Ins ca acestia vor
fi fost mai degraba copiii lui Mihai, Mihali, sau Mihalcea, care
721) Lampridi, Epirotice (in grec.), VI, 23, 31.
722) G-ral P. Vasiliu-Nasturel, Biserica Stavropoleos, p. 2-3.
723) Iorga, Pretendenti domne$ti, 1. c. 277-8, n. 8.Hurmuz. II, 560-1 $i
XI, p. XV, n.1.I. C. Filitti, Din arhivele Vaticanului, Ii, 14.Andrei Veress, Vechi
istorici unguri $1 sa$1 despre istoria Romanilor. In An. Ac. rom. 1929, pag. 54.
Iorga, Pretendentul Nicolae Basarab in Elvetia. In An. Acad. seria 3, seclia ist.
XII (1931).
724) Columna lui Traian, 1870, n. 8, p. 3-4.Cf p. 29.
725) V. p. 36.
726) Acad. rom pachet 40, doc. 40, in fisele g-ral P. V. Nasturel.
727) Doc. slavo-rom. 281, citeaza doc. la care m'am referit $i eu In nota
www.dacoromanica.ro
precedenta, dar nu-i arata data.P. V. Nasturel, in Rev. de ist. arh. fil. XIV, 117.
 - 92 -
inteadevAr a fost mare ban, cum vom vedea indara, la
1582-3, pe cand. celalt Mihai, banul de la 1569, fiul lut Stan
Debelul, nu pare sA fi fost ban mare, cAci in aceasta, funtctiune
se afla Intre 1560-1569 Neagoe, dup:1 cum am aratat.
Pe un mormant tot din biserica de la Elroy At, se cite$te
c-1. In Dec. 7082=1573 a murit Stefan, marele ban. al Craiovei,
in zilele lui Alexandru Voda *i ale fiului sau Mihnea Voda 728).
Este curios ea se mentioneazl $i Mihnea, de$i la 1573 nu dom-
nise inc.. De alta parte, titulatura de mare ban ce se da, lui
Stefan, ofera greurati. El este un personagiu cunoscut, despre
care $tim precis ca, a fost om mare" sub Alexandru Vodlt.
$i ea a avut fiu pe Parvu clucer 729). Dar, in inscriptia de
la 1572 a bisericii. sale dm Bucovrat, 1 se .zice clucer 730), *i cu
acela$ titlu este mentionat, dup5, moarte, in doc. de. la 1586 739
*i 1590 732). Trebue sa admitem ca, va fi ocupat scurt timp
in ultimul an al vietii, la 1573, functia de mare ban.
Sub Mihnea. Turcitul (1577-1583) ban mare este tot Do-
bromir OA. la 1581-2, eand II urmeaza un Dumitru 733),
inlocuit $i el, la 1582-83, cu. un Mihai, Mihali, sau Mihalcea 734),
ispravnic la zithrea manastirei Tutana In 1583 735), grec, Ca-
ragea 736), acela* care va fi mai tarziu $i mane ban at lui
Mihai Viteaza1737). La 1582-3 intalnim tot odatA un ban at
scaunului Craiovei", pe Oprea (din DragMani), un auxiliar
deel at marelui ban.
La 1584, sub Petru Voda Cercel, mare ban este iara$
Dumitru.
In a doua domnie a lui Mihnea Turcitul (1585-1591)
ban mare la 1587-8 5i 1591-2 este Jane, epirotul, fratele
mamei lui Mihai Viteazul 738).
Aci este locul a se pune Intrebarea: cand a lost mare ban
de Craiova Mihai Viteazul el insus? -
Un hrisov de la 2 Mai 1613, al lui Radu Voda Mihnea,
vorbe*te de un sat care a fost vandut raposatului Mihail
Voevod Inc. de pe and a fost bani$or in judetul Mehedinti"739).
728) lorga, Inscriptii, I, 214. Acelas, Fundatiuni religioase ale Domnilor
romani in Orient. In An. Ac, rom., sectia ist. seria 2, tom. 36, p. 875.G-ral P. V.
Nasturel, in Rev. de ist. arh, fil. XIV. 113. 117. St. Nicolaescu, Petru Voda cel
Tanar si Petru Voda $chiopu, Buc. 1915, p. 15 nota.
729 Scrisoare din 15 August 1587, la N Forga, Contributii, in An. Ac. rom.
XVIII, pag. 77
730) St Nicolaescu, Doc. slavo-rom. p. 367.
731) Acelas, Petru Voda eel Tanar, p. 9.
732) Grecianu, Genealogii, II, 277.
733) Rev. ist. X (1924), p. 270.Este poate fostul ban mic de la 1577 $i 1580,
Dumitru din Va.lcanesti, primul sot al Doamnei Stancai.
734 In Sept. 1582 tdoc.la George D. Florescu) si Nov. 1583 (Rev. de istorie,
arheol. filol ).
735) An. Ac. rom. VIII, 229, unde Tocilescu 11 confunda cu Mihai Viteazul.
Iorga, Contributii la ist. Munteniei, in An. Ac. XVIII, 50.
736) Fara legatura cu familia mai tarziu domnitoare.
737) Vezi p. 94 si n. 753.
7381 I. C. Filitti, Mama $i sotia lui Mihai Viteazul. In Convorbiri literare, 52
(1921), p. 609.Rezultate confirmate si prin studiul lui Ioachim Craciun, Cronicarul
Szamosicky si insemnarile lui privitoare la Romani. Cluj, 1928.
739 ) $tefulescu, Doc. slavo-romane relative la Gorj, 339.
www.dacoromanica.ro
 - - 93
De alts parte, Minai Viteazul insu*, intr'un hrisov de la
5 Sept. 1598, publicat de curand in intregime 740), emunkra
sate ce a cumparat in zilele lui Mihnea Voevod (1585-1591)
*i in zilele lui Stefan Voevod (Surdul, 1591Iunie 1592),
and am fost domnia mea vel stolnic, ei vel postelnic *i vel
ages *i vel ban craiovesc".
In (zilele Mihnii Vodia", ban mare a fost Iane eel BA-
tran", cum ni-o spune un act de la 1631711), *i el se intalne*te
inteadevar in aceasta calitate in divane la 1587 *i 1588. In
acest din urmfa an, Mihai erg 5i el ban 742), dar nu ban mare
ci banisor de Mehedinti, cum lamureste hrisovul citat de la
1613. Socotesc di el trebue sa, fie Mihai stolnicul din divanul
de la 30 Dec. 1590 al lug Mihnea Voda 743); totu*i, in Oct. 1591
un act patriarhicesc it califica. Inca de ban 744).
In Dec. 1591, sub Stefan WU. Surdul, Mihai este ade-
verit ca vel postelnic 745). Dupes aceasta, cum ni-o spune In-
su 746), ) a fost vel ages *i in sfar*it vel ban Craiovesc tot
in dom,nia lui Stefan. De oarece insa in Aprilie 1592, mare
ban in divan este 'ape 747), rezulta ca Mihai n'a inlocuit
pe acesta in dregatorie- decat spre sfamitul domniei lui Ste-
fan, care se incheie In Iunie 1592. De alta parte, cronicarul
ardelean Istvan Szamoskozy, care a folosit povestirea unui cre-
dincios al lui Mihai, Petru G-rigorovici Armeanul, ne spune 748)
ca Mihai a fost facut mare ban, prin mijlocirea lui lane);
la inceputul domniei lui Alexandru cel Rau, care se urea
in scaun In lunge 1592. De oarece insa, in regestul unui hri-
soy din 1593 am intalnit ca 'mare ban in divan pe Mama,
probabil_ citire gre*itA In loc de Mihai, am dedus ca titlul
atribuit lui Mihai era o confuzie derivata din fosta Jul func-
tiune de bani*or in Mehedinti. Ca atare l'am *i trecut in lista
banilor i ajutorilor for 749). Confruntand acum izvoarele ci-
tate 'mai sus, trebue sa rectific. Mihai Viteazul a fost intea-
devar mare ban de Craiova, si anume, probabil, de prin prima-
vara anului 1592, and domnea Inca Stefan Surdul, *i apoi
in primul an al domniei lui Alexandru eel Rau, 'Ora prin
vara anului 1593. Ramane Intrebarea: pe ce se va fi, intemeiat,
o Isuta, de ani mai tarziu, cronicarul Radu Popescu ca sa scrie
ca Mihai Viteazul a fost numit ispravnic in locul banului
740) De d Stoica Nicolaescul in Arhivele Olteniei, Martie Iunie 1931, p.
131.Partea care ne intereseaza am, mai fusese publicata de I. Bogdan: Patru
doc. dela Mihai Viteazul, in Prinos Sturdza, p. 155 nota si de St. D. Grecianu, Ge-
nealogii documentate. IT, 388.
741) Stoica Nicolaescu, Doc. slavo-roman, p. 297-8.
742) Ibid 301 Si Grecianu, 1. c. 387.
743) Filitti, Arhiva G. Gr. Cant., doc 653.
744, Hurmuz. X1V, 91.
745) lorga, St. 5i doc. V, 435-6,
746) Hrisov dela 1594 la Grecianu, 1. c. 388 5i hrisovul dela 1598 citat mai sus.
747) Iorga, 1. c. 290.
748) In vol. IV at lucrArilor sale, publicat in Monumenta Hungariae histo-
rica, Scriptores, XXX, 92-3.
749) Arhivele Olteniei, 1X (1930), p. 145.
www.dacoromanica.ro
 94 -
de la Craiova, nefiind ban, ea nu voiau sa, pun, Domnii bani,
pentru ea', de multe on se scorneau galcevuri asupra domniei
de acolo"750).
Marii bani ai lui Mihai Viteazul suet cunoscuti751). Pe
langa romanii Udrea Baleanu *i Ca lotl Bozianu, au fost $i
doi greci, Manta 79 $i Mihalcea (Caragea) 753), iar la 1599
*i 1600 un Gheorghe 754 . Dintre banii mici, relev pe Armega,
fiindea, el este, poate, acel Andrei cAlugarul carele am fost
ban" de mai apoi 755).
De la Mihai Viteazul incoace, $irul marilor bani, cu ex-
ceptia anilor 1621-9 este neintrerupt pan5, la ocuparea 01-
temei de catre Austriaci.
g

In a doua junatitate a ,sec. XVI-lea, numai marii bani

figuraza" in divane. Ceilalti bani ce se intalnesc in dot.
acelei vremi vorfi fost, unii, ajutoare ai marilor bani, ca
acel Oprea banal scaunul Craiovei" la 1582-3, altii, ca
Mihai Viteazul la 1588, bani al judetului Mehedinti, pe
care un raport diplomatic de la 1580 il nume$te Inca, dis-
trictul Severinului" 756). De vor fi fost bani $i in fruntea ce-
lorlalte judete ale Olteniei nu pot afirma nici pentru aceasil
vreme. La 1589 un tigan care furase ni$te cai din Bibe$1i
(Gorj) este dusi(la Sava banal, care era s1-1 omoare data nu se
gAsea tine sa -t ascumpere 757). Documentul nu ne llimure$te
insa data Sava banul a judecat pricina in calitate de carmui-
tor al districtului Gorj.
750) Istoriile Domnilor Tariff Romanesti de (Pseudo) Const. Capitanul, ed.
forga, p. 82-3.
751) N'am intalnit ca mare ban pe Tudor cfost ban at Craiovei in zilele lui
Mihai Voevoc1), de care pomeneste hrisovul Buzestilor dela 1656 (in revista Tine -
ismea romana, 1898). Am intarnpinat ins un Tudor, sau Teodorache, ban (mic) in
Ncea vreme, de care vorbeste un hrisov dat din Targoviste la 9 lulie 1600 de
zlicolae-Patrascu manastirii Cosuna, pentru satul Radovan: satenii s'au plans ca
1 -a facut silt Tudoracbe banul (Copse noun, dupa Cond. manast. Bucovat, f. 126,
la Acad. rom. ms 4970, f. 2).
752) Cronica lui Baltasar Walter, in Papiu, Tesaur, I (1862), p 25 I. C.
Filitti, Arhiva G. Gr. Cantacuzino p. 246
753) Filitti, 1. c. 254. Era fostul mare ban dela 1582-3, cum rezulta din
Iorga, Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul si Radu $erban. (An. Ac rom.,
seria 3, tomul XII, memoriul 9, p. 8).
754) Poate Racz, cunoscutul sfetnic al lui Mihai Viteazul (Pentru el, Ioa-
chim eraciun, Cronicarul SzamoskSzy, tabla numelori. In Foaia sac. romanismu-
lui, la 1870 (p. 466,, Gr. Tocilescu a publicat, cu data, evident gresita, 1591, un
ordin al lui Racz Giurgi, vel ban at Craiovei, catre 12 megiasi, sa se stranga ina-
intea parcalabului dela Tg.-Jiu, sa judece o pricina de mosie. (Ca izvor este ail-
tata cond. Bistrita Actul s'a publicat si in Cony. lit. XXX1II 11899), p. E55, si de
Stefulescu, Ist. Tg.-Jiului, p, 36). De alta parte, in Columna lui Traian, 1883, p.
236, Hasdeu a dat in fac-simile o carte de judecata, fart data, dela Rat Giurgi,
svetul Mara Sale lui Crai, vel ban Cralevski*, in folosul Tismanei. S'a observat
totusi ca nu poate sa fi fost tan mare la 1600 Giurgi Racz, care apare ca vel
comis in divan la 1603, ca vel vornic la 1615 (Sacerdoteanu, in Arhivele Olteniei,
IX, 1930, p. 33). Ma indoesc insa ca acesta ar fi identic cu sfetnicul lui Mihai
755) Cf. Hasdeu, in Etymologicum magnum, la cuvantul .Baleanux, rectifi-
care ramasa neobservata de St. Nicolaescu, Doc. slavo-rom. 293.
756) Hurmuz. XI, 643.
www.dacoromanica.ro
757) Grecianu, Strut voevozilor, partea inedita.
 - 95 -
De alta parte, de la 1620 apare functia de ispravnic al
scaunului Craiovei. Sirul acestor ispravnici se intrerupe intre
1627-1635 vi 1637-1654 vi aped se urrneaz'a iarav, cu pu_
tine lacune, pia la 1716. Ei judecau vi Implineau prin dele-
gatie de la marele ban, sau in lipsa acestuia, vi delegau
la randul for pe alti subalterni sA judete 758). Acum se pune
iara$ intrebarea: ce rost aveau banii ce se intAlnesc in doc.
in prima juniatate a sec. XVII-lea $i din care unii 759) pare ca
mai erau boeri importanti? Ajutori ai marelui ban nu puteau
fi, de oarece acest rol II indeplineau acum ispravnicii scaunului
Craiovei. Sa fi fast ei carmuitori ai judetelor Olteniei? ,In-
doiala este permist:i. Intr'adevar, tvem de la 1630 urrnAtoarea
scrisoare a unui vamev: ,Cand am mers la targ (T.-Jiului),
venise vestea la capitanul cum trece Asian vornicul vi cu
Matei (viitorul Matei VodA Basarab) vi cu alalti boeri la
munte.... Ci ne-am pus in gura plaiului ca sti nu-i lag= sA
treaca.... Chemau pe capitanul sä meargA la ei vi strigau
sa ne inchinAm lor.... Dacl an venit la targ, scris-au vornicul
carti la Vold, vi la vornicul (eel mare) $i la toti boerii, cum a
fugit Asian vornicul...." 760). Cred ca reiese Oar din acest do-
cument ca la T.-Jiu in fruntea eArmuirii erau capitanul vi
vornicul. Cat privevte pe bani$ori, el erau vi in sec. XVII ju-
decatori $i agenti de executie cari umblau prin judete 761), vi de
altfel, lucru curios, ii intAlnim atunci nu numai in judetele
Oltemel, dar $1 in ale Munteniei 762), unde este sigur totuvi cl
ei nu erau cArmuitori de judete.
Pentru judetul Mehedinti insa, unde se adeveresc in sec.
XVI bani, deosebiti evident kI3 acei bgnivori din judet" cari
umblau pe acolo in.cI la 1629 763), se pune intrebarea: and a
lost inlocuit banul prin capitanul eel mare de Cerneti? Poate
ca aceasta schimbare a intervenit dupa infiintarea de catre
Grigore Voda Ghica (1660-4) a. manAstirii de acolo, pe movie
cumparata ae la Buzesti761). DeocamdatA, pe marele cApitan
de Cerneti nu l'am adeverit decal din vremea lui Constantin
VodA Brancoveanu.
In sfarvit,' un raport din timpul ocupatiei austriace In
Oltenia, pretinde ca Au$triacii au gAsit Cools vornici in frun-
tea judetelor 765).
In aceste conditii este grew, firevte, de a preciza atri-
758) Astfel la 1664, DrAghici, ispravnicul scaunului Craiovei, deleaga pe un
vAtaf pe alti trei locuitori din Grumi sA judete pricina unui satean asuprit la
cislA de ceilalti sAteni ; dacA. nu se vor ImpAca tsti. faceti scrisoarea voastrA de
judecatA, precum yeti judeca vois (GhibAnescu, Surete Si izvoade, VI, 96).
759) Ca banii Zabaria $i Adam la 1631 (lorga, St. Si doe. IV, 103).
760) Iorga, St. $i doc. IV, 19-20.
761) Astfel la Gorj, 1620 ($tefulescu, Doc. slavo-rom. 400-1).
762) C. C. Giurescu, Contributii, 55-6.La 1659 (Gheorghe i Stan, bAnisori
de judet, judecti o pricinA mica intre niste sAteni. (GhibAnescu, o. c. VI. 222).
763) Hasdeu, Etymologicum magnum, III, 3204.
764) $tefulescu, Tismana, 340-1
765) Arhivele Olteniei, VIII (1929), p. 65.

www.dacoromanica.ro
 - 96 -
butiile marelui ban. Un doc. de la 1641 It califica de jude-
deator al Intregii taxi a Severinului" 766).
Avem carts de judecata, ale marilor bani din sec. XVII
si 1putem afirma c,a ei judecau prin delegatie, express sau
tacita., a Domnului. Acesta era cazul de altfel pentru toti
dreggtorii si exista totdeauna dreptul de jeluire la Dom con-
tra hotararilor for 767). Un act de la 1602 ne scrum cum
Mihai V flea= Meuse unor proprietari carte la Craiova, la
Calota vel ban" ca sa judece 768). Este evident ca, nu putea
fi vorba de o autonornie a Olteniei sub un Domn ca Mihai
Viteazul. La 1605, aniarele ban Preda Intr'o carte de judecata
.eu 11 boeri martori, printre cari doi bani, incheie cu for-
int/a Intr'alt chip sg, nu fie" 769). Totusi, in divanul domnesc,
marele dicer Radu Buzescu trece Inaintea fratelui sau Preda
marele ban. lntr'o pncin'a de rumanie la 1643, formula finals:
tine va mai (scorni path% de acum Inainte, sa, nu se creaa"770),
nu exclude posibilitatea de a recurge la judecata Domnului.
De fapt, se si recurge adeseori. Astfel, la 1656 banul China
(Rudeanu) scrie tie, fecior de c , Eftimie (care calcase
mo3ia unei starite i aceasta se plansese Domnului), Voila, au
vrut sa trimita, s,a te spanzure si am avut si eu scarba de care
Voda. Vol trimite sg, te spanzure in mosia mangstirii"771). Banii
dadeau partilor In galceavg. pentru pamant, 6, sau 12, sau
24 boeri socotitori, tot cu o pecete a domniei" 772).
Paul de Alep spune ica Voda Constantin Serban (1634-8)
a mai redus din atributiile banilor, din cauza abuzurilor ce
faceau 773).
Cronicarul Radu Popescu vorbeste ca de ceva excep-
tional ca la 1669 Mares Bajescu, numit mare ban de Craiova,
nu s'a dus ca cats bane de mat waintea lui, smeriti, ci
cu mare pomp4 s'a gatit, cu slujitori multi din Bucuresti,
cu grapa, alio& cu steag banesc, cu trambita, surle, si dupa
dansul gloats si cati-va copii din casa, cu sulfite, iar inainte
ch.ti-va povodnici Impodobiti" 774).
U carte a marelui ban Cornea Brailoiu, de la 1697, la,-
mureste si mai bine asupra raporturilor cu domnia: [cutarel
s'au fost jeluit Mariei Sale Domnului nostru... si M. Sa... i-au
lost, facut o cinstita, carte... la banul Vintila. (Corbeanu, de la
1688-1692) ca sa-i faca, dreptate , iar In Cara and au
lost acum, jeluindu-se el la M.-Sa..., cu porunca. M. Sale..,
766) C. C. Giurescu, Contributii, 48.
767) Cf. I. C. Filitti si D. I. Suchianu, Contributii la ist. justitiei penale in
Principatele romane, p. 12-13.
768 Revista istorica (a lui lorga), I (1915), p. 223.
769) Ghibanescu, Surete si izvoade, VI, 182.
770) Hasdeu, o. c. III, 2407.
771) Acad. rom. pachet 90, doe. 61.
772) Iorga, in Arhivele Olteniei, IV, 283.
773) CitItttoriile lui Macarte de Antiohia, trad. Cioranu, p. 194.
774) Istoriile Domnilor Tarii Romtinesti de (Pseudo) Const. Citpitanul, ed.
Iorga, p. 165.

www.dacoromanica.ro
 - 97 -
au venit $i inaintea noastra". Judecata urmeaza apoi in fata
lui Vod,a, care spune, In hotardrea de la 1699, ca au mar-
turisit oi... boerul D-mele Cornea vel ban cum ca marturiile
[sunt adearate]" 775).
Tot in vremea lui Const. Voda Brancoveanu, la 1695,
intalnim un vataf banesc al scaunului Craiovei" 776), fAra
sa dot afirma data functia lui era deosebita de aceea a is-
pravnicului. scaunului. Acestin ispravnic i se mai zice, la 1706,
judec5.tor al scaunului Craiovei" 777).
Cu privire la ultimii maxi bani dinainte de ocupatia au-
stria* am de relevat ca n'a existat un ban mare Nicolae
Obedeanu la 1716. Parerea contrary era intemeiata pe inte-
legerea gresita a unui raport In 1. german& al s5."rdarului
Barbu Brailoiu: raportez si ca... m'am dus la Craiova cu
gandul de a prinde pe ban si pe un boer insemnat N. Obe-
deanu.... dar acesslig trecusea de partea cealalt5," 778). Se vede
dm c"51 e !vorba de cloud. persoane deosebite.

Cand Austriacii au ocupat Oltenia (1716-1737) au In-

fiintat un consiliu de boeri cari s5, asiste pe carmuitorul sau
pe pre$edintele provinciei779).
Dupla retragerea Austriacilor, and se discuta (lac& Ol-
tenia va fi realipita TArii Romanesti, Const. Vodia Mavro-
cordat nume$te ban, in Dec. 1737, pe saxdarul Radu Coma-
neanu780). Dar tot atunci boerii aleg pe Matei Balacescu, care
este instalat de Turci $i, de nevoe, confirmat de Doinn. Avem
un act din Sept. 1738, semnat de Matei B(A1Aces)cu
vel ban"781). El moare la 19 Oct. urmator 782). Turcii pun
vechil", adica loctiitor, cpe Constantin Argetoianu 783). In nor-
mal se reinta la 1739. Sfatul de boeri introdus de Austriaci
s'a p4strat Ins& $i sub carmuirea romaneasoa, dar membrilor
li s'a, zis, cu un termen turcesc, caimacami ai scaunului Cra-
iovei.
La 1761 s'a infiintat functia de caimacam al Craiovei",
care a dublat pe aceea de mare ban $i totodata a redus
importanta efectiva a acesteia 784).
Amintirea, care, nu s'a $ters niciodata, a situatiei ex-
eeptionale a Olteniei pe vremea Craiove$tilor, precum $i
organizarea sfatului de boeri in timpul ocupatiei austriace,
775) Arhivele Olteniei, III 1924', p. 332-3.
776) Radu Grecianu, Vico si domnia lui Const. VodA Brancoveanu, ed. St.
D. Grecianu, p. 70.
777) Iorga, St. si doc. V, 310.
778) Hurmuzaki, VI, 168.
779) Al. A. Vasilescu, Oltenia sub Austriaci, vol. I (1929).
780) Cf. apelul lui Mavrocordat catre Olteni, Oct. 1737, in Iorga, St, si doc.
XVI, 3-6.
781) Iorga, St. $i doc. XIV, 59.
782) Daponte, Efemeride dace, ed. Legrand.
783) Ibid.
784) Bauer, Memoires sur la Valachie, 1778, ed. 2-a, 1781, p. 276.Dionisie
Fotino, 1st. Dame', trad. Sion, III, 266.
7
www.dacoromanica.ro
 98 -
au servit de temet boerilor Craiovei, sub ocupatia ruseasca
(1769-1774), pentru a afirma, inteo al:keg catre generalul
rus Romantov, in 1771, cd, banatul nici inainte de ocuparea
Turcilor, nici dupa aceea, n'a fost subordonat divanului din
Bucuresti, ci avea directa sa guvernare" 785).
Genealogistul Mihai Cantacuzino, care la 1771 a fost
ban sub ocupatia rusk stria pe la 1775 ca banul este ju-
decator $i carmuitor gal Craiovei" si c, prin el se dau ordinele
Domnului la cele cinci judete"786). Dupai recomandatia lui
se numeau de Domir functionarii din Oltenia, precum vtori
armasul de la scaunul Craiovei, treti logotatul divanului de
acolo, polcovnicul de Craiova si cel de Cerneti judetul de la
Ucna Mare, judecatorii *t zapciii, precum si dascalii de la
*collie Craiovei 787). Toti acestia platiau havaeturi marelui
ban788). Tot Cantacuzino spune ins& ca banul, cand plead,
din Craiova, las1 in locu-i caimacam"789). S'ar parea deci
ca banii, contrar informatiei date de Bauer 790), rezidau 'Inca
la Craiova la 1775. Fapt e ins& ca avem sirul neintrerupt
al cairnacamilor Craiovei de la 1762 pang la razboiul de la
1769 $i apoi de la 1775 incoace.
Acesti caimacami aveau toata, earmuirea Olteniei si erau
asistati de un slat de boeri, denumiti, fie Inca .de la 1761
fie numai de la 1775, boeri ai divanului Craiovei", organizat
dupa, tipul divanului din Bucuresti.
Caimacamii mai aveau pe Mg& ei vatafi ai caimaca
miei, can pare ca erau agenti executivi $i totodata in,de-
plineau aceeas insarcinare ca si marele hatman din Bucu-
resti. Acesta a Inlocuit, la finele sec. XVIII, pe vataful
de divan de mai nainte, pe care un raport austriac de la 1785
it definia foarte bine: una spezie di procuratore, o solleci-
tatore delle cause the si trattano al divan" 791). Introduced
partite la procese in divan si supraveghea executarea sen-
tintelor. Implinea banii de la cei recunoscuti datori printeo
sentinta a divanului $i percepea zeciuiala. Dupe, cum marele
hatman avea la Bucuresti un logofat, tot a*a, exista la era-
iova, un logofat al vailsiei, care prezinta lista proceselor
de judecat792). Pand, acum, cea dintai mentiune ce cunosc
despre un vataf al edimdcamiei Craiovei, este de la 1807,
din timpul ocupatiei rusesti 793. Ei contrasemneazd actele
785) L. T. Boga, A doua ocupatie ruseascit a tarilor romane. Chisinau
1930, p 58.
786) Tunusli, Istoria Valahiei, trad. Sion, p. 22.
787) V. A. Urechia, ht. Rom. IV, 62-3, 79, 138, 150.VII, 82, 92, 171.
788) Ibid. VIII, 493.Fotinb, L c.
789) Tunusli, 1. c.
790) L. c.
791) Hurmuzaki, VII, 445.
792) V. A Urechia, o. c. X A, 645-6.XIII, 186.
793) Iorga, St. si doc. VIII, 124 (nu i se di numele). Regasim pe vataf la
1811 (Arhivele Olteniei, IV, 469). La 1815, titular e marele pitar Mihalache ilorga,
o. c. XXV, 15. 18-19), la 1817 stolnicul Raducan Filitti (Ibid. XXII, 182. Acelas,
Situa(ia Olteniei in epoca lui Tudor Vladimirescu, p 84, 88). In lulie 1822, din po-
runca Domnului ts'a dat pe langa d-lui caimacamul, pitarul Matache Prisiceanu,.
Urechiii, o. c. XIII, 325).
www.dacoromanica.ro
 - 99 -
caimacamului si socotesc ca pot fi priviti ca ni$te secretari
generali ai caimacamiei.
Tot sub ocupatia ruseased, renasc veleitatile de autonomie
ale Olteniei. Boerii Craiovei cer, la 1808, independenta corn-
plecta a divanului Craiovei fat& de eel de la Bucuresti, din
punct de vedere administrativ, fiscal si judecatoresc784). In-
tr'un memoriu de la 1810 catre carmuirea provizorie rush,
boerii Craiovei sustin ca banatul a lost guvernat din timpuri
imemoriale" de ban, formand, ca *i Tara Romaneasca 5i Ar-
dealul, un guverndmant particular". Turcii au consimtit, prin
capitulatii, sa respecte acesta stare de lucruri. Banatul si-a
pastrat divanul sau, in deplinatatea atributiilor administrative,
financiare si judecatoresti, sub autoritatea Domnului. Fanariotii,
de teama concurentei banilor, i-au inlocuit prin caimacami.
Dar, dacA exista dependenta de Domn, niciodatrt n'a avut
amestec in treburile banatului divanul din Bucuresti. Asa
dar, cer acunr tboerii sa, nu li se dea nici ban, nici caimacam,
ci un presedinte rusesc, ca sa, nu depinda de divanul de la
Bucuresti 795). Intr'o altA adresa din- acelas an, ei declara ca
vor fugi totdeauna cu groaza de orice idee de dependenta de
divanul de la Bucuresti"786). In sfarsit, intr'o a treia adresA,
arata ca Oltenia e prea departata de Bucuresti, ca este o
provincie mai oranduita, pentru el a apartinut unei puteri
civilizate", ca. locuitorii ei au dat mai multrt dovada de insu-
siri militare $i de dragoste de patrie si ca deci nu se cuvine
sa, fie subordonata divanului din Bucuresti 797).
Tinand seams, se vede, de aceste dorinte, Than Van.'
Caragea a redus si mai mult atributiile baniei. El stria
marei logofetii de Cara de sus, in Dec. 1812, ca desi dre-
gAtoria bAniei este capetenia tuturor celorlalte dregatorii
dela toate acele judete de peste Olt, dar.... caimacamul ce
se oriindueste la Craiova de catre domnie este vechil chiar
al Domnului, si precum in toate celelalte pricini coresponda-
riseste cu domnia, fara, de mijlocirea alt cuiva...., asemenea
urmeaza.... ca si pricinile de judecati ce se cauta' la divanul
of Craiova.... sai se ian de care domnie"798),
adica sa vie in apel direct
direct la Domn, fara mijlocirea marelui
ban.
Acelas Domn day la 1817 un hrisov privitor la organi-
zarea serviciilor dependente de caimacamia Craiovei, prin-
tre care enumera si pe stolnicul caimacamiei", dregator de
care n'am mai glsit mentiune de la 1521, dar care pare sa
fi fost la 1817 identic cu vataful 799).
794) C. Erbiceanu, Ist. Mitropoliei Moldovei, p. 520.
795) R. Rosetti, Arhiva senatorilor din Chisinau, IV, 133
796) Ibid. 145.
797) Arhivele Basarabiei, Ili (1931), p. 97-9.
798) Urechia, o. c. X A. 493.
799) Intr'adevar, vataf at caimacamiei era la 1817 stolnicul Raducan Filitti.
(Supra, n. 793,.
www.dacoromanica.ro
 - 100 -
La sfgrsitul anului 1822, Domnul panantean Grigore
Ghica rechema din airageAmia Craiovei pe Alex. Nenciu-
lescu, pentru ca, boerii Craiovei inca au lucrat cu alti ipo-
chimeni man decindea ca sg, despaxteasca cele cinci judge de
cuca Bucurestiului" si caimacamul era bite les cu ei800).
Odata cu Regulamentul organic, bg.nia cea mare de-,
vine, ca toate celelalte boerii, un simplu cin, dupg, modelul
rusesc, pe care oricare functionar putea, mAcar In teorie,
sg, aspire a-1 dobandi, prin treptatg. Inaintare in ranguri, §i
care nu mai are niciio legatura cu administratia judetelor
de peste Olt.
De alt.& parte, Regulamentul organic n'a mai prevazut
nicio autoritate superioard, pentru carmuirea celor cinci ju-
dote. CaimAcnnia si divanul Craiovei au fost desfiintate la
13 August 1831801).

Banii de Severin.
On divan).
? 1372-3 Lucaci.
1391 Deagan
1394 Stanila
1398 Dago'
14,9 Radu Caloti
1413 Radu
1415 Radu si Aga
1418 Radu si Aga
1421 Aga

Banii de Jiu fi de Tismana.

1454-6 Stan si Cr5clun.
Mogos (din Stinesti).
1486 Dumitru Ghizdavat §1 Datco.
1491 Datco, Dediu, Dilcu §i Dragomir.

Banii Olteniei.
Mari bani. Banff.
(In divane).
1492-3 Barbu I Cralovescu.
1494 Datco.
1498-1511 Barbu I Cralovescu.
1511 -1512 Barbu 1 Cralovescu si Datco. 1511 Radu, ban de Meh. (in divan).
1513-1515 Barbu I Cralovescu si Datco.
1516-1520 Barbu I Cralovescu . . . 1518 Stanciu (Dr5goescu)
1520-1521 Preda Cralovescu 1520-1 Stan; stolnic at banului.
1522-1524 Parvu Craiovescu.
1524 August Tatul.
1525-1528 Parvu Cralovescu.
1529 Radu.
1529 1530 Barbu 11 Cralovescu
800) Iorga, St. doc. VIII. 160.
801) Arhivele Stat. Admin. vechi No. 10, dosar 261, din 13 Aug. 1831.
www.dacoromanica.ro
 - 101 -
1531-1533 Hamza (din Obislav), zis cand 1532 Toma (din Pietrosani?), in divan.
Cralevski, cand Jilski 1533 Viad (Buzescu) gi Toma, In divan.
1533-1535 Barbu 11I Craiovescu, zis and 1534 Vlad 4I Toma, in divan.
Cralevski, cand Jilskl 1535 Toma, in divan.
1535-1538 Serban (sot de Craioveadca),zis 1536 Toma, in divan.
and Cralevski, cand Jilski
1539
1540 1540 Stanciu si Pravat, In divan.
1541
1542 Craciun.
1543
1544 . Stroe (din Florelti).
1545 Dragul
1546 Teodosie (din Peris) . . . 1546 Stoica.
1546 Stan si Dumitru.
1547-1553 Stan, zis cand Cralevski, cand 1550 Belciu, Barbu (din Zatrenil Valcea,
Jilskl 1551 Pana, in divan, in divan,
1552 Mihai.
1553 Draghici.
1554
1555
1556
1557
1558
. ...... . .
1556 Vlad.
1557 Stoicea sl Costea
1559
1560-1563 Neagoe
1566
.....
Ghiorma (din Dipaliti)?
.
1559 Matei (din Caracal, Craiovesc des-
c. 1560 Toader i) pre mama).
1567 Neagoe.
1568-1569 Dobromir (probabil Filisanu) 1569 Mihai (fiul lui Stan Debelul), Du-
mitru (fiul lui Stan banul), Dragusin
(din Hotarani), Petru (din Mien*
1570 Dobromir (ca lost mare ban) c. 1569-1577 Radu (Verzescu, din Desa),
1571 Viad (al Caplet, din Cocorasti,-1-1577),
1572 Dobromir Mihnea (din Hurez), Amza (din Cre-
1573 Stefan ? testi), Lupu (din Vravor), Draghic1
(din Barbatesti).
1574 Dobromir (ca lost mare ban)
1575
1576 Dobromir (ca lost mare ban).
1577-1578 Dobromir . . .
. . 1577 Calota (din Gardesti), Dumitru
.

(din Valcanesti),Ra du (din Dia), Latco.

1578 Calota.
1579 Dobromir (ca lost mare ban). 1579 Micul.
1580 Dobromir . . . . . 1580 Dumitru (din Valcanesti).
1581 Dobromir 1581 Petru (din Mien% Amza (din
1581-1582 Dumitru (din Valcanesti ?) . Cretesti), Udriste (din Margineni),
Oprea (din Dragasani), Lupu (din
Vravor), Dragan.
1582583 Mihai,- Mihail, sau Mihaicea 1582-3 Oprea, banul scaun. Cralovel
(Caragea).
c. 1583 VIntila (din Cornateni).
1584 Dumitru
1585
1586 . . . . . c. 1586 Calota (din GrAdiste, Viasea).
1587-1588 lane, (eplrotul, unchiul Jul Mi- 1588 Mihai (Viteazul), ban de Mehed.
hai Viteazul).
1589 . . . 1589 Armega (din Bascoveni), Sava.
1590 1590 Armega.

1) Toader ban, cu sotie Granda, sunt amintiti intr'un act dela 1569. (File
g-ral P. V. Nasturel).
www.dacoromanica.ro
 - 102 -
1591-1592 lane (epirotul).
1592-1593 Mihai (Viteazul).
1594 . . . . . . . 1594 Sava 2)
1595 Manta (grec), Mihalcea (Ca- c. 1595-7 Tudor ($aitanul ?).
ragea, zis din Cocor5sti).
1596
1597 . . . . . . . . 1597 Dumitru (din Mogosesti).
1598 Mihalcea, Udrea (1351eanu),
Calota (Bozianu).
1599 Mihalcea, Calota, G-ghe (Rat ?) 1599 StAni15 (ot Costeni).
1600 Mihalcea, CalotA, Gheorghe c. 1600 Barbuza.
1601 Mihalcea, Udrea 1601 Gheorghe din VAlcanesti (sub
1602 Nistor Ureche 3) Radu Serban).
1602-1607 Preda (Buzescu, din Cepturoae) 1602 VodA (din Lacusteni) si Sidor.
1605 Voda, Panait (din Hotarani si
Strejesti).
c. 1606 Patrasco (din Seaca).
1608 c. 1605-1613, Stoica (Bucsanu din Me-
1609 risani), Dragan (din Glena), PAtru
1610 (din Glena).
1611-1613 Tudor (Saitanu) 1613 CrAciun (din Ball).
1614-1616 I2 nache (Catargi) . . c. 1613-1618 Dr5ghici (din Vals5nesti),
1616-1618 Dumitru (Mogosescu) Dragomir (din Luceni), Stan
(din Dobriceni).
1618-100 lanache (Catargi) 1618 PAdure (din Sacueni), Parvu
(din Mihaesti).
Ispravnici ai scaunului Cralovei.
1620 Mihai Dascalul 4)
1621
16 22 1622 Asian (din Moldova), fostvel yore).
1623
1624
1625
... ... .
.
.
.
1624 Ivasco (Baleanu), vel vornic.
1625 Musat, vel clucer.
1626 1626 Fierea (Leurdeanu), vel logof5t.
1627
1628
1629
1630 Ivasco (BAleanu).
1631 Miho (Racota),
1631 Hrizea (de la Balteni, ilfov).
1632 Stefan Boul (din Moldova).
1632 Asian (din Moldova) 6)
1633 Radu Buzescu.
1634-1637 Hrizea . . 1636 Tudor.
1637-1641 Teodosie (Corbeanu-Buzescu),
1641 Vasile Paindur.
1642-1643 Dragomir (fratele Doamnei Stanciii).
1644-1645 Barbu (Poenaru).
1646-1652 Ghiorma II (Alexeanu).
1653-1654 Spahiul (din Vals5nesti).
1654-1655 Ghiorma II (Alexeanu).
1655-1657 Chirca (Rudeanu) . . 1655 Chera arma§ si Tovoi vAtaful.
1656 Stroe clucer.
1656 Dragota (Poenaru), postelnic.
1657 Badea clucer.
1657 Stroe clucer.
2) Ioachim CrAciun, o. c. 198.
3) Hurmuz. Supl. II, vol. III, p. 147.
4) Stefulescu, Doc. slavo-rom. 401.
5) C. Giurescu, Despre boeri, 111.
www.dacoromanica.ro
6 Iorga, St. si doc. IX, 6 si 11.
 - 103 -
1658 Preda (BrAncoveanu) . . . . 1658 Preda (Paraianu) *Alan 7)
1658 1660 Manul . . . . . . . 1659 Preda Bucsanu vel logofAt 0
1661-1662 Preda (Buclanu) . . 1661 Stan vataful 9)
. .
1662-1664 Gheorghe (Baleanu) . 1662 Chera agA
. .

1664, Radu Popescu (dela Popesti, Ilf.) 1664 Drlighici.

1665-1669 Gheorghe (Baleanu) . . 1668 Nica vAtaful.
1669-1671 Mares (B5jescu) 1670 Ivan vataful.
1671 Dumitrasco paharnic.
1672-1673 Vintila (Bucsanu) . 1672 Vlad spAtar.
1674 Chlrca (Rudeanu, din Curtisoara)
1674-1677 Radu (Nasturel) . . 1675-6 Manea stolnic.
1678 Barbu (ParAianu-Milescu) . .
1678-1679 Neagoe (Sacuianu) . . . 1680 Stan logofit.
1680-1683 Radu (Nasturel) . . . 1681 lane cipitan.
1683-1685 Barbu (Paraianu-Milescu) . 1684 Dumitrasco paharnic.
1686-1688 Radu (Nasturel).
1688-1692 Vintila (Corbeanu)
1693
1694-1705 Cornea (Br5iloiu) 1695 Preda ZAtreanu, vataf bAnesc,
1701 Stan vornic.
1706 . ....... .
1705 Constantin Otetelisanu.
1706 Bunea (Gradisteanu), vel comas,
judecator al scaunului Craiovei.
1707-1715 Constantin Stirbei . . . . 1712 Draghici spatar.
1716 Grigore Baleanu.
1716 Serban Bujoreanu . 1716 Ion Zatreanu, cApitan.
.

1716 Radu Popescu (Carla croni-

carul).
1717 Pang Negoescu (nominal).
1718 Serban Nasturel (nominal).
Sub ocupatia austriaca.
Carmuitori. Consilieri.
1716-1718 Barbu Bralloiu, serdar 1718 Grigore Baleanu, Radu Golescu,
. .

Ille Stirbei.
1719-1726 Gheorghe Cantacuzino (fiul lui 1719 Dumitrascu (Dositei) BrAiloiu,
Serban Voda), cu titlul de ban. Staico Bengescu, Gr. Vlasto,
Const. Strambeanu.
1721-6 Grigore Baleanu, Radu Go-
lescu, life Stirbel, Staico Bengescu.
1727-1737 presedinti austriaci . 1727-9 Dositei BrAiloiu, Gr. VastO,
Ilse Stirbei, C. Strambeanu
1729-1732, Ion Wilhelm Wogt, Ion
Bileanu, Stefan Parscoveanu, Gr.
Vlasto, Nicolae da Porta.
1732-3, Ion Wogt, Gr. Vlasto, Ma-
tes Glogoveanu.
1733-7, Ion Wogt, Gr. Vlasto, Ste-
fan Parscoveanu, baronul Viechter.

Mari bani.
1737 Dec. Radu Com5neanu, serdar (numit
de Domn).
1737 Dec. Matei I3515cescu (ales de boerl,
instalat de Turci sf confirmat de Domn).

7) $tefulescu, Tismana, 333.

8) Grecianu, Genealogii doc. II, 224.
9) Ghibitnescu, in Arhiva din Iasi, 28 (1921), p. 174.
www.dacoromanica.ro
 - 104 -
1738 Nov. Const. Argetoianu, vechil (loc-
Vito* pus de Turci.
1739 Fevr. Origore Grecianu. Sfat de caimacaml.
1739 Apri lie-1741 Matei Cantacuzino. 1740, Const. Dudescu vel log., lanache
vel spatar, Antonache (Callarhi-
Florescu) vel clucer, S. vel sluger,
Const. Argetoianu vel pitar, Const.
Obedeanu vel §etrar.
1740 Oct , lordache vel vame§, Tosir-
chi (?) vel comis, Const. Stram-
beanu vel pitar, Const. Obedeanu
vel §etrar. °)
1741 Manolache Lambrino.
1742-3 Antonache Caliarhi (zis §i Flo-
rescu).
1744 Gheorghe (lordache) Moruzi.
1745 Grigore Grecianu . . . 1745 Gheorghe vel sArdar. ti)
1745 Antonache Caliarhi . . . . 1745 Radu Comineanu, Const. Stram-
beanu, Const. Obedeanu, Radu
vel aga, lanache clucer za arie. 12)
1746 Barbu VAcArescu. is)
1746 Grigore Grecianu 1746 C. Strambeanu, C. Obedeanu,
C. Ianculeo vel portar.
1747 1747 C Strambeanu, C. Obedeanu,
Fotache comis, Dumitru (Geano-
glu) vel §etrar. 14)
1747 Nov. Petre, lost vel clucer(za arie).
1748 Const. Dudescu.
1749-1751 lanache Hrisoscoleo
1751-2 Barbu Vacirescu.
1752 loan Roseti.
1753 Stefan Trapezunda. is)
1753 Const. NAsturel.
1754 lanache Hrisoscoleo.
1755 Barbu Vicarescu.
1755-6 Const. Kretzulescu 1755 Constantin fost vel vistier, Ba-
lasache paharnic, Barbu GAnescu
stolnic, Barbu Mann medelnicer.
1757 lanache Hrisoscoleo . 1757 C Strambeanu, Pavlache spatar.
1758 Const. Brancoveanu . 1758 Pavlache vel spAtar, Dumitra-
che Gianoglu vel a gA.
1758-9 Const. Kretzulescu 1758 Atanasle paharnic
1759 lordache Ramadan, Badea Stir-
bei stolnic, Barbu Ganescu stolnic.
1760 Stefan Vacarescu.
1760-1 Dumitrasco Sturdza.
Caimacand unici.
1761-3 Const. Dudescu . . . . . 1762 Antioh Caragea vel postelnic.
1764-6 Toma Kretzulescu . . . . . 17e4 lamandi vel stolnic.
1766 lordache Mano vel postelnic.
10) lorga, St. *i doc, VI, 493. La 1741, in loc de Tosirchi (?), Iosif biv vel co-
mis (file g-ral P. V. NAsturel).
11) $tefulescu, Tismana, 424.
12) Iorga, St. *i doc. XIV, 65-6.
13) Ibid. XXI, 332.
14) Ibid. XIV, 90.
15) In zilele lui Matei Gr. Ghica (Sept. 1752 lulie 1753) zice inscriptia bi-
sericii din comuna Bail (Arhivele Olteniei, XI, 1932 p. 111). Nu stiu cine este,

www.dacoromanica.ro
 --105-
1767-8 Ianache Hrisoscoleo.
1768-9 PArvu Cantacuzino . . . 1768 Stefan Topliceanu, sardar.
1768-9 Manole Giani (Roseti) v. post.

1769 fine Manole Glanl (Roseti), pus de

Turd.
1770 Dumitrache Gianoglu (in Um-
pul domniet la Craiova a lui
Manole Gianl-Roseti).
1771 Mihai Cantacuzino (sub ocu-
patia rush).
1772-4 Dumitrache Glanoglu si Stefan
PArscoveanu (sub ocup. rush).

1775-6 Dumitrache Ghica . . . 1775-6 Stefan Bibescu vel stolnic.

1776 Toma Kretzulescu . . . 1776 Manolache Romaniti.
1777 Scarlat Caragea. 1777-9 Teodorache Negri vel clucer.
1777-9 Nicolae Dudescu
1779 Ianache Hrisoscoleo . . 1779 Grigore Razu vel clucer.
1779 178 I Dumitrache Ghica 1780 lorgache Lapati.
1781-2 Nicolae Dudescu . . . 1782 Costea sau Costin (thrigrhdean,
zis Mihalescu) vechil.
1782-3 Patti Filipescu 1782 Atanasie vel. pah.
1783-4 Dumitrache Ghica 1783 Ianache Hrisoscoleo fost vel ban.
1783-4 Manolache Romaniti vel path
1784 Ianache Hrisoscoleo fost vel ban.
1785 Paul Filipescu 1785-6 lorgache Sutzo vel clucer.
1786-7 Dumitrache Ghica . . . 1786 Isaac Rallet vel chminar.
1786-7 Costache Gherachi vel post.
1787 Alex (?) Gherachi vel post.
1788 Nicolae BrAncoveanu 1788 Tudorache Diboglu vel post.
1788 Costache Caliarhi (Chiani) vel
clucer.
1789 1789 Ionith Papuc vtori vistier (pus
de Vocla Mavrogheni). 18)
1789 Dumitrache Gianoglu (pus de
Nemti).
1783 lonith Papuc. 17)
1793 (Ocupatie austriach).
1791-2 Para Filipescu 1791 Costache Sutzo vel sphtar.
1792 Dumitrache Ghica 1792 Costache Sulgearoglu vel ch-
maras.
1792 Costache Gherachi vel sphtar.1s)
1793-4 Dumitrasco Racovith . . 1793-4 Const. Caragea v. hatman.
1794 Nicolae Hanged' v. hatman.
1795-6 Nicolae Brancoveanu . . 1795 Iancu Caragea (viitorul Domn)
v. Dostelnic.
1795 Alex. Calfog u v. clucer
1796 Ianache Moruzi 1796 Alex. Gherachl v. postelnic.
1796 Enachlth Vadirescu . . 1796 Ion Glogoveanu v. log. vechil.
1797 Dumitrasco Racovith . . 1797 Iancu Caragea v. postelnic.
1798 Alex. Hangerli 1798 Dimitrie Hangerli v. postelnic.
1798-9 Dumitrache Ghica 1798 Iordache Lapati v. agh.
1799 Alex. Gherachl.
1799 tulle, Antonle v chmhras. 19)
1799 Nicolae Hanger!! v. spatar.
16) Dionisie Eclesiarhul, In Papiu, Tesaur, R, 176.
17) Iorga, St si doc. VIII, 106.
18) I. C. Filitti Condica Poenarilor Alm5jeni. In Arhivele Olteniei, VIII,
(19291, No. 43, pag. 11.
19) Iorga, St, si doc. VI, 507.
www.dacoromanica.ro
 - 106 -
1799-1800 Nicolae (epirot din Za-
gori) v. postelnic.
1800-1 Scar lat Ghica 1801 Vasilache Caligari vel caminar.
1801 Vasile Lacusteanu v. clue. vechil.
1801 Manolache Brancoveanu . . 1801-2 Grigore Ventura v posteln
1E02 Nicolae Brancoveanu . . 1802 Const. Caliarhi v. spatar, vechil.
1802 Const. Samurcas v. caminar.
1803 Costache Ghica 2o) 1802-3 Const. Caragea v. postelnic.
1803 4 Manolache Kretzulescu . . 1803 Costache Samurcas v. caminar,
vechil.
1804 Costache Gherachi v. hatman.
1804-7 Manolache Brancoveanu 21) . 1804-5 Mihail Mano v. vornic.
1805-6 Iorgache Argyropol v. post.
1806 Costache Caliarhi (Chiani) v. lo-
gofat, vechil.

Sub ocupatia ruseasea.

1807-1812 Manolache Kretzulescu . . 1807 Martle, unchiul iui Alex. Vocla
Sutzo 2').
1807 funk, Costache Samurcas v.
vornic.
1808 (Al Mano ?) cumnatul lui Const.
Vocla Ipsilanti, vechrl. 231
1808 Costache Samurcas, v. vornic.
1808 Costache Balacianu, v. vornic,
prezident al divanului.
1809-1810 Barbu Vacarescu, v. vor-
nic, prezident. 24)
1810 Costache Samurcas v. logofit.
1811 Manolache (Lahovari) v. clucer
(fost v. vornic al obstirilor).
1812 Const. Varlaam 1812 Const. Dudescu v. logofat.
1812 Dumitrache Racovila v. vornic.
1812 Const Caliarhi, v. logofat.

1812 Dinu Filipescu 1812-1813 Gheorghe Argyropol fost

vel ban 25)
1813 Radu Golescu 1813-1815 Nicolae Scanavi v. post.
1814 Grigore Brancoveanu 26)
1814-1816 Const. Kretzulescu 1815-1816 Costache Samurcas v.
vornic, v. logofat.
1816-1817 Radu Golescu . 1816-1817 Costache Sutzo v. spatar.
1817 Grigore Ghica (vlitorul Domn) 1817-1818 Nicolae Sutzo v. spatar.
1818 Isaac Rallet . 1818 Lucache Argyropol v. postelnic.
1818 Rada Golescu . . . . . . 1818-1819 Grigore Romaniti v. vis-
tier, vechil.
20) Probabil, pentru ca in 1804 este In divan ca biv vel ban (Urechia VIII,
378, 411, 439, 456).
21) Intre 1805-6 a dobandit titlul de mare ban si Gheorghe Mavrocordat.
22) Hurmuz. Sup). I, vol. II, pag. 394, 402
23) Ibid. p. 492.
24) Dupa doc. din Urechia IX, 203, 270, 295 se vede clar ca Barbu Vaca-
rescu avea rangul sat' vechi de mare vornic si ca i s'a incredintat numai epistasia,
adica interimatul, marei banii. Titlul de cvel ban, ce i se da uneori (ibid 202 $i
XI, 710 si Arhivele Olteniei X, 1931, p. 316) deriva din acest interimat In divanele
lui Ion Voila Caragea (1812-1818), Barbu Vacarescu figureaza tot ca mare vornic.
25) Nu stiu cand fusese mare ban. Pare sit nu fi avut decat titlul onorific.
26) Este intitulat biv vel ban Inca din Dec. 1814 (Urechia, X, A. 350).
www.dacoromanica.ro
 - 107 -
1819 Const. Kretzulescu 1819 Gheorghe Sutzo v. spitar.
1819-1820 Barbu Vicarescu 1820-1 Ion Tipaldo (Depalta) v post.
1821 Nicolae Vacarescu v. vornic.
1821 Const. Samurca§ v. vornic.
1821 loan Samurca§ v. postelnic.
1822 Grigore Brancoveanu . . 1822 Costache Samurca§ (fiul) v. ca-
mara§.
1822 Alex Nenciulescu v vornic.
1822-5 Const, Kretzulescu 1822 Const. Campineanu v. logof5t.
1824 Dumitrache Ral let v. hatman.
1825-7 Const. BAlacianu 1825 Aleco Ghica v. hatman. 21)
1827 Beizadea Const. Gr Ghica : 1827 8 Costache Ghica v. hatm. 28)
1827-8 Barbu Vacarescu 1829 Scarlat Rosa (sub ocupatia
rusa). 29)
1830 Const D. Ghica so) (idem).
1830-31 Alex. Scarlaf Ghica (idem).

27) Viitorul Doran dela 1834 1842 (Hurmuz. X, 362, 391).

28) Frate cu precedentul, cu Grigore Voda dela 1822-8 si cu celalt Costa-
che Ghica, banul dela 1803.
29) An. Ac. rom., sect. ist., seria 2, vol. 37, p. 369.
30) Acelas dela 1827-8.

www.dacoromanica.ro
 - 108 -

INDICE
Ad ,m, ban 1631, p. 95 n. 759.
Aga, ban de Severin, 18, 100.
Albu ccl Mare, boer, 53,1n. 407.
Alba, stolnic 1490, p. 20-21.
Albu, stolnic 1539-1544, p. 85-6, 89.
Albu, Golescu, clucer t 1574, p. 24, n. 139.
Aldea, vezi Alexandra Voda.
Alexandra Vodi, vezi Nicolae-Alexandru.
Alexandi a Voda Aldea. 75-6.
Alexandra Voila, fiul Mircii, 32-4, 36, 42, 51, 91-2.
Alexandra Vodd cel Rau, 45, 93.
Alexandra, fiul lui Harvat logofAtul, 39, n. 287.
Alibeg, Mihaloglu, 76.
Almajele. vezi Halmajeie.
Amlas. 6, 11.
Amza, vezi Hamza
Anca din Coiani, 31-2, 36-8, 42.
Ancuta, fiica lui Radu Voda $erban, 37.
Andrei III, regele Ungariei, 6.
Andrei ailig-1ml, Post ban, 94.
Antonie, sfantul, 18.
Anlonie, vet canfaras 1799, p. 105.
Apor, Ladislas, Voevod al Ardealului, 7.
Aposfoli, biserica sf., 59.
Arcanii, sat, 17.
Arles, 5-7. Vezi ti Curtea de Arges.
Argeloidnu. Constantin, 97, 104.
Arghiropol, Iorgache, 106.
Arghiropol, Lucache, 106.
Armas, 22-3.
Armega, din Bascoveni, ban, 94, 101.
Amok:, manAstirea. 43, 57 n. 436.
Asian. vet ban, 102.
Atanasie, v. paharnic 1758, p. 104.
Atanasie, v. pah. 1782. p. 105.
Athos. muntele, 25, 45.
Au onomia 011eniei, 98-9.

Badea, v. comis 1537-1540, p. 85.

Badea, v. postelnic, 1541, 1544, p. 85.
voevod, vezi Radu Voda Radica.
Bahna. sat, 18, 20, 22.
Biiilesti, sat, 41-2.
Bdiesti, vezi Staico, Parvu comis, Mares.
Bal u, Matei, 97, 103.
Bill7.cianu, Constantin, 1808, p. 106-7.
Balasache, pah. 1755, p. 104.
Bdleanu, vezi Gheorghe, Ivaco, Petru, Udrea.
Bedew-t Grigore, 1716, p. 103.
Beileana, Ion, 1729, p. 103.
Beilesli, sat, 17.
Bals, vezi Craciun din....
Balla, sat, 20.
Balla, judetul de , 18.
Balieni. vezi Hrizea
bani de judet 91-5.
www.dacoromanica.ro
 -109-
bani de Mehedinti, vezi Mehedinti.
banisori, 22.
Banoue(i (Craiovestii), 28, 45, 59, 80-1, 83.
Banouita, sat, 22. -
Barbat voevod, 5-6, 8.
Barbatesti, sat, 30, 69. Vezi §i Draghici.
Barbu I Craiouescu, 20-1, 24-5. 27, 33, 46, 54, 57 8, 61, 77,
80-3, 100.
Barbu 11 Craiouescu, 29, 30, 47, 54, 58, n. 441; 68 9, 74,
78, 84, 100.
Barbu 111 Craiouescu, 29, 69, 70, 88, 91, 101.
Barbu, vistier ai vornic t 1548, ffiul lui Toma banul, 39 n.
287; 90, n. 711.
Barba, fiul lui Harvat logofat, 39 n. 287.
Barbu, fratele lui Matei Basarab, 43.
Barbu, din Leicusieni, 90.
Barbu PardianuAtilescu, 103.
Barbu Poenaru, vel ban, 102.
Barbu din Zatreni, 89, 101.
Barbuza, ban, 102.
Bdrlesti, sat, 19.
Basarab I uoctIod, 6-9, 12, 81, 83.
Basarab Voda cel Tanar (Mlad). 26, 49, 50, 52-5. 57-9, 75-8,
80. 84.
Basarab Laiot I, p. 55, 76-8.
Basarab Laiot II, p. 71-2, 84-8.
Basarab Voda, vezi Neagoe.
Basarab, pretendent 1529, p. 67.
Basarab, Nicolae. pretendent 1566, p. 91.
Bdscoueni. vezi Armega din
Bathory, Stefan, 52.
Bala, lean tataresc, 4, 16.
Beata, sat. 18.
Bela IV, regele Ungariei, 3, 4, 8, n. 31.
Belciu, ban, 89, 101.
Benga, t 1522 p. 62 n. 482.
Benga, Stanciu, 31 si n. 203.
Bengescu, Staico, 103.
Bezdead. sat, 34.
Bezerenbam. vezi Dezerenbam,
Bibescu, Stefan, 105.
Bistre(u, sat, 85.
Bistrim, manAstirea din Oltenia, 24-7, 29, 30-1, 33, 39, 4
47, 50, n. 375; 51, 57 n. 436; 59, 89.
Bobulescu, vezi Iosif.
Bogdan I, Domnul .Moldovei, 9.
Bogdcn. vornic 1511, p. 60i.
Bolan, lupta de la...., 31, '32 n. 219; 90.
Bojm, pribeag, 74.
Borberek. vezi Vurparul.
Bout, vezi Stefan.
Bozianu. vezi Calota.
Braga, vezi N eagu.
Braga voevod, 73.
Braila, 65.
Brailoiu, vezi Cornea.
Brailoiu, Barbu, 97, 103.
Brailoiu. Dumitrascu (Dositei), 103
Bran, cetatea. 15, 68.
Brancoueni, boerii din..., 39. Vezi 91 Calea, Danciu, David,
Preda, Radu.

www.dacoromanica.ro
 - 110 -
Brcincoveni, sat, 24, 39, 41, 44.
Brdncoveni, m5.nastirea, 32 n. 220.
Brancoveanu. Constantin Voda. 26, 43-4, 47. 51. 55, 81-2, 91.
Brancoveanu. Constantin. vet ban 1758. p. 104.
Brancoveanu, Grigore, 106.
Brdricoveanu, Manolache, 106.
Brancoveanu. Nicolae, 105-6.
Erdncovici. Maxim, 177. 49.
Branoti, sat, 30. 41, 69.
Brede4anu, Barbu, 52.
Bratilov, sat, 19.
Bresni(a, sat, 18, 31.
Bucov, sat, 21, n. 142.
Bncovei(, sat, 31-2, 34-7, 70. 91 2. Vezi si Stefan vet ban,
Parvu vtori clucer.
Bucsani, vezi Preda, Stoica, Tatul.
Bujoreanu, Serban, 103.
Bunea Gradi$leanu, 1706, p. 103.
Barbel ek, vezi Vurpar.
Buzesti. boierii, 95. Vezi gi Preda, Radu, Teodosie, \lad.
Cciinaicamia Craiovei. 97 8.
Calea din Brancoveni, 41-3.
Calea, sora lui Maid Basarab, 43.
Calf oglu, Alex., 105.
Caliarhi (zis si Florescu). Antonache, 104.
Caliarhi, Costache zis Chiani), 105-6.
Caligari, Vasile, 105.
Calotd. vezi Radu Calaca.
Calotd,vornic 1517, p. 67 n. 520.
Calota Bozianu, vet ban, 42-3, 94, 96, 102.
Calotd din Grad4te, ban, 101.
Caloto din Garde.Fti (probabil tot Gradiste vi acelas ca prece-
deutul). ban, 101.
Cdmpineanu. Constantin, 107.
Campulung, 5-7.
Canfacuzino, Constantin stolnicul, 51-2, 81-2.
Canfacuzino, Elena postelniceasa, 34, 37 n. 266; 38, 80.
Cantacuzino, Gheorghe, fiul lui Serban Voda, 103.
Canfacuzino, Matei. vet ban, 104.
Cantacuzino, Mihai spatarul, 51-2.
Cantacuzino, Jlihai genealogistul, 81-2, 85, 98, 105.
Cantacuzino. Parvu, vet ban, 104.
Cantacuzino, Radu comisul, 52.
Cantacuzino, Serban Voda, 54, 80, 91.
Cantacuzino, Stefan Voda, 52, 91.
Cdpitani de- jade( , 95.
Caplea. fiica lui Barbu vornic, 39 n. 287..
Caplea, fiica lui Maid. din Caracal, 32.
Caplea, fiica lui Staico log. din B5jesti, 67 n. 520.
Caplea, fiica lui \'lad Vodil Calugarul, 24 n. 142; 28 n. 176; 60
61 n. 468.
Caracal, 32. Vezi vi Matei $i. Vlasan din ,....
Caragea, Antioh, 104.
Caragea, Constantin, 105 6.
Caragea, Ion Voda, 99, 105.
Caragea, vezi Miltalcea.
Caragea. Scarlat, 105.
Carliry Orbul, 74.
Carol Robert, regele Ungariei, 7-9, 12.

www.dacoromanica.ro
Carstian, vornic, 20-1.
Cascioare, manastirea, 89 n. 703.
Casele beinesti din Craioua, 82.
Catalina, doamna lui Radu Voda cel Mare, 56 7.
Ceaurii, sat, 17.
Cerne(i, sat, 95.
Chera, armas, 1655, p. 102.
Chera, aga 1662 (poate acelas), 103.
Chesarie Halepliu, episcop Rfimnic, 81,
Chirca Rudeanu, vel ban, 96, 102-3.
Chiustendil, vezi Velbujd.
Cireselul, sat, 17.
Cisldu, sat, 63 n. 492.
Ciuperceni, sat, 21 n. 121.
Cladova, 13.
Clara Doamna, 14.
Clejani, lupta de la, 62.
Cnezate romanesti la 1247, p. 4-5.
Coada, vornic. 85-6, 89.
Cocorasti, vezi Mihalcea. Vlad.
Coiani, sat, 3.1 n. 236; 90. Vezi Anca si $erban din
Comani, vezi Vadul Comanilor.
Comcineanu, Radii, 97, 103-4.
Comosteni, sat. 32.
Conrad, conte de Talmaci, 3, 8.
Constantin, hiv vel vistier 1755 (probahil Strambeanu), P. 104.
Constantin $erban Voda, 96.
Corbeanu, vezi Teodosie, Vintilg.
Corliilel, sat, 34 n. 236; 41, 41.
Cornatel, sat. 33, 34 n. 236.
Cornei(eni. sat. 34 n. 236. Vezi Socol si Vin lila din...
Cornea Brailoiu, vel ban, 96-7, 103
Corwin, vezi Ion, Matei.
Costea, ban 1557, p. 101.
Costea, saw Costin Mihalescu). 105.
Costeni, sat, 15. Vezi Stanilii din .....
Costesti, sat, 19.
Coruna, maniastire, 33, 91 n. 751.
Coleana, sat, 42.
Cotmeana, mfmastire, 72.
Cozia, 47.
Criiciun, ban 1154. p. 19, 100.
Craciun, vel ban 1542, p. 84, 101.
Craciun din Bale, ban 1613, p. 102.
Craioua, 20-1, 28,. 54, 69, 75, 82, 88.
Cre(esti, vezi Hamza din .....
Crclulesen, vezi Kretzulescu.
Criva, sat, 20.
Crusedol, manastire 47.
Cumania, 4-5.
Curtea dc Arges, 6-8, 16, 45, 48 55 6, 63 n. 485.
Dabu din Ldcusteni, 90.
Ddmboui(a, cetatca 13.
Dan I, Domn, 16 17, 51, 75.
Dan II, Domn, 18, 51.
Dan, pretendent 1521, p. 62 n. 475; 67 n. 523.
Danciu, vel vornic 1510, p. 27 rt. 164; 60.
Danciu din Brdncoveni (tatal lui Matei Basarab). 32 3, 41 4.
Danciu Craiouescu, 20. 24 6, 58. si erata, ad p. 26 si 27.
www.dacoromanica.ro
 - 112 -
Danciu din Popesti, 44 n. 323.
Danciu Gogoasii, stolnic 1482, p. 72.
Danciu, fiul lui Tepelq, 50, 51, 59, 78.
Datco, vel ban, 19-21, 60-1, 100.
Datco, armas 1543, p. 41-4, 74.
Datco, fiul lui Vlasan din Caracal, 32, 41.
David din Brfincoveni, 43.
Dealu, manastirea, 27, 54, 58, 61.
Decapolitu, vezi Grigore.
Dediu, ban, 20, 100.
Depalta, vezi Tipaldo.
Desa, vezi Radu Verzescu din .....
Despina, Doamna, 49, 66.
Deueselu, sat, 41.
Dezerenbam (banul unguresc de Severin), 3, 83, si erata ad. p. 3.
Dia, vezi Radu din .....
Diboglu, Teodorache. 105.
Didilesti, sat, 21 n. 121; 22 n. 125.
Diicu, ban, 20, 100.
Dionisie Szecsg, ban unguresc de Severin, 8, 9 n. 39.
Dohoca, vezi Ladislas de .....
Dobra, marea baneassa, 90.
Dobriceni, vezi Stan din ......
Dobromir, vel ban, 91, 101.
Dobroucir, sat, 90.
Dobrouoe, parcalab, 31 n. 207; 39.
Doljiul, 18.
Dositei Filiti, mitropolit, 52.
Drown, ban de Severin, 18, 100.
Dragan, postelnic 1528, p. 67 n. 520; 68.
Drawn, ban 1581, p. 101.
Dragan din Glena, 102.
Drcigasani, vezi Oprea.
Draghici Craiovescu, 30, 58 n. 441; 69.
Draghici din Floresti, vornic, 34 n. 242; 38, 74 n. 594; 86.
Drcighici din Mcirgineni, vornic. 33-4.
Drcighicz Gogoasii, Domn, 72-3.
Drtighici, postelnic 1544, p. 88.
Draghici, vet. ban, 1553, p. 90, 101.
Draghici din Barbtitesti, 101.
Draghici din Valsa'nesti, 102.
Draghici, ispravnicul scaunului Craiovei, 1664, p. 95 n. 758; 103.
Draghici, spAtar 1712, p. 103.
Dragodan, pretendent 1521, p. 62 n. 475 si erata.
Dragoesti, vezi Stanciu si Tudor din .....
Drdgoi, ban de Severin, 18, 100.
Dragomir, pArcalab, 13.
Dragomir, ban 1491, p. 20, 100.
Dragomir Calugarul, pretendent 1521, p. 62.
Dragomir Colugeirul, pretendent 1521, p. 62.
Dragomir, spatar, fratele Tomii banul, 39 n. 287.
Dragomir din Hotarani, 101.
Dragomir din Luceni, 102.
Dragomir, vel ban 1612, p. 102.
Dragomiresti, sat, 24 n. 142.
Dragoslau Purcariul, pretendent 1521, p. 62 n. 475 si erata.
Dragotei Poenaru, 102.
Dragul, stolnic 1539, p. 85.
Dragul, vel ban 1545, p. 89, 101.
Dranouul, sat, 41.
Dridih, vezi Giurgiu.
www.dacoromanica.ro
 - 113
Drincea, sat, 32; riu, 34 n. 236.
Dudescu, Constantin, din sec. XVIII-lea, 104.
Dudescu, Constantin, f 1828, p. 106.
Dudescu, Nicolae, 105.
Dumitrasco, paharnic 1671, p. 103.
Dumitru, biserica Si. ...., din Craiova, 54, 82.
Dumitra Ghizdaval, ban, 19, 100.
Dumitru, paharnic 1490, p. 20-1.
Dumitru, vel ban 1546, p. 89, 101.
Dumitru, fiul lui Stan Debelul, ban 1569, p. 101.
Dumitru din Vdlcdnesti, ban, 1577, p. 92 n. 733; 101.
Dumitru, vel ban 1581, p. 92, 10t.
Dumitru Mogosescu, 51, 102.

Elhovila, sat, 18.

Emeric, voevod al Ardealului, 13.
Epotesti, sat, 41.
Fdgaras, 3, 6, 12-16, 19.
Fdntdna Tiganului, 71, 76, 85, 88.
Farcas, cnez roman, 4-5.
Fazel Ullah Rasid, scriitor persan, 3.
Fierea Leurdeanu, 102.
Filipesti, boerii, 33.
Filipescu, Dinu, 106.
Filipescu. Pana, 105.
Filiti, vezi Dositei.
Filiti, Raducanu, 98 n. 793; 99 n. 799.
Flore'cu, vezi Antonache Caliarhi.
Floresti, boerii, 34 n. 236 si n. 242. Vezi Draghici, Marin, Radu,
Stroe. Vintila.
Floresti, sat, 38.
Fotache, comis 1747, p. 104.
Fotiadi, Lambru, 52.
Furesti, sat, 70, 76.
Gaiseni, sat, 86.
Gdnescu, Barbu, 104.
Gara, vezi Nicolac de ....
Garcovul, sat, 30.
Gardesh poste rea citire pentru Gradiste), vezi Calota.
Gavriil, protul sf. Munte, 45-8, 61.
GheorghP. vel ban sub Mihai Viteazul, 94, 102.
Gheorghe din Vdloinesti, ban 1601, p. 102,
Gheorghe sau Gherghe Bdleanu, vel ban 1665, p. 103.
Gheorghe, vel sardar 1745, p. 104.
Gherachi, Alexandru, 105.
Gherachi, Costache, 105-6.
Gherghe, fratele lui Toma banul, 39 n. 287.
Gherghina, parcalab, 72 n. 573.
Gherghila, 60.
/Mica, Alexandra D. Domn 1834-1812), p. 107.
Ghica Alexandru, Sc., 107.
Ghica, Costache D., vel ban 1803, p. 106.
Ghica, Constantin D. (irate vitre1 cu precedentul), 107.
Ghica, Constantin Gr., beizadea, 107.
Ghica, Dumitrache, 105.
Ghica, Grigore Voda, 1660-4, p. 95.
Ghica, Grigore Voda, 1733-5, p. 52.
8
www.dacoromanica.ro
 - 114 -
Ghica, Grigore \'odd, 1822-8. p. 100, 106.
Ghica, Scarlat, p. 105.
Ghiorma I din Dipaliti), v. postelnic 1563, p. 91, 101.
Ghiormu ll Alexeanu), v. ban 1646, p. 102.
Ghiura, logofat, 19.
Ghizdaudt, vezi Dumitru.
Giani-Rosetti, Manole, 104 5.
Gianoglu, Dumitrache, 104-5.
Giurgiu, 60, 65.
Glauacioc, manastirea, 27 n. 168; 32-3, I t. 54, 58.
Glenn, sau Glina, vezi DrAgan si Petra din
Glogooa, sat, 50 n. 372. Vezi Stanciu din ..
Glogoveanu, Ion, 105.
Glogoueanu, Matei, 103.
Godon (Radu VodA. Negru), 15.
Gogoasii, vezi Danciu si DrAghici.
Golescu, Radii, consilier 1718, p. 103.
Golescu, Radu, vel ban 1813, p. 106.
Golesti, boerii, 34. Vezi Albu, lvasco, Neac'a, Bath'.
Gorjiul, 5-6, 17, 19, 21.
Gouora, manastirea, 48, 72
Gradiste, vezi Calord din .....
Grecianu, Grigore, vet ban, 101.
Grigore Decapolitul, 46 11. 312.
Grumazi, lupta de la ..... , 63.
Gubaui, lupla de la , 62.

Halepliu, vezi Chesarie.

Halmajul, sat, 34 ii. 236; 35.
Hamza, boer, 1494, p. 24 si erata ad. pag. 24 si 3L
Hamza din Obislay. 31 n. 203; 42. 69, 88, 101,
Hamza din Cretesti, 101,
Hangerli, Alex., 105.
Hangerli, Dimitrie, 105.
Hangerli, Nicolac, 105.
Haruat logolatul, 39, 42.
Haruatesti, sat, 41 2.
Hateg, 4, 6 n. 19.
Ilierea, vezi Fierea.
Ilotdrani, vezi Dragasani p Panait din
Hrisoscoteo, Ianache, 104-5.
Hrizea, de la Balteni, 102.
Hrusana Craiovescu, 25, 27.
Hurezi, manastirea, 47, 55.
Hurezi, vezi Mihnea din .....
falomita, riul, 13.
/acsici, Dimitrie, 28 n. 176.
lamandi, stolnic 1761, p. 104.
lanculeo, C., 104.
lanachi. vet spatar 1740, p. 101.
lanache, clucer za arie 1745, p. 101.
lane, epirotul, unehiul lui Mihai Viteazul, 92-3, 101-2.
lane. capitan 1681, p. 103.
Ibrahim pasa, 1525, p. 62 n. 477.
/cat:in, 11.
Ilarion Gheorghiadi, episcop de Arges, 52.
!loved, sat, 18.
loan de Tdlmaci, 6.
Mania, cavalerii, 4-6.

www.dacoromanica.ro
 - 115 -
Ion, cncaz roman la 1247, p. 4-5.
/on Corvin, 17.
lordache, vel varnes 1740, p. 104.
losif Bobulescu, episcop, 4 n. 8.
losif, comis 1741, p. 104 n. 10.
1psilanti, Alexandru VodA, 83.
Ispravnicii scaunului Craiouei, 93, 97.
Ivan, pribeag, 74 si erata, ad p. 74.
Ivan, postelnic, soul Margii, Iiicci lui Matci din Caracas, J1,
34, 37.
Juan, vataf 1670, p. 103.
law° Baleanu, 1624, 1630, p. 102.
Masco Golescu, vornic, 33 4.
!wont Tiganului, vezi Fanlana Tiganului.
Jales, judetul, 17 19, 21.
Jarcourit, sat, 18.
Jidostita, sat, 15, 18.
Jilscogo tory, vezi Targu Jiului.
Jiul, judetul, 17.

Kemeny, 67 n. 520; 70 11. 551 si 556.

Kretzulescu, Constantin, vel ban 1755, p. 104.
Kretzulescu, Constantin, vel ban 1814, p. 106 7.
Kretzulescu, Manolache, vel ban 180,3, p. 106.
Kretzulescu, Toma, vel ban 1761, p. 10-1-5.
Ldcusleni, vezi Barbu, Dabu, Stan, Vod'd, din .....
Lacusteanu, Vasile, 105.
Ladislas Curnanal, rege al Ungarici, 5.
Ladislas de Doboca, 13.
Lahovari, Manolache, 106.
Laiot Basarab, vezi Basarab Laiot.
Layk, vezi Vlaicu Voda.
Larnbrino, Manolache, 104.
Lapati, Iorgache, 105.
La(co, ban 1577, p. 101.
Laudat, boor t 1529, p. 68.
Lauda, clucer, t 1533, p. 68 n. 536.
Lauren(iu, ban unguresc de Severin, 5.
Leurda, sat, 17.
Leurdeanu, vezi Ficrea.
Litovoi, voevod, 4 6, 8.
Loin!, 7.
Lovistea, 3, 5-8, 11.
Lucaci, ban de Severin, 18, 100.
Luceni, vezi Dragomir din .....
Ludovic cel Mare, regele Ungarici, 9-11, 14, /16.
Ludovic II, regele Ungariei, 48, 63.
Lupu din Vravor, 101.
Miicesul, sat, 31-2, 37.
Maciova, vezi Nicolae de G-ara.
Maglavitu, sat, 22 n. 125.
illiigureni, sat, 24 n. 142.
Mailat, Stefan, 52 n. 397; 69.
Manerstirea, sal, 34 n. 236.
Manea, vistier 1483, p. 20.
Manea, stolnic 1673, p. 103.
www.dacoromanica.ro
 -116 -
Mario, Iordache, 104.
Mario, Mihail. 106.
Manole, Munteanul, 88.
Manole, Pribeagul, 71.
Manta, vel ban, 94, 102.
Manul, vet ban 1658, p. 103.
Mara, fiica lui Harvat logofAt, 39 n. 287.
illcireisesti, sat, 19.
Marcea, postelnic 1512, p. 31, 34 n. 214.
Marcea postelnic of $iloae, 1560, p. 34-7.
Marco, fiul lui Radu Vodg. Paisie, 50.
Mares Bcijescu, 96, 103.
Marga, sora lui Parvu II Craiovescu, 31.
Marga. fiica lui Matei din Caracal, 31-5, 37, 42. 44.
Miirgineni, sat, 24 n. 142. Boerii din , 33, 34 si n. 242,
Vczi Draghici ai Udriste.
Maria, sotia lui Basarab VodA cel Tana'. (Mlad), 30.
Maria, sotia lui $erban banul, 30.
Maria, sotia lui VlAsan din Caracal, 32.
Maria din Floresti, 38.
Narita, riul, 14, 17.
Marmurile, sat. 31-2, 37, 41-2, 44.
Motet Corwin, 76.
Matei din Caracal, ban, 31-3, 35, 37, 42, 44, 90, 10r.
Matei, mitropolitul Mirelor, 46.
Matei din Brdncoveni, paharnic (viitorul Matei Basarab), 41.
Matei Basarab, Domn, 22 n. 128; 29, 33, 41, 43-4, 15-5, 80,
82 3. 91.
Maurocordat, Nicolae Voda, 52.
illavrocordat. Gheorghe, vel ban, 106 n. 21.
Mehedinti, judettil, 5, 12, 17, 19-23, 66.
Mehedinfi, bani de ...... , 22, 60, 94-5.
Mehmet pasa. 1512, p. 61.
Mehmet beg, 1521, p. 62-3, 67.
Afield, ban 1579, p. 101.
Miheiesti, vezi Parvu din ......
Mihai, tar din Vidin, 7.
Mihai, ban 1552, p. 89 n. 710; i0i.
Mihat, ban 1569, p. 91-2, 'OE
Mihai Viteazul, 22, 42, 45, 53, 92-3, 101-2.
Mihat din Targsor, 53.
Mihai, Mihali, sau Mihalcea, vel ban, vezi Mihalcea.
Mihat Dascedul, ispravnic scaunului Craiovei, 102.
Mihalache, pitar 1815, p. 98 n. 793.
Mihalcea, Pribeagul, 71, 86, 88.
Mihalcea, Mihali. sau Mihai, Caragea, vel ban, 91-2, 94, 102.
vezi Costea.
Milialoglu, vezi Alibeg 9i Scanderbeg.
Mihnea VodA cel Rau, 21 n. 140; 45, 48, 51 n. 384; 53,
58-60, 64, 77-8.
Mihnea Vorld Turcilul, 22. 33, 35, 42. 92-3.
Mihnea din Hurezi, ban, 101.
Miho Racotd, vet ban, 102.
Milescu, vezi Barbu Paraianu.
Mircea Vodld cel &With, 16-18. 51, 75.
Mircea, fiul lui Mihnea Cotta cei Rau, 60, 62.
Mircea Vodd Ciobanul, 50 n. 379; 51, 56, 79, 87, 89 91.
Mirelor, mitropolia, vezi Matei.
Mislea, manastirea, 74, 81, 88.
Mogos banul, 19, 100.
Mogosescu, vezi Dumitru.
www.dacoromanica.ro
 -117 -
Noise Vodci, 29, 54, 66 n. 513; 67-9, 76, 78-9, 80. 85.
Moruzi, Georghe, vel ban, 104.
Moruzi, Ianache, vel ban, 105.
Mo(ea, fiul lui Harvat logofat, 39 n. 287.
Motru, judetul, 18, 21. Raul, 8, 17-19. MAnAstirea, 39 n. 286.
Murat, ispravnic scaunului Craiovei, 102.
Mu,Fceltd, sat, 89.
Mustafa pa,Fa, 1525, p. 62 n. 177

Nasturel, Constantin, vel ban, 104.

Nasturel, vezi Radu.
Nasturel, $erban, vel ban, 103.
Neacsa, fiica lui Harvat logofat, 39.
Neacsa din Gole.Fti, 43.
Neac.Fu, sat, 55 6.
Neaga Craiouescu, 25-6, 48, 57-8.
Neaga, mama lui Neagu Voda (aceeas), 48-9, 53.
Neaga, Doamna, 51 n. 382.
Neagoe de la Craiwya, 24, 27-8, 49, 83-4.
Neagoe al lui Borcea, boer 1467, p. 27 n. 171.
Neagoe al lui Radu, boer 1467, p. 27 n. 171.
Neagoe Voda, zis Basarab Voda, 24 n. 140; 25-9, 31. 33-5,
37. 39, 44 9, 50, 52-3, 53, 58,, 60-2, 66-7, 75, 78, 80, 84.
Neagoe, vet vistier 1526, vel vornic 1529, p. 66 n. 516; 67 si
n. 520; 68, 89.
Neagoe, vel ban 1560, p. 36, 90, MI.
Neagoe, pretendent 1633, p. 53 si erata, ad. p. 53.
Neagoe Sacuianu, vel ban 1678, p. 103.
Neagu, vel vornic 1467, p. 27 n. 171.
Neagu, postelnic 1490, p. 20.
Neagu Braga. 1520, p. 73 n. 578.
Neagu, vel ban. ginerele lui Mircea VodA Ciobanul, 90.
Nedeia, sat. 41, .69, 74.
Negoescu, Pana, vel ban, 103.
Negooti, vezi Stanciu din .....
Negoslava Craiouescu, 26.
Negri, Teodorache, 105.
Negru Voda, 10, 81.
Negu(a Craiouescu, 25-6.
Nenciulescu, Alexandru, 100, 107.
Nica, armas 1570, p. 34-7.
Nica, vataf 1668, p. 103.
Nicodim, cuviosul, 4, 16.
Nicolae de Talmaci, 6.
Nicolae, voevod at Ardealului. 13.
Nicolae de Gara, ban de Maciova. 13.
Nicolae, epirot. vel postelnic 1799, p. 105.
Nicolae- Alexandru Basarab, Domn, 9 10, 12, 14.
Nicolae-Pairwu Vonrcl, fin! lui Mihai Viteazul, 94 n. 751.
Nicopole, 63, 71, 85, 87-8.
Ni /on, patriarh C-pol, 28, 45, 58. 01.
Nistor Ureche, vel ban 1602, p. 102.
Nouaci, sal, 19.
Obedeanu, Constantin. setrar 1740, p. 104.
Obedeanu, Nicolae. 1716, p. 97.
Obislau, vezi Hamza din .....
Ocnele Mari, 5.
Olahu, Nicolae, 56 n. 428; 70 n. 559; 71-3, 79.
0/t/////i. Cara. 3, 19.
www.dacoromanica.ro
 - 118 --
Oprea din Drciglisani, ban, 92, 94, 101.
OHO, sat, 11.
Orsova, 15, 16 n, 92.
Os/u, ban unguresc de Severin, 4.
Ostermager, Hieronimus, 87. Vezi Kemeny.
Otetelisanu, Constantin, 1705, p. 103.
Oxapie, aga, 32.

Pealure din Seicueni, ban 1618, p. 102.

Pahomie calugirul (Barbu 1. Craiovescu), 26, 29.
Pdianu, Barbu, 104.
Paindur, vezi Vasile.
Paisie, vezi Rain Voda Paisie.
Pand, ban 1551, p. 89, 101.
Panait din Hold-rani, 102.
Pupae, Ionita, 105.
Pardianzi, vezi Barbu 9i Preda.
Pareiu, sat, 22.
Pdrscoueanu, Stefan, consilier 1729, p. 103.
Pdrscoueanu, Stefan. fit]] precedentului, vel ban 1772 4, 105.
Partenie, episcop de Hamitic 1764-1770, p. 4.
Parvu I Craiouescu, vornic, 20, 24-9, 31, 36, 38, 16 s, 53,
57 8. 60, 62, 77, 80.
Parvu II Craiouescu, vet ban, 2:1, 30-1, 33. 35 7, 47, 49, 63.
65 8. 100.
Pdrvu din Beticsti. comis, 28 n. 176.
Paruu de la Bucoviit, vtori clucer, 32-3, 34 it. 215; 92.
Parvu de la Alihdesti, ban 1618, p. 102.
Patra.scu Voila cel Ban. 31 2, 42, 50.
Peitrascu din Seaca, ban. 102.
Paulache, vel spatar 1758, p. 104.
Peia, portal.. 39.
Peril, vezi Teodosie din ....
Perisoru, sat. 32 3.
Petru, vice voevod al Ardealului, 13.
Petru de la Arges, vezi Paisie.
Petra Voda cel Tancir, lint lui Mircea Voda Ciobanul, 31, 51,
56, 90.
Petra Voda $clziopa, 51 n. 389.
Petra Voda Cercel, 32, 92.
Petra din Beileni, ban, 101.
Petra din Glena, ban, 102.
Petru, clucer zaharie 1747, p. 104.
Pietro,Fani, vezi Stanciu Toma banul.
Piscani, vezi Vlaicu logo fat.
Pldviceni, sat, 24.
Plostina, sat, 17, 19. 21 n. 121.
Poenari, sat, 7; cetate, 63 n. 487.
Poenaru, vezi Barbu Si Dragoth.
Poiana Urdti, vezi UrAti.
Poiastea, sat. 33.
Ponorelu, sat, 20.
Pop, Zenovie, 52.
Popesti. vezi Dancitt din ....
Porta, Nicolae de, 103.
Posa, ban de Severin, erata, ad p. 3.
Potlogi, 32.
Prauat, ban 1540, p. 84, IN.
Preda Craiouescu. vel ban, 28-9, 46-7, 49. 55, 61-2.
Preda, stolnic 1546, p. 89.
www.dacoromanica.ro
 - 119 --
Freda din ntarani. postelnic, 51 n. 382.
Preda Buzescu, vel ban, 96, 102.
Preda Brdncoveanu, vel ban, 103.
Preda Bucsanu, vel ban, 103.
Preda Pdrdianu, capitan 1658, p. 103.
Preda Zdtreanu, vataf banesc, 103.
Prisiceanu, Matache. 98 n. 793.
Purcariu, vezi Dragoslay.
itacotti, vezi Mato.
Racouiha, sat, 94 11. 751.
Racovita Dumitrasco, vel ban, 105.
Racovitd, Dumilrache, vel ban, 106.
Radano (Radu Voda I, Negru). 15.
Radovan, sat, 94 n. 751.
Rad Voda I Negru), 15 16, 8i
Rad I'odci eel Frumos, 76.
Rad Vodd cel Mare, 21, 26-7, 45, 50. .51 n. 384; 51 9, 63,
69, 72 n. 573; 75, 77, 84. 91.
Radu Voda de la Alumati, 50 n. 379; 52 n. 397; 56, 62-7,
78, 89.
Radu Vodd Beiclica. 50 n. 379; 55-7. 62 5, 66 n. 512; 78.
Radu Vodd Paisie, 31 n. 211; 41, 50, 56, 70-4, 76, 78. 84-8,
90-1.
Radu Vodii Calugeirul, vezi Radu Von Paisie.
Radu Vodci Die, 1552 3, p. 90.
Radu Vodd $erban, 36-8, 41, 46, 54 -5. Sofia sa Elena, 36,
38. 80 1, 91.
Radu Vodci Mihnea, 53.
Radu Caloca (Calota). ban de Severin, 18, 100.
Radu Craiouescu, postelnic, 24 5, 27 8 34 8.
Radu, ban de Mehedinti 1511, p. 60, 100.
Radu, vel ban 1529, p. 68, 100.
Radu Golescu, vistier, 1530, 1544. p. 85. 88.
Radu, comis, fi 1545, p. 89.
Radu, vel slolnic 1557, p. 42.
Radu postelnic, tatal lui Radu Voda $erban, 36.
Radu postelnic, finl lui Matei din Caracal, 31, 37.
Radii postelnic. din Caracal 9i BrAncoveni, fiul lui Vlasan, 32,
34, 41, 43.
Radu Verzescu din Desa), ban pc la 1570 p. rOi.
Radu din Dia, ban 1577, p. TOL.
Radu, comis 1582, p. 42.
Radii Florescu, fi 1604, p. 38.
Radii Buzescu, vel clucer sub Mihai Viteazfil. 96.
Radii Buzescu, vel. ban 1633. p. 102.
Radu Niisturel. vel ban 1716, p. 103.
Radu Popescu Ilfov). vel ban 1664, p. 103.
Radii Popescu Caridi) vel ban 1716, .p. 103.
Radu, vel aga 1745, p. 104.
Rallet. Dumitrache, 107.
Rallet, Isaac, 105-6.
Ramadan, Iordache, 104.
Rtimnicu Valcii, 67.
Rat, Gheorghe, 94 n. 754.
Rat, Giurgi, 94 n. 754.
Razu, Grigore. 105.
Recica Dabului, sal, 43.
/?odan Radu Voda I. Negru), 15.
Romaniti. Grigore, 106.

www.dacoromanica.ro
 - 120 --
Romania, Manolache, 105
Roseti, loan, 104.
Rosati, Scar lat, 107 si erata.
Rosiuia, sat, 21 n. 121.
Roxandra, fiica ltd Neagoe VodA, 56, 66, 67 n. 523.
Rucar, lupta de Ia, 63 n. 488; 65 n. 500.
Rudeanu, vezi Chirca.
Rune'', sat, 19.
Rusii de Vede, 21 n. 142.

&ice le, sat, 6, It.

Sticuehi. vezi Neago. si Mitre din .....
Sadova, 29.
Salomia ccilugarita (Negoslava Craiovescu), 26,
Samurcas, Constantin, 106.
Samurcas, Constantin, fiul, 106.
Samurcas, Ion, 106.
Sava, ban, 94. 101 2.
Scanaui, Nicolae, 106.
Scanderbeg, Alihaloglu, 76.
Seaca, vezi 136trasco din .....
Selagiu, con tele de ..... , 6-7.
Seneslau, voevod roman 1247, p. 5.
Seuerin, Cara, 4-12, 14 -17, 20, 94, 96.
Several, cetatea, 8-10, 12 -13, 15-16, 18, 65, 83.
Skier, ban, 102.
Sigismund, imparal, rege al Ungariei, 17.
Slatina, 62-3, 69.
Slugearoglu, Costache, 105.
slugi banesti, 22.
Snagov, 26.
Socol din Cornateni, 38.
Spahiul din VOlsdnesti, vel ban. 102.
Spinisoara, lupta de la, 62 n. 475.
Staico, logofatul, din Bajesti, 20I, 24 si n. 42; 28 n. 176:
67 n. 520; 89.
Staico, comis 1535, p. 71 n. 594.
Staico, vel vornic 1537 - 1544, p. 85.
Stan, ban de Tismana, 19, 100.
Stan, stolnic al banului, 1520, p. 100.
Stan Debelul (eel Gros). 91.
Stan, vel ban 1546 -1553, p. 89; 90, 101.
Stan din Dobriceni, ban, 102.
Stan din Lacusteni, postelnic 1655, p. 90.
Stan, vAtaf 1661, p. 103.
Stan, logofat 1680, p. 103.
Stan, vornic 1701, p. 103.
Stana, fiica lui Neagoe Voda, 48-9, 66.
Stanca, sotia lui Alatei din Caracal. 31-2.
Stanca, mama lui Matei Basarab, 43.
Stanca, Doamna lui Alihal Vileazul, 45.
Stanciu de la Glogoua, 1482, p. 50 si n. 372.
Stanciu Benga, spatar, 31 si n. 203; 42.
Stanciu, comis pe Ia 1530, p. 41 si n. 289.
Stanciu, ban 1540, p. 81, 101.
Stanciu, vel postelnic 1542-4, p. 86.
Stanciu din Petrosani si Negoesti, fiul lui Toma banul, 39 n.
287; 87, 90 n. 7ii.
Stanciu, v. vistier, f 1544 (probabil acelas), 84-5.
Stanciu din Drcigoesti, ban, 73 n. 581; 100.

www.dacoromanica.ro
 - 121 -
Stanciu, vel postelnic 1603, vel paharnic 1607, p. 43
Stcinesti, mandstire, in Valcea, 19.
Stanesti, biserica din, Prahova, 73 n. 584.
SIdnilei, ban de Severin, 18, 100.
Stdnill, vornic 1553, p. 39 rt. 287; 79.
Sldnild din Costeni, ban 1599, p. 102.
Stoene.Fti, sat, 13.
Stoica, ban 1546, p. 89, 101.
Stoica Bncsanu, din Merisani, ban, 102.
Sloicea, ban 1557, p. 90, 101.
slolnicul banului, 23, 99.
Strdmbeanu, Constantin, 103-4.
Stramtul, sat, 19.
Strasimir, tar din Vidin, 10 -11, 14.
Slrehaia, 19, 22, 83.
Strbe, spatar 1490, p. 20.
Stroe, spatar 1536, 1544, p. 85---7.
Stroe, vel pah. 1536-9, p. 87.
Stroe, Pribeagul (acelas), 71, 85, 87.
Stroe, din Floresti, vel ban (acelas), t 1544, p. 86, 88, 101.
Stroe, clucer 1656, p. 102.
Sturza, Dumitrasco, vel ban 1760, p. 101.
Sutzo, Costache, 1791, p. 105.
Sutzo, Costache, 181'6, p. 106.
Sutzo, Iorgache, 1785, p. 105.
Sutzo, Ghcorghe, 1819, p. 106.
Sutzo. Nicolae, 1817, p. 106.

$erban, vel ban, 30, 36, 67, 69, 70-1, 81, 87-8, 101.
Serban I de la Coiani, postelnic, 36.
Serban II de la Coiani, postelnic (viitorul Radu Voda 8er-
ban). 36.
,5ipot, sat, 19.
Si$man, tar din Tarnova, 11.
Sistou, 63.
Sitoae, sat, 35.
Sitoae, vezi Marcea si Velica din .....
Stefan Vodd Surdul, 1591-2, p. 41, 93.
Stefan banal, vezi Stan vel ban.
Stefan de la Bucoud(, vel clucer, vel ban, 32 3, 31 n. 215; 92.
Stefan Bout, vel ban, 102.
Stefan ieromonahul 1839, p. 4 n. 3.
Steldnita Vodd al Moldovei, 49, 66.
Stefeni, lupta de la, 62.
Stirbei Badea, 1759, p. 104.
Stirbei Constantin, vel ban, 103.
Stirbei Ilie. 103.
TtIlmaci, sat, 6, 8.
Tdmna, sat, 41.
Tdmpeni, sat, 41.
Torgouiste, 29, 62, 76.
Torgsor, vezi Mihai si Tudora din
Tdrgu 'Mid. 17, 21, 83.
Tdrnoua, 11.
Teildrani, vezi Preda din .....
Tatari, 8, 16.
Tatul, vel ban 1524, p. 65.
Taint, vel logofat 1540-4, p. 85-6.
Tatul din Bucsani, logorat 1574, p. 39 n. 287: 90 n. 711.
Teodosie Vodd, fiat lui Neagoe Vod.1, 29, 46, 48. 611 61, 78.
www.dacoromanica.ro
 7- 122 -
Tcodosie din Peris, vel ban, 67 n. 520; 89, 101.
Teodo.sie, fiul lui Coada vomicul, 89 n. 707.
Teodosie Corbeanu-Buzescu, vet ban 1637, p. 102.
Tercz, cetatea, vezi Bran.
Tihomir, tatal lui Basarab I, p. 6.
Tilisca, sat, 11.
Timisoara, 9-10.
Tipaldo, Ioan, 106.
Tismana, 15-17, 19 20, 22, 24, 27, 83.
Tinoasa, riu in Teleorman, 34-7.
Tonic! banal, 39 n. 287; 69, 71, 73, 81, 88, 90 n. 711; 101.
Topana, sat, 55-6.
Topesti, sat, 22.
Topliceanu, Stefan. 104.
Topolnita, 15.
Tosirchi (?). vel comis 1740, p. 104.
Tovoi, vataff 1653, p. 102.
Trapezunda, Stefan, vel ban 1753, p. 101.
Tudor logotett, din Deagoesti, 73.
Tudor, ban pe la 1560, p, 101.
Tudor, ban in vremea lui Mihai Viteazul, 91 n. 751; 102
Tudor, ban 1636, p. 102.
Ted ore din Tdrgsor, 53.
Tunusli, fratii, 85.
Turchfest, ceta tea. vezi Bran.
Turcinesti, sat, 17.
Tutana, mangstirea, 92.
Tepelus, vezi Basarab Voda cel Tanar (Mlad.).
Udrea Baleanu, vel ban, 94, 102.
Udriste din illcirgineni, vet vistier, 85, 88-9.
Urtriste din Illcirgineni, ban 1581, p. 101.
Urati, sat, 31 n. 211; 85.
Urzica, sat, 41.
Vdcarescu Barbu I, vel ban, 104.
17.4c4rescu, Barbu II, vell)ain1106-7.
Veiciirescu. Enhchita, vet ban,106.
Vdcarescu, Nicolae. 106.
Vdcarescu, Stefan, vel ban, 104.
Vadat Cumanilor. 22 n. 125.
I'd !can, vama, 22.
VOIcanesti, vezi Dumitru si Gheorghe din .....
Vdlcea, ban 1550, p. 89, 101.
Vadsiinegli. vezi Draghici qi Spahiul din ....,
Varlaam, Constantin, vel ban, 102.
Varna, 11.
Varlopu, sat, 35.
Vasile Paindur, vet ban, 102.
Vatafi, 22, 97-9.
l'e/bujd, lupta de la, 8.
Velica din $iloae, sotia lui Rade Craiovescu, 25, 27. 31 6, 38.
Ventura, Grigore, 106.
Verbila, schitul, 39 n. 287; 73, 861 -8.
Verzescu. vezi Radu Verzescu din Desa.
Vidin, 10-11. 13 i4.
Vieros, mgnastirea, 34.
Viisoara, 29 30, 47, 69.
www.dacoromanica.ro
 --123 -
Vinti ld Florescu, vel logofat 1489, p. 38.
Vintild, comis f 1545, To. 89.
Vinfild, vornic 1525, p. 74 n. 594.
Vintild Florescu din Corndieni, vel vornic 1548, 1550, p. 90
n. 711.
Vintild din Cornideni, ban 1583, 1602 p. 101 si erata, ad. p. 102
Vintild Florescu (Cornateanu) din sec. XVII-lea, p. 38 n. 278.
Vintila Bucsanu. vel ban 1672, p. 103.
Vintild Corbeanu, vel ban 1688, p. 96, 103.
Vin(ul, cetate, 68.
Visegrad, 10.
Vlad, pretendent 1396, p. 17.
Vlad Vodd Dracul, 18, 50, 75-7.
Vlad Todd repes, 59, 75---6.
Vlad Vodd Cdlugdrul, 20-1, 24, 26 7, 30 n. 196; 50, 54, 57-9,
67 n. 520; 84. 89, 91.
Vlad Vodd Vlcidut, 48, 54, 59-61, 64, 68 n. 526; 69, 78.
Vlad Vodd Innecatul, 30, 58 n. 411: 68 n. 526; 69, 88.
Vlad Yodel Vintild, 30-1, 56, 69 72, 73 n. 578; 76, 88.
Vlad, fiul lui Tepes, 1495, p. 53 n. 407.
Vlad, vornicul, p. 53 n. 407.
Vlad, fiul lui Radu Voda Paisie, 50.
Vlad, fiul lui Mircea Vodd Ciobanul, 56.
Vlad Buzescu, ban, 71, 101.
Vlad, ban 1556, p. 90, 101.
Vlad din Cocordsti, ban, t 1577, p. 101.
Wad, spAtar 1672. p. 103.
Vlcidaia, sotia lui Vldsan logorat, 30-1.
Wadeni, sat, 41.
Vladimiresti, sat, 38.
Vladislav I voevod. 10-16, 18.
Vlachs tau II uoevod, 27 8, 50 n. 375; 63 n. 492.
V1adislau III voeuod, 51 n. 384; 55, 62 n. 475; 63 $i n. 492;
64-5, 68, 78.
Vlaicu Vodd, vezi Vladislav I.
Vlaicu, hoer pe la 1520, p. 66.
Vlaicu, clucer 1531, p. 69.
Vlaicu, logofat din Piscani, t 1540, p. 71, 73-1, 84.
Vldsan, vet. logotat t 1535, p. 30 1, 69, 70, 72.
Vldsan, vel toga,. 1548-9, p. 32 n. 219.
Vldsan din Caracal, 31 2, 37, 42-4.
Vlasteli, 78.
VlastO, Grigore, 103.
Vodd, din LAcusteni, ban, 102.
Vodila, mandstirea, .15, 17-18.
Vornici de jade(, 95.
Vrduor, vezi Lupu din .....
Vurparul, cetate, 68.

Xenoion, manastirea, 24.

Zaharia, ban 1631, p. 95 n. 759.
Zapolia, loan, 65.
Zatreanu, Ion, capital]. 1716, p. 103.
Zdtreni, vezi Barbu ai Preda din .....
Zeurin, vezi Severin.
Zoaykuch, despot de Varna, 11.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro