Subiectul I (42 de puncte)

Doină, doină, cântic dulce!

Când te-aud nu m-aș mai duce!
Doină, doină, viers cu foc!
Când răsuni eu stau în loc.

Bate vânt de primăvară,

Eu cânt doina pe afară,
De mă-ngân cu florile
Și privighetorile.

Vine iarna viscoloasă,

Eu cânt doina-nchis în casă.
De-mi mai mângâi zilele,
Zilele si nopțile.

Frunza-n codru cât învie,

Doina cânt de voinicie,
Cade frunza gios în vale,
Eu cânt doina cea de jale.

Doina zic, doina suspin,

Tot cu doina mă mai țin.
Doina cânt, doina șoptesc,
Tot cu doina viețuiesc.

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul potrivit pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: dulce, răsuni. 4 puncte
2. Transcrie două cuvinte cu diftongi diferiţi din strofa a treia. 4 puncte
3. Explică rolul cratimei în secvenţa: De mă-ngân cu florile...
4 puncte
4. Identifică două figuri de stil diferite din textul dat. 4
puncte
5. Ilustrează două caracteristici ale genului liric care apar în textul dat. 4 puncte
6. Indică tipul rimei şi măsura versurilor din ultima strofă a textului dat. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa textului dat la specia doina.
16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinţi patru caracteristici ale speciei doina;
– să ilustrezi două caracteristici ale speciei doina, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
- să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Pe drumul care leagă Alexandria de Bucureşti, chiar în apropiere de intrarea în reşedinţa de judeţ a Teleormanului,
ascunsă între bălării, pe terenurile unei societăţi agricole private, zace o bijuterie arhitecturală: capela Stella Maris, copie
fidelă a capelei ridicate de Regina Maria la Balcic. Pe şoseaua europeană 70, drum intens circulat, trec zilnic sute de şoferi.
Din depărtare se zăreşte turla lăcaşului de cult unicat, însă drum de acces către capelă nu există. O poartă ruginită şi nişte
ziduri dărăpănate la marginea şoselei sunt semn că proprietatea este privată şi capela a cărei frumuseţe poate stârni interes
din şosea rămâne, deocamdată, interzisă trecătorilor. Capela cunoscută sub numele de „Stella Maris de la Vităneşti” este
monument istoric şi face parte dintr-un ansamblu arhitectural, în care intră şi casa în care s-a născut filosoful Constantin
Noica, imobil aflat, de asemenea, abandonat şi captiv pe terenurile societăţii private.
Istoria capelei se leagă de numele Reginei Maria şi de numele celebrei familii boiereşti Antonescu din Vităneşti.[...]
Antonescu a fost unul dintre apropiaţii Reginei Maria. Împreună cu soţia sa, Eliza, politicianul a dorit să ridice pe moşia
sa de la Vităneşti o capelă după modelul capelei Reginei Maria de la Balcic. A primit planurile capelei regale Stella Maris şi
în 1936 a demarat construcţia bijuteriei arhitecturale, unicat în România. Capela este o construcţie specială, având doar
naos şi altar. Absida altarului este tipic bizantină, ca şi restul clădirii. Interiorul este în întregime îmbrăcat în frescă, iar
picturile originale s-au păstrat în timp. Frescele exterioare ale capelei nu s-au mai păstrat, iar picturile originale din exterior
se disting astăzi destul de greu. Capela de la Vităneşti a fost construită din cărămidă spre deosebire de capela reginei de la
Balcic care a fost făcută din piatră.
(Povestea capelei Stella Maris de la Vităneşti, copie a lăcaşului Reginei Maria de la Balcic , text preluat de
pe site-ul http://teleorman.comisarul.ro)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– locul unde se află capela ridicată de Regina Maria, modelul pentru capela Stella Maris;
– anul în care a început construcţia capelei Stella Maris. 4 puncte
2. Notează o deosebire dintre capela de la Vităneşti şi capela de la Balcic. 4
puncte
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Istoria capelei se leagă de numele
Reginei Maria şi de numele celebrei familii boiereşti Antonescu din Vităneşti. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa următoare, menţionând partea de vorbire prin care se
exprimă: Capela cunoscută sub numele de „Stella Maris de la Vităneşti” este monument istoric şi face parte dintr-un
ansamblu arhitectural, în care intră şi casa în care s-a născut filosoful Constantin Noica... 4
puncte
5. Realizează expansiunea cuvântului subliniat în enunţul următor, apoi notează tipul propoziţiei subordonate obţinute:
Frescele exterioare ale capelei nu s-au mai păstrat, iar picturile originale din exterior se disting astăzi destul de greu.
4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin
conjuncţia subordonatoare că. 4 puncte

B. Redactează, în 150 – 300 de cuvinte, o compunere în care să prezinţi o întâmplare reală sau imaginară din timpul unei
vacanţe.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale cadrului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă!
Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de
comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.; aşezarea corectă a textului
în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1p.).
Subiectul I (42 de puncte)

Foaie verde mărăcine

Aoileu, frate peline,
Amărâtă-i frunza-n tine,
Ca şi inimioara-n mine;
Inimioară ca la mine
Nu mai da, Doamne, pe lume.
Căci destul mi-ai dat-o mie
Din mica copilărie;
Umblu ziua de dor beat
Seara când mă culc în pat
Nu pot să mă odihnesc
Gândurile mă muncesc.
Câte zile-s într-un an
Atâtea necazuri am!
Plânge inimioara-n mine
Ca-n copilul de trei zile;
Copilul plânge şi tace
Că are cin-să-l împace,
Dar pe mine n-are cine
Că sunt străior pe lume;
Străin sunt ca pasărea,
Milă de la nimenea.

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul potrivit pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor subliniate în textul dat: mine, dor. 4 puncte
2. Transcrie un cuvânt cu triftong şi un cuvânt cu diftong din textul dat. 4 puncte
3. Explică formarea unui cuvânt derivat şi a unui cuvânt obţinut prin conversiune din textul dat . 4
puncte
4. Identifică două figuri de stil diferite din textul dat. 4
puncte
5. Ilustrează două caracteristici ale genului liric care apar în textul dat. 4 puncte
6. Indică tipul rimei şi măsura versurilor din primele patru versuri ale textului dat. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa textului dat la specia doina.
16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinţi patru caracteristici ale speciei doina;
– să ilustrezi două caracteristici ale speciei doina, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
- să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Călătoriile cu familia, de când eram eu mică, erau o plăcere. Dar, în acela și timp, modul meu de atunci de a privi
lumea era sensibil diferit de cel al părin ților – cu care, altfel, mă în țelegeam în mai toate.
Ei voiau să facă totul comme il faut (*cum trebuie) , în călătoriile astea: să-mi arate tot ce era de văzut, în a șa fel încât
orice asemenea voiaj să aibă și așteptata latură educativă. „Tot ce era de văzut“ includea, desigur, și frumuse țile naturii: mă
tot îndemnau să mă uit la peisajele fabuloase, să văd cât de frumo și erau mun ții, culorile pomilor, cerul mereu surprinzător.
 Eu, pe atunci, citeam „Tom Sawyer”, care mi se părea mult mai interesant decât orice peisaj, ca să nu mai vorbim de
vreo referire estetico-istorică de pe traseu. Și asta în condi țiile în care părin ții mei nu erau nici pe departe pisălogi ori lipsi ți
de poezie în observațiile lor. Își făceau doar datoria.
De altfel, pe vremea aceea, natura mi se părea fără niciun haz. Doar în desfă șurările ei extreme, în care dădea
aproape tot ce putea (sau cel puțin a șa credeam eu, cea neumblată prin lume, atunci), o luam în seamă și mă lăsam
copleșită de ea. Îi recunoșteam supremația: la munte, când ajungeam pe vreun vârf, și sim țeam apropierea cerului, și, la fel,
la mare, când veneam mai ales în momente de lini ște, diminea ța sau seara, și-i percepeam nemărginirea acolo, în zare, la
linia orizontului.
(Iaromira Popovici, O călătorie, în familie , în Dilema veche, nr. 641, 2-8 iunie 2016)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– motivul pentru care autoarea articolului nu privea peisajele în timpul călătoriilor în familie;
– o situaţie în care naturii i se recunoaşte supremaţia. 4 puncte
2. Notează un scop al părinţilor, în timpul călătoriilor. 4 puncte
3. Menţionează genul şi cazul fiecăruia dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Și asta în condițiile în care părinții mei nu
erau nici pe departe pisălogi ori lipsi ți de poezie în observa țiile lor. 4
puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în secvenţa următoare, menţionând partea de vorbire prin care se
exprimă: Eu, pe atunci, citeam „Tom Sawyer”, care mi se părea mult mai interesant decât orice peisaj, ca să nu mai vorbim
de vreo referire estetico-istorică de pe traseu.
4 puncte
5. Transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul fiecăreia: Călătoriile cu familia, de când
eram eu mică, erau o plăcere. Dar, în acela și timp, modul meu de atunci de a privi lumea era sensibil diferit de cel al
părinților – cu care, altfel, mă în țelegeam în mai toate. Ei voiau să facă totul comme il faut (*cum trebuie), în călătoriile astea:
să-mi arate tot ce era de văzut, în așa fel încât orice asemenea voiaj să aibă și a șteptata latură educativă. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin
pronumele relativ care. 4 puncte

B. Redactează, în 150 – 300 de cuvinte, o compunere în care să prezinţi o întâmplare din timpul unei călătorii cu familia.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale cadrului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă!
Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de
comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.; aşezarea corectă a textului
în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1p.).