Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diagnosticarea karmei
Prea!ă
Dotat cu nişte calităţi ieşite din comun, S.".$azarev a început încă din tinereţe să
practice, cu rezultate foarte bune, masajul bioeneretic. %arapsi!oloia şi medicina
neconvenţională deveniseră o adevărată modă în &usia anilor '(), căreia nu i s*a sustras
nici autorul cărţii de faţă. +u apărut într*un timp relativ scurt, foarte mulţi
bioeneroterapeuţi care la prima vedere, făceau adevărate minuni. S.".$azarev s*a detaşat
însă de toţi aceşti vindecători printr*un sistem oriinal de abordare a metodelor medicinii
neconvenţionale şi prin crearea unei teorii proprii privind utilizarea bioeneriei în terapie.
ste vorba de fapt, nu doar de o simplă teorie ci de o descoperire senzaţională, cunoscută
deja pe tot mapamondul şi care ar putea revoluţiona întreaa concepţie contemporană
asupra dianosticării şi tratării bolilor.
boala+plic-nd
de fapt „masajul” bioeneretic
nu se vindecă, în tratarea
ci mirează de la unpacienţilor săi, S.".$azarev
oran la altul, a observat
lucru dovedit că
şi în cazul
metodelor convenţionale de tratament la care recure medicina contemporană „oficială”.
De pildă, un pacient vindecat de ulcer astric revine după aproimativ două luni cu o
serioasă afecţiune renală, iar la şase săptăm-ni după vindecarea acesteia, pacientul se
îmbolnăveşte de plăm-ni... +semenea cazuri, înt-lnite cu sutele în practica sa, îl duc pe
S.".$azarev la concluzia că, acţion-ndu*se asupra bolii, se acţionează doar asupra
efectului, cauza răm-n-nd, în continuare, nesc!imbată. $azarev meditează îndelun la
acest fenomen, studiază cu seriozitate tetele medicale şi filozofice ale /rientului antic,
pentru a ajune în cele din urmă la conceptul de karmă. 0arma, noţiune preluată din
filosofia orientală şi identificată de multe ori cu destinul, reprezintă în viziunea lui
S.".$azarev, „un mecanism de răsplătire a faptelor păm-nteşti”. 1unosc-nd acest
mecanism, 2iar scopul cărţii acesta este3, omul îşi poate ameliora starea de sănătate, dar şi
destinul.
Diagnosticarea karmei. Sistemul autoreglării câmpurilor reprezintă debutul editorial
al lui S.".$azarev, produs în trombă 2concomitent la două edituri din spaţiul e*sovietic3
în 4556, fiind prima serie de şase cărţi cu titlul eneric Diagnosticarea karmei.
1itind această carte, vom descoperi plini de surprindere, că omul nu se identifică doar
cu oranismul fizic, ci reprezintă o structură cu mult mai compleă, în care fizicul este
doar o sinură componentă 2şi poate că nici cea mai importantă3. 7nterdependenţa dintre
fizic, psi!ic, spirit şi destin este susţinută de arumente convinătoare şi mai ales, de fapte
reale din practica terapeutică a autorului. S.".$azarev ne dă un răspuns convinător la o
serie de întrebări care frăm-ntă de mai multă vreme conştiinţele noastre şi anume8 "e
putem oare vindeca fără să în!iţim medicamente şi fără să ne operăm9 %oate fi
prelunită viaţa omului9 1-t9 :i mai ales cum9 Sunt răspunzătoare numei enele de
transmitere a informaţiei ereditare9 1e trebuie să facem pentru a aduce pe lume copii
sănătoşi, feriţi de boli şi nenorociri9 1are este reimul alimentar şi comportamentul
ravidei în timpul sarcinii9 1are sunt cauzele sterilităţii şi cum pot fi eliminate acestea9
1um pot deveni copiii noştri mai cuminţi şi mai silitori la învăţătură9 "e paşte într*adevăr
„sf-rşitul lumii”9 istă vrăji şi blesteme9 1um ne putem apăra împotriva lor9 1um ne
putem sc!imba soarta în bine9 :tim să ne !rănim9 :i încă multe, multe altele.
1ărţile sale 2pentru care S.1.&ovimed ;radin deţine toate drepturile de publicare în
versiunea rom-nească, prin ditura D!arana3 sunt nişte pledoarii convinătoare pentru
întoarcerea la valorile primordiale ale eticii şi moralităţii, întruc-t inorarea acestora
constituie, în opinia autorului, cauza principală a bolilor şi nenorocirilor care ne b-ntuie,
în special în ultimul deceniu şi jumătate. Sunt un fel de fir al +riadnei pentru ieşirea din
imensul labirint pe care*l reprezintă viaţa noastră actuală prin care rătăcim fără noimă.
"lie Danilov
/menirea
primejdia se află înspirituale.
dezinterării faţa unei primejdii cu mult mai
1ele mai cumplite serioase
pierderi suntdec-t
aceleacea
penucleară. ste
care noi nu le
sesizăm, nu le simţim, deoarece moartea survine mai înt-i la nivelul bioc-mpului şi numai
după aceea la nivelul corpului. +cum, acest proces se află foarte aproape de punctul critic,
pentru că, ceea ce astăzi se află la nivelul spiritului nostru, m-ine se va reăsi în trupurile
copiilor şi descendenţilor noştri. %rin urmare, cu c-t este mai deteriorat spiritul nostru
astăzi, cu at-t va fi mai deteriorată sănătatea ? spirituală şi fizică ? a urmaşilor noştri.
1unoştinţele pe care le*am dob-ndit prin studierea structurii bioc-mpurilor umane
sunt deosebit de serioase. %otenţialul spiritului acumulat de către sfinţi, prezicători,
întemeietori ai reliiilor mondiale, este aproape în totalitate epuizat, iar -ndirea noastră
strateică precară, reprezintă în prezent un pericol serios. =riaşul potenţial al
bioenereticii este orientat nu spre înţeleerea lumii înconjurătoare sau spre pronosticarea
şi prevenirea unor potenţiale probleme, ci spre rezolvarea unor sarcini tactice primitive,
de moment. /menirea a ajuns la acel !otar, dincolo de care ne aşteaptă sau renaşterea
spirituală, sau pieirea. Salvarea stă în căutările individuale ale spiritului de către fiecare
om în parte, în conştientizarea fiecăruia dintre noi a răspunderii ce o poartă pentru soarta
oamenilor şi viaţa =niversului.
7mainaţi*vă următoarea situaţie8 un om care doreşte să devină conducător auto este
aşezat la volan, leat la oc!i, i se arată pe ce pedală să apese pentru a accelera şi cu
aceasta se înc!eie instruirea ca şofer. 1am acelaşi este şi nivelul cunoştinţelor actuale în
domeniul bioenereticii, cunoştinţe care pot fi dob-ndite într*un timp relativ scurt şi la
preţuri destul de piperate în mulţimea şcolilor de parapsi!oloie. +ceste şcoli diferă una
de cealaltă numai prin „marca maşinii” şi prin „capacitatea cilindrică”. De început, însă,
trebuie să se înceapă cu studierea „reulilor de circulaţie” şi a „părţilor componente ale
automobilului”.
:i încă un amănunt@ %entru tratarea e!austivă a temei, m*am văzut obliat să fac
publice o parte din informaţiile referitoare la mecanismul pătrunderii în structura
c-mpurilor. "u sfătuiesc pe nimeni, din cei ce vor citi cartea, să încerce să facă la fel ca
mine. +cest lucru este periculos nu numai pentru omul care ar încerca, din frivolitate, să*
mi repete eperienţa, ci şi pentru rudele acestuia. De aceste probleme se poate ocupa
numai un cerc foarte restr-ns de oameni, care au anumite înclinaţii şi care au efectuat o
foarte serioasă preătire în domeniu.
În fine, mulţi cititori vor ăsi în carte fapte neaşteptate şi absolut inedite, care*i vor
trimite cu -ndul la scene din literatura ştiinţifico*fantastică.
u însă, sunt cercetător şi, oric-t vi s*ar părea de incredibile faptele epuse sau
concluziile la care am ajuns, vă asiur că ele constituie o realitate, probată şi confirmată,
nu o dată, de rezultatele activităţii mele.
S#$# Lazarev
1apitolul 7
„1-nd un căluăr, care în decursul a zece ani înc!eiaţi s*a ruat la Dumnezeu să*i dea
darul vindecării, primindu*l, s*a dus să*i comunice stareţului vestea, acesta i*a poruncit
să
a*şisevedea
întoarcă în c!ilie
propriile şi să se roae la Dumnezeu să*i ia acest dar şi să i*l dea pe acela de
păcate”.
1um am început să vindec oamenii9 +pro imativ zece ani mi i*am petrecut
cercet-nd şi studiind literatura consacrată te!nicilor orientale şi mi*am făcut o părere
despre acţiunea bioeneretică asupra omului. /dată am început să tratez. >*a îndemnat
către aceasta
despre un episod
&asputin a venit care m*a frapat
la acesta din biorafia
într*o stare lui &asputin.
deprimantă, fiindcă la+utoarea evocărilor
0iev era pe moarte
prietena ei. +fl-nd despre acest lucru, &asputin i*a promis că o va salva. l s*a dus în
mijlocul încăperii şi, sub oc!ii vizitatoarei, a început să pălească p-nă c-n d s*a
făcut alb ca varul. + stat aşa vreo două minute după care şi*a recăp ătat culoarea
normală şi i*a spus8 „;otul e în reulă. %rietena ta va trăi”. După c-teva zile femeia a
primit o teleramă prin care era anunţată că prietena ei a început să se însănătoşeascăG
medicii erau uimiţi, însă viaţa ei era în afara pericolului.
1-nd s*a îmbolnăvit fetiţa unor prieteni, mai înt-i de pojar, apoi au început complicaţiile *
meninită şi conestie pulmonară * mi*am amintit de &asputin şi am decis să*mi încerc
influenţa. <oiam foarte mult s* o ajut, era o dorinţă imensă de a*mi face datoria şi dacă
erau şanse măcar una la mie, eram !otăr-t s*o fructific. $uni, în jurul orei două, după
amiaza, m*am concentrat şi am transm is fetiţei dorinţa mea sincer ă ca ea să se
însănătoşească. +m simţit
influenţez. De atunci în mod
am căpătat fizic că ceva
convinerea că pots*afi înt-mplat
de folos încuacest
mine,
fel.am reuşit
1-nd s*o
miercuri
m*am înt-lnit cu tatăl fetiţei, am aflat că era ceva mai bine.
* 1-nd s*a produs ameliorarea9 am întrebat eu.
* +cum două zile, pe la două după masă, a fost răspunsul.
În 45BB am fost solicitat de mama unei fetiţe a cărei vedere a început să scadă
vertiinos. etiţa a fost internată la 7nstitutul de medicină "r. 4 însă, în pofida tuturor
eforturilor medicilor, nu s*a putut stab ili cauz a bolii, iar vede rea continua să se
înrăutăţească. "u a fost evidenţiată vreo infecţie, iar tratamentul cu antibiotice nu dădea
nici un fel de rezultate. <ederea la oc!iul st-n era şase, iar la cel drept de cincizeci la sută,
continu-nd să scadă. +m început să lucrez cu fetiţa de la distanţă. După prima şedinţă am
observat o ameliorare şi am propus să continui tratamentul cu încă două*trei şedinţe.
După două săptăm-ni fetiţa s*a vindecat şi a fost eternată cu vederea restabilită în
totalitate. 1auzele bolii nu le*am depistat nici eu, însă am reuşit să*i restabilesc vederea.
+ trecut timpul. etiţa avea ved erea no rmală însă, peste c-teva luni a început, dintr*
o dată, să acuze dureri la rinic!i, ea a fost adusă la spital cu o criză acută de colici renale.
7 s*au administrat antibiotice şi, din nou, nici un fel de ameliorare. După un timp a fost
eternată cu analizele proaste şi cu dureri de rini c!i. u am efectu at cu ea patru şedinţe
şi din nou am vindecat*o complet . ram ferici t8 medicina era neputincioasă, nici un
medicament nu a putut s*o ajute, antibioticele n*au avut nici un efect, în timp ce eu * am
reuşit.
%e atunci însă nu înţeleeam c-t de str-ns interacţionează oranele, nu ştiam că
boala se poate muta dintr*un oran într*altul şi cu at-t mai puţin ştiam că din această
înlănţuire fac parte şi caracterul, destinul, spiritualitatea şi alţi parametri ai omului.
%rin urmare, fata era sănătoasă. +u mai trecut doi ani. 1-nd nivelul cunoştinţ elor
mele a maidestinul,
sănătatea, cresc ut,caracterul
am cons, psi!icul
tat că oranismul uman este
sunt indisolubile. un sist pe
Înt-lnind*o em mama
unita rfetiţei
în caream
aflat cu amărăciune că aceasta, deşi perfect sănătoasă, are un destin nefast. $a testare,
valoarea parametrului destin era profund neativă. +ceasta poate duce, de reulă, la mari
neplăceri.
+tunci am înţeles că, -ndindu*mă numai la sănătate, concentr-ndu*mă numai asupra
corpului, eu am promovat un sinur punct nodal al sistemului „om” şi le*am distrus pe
toate celelalte. u am vindecat omul, însă nu am îndepărtat cauza bolii sale şi ea s*a mutat
asupra parametrilor destinului. +m înţeles că trebuie să mă ocup de tratamentul
oranismului ca sistem unitar. +ceasta mi*a permis să văd acele „simptome”, acele cauze
reale care vor influenţa în mod direct totul.
După cum au demonstrat*o testele, cauza tuturor neplăcerilor pacientei mele a
constituit*o o supărare puternică a mamei pe tatăl său în timpul sarcinii. +cest lucru a
determinat deformaţia structurilor c-mpurilor bioeneretice responsabile de sănătatea şi
destinul fiicei.
act atunci m*am decis să*mi verific capaci tatea de efort maim şi am început să
primesc zilnic c-te treizeci*patruzeci de pacienţi. <oiam să ştiu c-t pot rezista.
Senzaţiile erau neobişnuite. %este o săptăm-nă am început să obosesc. <eneam acasă mai
mult mort dec-t viu, culoarea feţei îmi devenise verzuie. +poi am observat că ceva se
înt-mplă
un cu bioeneria
cercetător8 mea. +veam
am continuat senzaţia ram
eperimentul. că îmicurios
„fierb”săcreierii.
aflu cum+m procedat însă ca
se va descurca
oranismul meu într*o atare situaţie. :i oranismul n*a ăsit calea cea mai bună... +m
înţeles acest lucru nu dintr*o dată.
+veam la tratament o femeie t-nără. În două şedinţe i*am eliminat durerile şi i*am spus
să mai vină o dată, la un control de rutină. 1-nd a venit data următoare, am observat la ea
nişte modificări ciudate8 devenise palidă, i*au apărut nişte reacţii alerice şi devieri de
ordin psi!ic. "u mai înţeleeam nimic, l*am cerut telefonul de acasă şi am încercat s*o
tratez de la distanţă. %rin telefon am ruat*o pe mama tinerei să noteze absolut tot ce se
înt-mplă cu fiica sa. ra un caz ieşit din comun8 pentru prima dată mi se înt-mpla ca starea
pacientului să se înrăutăţească după intervenţia mea. :i încă în mod considerabil. %rin
locurile peste care trecusem cu m-na, la o distanţă de H)*I) cm de corp, fetei i*au apărut
erupţii şi m-ncărimi. 1-nd am citit însemnarea mamei, mi*am dat seama cu roază de ceea
ce se înt-mplă. +m înţeles că ceea ce fac este vampirism. Îi furam eneria.
Suprasolicit-ndu*mi oranismul, mi*am provocat un vampiri sm subconştien t şi am
început să le fur eneria pacienţilor mei. ;r ebuia să întrerup tratam entele, deoarece
oranismul meu acum, în orice situaţie critică, va alee această cale * furtul bioeneriei
de la o altă persoană. Întruc-t lucrez la distanţă, pot fura bioenerie de la orice om. ra o
situaţie fără ieşire.
1el care cunoaşte c-t de c-t literatura esoterică sau filosofia /rientului, siur a auzit
de cele o sută opt lei care uvernează =niversul. u am încercat nu o dată să le depistez în
bibliorafie însă, din păcate nu le*am ăsit nicăieri epuse în totalitate. %robabil că încă
nu se cuvine să le cunoaştem pe toate...
perienţa mea de bioeneretician confirmă faptul că printre nenumăratele păcate pe
care oamenii le comit în viaţa păm-nteană de zi cu zi, este unul care*i cel mai rav8
uciderea iubirii din noi înşine, în cele mai variate forme. ;oate celelalte păcate sunt
secundare şi sunt o urmare firească a lipsei de iubire faţă de Dumnezeu, de =nivers, de
cei apropiaţi, de copii, de natură, de oameni...
=rmătoarea înt-mplare mi*a întărit convinerea că dianosticul #armic permite
vindecarea
nişte momentesufletelor oamenilor.
cumplite de criză,/dată m*a solicitat
c-nd simţea o femeie
cu acuitate care, din
imboldul de ac-nd în c-nd, avea
se defenestra, de a
se sinucide, nutrind dorinţa insurmontabilă de a muri. a i*a ruat pe cei apropiaţi8
„$eaţi*mă de pat, ţineţi*mă@” 1rizele s*au intensificat şi au început să se repete din ce în
ce mai des. emeia se temea că nu va mai putea rezista şi că va avea un sf-rşit traic.
7nvestiaţiile mele au scos la iveală faptul că cea care încălcase leile fusese mama femeii.
>ama a fost iubită etraordinar de mult, de un om de care ea îşi bătea joc. Îi procura o
imensă satisfacţie c-nd vedea că cineva depinde de ea. >ama a ucis iubirea şi viaţa din
bărbatul care o diviniza. 1uvintele, -ndurile şi faptele ei au creat un proram de
omucidere care s*a întors ca un bumeran, însă nu asupra ei, ci asupra fiicei.
Întoarcerea proramelor neative uneori se produce înt*un ritm lent şi nu întotdeauna
asupra autorului ci, foarte des, asupra copiilor sau a rudelor. După discuţia dintre fiică şi
mamă şi după conştientizarea de către aceasta a vinei pe care o purta, crizele au încetat. +m
înţeles c-t de str-nsă este leătura dintre moralitatea părinţilor noştri, a fraţilor, surorilor şi
ale rudelor şi sănătatea, psi!icul şi soarta noastră.
iecare nouă comunicare cu pacienţii mei mă ducea la descoperirea de noi elemente
ale sistemului pe care eu îl numesc acumsistemul autoreglării câmpurilor.
Sistemul autorelării c-mpurilor reprezintă o coneiune inversă a =niversului. senţa
lui constă în aceea că orice faptă a omului, bună sau rea, se reîntoarce la acesta în virtutea
unităţii c-mpului informativ al =niversului.
+uzim de fiecare dată că faptele bune sunt răsplătite, iar cele rele se pedepse sc însă,
cu toate acestea, în lumea ce ne înconjoară nu se înm ulţesc faptele bune, iar cele rele
nu sc ad. =na din eplicaţii ar fi, după părerea mea, cea dată de preafericitul
+uustin8 Dumnezeu pedepseşte întotdeauna răul dar, cum acest lucru se înt-mplă cu
înt-rziere, omul, p-nă la primirea pedepsei, are suficient răaz pentru a mai păcătui.
+ceastă eplicaţie corespunde pe deplin funcţionării mecanismului de transmitere a
informaţiilor prin intermediul structurilor c-mpurilor.
%entru mecanismul autorel ării c-mpuril or n u eist ă indivizi, eistă doar procesul
neativ care trebuie stopat şi mecanismul de blocare al acestui proces se declanşează
automat.
Înainte, mecanismul punitiv se întindea pe parcursul c-torva eneraţii, făc-ndu*se simţit
prin apariţia bolilor şi nenorocirilor la nepoţi şi strănepoţi sau în vieţile ulterioare ale celor
vinovaţi. +cum viteza acestor proces e a crescut at-t de mult, înc-t omul are timp să
plătească pentru faptele sale încă în această viaţă at-t cu sănătatea proprie, c-t şi cu cea a
copiilor săi.
&ăscumpărarea păcatelor prin sănătatea copiilor pare absurdă din punctul de vedere al
individului, însă la nivelul c-mpurilor nu eistă indivizi, ci idei, fiecare om fiind o sumă a
unor anumite prorame, iar mecanismul blocării funcţionează împotriva ideilor şi
proramelor nocive. 1opilul intensifică toate proramele părinţilor, de aceea şi este nevoit
să dea un tribut mai reu. ste drept că în ultimii cinci * zece ani a crescut brusc şi
responsabilitatea individuală a omului. >otivele acestui fenomen îmi sunt deocamdată
neclare.
1opiii sunt ca o lupă pentru păcatele din lumea celor adulţi. >ulţi au observat că
copilul are un comportament mult mai rău în prezenţa părinţilor dec-t în prezenţa
străinilor, c-nd el devine cuminte şi ascultător. În majoritatea cazurilor acest fapt este un
efect al mecanismului #armic. În timpul comunicării copilului cu părinţii are loc o
intensificare şi o activizare a proramelor, at-t a celor pozitive c-t şi a celor neative care
i*au fost transmise de părinţi în mod ereditar prin intermediul c-mpurilor. În ultimul timp,
cercet-nd multiple probleme, am descoperit că nu numai copiii moştenesc #arma părinţilor,
ci şi părinţii
copiilor. Încă suportă, la nivelul
de la v-rsta de opt c-mpurilor, consecinţele
ani şi jumătate, -ndurile,comportamentului şi faptelor
vorbele şi comportamentul
copilului influenţează starea c-mpurilor, adică spiritul, destinul şi sănătatea părinţilor.
1u do uă mii de ani în urmă, acest proces începea de la v-rsta de treis prez ece *
paisprezece ani.
Încep-nd să mă ocup de studiul şi purificarea #armei, am încetat să mai fiu bolnav,
însă a apărut o altă problemă.
>i*a crescut brusc bioeneria şi forţa de influenţare şi mi*a fost etrem de reu să mă
ec!ilibrez. 1ea mai mică supărare pe cineva aducea prejudicii sănătăţii şi destinului
persoanei pe care mă supăram.
Speram că voi rezolva această problemă şi totul va fi în reulă. %rintr*o
permanentă autoeducare am reuşit să mă debarasez de ranc!iună, de ură, de trăiri
neative, însă a apărut o problemă cu mult mai ravă. +cum trebuia să*i controlez pe cei
ce mă constituia
mică, înconjurau, fiindcăfizic
un pericol oricepentru
supărare
cel cea seacestora
supăra.pe mine, oric-t ar fi fost ea de
+cest fapt m*a condus la înţeleerea unuia din motivele traediei ţării noastre. /mul
cu #arma purificată sau înc !isă este str-ns leat de divinitate, de aceea aresiunea
îndreptată împotriva sa acţionează împotriva =niversului.
Dacă omul atacă individual, el plăteşte individual, dacă atacă în calitate de
reprezentant al societ ăţii, plăteşte întreaa societate.
De aceea , eter minarea în ani i două zeci, di n ordi nul lui $enin, a clerului, demolarea
bisericilor şi mănăstirilor, era tot una cu atentatul asupra =niversului. După aceasta, trebuia
să urmeze în mod inevitabil eplozia de violenţă şi crime. Societatea a plătit cu
milioane de vieţi pentru încălcarea leilor supreme ale eticii.
+mintirea erorilor societăţii se ăseşte în fiecare din noi şi toate păcatele şi
nenor ocirn*am
Încă ile socie tăţi i se
apucat săpăstrează în subconştientul
uităm cuvintele omului,
unui c-ntec în #arma
funest8 „Să acestuia.
fiarbă*n inimi
răzvrătirea”... 7ată că acest c-ntec conţine, din punct de vedere eneretic, un colosal
proram distructiv orientat împotriva viitorului şi a =niversului.
Sunt de multe ori solicitat în cazurile de enureză la copii. u eplic că enureza este
doar v-rful aisberului. De reulă enureza apare ca urmare a faptului că mama copilului
şi*a reprimat draostea pentru un anumit bărbat. Dacă aceasta a fost puternică şi pe o
perioadă de timp mai îndelunată, atunci femeii i se deformează structura c-mpului la
nivelul primei cea#re4. 1a urmare, la copil poate apărea nu doar enureza, ci şi tulburări şi
probleme în viaţa privată, maladii cardio*vasculare, diverse maladii în reiunea capului.
nureza poate fi şi un rezultat al întreruperii sarcinii, deoarece femeia în acest caz nu face
altceva dec-t să ucidă o iubire. "ecunosc-nd acest lucru, mamele se adresează adeseori
medicului psi!iatru de
răm-ne proramul saudistruere
!ipnotizorului, acesta
a iubirii dispune
şi vieţii şi copilului
şi, întruc-t îi dispare
sistemul enureza,
de blocare al însă
comportamentului aberant este eliminat, se poate presupune că el în viaţă va îndeplini
proramul de distruere a iubirii la proporţii mult mai mari comparativ cu mama sa.
/ femeie s*a adresat de mai multe ori medicilor, acuz-nd o stare proastă a sănătăţii
sale, însă investiaţiile nu au dus la nici un rezultat8 concluzia medicilor a fost că nu
eistă nici un fel de motive de boală. "ici umblatul pe la „babe” nu i*a adus nici o
ameliorare. Deoc!iul puternic pe care acestea l*au presupus nu a putut fi îndepărtat, ba mai
mult, c!iar ele s*au îmbolnăvit după comunicarea cu bolnava. 1ercet-nd cauza, am
văzut că era vorba de un „deoc!i invers” şi care într*ade văr nu poate fi eliminat prin
desc-ntecele populare.
* 7*aţi dorit foarte m ult răul coleei de serviciu * i*am e plicat e u femeii. +cesta
este motivu
răului l stării
s*a întors dumneavoastră
împotriva proaste.
dumne avoastră şi v*a%roramul dumneavoastră
deformat c-mpu l. 1um sede dorinţă
simte a
colea
dumneavoastră9
* în concediu de boală, dar nu*i bolnavă ea, ci copilul.
* :i în c-mpul ei şi în cel al copilului este prezent proramul răului ce i l*aţi
dorit. Din această cauză , copilul e bolnav, întruc-t el este mai puţin imun dec-t
mama sa. Dumneavoastră sunteţi vinovată de boala copilului. +veţi şi dumneavoastră
copii9
* Da, un fiu.
7*am investiat c-mpul fiului pacientei mele şi am constatat aceleaşi deformaţii
puternice, provocate de proramul dorinţei de a face rău.
ste un eemplu tipic de modul cum noi, fără să ştim ce facem, ne ruinăm pe noi
înşine, pe copiii noştri şi pe oamenii cu care intrăm zilnic în contact.
1azul următor a desc!is o nouă perspectivă în cercetările pe care le*am efectuat. >*a
sunat o femeie şi mi*a spus că are nişte complicaţii rave leate de un lucru ciudat, de
un feno men nebulos. ; oţi cei care au încercat s*o aj ute, aveau parte de neplăceri,
necazuri sau se îmbolnăveau. emeia avea o cunoştinţă care se ocupa de bioenerie şi a
început să o trateze. a simţea o permanentă presiune psi!ică. S*a dus la o „babă”, o
prezicătoare, dar aceasta, privind*o, i*a spus8 „"u cred că ţi*aş putea fi de vreun folos”.
%entru o zi, aceasta a reuşit s*o facă pe femeie să se simtă mai bine, însă după aceea
totul s*a reluat de la capăt. +m început s*o tratez. +meliorarea a venit destul de
repede, au înce tat efect ele secu ndare, însă eu am obse rvat că au început să mi se
îmbolnăvească rudele şi toate cu simptome identice8 dureri în articulaţii şi anemie. +m
început să caut cauza şi am descoperit că este vorba de o persoană care acţionează
malefic asupra pacientei mele. Întruc-t mă ocup destul de multă vreme de
bioeneretică, în momentul c-nd s*a produs atacul împotriva mea şi a rudelor mele,
am avut dorinţa de a recure la ceea ce se c!eamă maie, la mijloacele acesteia pentru
a*4 opri pe cel vinovat. +tunci am fost pus în faţa situaţiei de a alee drumul pe care
trebuia să*4 urmez.
"u mi*a fost uşor să renunţ la metoda violenţei, cu at-t mai mult cu c-t îndelunata
mea practică în domeniul bioenereticii, studiul literaturii esoterice, îmi dădeau un
avantaj
lovitură lar
carede
să*iinfluenţe de acest
facă omului un rău,en. u însă am încercat să răspund nu printr*o
ci ajut-ndu*l.
1-nd un om este supus unui atac bioeneretic, cauza poate fi culpa personală sau
culpa ascendenţilor săi. Dacă r ăspunzi printr*o lovitură bioeneretică, apare o reacţie în
lanţ, întruc-t lovitura este o încălcare rosolană a leilor =niversului căreia, în mod
firesc, îi va urma o nouă pedeapsă.
%utea fi oare salvat omul9 ;e stele bioeneretice au arătat că omul care a acţionat
asupra femeii, era el însuşi nevinovat. 1auza principală a ceea ce se înt-mpla cu femeia era
cuprinsă în #arma acesteia. Eunica femeii, în anii săi de tinereţe, a iubit un om însă nu a
dorit copilul şi a făcut avort. =ciderea iubirii şi a copilului a dus la situaţia că pentru
aceste fapte au trebuit să plătească fiica şi nepoata, urmaşii ei adică. +ceastă plată a
păcatelor ancestrale a îmbrăcat cele mai diverse forme8 dureri ale trupului,
deformarea destinului, tulburări psi!ice. &enunţ-nd la contralovitura bioeneretică eu
am obţinut o victorie asupra mea însumi pentru că în acea situaţie compleă c-nd
simţeam imboldul de a răspunde prin forţă, eu n*am mers pe această cale, ci am reuşit să
mă stăp-nesc. + fost o victorie în urma căreia am înţeles o dată pentru totdeauna că n*am
niciodată dreptul ca la violenţă să răspund tot prin violenţă. Studiind mai în detaliu
principiile sistemului autorelării c-mpurilor bioeneretice, am văzut la ce poate duce
folosirea, în aparenţă justificată, a metodelor violenţei la nivelul c-mpurilor.
$eile civile de cele mai multe ori nu corespund cu leile =niversului. Dacă cineva
mă loveşte, mă simt îndrituit să ripostez cu pumnul. +ceasta nu înseamnă însă că pot face
acelaşi lucru şi la nivelul bioeneriei. Sunt niveluri absolut diferite. În cazul loviturii cu
pumnul suferă unul sinur * cel care primeşte, în cazul loviturii bioeneretice, întruc-t
omul este, la nivelul bioc-mpurilor, într*o coneiune directă cu toate rudele sale, cu copiii
săi, lovitura traversează întreul lanţ al rudeniei. :i, ca recul, vine pedeapsa împotriva
aresorului şi a familiei acestuia.
>i*am dat seama că ridicarea puterii de influenţare bioeneretică a omului îi cere
acestuia o atenţie mai mare faţă de acţiunile, -ndurile şi stările sale emoţionale8 nu
trebuie rostită nici o frază cateorică p-nă c-nd aceasta nu e bine c-ntărită deoarece ea
reprezintă un act de influenţare. +m înţeles de ce se spune în Eiblie despre blajinitate şi
smerenie8 este în primul r-nd vorba de ţinerea în fr-u a propriilor posibilităţi bioeneretice.
De ce atunci maicienii şi vrăjitorii pot folosi diverse metode de influenţare, inclusiv
violenţa9 >edit-nd asupra acestui lucru am înţeles că aceştia văd nu întreul, ci doar o
mică parte şi ei vindecă straturil e inferioare şi trupul, transfer-nd toate deformaţiile de
pe un anumit sector asupra întreului. %roced-nd astfel, ei nu fac altceva dec-t să „am-ne”
bolile. Spre deosebire de sfinţi, care prin etica lor superioară se ridicau p-nă la
înţeleerea vrăjitorii
întreului, şi viziunea adevăratelor
acţionează cauze
numai şi coneiuni
într*o anume nişăaleceleilor vieţii,
le*a fost care aveau
permisă şi de viziunea
aceea
mulţi dintre ei au o „specializare” înustă.
ste de reţinut faptul că de maie s*au ocupat oamenii cu anumite aptitudini şi cu o
#armă bună, de aceea reşelile comise de ei în timpul practicilor maice se acumulează
şi se vor răsfr-ne asupra urmaşilor lor.
libere, aşaaşezat
sine. S*a că amşifost de acord.
a început + intra
să mă t o femeie,
măsoare etrem
plină de de frumoasă
curiozitate. şi foarte
%robleme avea plină
foartede
multe. oismul ei eacerbat şi o tendinţă etremă spre avantajele materiale erau motivele
unor boli aflate într*un stadiu incipient. +stfel de oameni sunt foarte reu de tratat pentru
că sunt despărţiţi de mine prin scepticismul lor şi prin neîncredere. u îi eplic motivele,
iar femeia transformă înt-lnirea noastră într*o conversaţie. u însă trebuie s*o convin
cu orice preţ şi astfel de cazuri dificile mă ajută să ăsesc noi dovezi şi eplicaţii ale
cauzei bolii unui om.
* Dacă celula ia totul numai pentru sine, îi eplic eu pacie ntei, un tim p oarecare
ea se simte bine însă, după aceea, acţiunile ei distru oranismul şi odată cu el piere şi
celula. %-nă la un anumit punct, eoismul este normal, însă omul care nu se -ndeşte
dec-t la sine, încearcă să ucidă Divinitatea şi =niversul. Siur, acest lucru nu poate
continua multă vreme. >ai devreme sau mai t-rziu, proramul de nimicire a =niversului
trebuie să fie blocat prin intermediul bolilor, al traumatismelor şi al nenorocirilor.
* Dumneavoastră nu cumva vreţi să mă faceţi să cred în Dumnezeu9
* 1redinţa în Dumnezeu este problema dumneavoastră personală. u descriu cauzele
îmbolnăvirii dumneavoastră. %uteţi să nu credeţi în Dumnezeu însă sunteţi obliată să
iubiţi =niversul şi sufletul acestuia. oismul, lăcomia nemărinită pentru bunurile
materiale, ucid sentimentul cel mai important * iubirea. %urtaţi în c-mpul dumneavoastră
un proram de distruere a =nivers ului ş i, ceea ce*i ma i tr ist, n u vreţ i să*4 stopaţi.
Duelul verbal reîncepe. "u mai ăsesc arumente pentru a o convine pe femeie, însă
încep să fac ceea ce se c!eamă „purificarea #armei”. 1-mpul a fost curăţat, însă eu nu
numai că nu simt nici o satisfacţie, dar îmi apare un simţăm-nt neplăcut. emeia ia totul
ca pe o distracţie.
* Spuneţi că nu*i bine să te ocupi numai de problemele materiale, dar viaţa te obliă la
aşa ceva.
* +m avut multe posibilităţi de a c-ştia o rămadă de bani, dar am preferat să mă dedic
cercetărilor. +cum am patruzeci de ani, locuiesc într*o cameră de paisprezece metri
pătraţi, într*un apartament comun cu o familie compusă din patru membri, în sc!imb
am posibilitatea de a vă ajuta. :i nu numai pe dumneavoastră, ci şi pe mine. 1-nd
bunăstarea materială este mai presus de cerinţele spirituale, această satisfacţie de
moment este clădită pe moartea sufletească. 7mainaţi*vă că sunteţi într*un restaurant,
unde totul în jur arde, în timp ce dumneavoastră vă vedeţi în linişte de farfuria din faţa
dvs. %entru mulţi oameni, acum este mult mai important ceea ce se află în farfuria lor,
dec-t ceea ce se înt-mplă în jur.
* :i cum, dumneavoastră îi vindecaţi în felul acesta pe pacienţi9
* Da, în primul r-nd cu ajutorul înţeleerii. Însă, în ciuda simplităţii aparente, este o
ocupaţie foarte serioasă.
* %entru dumneavoastră sau pentru mine9
* În primul r-nd pentru mine.
* 1um să înţele acest lucru9
* =itaţi cum8 aţi avut proramul de distruere a =niversului de cinci sute de unităţi, boala
de trei sute cincizeci de unităţi. +cum boala e zero, iar proramul de distruere de
trei sute cincizeci. +ceasta înseamnă că eu v*am vindecat corpul, nu însă şi spir itu l,
adic ă am încă lcat prin cipiu l cel mai impo rtant * vindecarea prin intermediul
înţeleerii.
+cum îmi rememorez cum am fost înainte de înt-lnirea cu acea femeie şi după. $a
nivelul c-mpului, mi s*a înnerit total plăm-nul st-n, ficatul şi partea inferioară a
abdomenului.
* ;rebu ie să plătesc pentru faptul că n*am reuşit să vă eplic motivele bolii
dumneavoastră.
* :i ce veţi face acum9
* +m să încerc să ăsesc mijlocul de a vă convine. Dacă voi ăsi motivul pentru care
nu v*am putu t convi ne, voi fi sănătos, dacă nu, va trebui să plătesc.
În acel moment am înţeles ce reşeală am făcut în discuţia cu femeia.
* u trebuia să vă aduc la cunoştinţă întreaa informaţie leată de starea
dumneavoastră, însă v*am cruţat. <*am spus că pot apărea alte boli dacă nu va fi
restabilită armonia9
* Da.
* :tiţi că aveţi un început de cancer uterin9
* +m simţit*o întotdeauna şi m*am împăcat cu acest -nd. Sunt ata să mor liniştită.
* >oartea dumneavoastră „eroică” nu va sc!imba nimic. %roramul de dezareare a
=niversului îl veţi lăsa moştenire copiilor. ;rebuie să vă -ndiţi nu la o moarte demnă,
ci la+m
salvarea spiritului un
tăcut am-ndoi dintimp
copiiişidumneavoastră.
am văzut cum, în sf-rşit, au început să se îndrepte
structurile #armice deformate ale femeii. +ura femeii, p-nă atunci acoperită aproape în
totalitate de o pată neară, a început să se inunde de o lumină aurie.
* 7ată că acum proramul de distruere a =niversului este la zero, boala de asemenea la
zero. +cum şi plăm-nii şi ficatul îmi sunt curaţi.
"u i*am mai spus nimic femeii, dar am văzut că în c-mpul ei nu mai eistă
manife stări oncoloice. a trebuia să ştie că, nutrind dra oste faţă de =nivers şi
Dumnezeu, renunţ-nd la pretenţiile sale faţă de lumea înconjurătoare, ea se va salva de
orice maladie ravă.
Îmi amintesc de un alt caz. =n t-năr a fost învăţat să se încarce cu enerie din
1osmos. l eersa de c-teva ori pe zi şi, în cele din urmă, a devenit vampirul celui
care*4 învăţase. &ezultatul a fost deplorabil8 au început deformările structurilor sale
spiritu ale. > i*a v enit i deea să testez modul î n care îşi eercita acest procedeu, influenţa
asupra omului în urmă cu H))) de ani. ;estul a evidenţiat nişte parametri foarte înalţi.
%rin urmare, înainte vreme, acest eerciţiu dădea rezultate ecepţionale, însă, aşa
cum nu poţi fi în două locuri în acelaşi timp, tot aşa nu te poţi folosi la infinit de vec!ile
te!nici. =ităm că s*a sc!imbat nu numai omul, ci şi lumea care*4 înconjoară. >etodele
fizice de perfecţionare sunt acum neeficiente. ;rebuie să ne orientăm în mod obliatoriu
spre îmboăţirea spirituală. ;impul este o cateorie nelineară şi, dacă s*a modificat într*
at-t viteza tuturor proceselor, înseamnă că trebuie să se modifice şi structura eneretică a
lumii înconjurătoare. 7ar noi ne comportăm de parcă nu s*ar fi înt-mplat nimic în lume,
căut-nd sprijin
1u c-t în vec!ilemai
descopeream metode şi cunoştinţe.
multe posibilităţi ale metodei de testare, cu at-t înţeleeam
cu mai multă claritate compleitatea acesteia. >i*am dat seama că nu*i c!iar at-t de
simplu, pe c-t mi se părea la începutul activităţii, să aduni un rup de oameni şi să*i
înveţi cum să lucreze. >etoda este într*at-t de str-ns leată de moralitate, de etică, de
parametri spirituali, înc-t impune omului nişte privaţiuni uriaşe, pe care doar puţini sunt
în stare să le suporte.
În contactul cu structurile #armice ale omului, dacă eu prezint tulburări
asemănătoare celor pe care trebuie să le elimin la pacientul meu, trebuie mai înt-i să le
elimin de la mine. De aceea înainte de începerea tratamentului mă verific întotdeauna să
văd dacă am dreptul să vindec şi dacă nu, atunci cu ajutorul unei ruăciuni îmi purific şi
îmi înc!id #arma. După c-teva luni de consultaţii şi tratamente, trebuie să efectuez o
purificare radicală şi un post sever. Dar nici acest lucru nu e suficient. %entru a vindeca
în mod eficient, fără a produce un rău nici sieşi, nici pacienţilo r, vind ecătorul trebuie să
acţioneze cu #arma blocată, înc!isă, ceea ce nu are nimeni din numeroasa armată a
vindecătorilor de astăzi. 0arma nu se poate înc!ide cu ajutorul diplomei, este necesară o
permanentă purificare şi fortificare a spiritului, deconectarea de tot ceea ce*4 „trae pe om
la păm-nt”. +cest lucru îi este necesar nu numai vindecătorului, ci şi oricărui om şi în
special în ultimul timp.
Într*o dimineaţă a fost la mine la consultaţie o femeie, iar peste o zi i s*a făcut foarte
răuG prezenta simptome de reţă, dureri de cap.
* <*aţi supărat pe soţ aseară, în jurul orei şapte9
* Da, în cursul zilei el a făcut un accident şi a boţit maşina. u am reacţionat normal în
acel moment, însă seara i*am spus tot ce mi*a venit la ură.
* În dianosticarea şi tratamentul #armic, are loc o influenţare foarte puternică şi foarte
profundă. 1-t timp c-mpul nu se stabilizează şi nu intervine ec!ilibrul, omului i se
interzice cu desăv-rşire să aibă reacţii emoţio nale neative. În momentul contactulu i cu
Divinitatea se restabileşte armonia structurilor c-mpurilor şi orice emoţ ie neativă
produce puternice contorsiuni. Întoarcerea către Dumnezeu nu este o bucată de tort care
trebuie să*ţi aducă întotdeauna plăcerea, ci un proces comp le şi plin de răspunderi,
c!iar dacă este necesar.
+cum, lipsa unui nivel spiritual corespunzător al multor bioener eticieni care
practică influenţa asupra nivelelor complee, duce la deenerarea mai înt-i spirituală,
apoi şi la cea fizică, at-t a acestora, c-t şi a rudelor lor. :tim c-teva cazuri în care, pentru
deradarea spirituală a bioenereticienilor lipsiţi de moralitate au plătit copiii lor, rudele şi
c!iar prietenii apropiaţi şi discipolii. Întruc-t capacitatea eneretică a structurilor spirituale
este de sute şi c!iar de mii de ori mai mare dec-t a celor fizice, deradarea spirituală se
desfăşoară pe o perioadă îndelunată în mod mascat, nesesizabilă la eterior. 1-nd
începe decăderea fizică, încercările de tratament sunt blocate de structurile sufleteşti
deradate. %rin aceasta se şi eplică multiplele cazuri în care medicina nu poate fi de
nici un folos. >ulţi naivi consideră că, plătind o anumită sumă şi frecvent-nd nişte
cursuri, ei vor deveni mai şi vrăjitori. Însă în tainele acestei ştiinţe, spre deosebire de
altele, pot pătrunde doar foarte puţini, doar oamenii cu o formă suficient de curată, cu
nişte structuri spirituale dezvoltate, cu -ndire strateică, cu bunătate sufletească şi o
uriaşă capacitate do autodiseiplmare. Dacă analizăm te!nicile oculte şi maice, vom
observa că în acestea are importanţă nu un anume semn sau ritual, ci calităţile individuale
ale >aestrului şi ale discipolului său. ;endinţa multor bioenereticieni de a obţine accesul
la nişte posibilităţi mai ridicate, sărind peste treapta c!inuitoare a perfecţionării
spirituale, poate avea un sf-rşit deplorabil. Întruc-t soarta omului, caract erul şi starea
fizică a trupului este determinată de structurile c-mpurilor, o acţiune insufici ent de bine
-ndită în acest domeniu poate aduce prejudicii întreii omeniri.
Subconştientul omului a fost întotdeauna foarte bine protejat. %rocesul pătrunderii în
subconştient a fost lent, cu o eorcizare firească a proramelor neative cu ajutorul eticii
societăţii şi al sistemelor
%si!analiştii de apărare
diverselor reliioasă.
şcoli psi!oterapeutice au început să asalteze subconştientul
omului şi, ca urmare, în ultimele decenii, acest proces a căpătat proporţii nemaivăzute. În
acest fel are loc un amestec rosolan şi o influentă puternică a structurilor c-mpurilor
fără o suficientă studiere a rezultatelor îndepărtate ale acestor intervenţii. De reulă, pe
cercetători îi interesează mai puţin ce reprezintă subconştientul şi în ce mod reacţionează
el la intervenţii. %entru ei au importanţă doar rezultatele concrete, imediate şi nu
înţeleerea profundă a proceselor care determină sănătatea şi destinul omului şi a rudelor
sale.
$ipsa unei -ndiri strateice în domeniul bioneriei, preferinţa pentru procedeele
tactice, eu le*aş compara cu acţiunile şoferului care foloseşte timpul rezervat asimilării
reulilor de circulaţie pentru mărirea puterii motorului. drept că pare eficient, însă
rezultatul este absolut imprevizibil şi riscant.
1+%7;/$=$ 77
1u destul de puţin timp în urmă, în cercurile medicale încă se mai discuta aprins dacă
termenul de „bioc-mp” este leitim şi s*a creat o nouă armată de „şarlatani” printre
adepţii fervenţi ai impunerii acestuia.
+stăzi, e reu să ăseşti oameni care să nu cunoască faptul că densul corp fizic al
omului este înconjurat de straturile unui c-mp informativ*eneretic, invizibil pentru cei
mai mulţi dintre ei. Să vedem ce reprezintă de fapt omul din punctul de vedere al
bioeneriei.
Dest inaţ ia stra tur ilor care compu n înve liş ul informational*eneretic al omului,
c-t şi inter*coneiunile lor sunt etrem de complee.
1u mulţi ani în urmă, c-nd abia începeam să lucrez cu ajutorul cadrului, am fost
curios să văd forma c-mpului uman. 1-t timp m-na mea se mişca paralel cu corpul,
totul era în reulă, vedeam p-nă unde ţin raniţele c-mpului. +co lo cadrul se răsucea
cu 4B)Q. 1-nd însă am vrut să văd forma c-mpului de deasupra capului, am constatat
că, st-nd pe podea, nu pot ajune p-nă la limita acestuia. >*am suit pe scaun şi am
încercat să ridic în sus m-na în care ţineam cadrul, însă acesta nu s*a mişcatG însemna că
limita se ăsea mai sus.
+tunci am decis să continui aceste investiaţii pe fantomă. +m desenat pe !-rtie un
om şi am început să eplorez cu cadrul li mitele c-mpului . >-na în care ţineam cadrul
a depăşit marinile !-rtiei şi a trebuit să recur la reducerea la scară. +m început să măsor
deviaţiile cadrului mai înt-i în metri, apoi în #ilometri însă cadrul refuza în continuare
să se răsucească. +tunci m*am -ndit că poate c-mpul uman se preluneşte în sus p-nă la
capătul =niversului. :i ca răspuns, cadrul s*a răsucit la 4B)Q. +m înţeles că bioc-mpul
omului ocupă întreul =nivers, în sus şi în jos, în raport cu limitele corpului fizic,
bioc-mpul se preluneşte la infinit.
Densitatea straturilor şi informaţia cuprinsă în ele sunt diferite.
Stratul cel mai dens din punct de vedere eneretic conţine informaţia privind starea
fizică a corpului, a oranelor acestuia şi se foloseşte pentru dianosticul medical.
Structurile #armice se ăsesc în straturile mai fine şi au o înlănţuire ierar!ică foarte
complicată. În straturile cele mai apropiate se păstrează informaţia privind faptele,
emoţiile, sentimentele şi -ndurile omului pe care el le*a trăit în această viaţă.
Straturile mai profunde conţin structuri ale #armei familiei, este vorba de informaţia
leată de rudele apropiate pe linie paternă şi maternă, leată de copii.
0arma personal ă a omului, comport amentul său în încarnările anterioare sunt
dispuse la un nivel şi mai fin şi cu c-t vindecătorul poate pătrunde mai profund în c-mpul
omului, cu at-t mai puternică va fi intervenţia sa.
Dar în
%ersonal aceastacă constă
consider concomitent
în prezent nimeni nuşieste
forţa şi slăbiciunea
capabil să pătrundădianosticului
în totalitate în #armic.
c-mpul
uman întruc-t orice penetrare este leată de o influenţare, iar influenţarea poate fi lipsită
de pericol numai dacă vindecătorul este un om perfect, cu o #armă pură.
/cup-ndu*mă zilnic, timp de mai bine de doi ani de purificarea #armei mele, ştiu
c-te îmi sunt încă inaccesibile. Înainte de fiecare conta ct cu c-mpul unui alt om, eu
verific dacă pot sau nu să încep tratamentul şi, dacă mi se interzice, înseamnă că în c-mpul
meu eistă tulburări asemănătoare acelora cu care trebuie să mă lupt. %-nă c-nd eu nu
le elimin din c-mpul propriu, nu am dreptul să vindec, pentru că deformaţiile
structurilor mele pot pricinui un prejudiciu bolnavului sau structurile lui se pot muta în
c-mpul meu şi atunci eu şi rudele mele va trebui să ispăşim #arma pacientului meu.
=n vindecător ideal poate fi numai un om perfect, ceea ce în viaţa noastră
păm-ntească este un lucru irealizabil, de aceea e at-t de importantă astăzi a doua cale *
calea cunoaşterii,
tratamentului care permite
bioneretic, întotdeauna
fără a aduce utilizarea
vreun prejudiciu din şicauza
dezvoltarea posibilităţilor
unui contact incorect cu
structurile c-mpului.
&abindramat ;aore spunea că a fi mare şi puternic nu înseamnă să fii superior în
ceea ce priveşte forţa, ci să ştii să*4 ridici pe cel slab p-nă la înălţimea ta. >i*am pus de
multe ori întrebarea, de ce mulţi vindecători n*au putut transmite metoda lor discipolilor.
În ceea ce mă priveşte, am !otăr-t o dată pentru totdeauna că lucrul cel mai important nu
stă în dezvoltarea capacităţilor unice, ci în ştiinţa de a transmite informaţia, de a*i învăţa
pe alţii cum să se folosească de ea. Înainte, consideram că mulţi vindecători nu voiau să*şi
destăinuie secretele pentru a răm-ne în centrul atenţiei şi pentr u a obţine maimum de
avantaje. >ai t-rziu am înţeles8 nu numai că nu voiau, dar nici nu puteau.
În principal „metodele” lor erau o sumă de te!nici însuşite, din care s*a pierdut din
vedere lucrul cel mai impor tant8 tendinţa permanentă spre conştientizarea şi înţeleerea
lumii, sistematizarea cunoştinţelor obţinute pentru înţeleerea leilor eistenţei
=niversului. Sinura ecepţie a constituit*o 7isus Pristos, la care vindecarea era
întotdeauna pusă în leătură cu înţeleerea lumii pe care el o transmitea oamenilor prin
pilde, porunci şi sfaturi.
În ciuda faptului că în această carte se vorbeşte mereu de cercetări ştiinţifice, foarte des
sunt înt-lnite noţiunile de Divinitate, sentimente divine, sanctitate. 1onsider că, oric-t s*ar
dezvolta ştiinţa, orice culmi ar atine ea, întotdeauna va eista un domeniu
inaccesibil cunoaşterii sau analizei loice a minţii umane, determinat de aceste
noţiuni.
7nvesti-nd zonele de frontieră, dincolo de limitele loicii şi ale ştiinţei oficiale, eu
folosesc termeni care au o semnificaţie precisă în sistemul descris.
+stfel, atunci c-nd este vorba de sentimentele divine, fiecare om va înţelee acest
lucru în felul său, în funcţie de orizontul său şi de nivelul său de spiritualitate. 1u c-t vor
fi însă mai sus aceste sentimente pe scara de valori a omului, cu at-t va fi mai bine.
"oţiunea de „natură nevie” are un sens colectiv şi include, în primul r-nd, toate
bunurile lumii materiale, de care se foloseşte omul.
%rin intervenţia terapeutică pot fi ajutaţi mii de oameni, pe c-nd înţeleerea lumii,
poate salva milioane. +ceastă înţeleere este str-ns leată de mecanismul căinţei, al cărui
efect am avut prilejul să*4 văd pe modificarea structurilor #armice. 1-nd am înţeles c-t de
mult este deter minată starea f izică de star ea structurilor #armice în c-mpul uman, eu am
încercat să acţionez asupra lor prin cele mai diverse mijloace8 prin practici maice, prin
vrăjitorie, prin mijloacele medicinei populare şi tradiţionale. +m încercat totul, însă
rezultatele erau superficiale.
+poi am ajuns la o concluzie etrem de simp lă8 mărirea forţei de influenţare nu face
altceva dec-t
rezolvă să*4 traumatizeze
problemele pe orice
cardinale. În pacient, ea poate
formă, da doar
violenţa o aparentă
răm-ne ameliorare
tot violenţă. +m însă nu
înţeles
că un sinur mijloc poate fi eficient şi lips it de pericol, cunoscut omenirii de foarte
multă vreme. +cest mijloc este căinţa.
%ătrunz-nd în structurile spirituale ale omului cu proramele mele, eu mă orientez după
propria mea loică, după propria mea concepţie despre lume. Întruc-t eu reprezint o
parte a =niversului şi la un nivel fin iau contact cu între =niversul, atunci, în virtutea
imperfecţiunii mele, oricum introduc ceva de*al meu în c-mpul omului.
7nfluenţarea trebuie să aibă loc numai din punctul de vedere al întreului, adică al
=niversului, iar acest lucru este posibil numai în cazul funcţionării mecanismului
căinţei, c-nd aceasta se adresează Spiritului =niversal, adică lui Dumnezeu.
De ce lui Dumnezeu şi nu =niversului9 %entru că atunci c-nd spunem „=nivers”,
în conştiinţa noastră apare un model av-nd dimensiuni colosale şi care cuprinde
spaţiul, timpul,
"e este reumateria.
să ne reprezentăm =niversul ca pe un tot unitar. "umai prin înălţarea
principiului spiritual dispar componentele disparate şi apare sentimentul =nităţii
+bsolute.
1-nd omul se adresează în -nd lui Dumnezeu şi îi cere iertare pentru cele
înfăptuite, în sufletul şi trupul său se produc sc!imbări uluitoare. În acel moment, omul
îşi recunoaşte imperfecţiunea, se desc!ide în faţa 1elui care ne*a creat şi primeşte de
la +cesta puteri pentru a se sc!imba, pentru a intra în armonie cu =niversul.
Dar nici un fel de influenţe din eterior nu pot înlocui aspiraţiile personale ale omului.
1+%7;/$=$ 777
*estarea &ioenergetică
7nvesti-nd bioc-mpul uman, am ajuns la concluzia că structuril e c-mpului şi
corpul fizic coeistă ca două contrarii, care interacţionează reciproc. <iteza de trecere
a structurilor c-mpului şi a corpului fizic dintr*unul într*altul poate fi diferiră.
perienţa tratării diferitelor boli arată că tratamentul este cu mult mai eficace dacă
influenţarea este orientată nu asupra oranismului bolnav şi nici măcar a
întreului oranism, ci asupra cauzei care a enerat boala. /ric-t ai trata o boală
concretă, dacă nu a fost eliminată cauza ei, aceasta va continua să alimenteze boala şi,
după cum a demonstrat*o practica, c!iar poate mira dintr*un oran într*altul. Eoala nu
este o rămadă care să fie elimin ată curăţ ind secto rul, boala e ca apa care vine pe
robinet pe care o poţi opri numai înc!iz-nd robinetul, îndepărt-nd, cu alte cuvinte,
cauzele bolii.
+naliz-nd
nivelul deformaţiile
c-mpului cu mulţistructurilor
ani înaintec-mpului uman
ca ele să am văzut că
se manifeste la multe
nivelulboli încep
fizic. la
1auza
deformării c-mpului o constituie neconcordanţa caracteristicilor c-mpului omului cu
c-mpul informaţional al %ăm-ntului şi =niversului. K-ndurile, stările emoţionale,
comportamentul, intrate în contradicţie cu armonia =niversului, duc la deformarea
structurilor c-mpului. %rin urmare, îndepă rtarea cauzelor care produc aceste deforma ţii
constituie sinura cale de vindecare a omului. $a început mi s*a părut că astfel de
structuri, care să reflecte deformaţiile c-mpurilor, trebuie să fie în număr de cinci*
şapte. Însă, pe măsura inves tiaţiilor, mi*am dat seam a că numărul lor este imens.
iecare faptă neativă, -nd sau trăire emoţională formează în straturile informativ*
eneretice ale c-mpului uman „aderenţe”, a căror eliminare duce la armonizarea
structurilor c-mpului şi a stării fizice a omului. +naliz-nd sutele de cazuri, am înţeles că
bolile, traumatismele, neplăcerile vieţii, deradarea personalităţii, a caracterului şi
psi!icului sunt diferite manifestări ale ispăşirii. +m intuit că nu numai corpul fizic
constituie un sistem unitar cu o str-nsă interacţiune a oranelor, dar şi că structurile
spirituale, psi!icul, soarta, caracterul sunt elemente ale acestui sistem. 7nfluenţarea
oricăruia din aceşti parametri determină automat modificări în toţi ceilalţi. Din acest motiv,
de pildă, creşterea radului de spiritualizare ridică în acelaşi timp psi!icul, soarta,
starea de sănătate, influenţ-nd pozitiv toate laturile vieţii omului. ;oate problemele din
viaţa omului8 neplăcerile destinu lui, bolile fizic e şi psi!ice, traumatismele sunt
rezultate ale activităţii sist emului de autore lare a c-mpul ui, o blocar e forţată a
începu tului destrămării structurilor spirituale, ale structurilor strateice de bază
responsabile de supravieţuirea omului şi a descendenţilor săi.
În procesul acţiunii asupra compleului informativ*eneretic al omului, îmi era etrem
de necesar să efectuez o apreciere a rezultatelor acţiunii respective. În caz contrar,
ajut-nd trupul, poţi deteriora principalele structuri #armice. 7nfluenţarea bioeneretică
este cu mult mai put ernic ă dec-t ori ce medicamente, însă şi cu mult mai
periculoasă, de aceea nu trebuie lucrat fără un sistem de control.
În acest mod am elaborat, încetul cu încetul, principiile şi elementele testării
bioeneretice, care permite aprecierea parametrilor şi controlul rezultatelor influenţării
structurilor c-mpului.
+naliz-nd coneiunile dintre parametri de bază ai sistemului autorelării, am început
să înţele mult mai profund leile dezvoltării oranismului, am descoperit structurile
#armice de protecţie a omului împotriva nenorocirilor, traumatismelor, ale structurilor,
norocului, succesului, pe care oranismul le reproduce şi le reconstituie în
permanenţă. Distruerea lor are loc atunci c-nd omul se dezice de Dumnezeu, de
părinţi, de copii, de omul iubit. În c-mp eistă structuri care sunt responsabile de
capacitatea omului de a iubi şi deformarea lor duce la rave îmbolnăviri, inclusiv la
maladii oncoloice. Întruc-t corpul fizic împreună cu structurile #armice constituie un
proces unic, el poate fi testat, pot fi făcute pronoze asupra stării sale viitoare şi, în
acest fel, se poate efectua o dianosticare timpurie, se poate da o apreciere corectă a
fiecărei influenţări asupra omului. >etoda permite şi testarea în rup a oamenilor, a
proramelor sociale şi c!iar a unor ţări întrei, permite elaborarea unor pronoze pe
termen lun, analizarea destinului subiecţilor vii şi ale obiectelor nevii. În condiţiile
lumii contemporane, urmările oricărei catastrofe devin din ce în ce mai rave. laborarea
metodei de descoperire timpurie a situaţiilor critice pentru un om, luat separat, pentru un
colectiv, pentru o oranizaţie sau un obiectiv industrial este nu numai întemeiată, dar şi
indispensabilă pentru supravieţuire.
>etoda testării etrasenzoriale permite analizarea nu a parametrilor fizici ai
obiectivului, ci structura c-mpului său. Întruc-t embrionul viitoarelor evenimente ale
lumii materiale se ăseşte în structurile c-mpului, situaţiile de viaţă ale nivelului fizic
constituie realizarea proramelor eistente la nivelul c-mpurilor. venimentele care au
loc în =nivers nu sunt o interacţiune !aotică a diverselor obiecte, ci realizarea unor
prorame determinate, codate în c-mpul informativ eneretic al =niversului. :irul
even imen telor trece din structu rile informaţionale în cele eneretice şi se materializează
la nivelul fizic. >ecanismul #armei este reflectar ea principi ului comuniunii omului
cu =niversul.
%e eemplul tratamentelor diferitelor maladii, prin analiza compleelor situaţii de
viaţă ale pacienţilor mei şi deasemenea prin testarea diferitelor prorame şi obiecte, am să
încerc nu doar să dezvălui posibilităţile metodei de testare etrasenzorială, ci şi să transmit
informaţia pe care am acumulat*o în procesul activităţii mele privind erorile noastre
capitale, cauzele care produc încălcarea armo niei dint re om şi =nivers şi, ca
urmare, determină bolile, nefericirea, necazul, suferinţele.
%auza +ntâi
>ulte procese care au loc acum în viaţă sunt îndreptate spre eliminarea blocajelor
dintre conştiinţa şi subconştientul omului şi tot ce pătrunde în subconştient constituie un
!id al acţiunilor şi începe să funcţioneze activ.
Dacă cu o sută * o sută şi cincizeci de ani în urmă, absolutul subconştientului era în
principal apanajul artei, filosofiei, al c-torva şcoli esoterice, în prezent acestui proces i s*a
raliat şi medicina.
$oica conştiinţei umane este orientată către supravieţuirea corpului fizic. $oica
subconştientului * către păstrarea şi dezvoltarea structurilor spirituale. De aceea,
încercările de substituire mecanică a acestora în cele mai multe cazuri duc la dispariţia
uneia din aceste două componente.
+cum, subconştientul omului asimilează murdăria eneretică cu o viteză neînc!ipuită
şi nu numai pentru faptul că mulţi încearcă să pătrundă în el, dar şi pentru a se
bloca subconştientul.
Sentimentele şi trăirile neative, pătrunz-nd în subconştient, nu mai pot fi controlate
de om şi, întruc-t sănătatea fizică este str-ns leată de subconştient, apar nişte
dependenţe complicate şi nişte urmări rave.
+m avut la consultaţie un bărbat care acuza nişte dureri de cap permanente. +m
ăsit cauza bolii sale. 1u zece ani înainte de înt-lnirea noastră, el s*a supărat foarte tare
pe soţia sa şi, cu toate că soţia i*a dat motive pentru acest lucru, bărbatul totuşi suferă
din cauza supărării sale. 7*am descris toate acestea, el m*a ascultat şi apoi m*a întrebat plin
de mirare8
* ;otul e corect. Dar spuneţi*mi cum de aţi !icit toate acestea9
*cele
u n*am voie să !icesc
mai răsp-ndit . u cercetez
e încălcări cau zele
ale leilor bolii şi
=niversu luilecare
văd. poate
Supărarea este diferit
determina una dine
neplăceri în viaţa, at-t a aceluia pe care te superi, c-t şi în propria ta viaţă.
oarte multe boli sunt puse în leătură cu faptul că oamenii nu ştiu c-t e de periculos
ca în perioadele de puternic av-nt sufletesc, draoste, c-nd nivelul eneretic al omului
creşte brusc, să emane -nduri şi stări emoţionale neative.
/dată mi*a cerut ajutorul o femeie al cărui copil avea enur eză. 1aut cauza bolii
copilului şi*i spun mamei8
* <*aţi supărat şi i*aţi dorit răul unui om în cutare an. emeia nu poate să*şi amintească.
u precizez8
* ra în februarie, cam pe 44*4H.
* + fost ziua nunţii mele@
* 1e s*a înt-mplat la nuntă9
emeia nu poate să*şi amintească de nici un fel de trăiri neative puternice sau de
nişte fapte leate de nunta sa. Dar pe confiuraţia c-mpului văd o supărare puternică pe o
femeie, rudă cu soţul.
* %oate că v*aţi certat cu soacra9
emeia şi*a amintit cu reu că soacra i*a zis ceva nelalocul său, însă nu avea
sentimentul unei mari jiniri care să se fi păstrat în memorie.
u încep să înţele ce s*a înt-mplat.
* În ziua nunţii eraţi într*o stare de puternic av-nt, aveaţi o enerie colosală, de aceea o
supărare, c!iar nesemnificativă, pe soacra dumneavoastră i*a produs acesteia un
foarte mare prejudiciu. Întorc-ndu*se îndărăt, această supărare s*a manifestat sub forma
enurezei fiului dumneavoastră.
nureza nu*i boală, ci primul semnal al unor puternice nereuli ale structurilor
spirituale ale copilului. ste o bombă cu eplozie înt-rziată care nu*i obliatoriu să se
manifeste printr*o boală la copil, el poate avea o soartă nefericită, sau nişte structuri
emoţionale şi psi!ice deformate.
De aceea orice sentiment al jinirii care a intrat la o mare ad-ncime sau de care omul nu
se poate debarasa
intuitiv, timp îndelunat,
să dezamorseze, să scapereprezintă un maredepericol.
de sentimentul /amenii
supărare, au dea
să nu*i încercat
voieînsămod
se
acumuleze. >odalităţile pentru a face acest lucru l*au constituit bocetul, spartul veselei,
sudalmele... +tunci însă c-nd supărarea este ţinută timp îndelunat, ea devine de c-teva ori
mai periculoasă şi loveşte nu numai în cel care o ţine, dar şi în copiii lui. /amenii
sănătoşi, de reulă, nu*şi permit să ţină prea mult timp supărarea. În iudaism şi creştinism
eistă o sărbătoare, Duminica 7ertării, c-nd omul cere iertare pentru toate ofensele şi
nedreptăţile pe care le*a săv-rşit cu voie sau fără de voie. Dacă acest lucru se face cu
sinceritate, atunci intră în funcţiune mecanismul căinţei şi are loc autopurificarea în
subconştient.
>ă tem că sensul căinţei îl înţeleem acum într*un mod cu totul confuz.
Studiind reliiile mondiale, am început să analizez noţiunea de pocăinţă. +ceasta este,
înainte de toate, nu un şir de remuşcări sterile, o autoflaelare sau părere de rău asupra a
ceea ce a fost în trecut. %rin asemenea trăiri, omul nu poate dec-t să*şi facă rău şi nimic
altceva.
+ te pocăi înseamnă a*ţi îndrepta toate forţele asupra propriei tale sc!imbări şi
niciodată să nu*ţi mai repeţi reşelile. +cesta este procesul al cărui sens stă în eplozia
eneretică produsă prin conştientizare şi care trebuie să acţioneze în sensul creaţiei. În
timpul căinţei are loc ruperea lanţului de cauze şi efecte în care o faptă trae după sine pe
următoarea. >ecanismul transmiterii informaţiei c-mpului, adică acumularea, activizarea
şi îndeplinirea proramelor prin faptele omului, poate ti oprit prin căinţă. În iudaism
cel care se căieşte sau în creştinism t-l!arul răstinit pe cruce care se pocăieşte se pot
ridica mai sus dec-t un sf-nt pentru că ei au nevoie de eforturi de zeci de ori mai mari
dec-t un om cu #arma curată pentru a trăi întreaa viaţă în sfinţenie.
/mul cu #armă familială şi personală pură are adesea nevoie de mult mai puţine
eforturi pentru a ajune la rezultate măreţe dec-t omul cu o #armă rea pentru a fi în
r-nd cu lumea. De aceea în toate reliiile mondiale este formulată în termeni precişi teza
conform căreia aspiraţiile personale ale omului către Divin este mai importantă dec-t
capacităţile cu care 4*a dăruit natura.
>ecanismul căinţei trebuie indisolubil leat de înţeleerea tabloului lumii8 pentru
conştientizarea încălcării leii, trebuie să cunoşti leea.
$a început presupuneam că pocăinţa bloc!ează numai proramele formate de
trăirile neative8 ură, jinire, dorinţa 2urarea3 de rău pentru cineva. +cum însă văd
că aceste posibilităţi sunt cu mu lt mai mariG este vorba de o tran sformare maimă şi de
armonizarea structurilor c-mpului.
$a nivelul spiritual fin, fiecare om intră în contact cu Divinul, aşa cum orice celulă a
oranismului este în contact cu oranismul ei. 1ontactul nu poate fi întrerupt nici în cazul
celei mai rele #arme sau al oricărui comportament al omului. Structurile c-mpului
fiecărui om conţin informaţia privind încălcarea leilor supreme de către strămoşi şi de
către el însuşi în celelalte încarnări şi, cu c-t sunt mai rave încălcările, cu at-t mai
fine sunt nivelurile pe care acestea se instalează.
istenţa a două teze care se eclud reciproc, cea a păcatului primor dial şi cea a
purităţii primordiale a omului devine de înţeles dacă ne -ndim la diferitele niveluri ale
structurilor c-mpurilor. De aceea, aspiraţia prin căinţă către ceea ce nu poate fi
cunoscut, către Divin, reprezintă atinerea unui nivel mult mai fin, înălţarea spirituală a
omului şi purificarea #armei.
=nitatea a tot ceea ce ne înconjoară uneori se confirmă în modul cel mai neaşteptat.
>*a sunat odată o cunoştinţă şi mi s*a pl-ns că îi moare c-inele, a luat „fără să vrea”
otravă şi nu se ştie dacă va putea fi salvat. >*am uitat la distanţă la tabloul bioeneretic al
c-inelui
deja şi am văzut
să acţioneze petecreierului.
asupra nere în reiunea
1-inele stomacului şi a capului. /trava începuse
stătea nemişcat.
* Se poate acţiona asupra otrăvii prin bioenerie9
* Se poate.
+m început să neutralizez de la distanţă otrava din oranismul c-inelui şi am
testat ce medicament i se poate da.
* Dizolvaţi în apă o a spirină şi daţi*i să be a, i*am sp us eu cunoştinţei mele prin telefon.
%ata neară a început să se modifice, peste o jumătate de oră a devenit ri, s*a restr-ns
ca dimensiune, c-inele a început să*şi revină puţin c-te puţin. Situaţia bioeneretică a
c-inelui s*a îmbunăt ăţit mult. %e mine însă mă interesa de ce a treb uit c-inele să
măn-nce otravă. +m continuat investiaţiile şi am văzut că la baza acestei
nefericite înt-mplări stătea comportamentul stăp-nei sale care nu cu mult timp în
urmă încălcase leile supreme ale =niversului. >ai pe lar despre acest caz vom vorbi
cu o altă ocazie, în cartea a doua.
Discut cu o t-nără doamnă. a a suferit un accident rutier, a avut o comoţie cerebrală,
iar acum îi amorţeşte deetul de la o m-nă. 1aut cauza accidentului, analizez consecinţele
şi*i eplic femeii interdependenţa dintre nenorocirile omului şi faptele sale.
* :i cum răm-ne cu sănătatea mea9 mă întreabă ea.
1-nd vine la consultaţie un om nepreătit, el aşteaptă ca eu să intervin cu m-inile şi
nu recepţionează cum trebuie eplicaţiile, nu înţelee dintr*o dată c-t de puternice sunt
aceste influenţări faţă de altele. =neori se mai şi supără şi asta, din păcate, nu trece fără
urmări pentru pacient.
%este c-teva zile femeia a înreistrat serioase ameliorări însă, c-nd ea a venit din nou,
am văzut nişte deformări ale c-mpului, cauzate de neîncrederea iniţială şi de atacul
spontan asupra mea. Îi eplic femeii toate acestea.
* "u, aşa ceva este eclus@
* +tenţie, vă descriu situaţia * le zece minute după ce aţi ieşit de la mine aţi avut un
sentiment de nemulţumire şi întruc-t #arma dumneavoastră nu e prea curată, au fost
conectate păcatele părinţilor şi a început un veritabil atac împotriva mea. +ţi avut
neplăceri în ultimul tip9
* Da, era c-t pe ce să*mi fie călc at c-inele de o maşină. Îmi reprez int structurile
c-mpurilor femeii şi ale c-inelui. le sunt identice. +nimalele domestice depind
foarte mult de etica stăp-nilor l or, iar bolile şi traumatism ele acestora, de cele mai
multe ori, survin din vina omului. 1-mpul c-inelui fusese curat înainte, după venirea
femei i la mine au apăr ut contors iuni în zona capului, a piciorului anterior şi posterior.
* 7ată traumatismul piciorului c-inelui, îi arăt eu femeii pe desen. 1ine*i vinovat de
deformarea c-mpului9 Stăp-na@ 1e a făcut ea9 >i*a dorit răul, îi eplic eu în
amănunţime tinerei doamne. %lec-nd de la consultaţie, timp de cincisprezece minute aţi
fost furioasă dar, întruc-t eu nu sunt vinovat, supărarea dumneavoastră s*a răsfr-nt
asupra c-inelui, bine că nu asupra soţului, sau a copilului.
1orectez c-mpul femeii. Se ameliorează starea c-inelui, răm-n-nd distorsiuni doar în
zona unui sinur picior posterior, pentru că femeia nu era încă în totalitate de acord cu
informaţia primită. După un anumit timp c-mpul c-inelui se îndreaptă în totalitate.
&udele noastre şi c!iar animalele domestice depind de noi şi, dacă noi încălcăm leile
eticii, aceştia pot fi pedepsiţi împreună cu noi.
În ultimul timp mă sună des tot felul de cunoştinţe cu diverse probleme de sănătate.
=nul dintre ei are deja de douăzeci de z il e o bronşită. >edicii au testat pe el toate
medicamentele posibile însă bronşita nu numai că nu a dat înapoi ci, dimpotrivă, s*a
*aravat.
+cum o lună .te*ai supărat pe soţie.
* a era foarte vinovată, era c-t pe ce s*o şi c-rpesc.
* Să ţi i minte8 n*ai voie să fii supărat mult timp pe oamenii car e îţi sunt apr opia ţi şi cu
at-t mai mult nu trebu ie să ţ i i supărarea în tine. ste ca şi cum te*ai supăra pe =nivers.
%este două zile cunoştinţa mea m*a sunat din nou şi m*a anunţat că bronşita i*a trecut
de tot. 1onsultaţia, care i*a lămurit omului cauza, 4*a scutit de intervenţiile de durată ale
medicinei şi cu c-t mai corect ar fi fost tratamentul, cu at-t ar fi fost mai rău pentru el,
deoarece cauza bolii continua să eiste. În astfel de situaţii, este acceptat tratamentul prin
imnastica Ruin4 întruc-t aceasta poate influenţa psi!icul şi subconştientul omului şi să
ani!ileze proramele distructive create de sentimentul supărării. +ceste mijloace însă nu
uvernează şi conştiinţa, de aceea au ca rezultat o vindecare parţială şi nu*4 asiură pe
pacient împotriva repetării acestei situaţii.
Să continuăm
ajutorul mijloacelor cazul descrismoderne.
medicinei într*o altăDar
variantă8 un om a *fost
cauza bronşitei tratat o* alună*două
supărarea rămas subcu
forma unui pac!et de prorame în subconştientul său. Dacă în acest timp sau peste c-teva
luni s oţia l ui ar fi născut un copil, at unci în c-mpul copilului s*ar fi reăsit proramul de
supărare şi distruere a oamenilor moştenit de la tată. 1opilul, cresc-nd, ar purta în el o
bombă cu eplozie înt-rziată şi c!iar şi o infimă supărare pe cineva dintre rudele sale
apropiate ar putea declanşa detonatorul acestui mecanism. %entru blocarea proramului
în astfel de situaţii pot apărea tuberculoză, infarctul, tumoarea pulmonară, astrică sau
esofaiană.
Întruc-t acum comportamentul oamenilor nu se mai bloc!ează prin mecanisme
concep tuale corespu nzătoare , printr*un nivel superior de etică şi cultură sau prin
respectarea perceptelo r biblice, în c-mpul fiec ăruia dintre noi eistă asemenea
„bombe” care eplodează din ce în ce mai des . +şa se eplică recrude scenţa din
ultimele decenii a bolilor cardiovasculare şi oncoloice.
:i cum acest mecanism îi este străin medicinei, se încearcă a se ăsi eplicaţi i în
deteriorarea condiţiilor ecoloice, în alimentaţia necorespunzătoare şi în frecvenţa
stressurilor.
1!iar şi un sinur fapt ca acesta arată că, dacă întreul arsenal al medicinei
contemporane va fi orientat numai în direcţia lic!idării efectului nu şi a cauzei, va fi
imposibil de contracarat toate „1ernob-l*urile” care ameninţă sănătatea noastră.
$oica propriei noastre conştiinţe şi loica eistenţei şi dezvoltării =niversului, din
păcate, nu corespund întotdeauna. 1onştiinţa şi straturile inferioare ale subconştientului
uneori se opun armoniei lumii şi aproape fiecare caz epus în cartea de faţă confirmă
acest lucru.
=n t-năr a îndreptată
sa interioară venit la mine a doua oară.
împotriva $a prima
femeilor este înt-lnire i*am eplicat
cauza sterilităţii soţieicăsale.
aresivitatea
În urma
corectării, am reuşit să reduc această aresivitate, iar acum vedeam că proramele de
aresiune s*au activat din nou.
* Din nou vi s*a declanşat proramul de distruere a soţiei. 1are credeţi că ar putea fi
cauza9
* &ecent m*am înt-lnit cu prima soţie şi ne*am certat din nou.
* ;rebuie să vă retraeţi toate reproşurile şi toată pica ce i*o purtaţi fostei dumneavoastră
soţii, s*o iertaţi şi să nu mai nutriţi nici un fel de sentimente neative faţă de ea.
* +m iertat*o pentru toate însă c-teva din faptele ei nu mă lasă nici acum indiferent.
* Sentimentul ofensei ca şi ura sau invidia reprezintă una din formele de distruere a
omului, o aresiune biocneretică. Dacă nu veţi înţelee acest lucru şi nu veţi reuşi să
ec!ilibraţi sentimentele faţă de fosta dumneavoastră soţie, atunci eu n*am să vă pot
ajuta. %roramul de distruere al soţiei acţionează nu asupra numelui, ci asupra
persoanei pe care dumneavoastră o consideraţi drept soţia dumneavoastră. %rima
dumneavoastră soţie nu vă mai este demult soţie în plan bioeneretic, de aceea
activarea reproşurilor şi supărărilor faţă de aceasta se răsfr-ne asupra celei de a doua
soţii. %entru a nu vă nimici unul pe celălalt trebuie să vă iertaţi duşmanul.
Dacă veţi reuşi acest lucru, atunci întreul baaj de ură şi supărări împotriva primei
dumneavoastră soţii, acumulat în subconştient, se va declanşa, la cea mai mică
disens iune, împotriva soţiei dumneavoastră actuale. %roramele distructive, dacă
dumneavoastră nu veţi reuşi să le blocaţi în totalitate, pot ajune în c-mpul copiilor
dumneavoastră provoc-ndu*le tot felul de boli, fie să menţină sterilitatea soţiei. Supăr-ndu*
vă pe prima soţie, dumneavoastră de pe acum vă ucideţi viitorii copii. Smerenia,
umilinţa, această noţiune care ne*a fost dată de creştinism, nu înseamnă robie, aşa cum s*
a încercatinterioară
=milinţa multă vreme să care
este cea ni seneimpună , ci uncumecanism
armonizează al nivelul
=niversul la dezvoltării spiritufine.
structurilor ale.
&ecent a venit la mine un bărbat 7a consultaţie ale cărui relaţii de familie se ăseau
în pra de divorţ, dar nu*şi putea eplica în nici un fel cauzele situaţiei la care se
ajunsese întruc-t el şi soţia se purtau frumos unul cu celălalt. 1auza era mama bărbatului.
+cesteia nu i*a plăcut prima soţie a fiului ei şi ea a iac ut totul ca să*i despartă. i s*au
despărţit. Kea de*a doua noră îi plăcea foarte mult mamei. însă proramul de distruere ai
sentimentelor divine ale fiului se declanşează în subconştientul ei în mod automat şi
împotriva nurorii preferate. ără să bănuiască acest lucru, mama îi proramează tot timpul pe fiu
şi pe noră pentru distruerea celor mai bune simţăminte pe care le au unul faţă de celălalt,
pentru despărţire.
1onştiinţa omului e ca o mică rotiţă care poate fi rotită prin eforturi nu prea mari
înainte şi înapoi. Subconştientu l însă este ca o roată imensă şi rea care este reu de
pornit, dar şi mai reu e de oprit. Strămoşii noştri urneau roata subconştientului prin
aspiraţia către Dumnezeu, prin iubire şi facere de bine. 7n ultimele trei sute de ani noi
trăim din inerţia acestei mişcări tară să depunem eforturi pentru a o menţine. De aceea
acum ne poate ajuta numai aspiraţia conştientă şi neîntreruptă, către armonia lumii, către
Dumnezeu. &ezervele #armei omenirii sunt epuizate şi numai aspiraţiile personale ale
fiecărui om vor determina radul său de protecţie împotriva nenorocirilor.
%auza a doua
/dată am întrebat într*o doară o pacientă de*a mea8
* 1ar e cred eţi că e cel mai mare păcat pe car e*4 poa te comite un om în viaţă9
După un răstimp de -ndire, mi*a răspuns8
* =ciderea unui alt om.
* istă o crimă mai mare ca aceasta. ste vorba de uciderea iu b ir ii , pentru că,
înainte de a ucide
un om, trebuie să ucizi în tine draostea faţă de el. =ciderea sentimentului de iubire
reprezintă terenul pe care au loc multe crime şi nenorociri.
+ venit la mine la consultaţie un cuplu de la ţară. iul lor de cincisprezece ani s*a uitat
la televizor, la un proram cu un binecunoscut comic, a r-s copios, iar după aceea a ieşit
în antreu şi s*a sp-nzurat. %ărinţii nu puteau înţelee cum de a fost posibil un asemenea
lucru.
1ercetez cauza, analizez cele înt-mplate cu băiatul. +jun la următorul tablou8 mama
avea un cunoscut care o iubea enorm, ea însă a fost indiferentă faţă de el şi îi distruea cu
bună ştiinţă iubirea acestuia. /mul n*a mai suportat. S*a aruncat sub roţile trenului şi a
murit. 1e se înt-mplase9 emeia a ucis iubirea şi viaţa în omul care o adora. După leea
#armei acest proram puternic de distruere a vieţii s*a reîntors la ea, răm-n-nd mulţi ani
în c-mpul său pentru ca, în final, să se răsfr-nă într*un moment bine determinat, într*un
puşti de cincisprezece ani, fiul său.
În structura c-mpului omului eistă sute de prorame diferite formate prin intermediul
faptelor, a -ndurilor, a emoţiilor, nu numai ale omului, ci şi ale rudelor sale.
În filosofia orientală este cunoscută epresia8 „"u eistă oameni, eistă 7dei”. 1auza
crimelor fără o motivaţie aparentă, a omuciderilor şi sinuciderilor se ascunde adeseori în
proramele distructive şi autodistructive, tăinuite, p-nă la un moment dat în subconştient şi
create de strămoşii crimin alilor sau de victimele lor. %roramele nu numai că se pot
păstra timp de decenii în c-mpul omului, ci se pot amplifica !rănindu*se din eneria unor
încălcări similare ale copiilor şi nepoţilor autorilor acestor prorame, dacă ele nu sunt
blocate prin mecanisme etice şi prin aspiraţia către Dumnezeu.
/ altă pacientă îmi spune că nu se pl-ne de sănătate, însă nu poate face faţă
dificultăţilor din viaţa personală. / iubeşte un bărbat. :i ea îl iubeşte, însă întotdeauna
apar nişte complicaţii neprevăzute, iar ea nu poate înţelee ce se înt-mplă de fapt. De
parcă i*ar despărţi însăşi soarta. fectuez testarea, caut vinovatul în toată afacerea asta.
1auza iese la iveală destul de uşor. a se ăseşte în nişte evenimente care au avut loc la
începutul anilor H). Eunica, prin comportarea ei, s*a dezis de iubire ca sentiment divin,
faptele sale au fost îndreptate spre uciderea draostei. $a începutul anilor H), bunica
pacientei mele s*a măritat din interes pentru averea soţului. Eunurile oricum le*ar fi fost
confiscate de comunişti şi bunica s*a despărţit de soţ fără rerete. a a recunoscut în
faţa nepoatei că nu şi*a iubit niciodată soţul. l, în sc!imb, a divinizat*o şi s*a c!inuit
cumplit după ce a fost părăsit. +mintindu*şi de această poveste, pacienta izbucneşte în
pl-ns şi*mi spune că nici ea nu se înţelee cu %etru, omul iubit.
* Dar pe primul soţ al bunicii cum îl c!ema9
emeia mă priveşte şi pronunţă plină de satisfacţie8
* %etre@
+ venit la mine o cunoştinţă, doctoriţă. 7*am vindecat copilul de diateză, arăt-nd care
sunt cauzele8 încălcarea de către aceasta cu c-ţiva ani înainte de naşterea copilului a
înaltelor lei ale =niversului. +cum ea voia să verifice, pentru orice eventualitate,
dacă nu cumva eistă noi încălcări. +m văzut în c-mpul ei puternice deformaţii ale
structu rilor car e îi influenţează neativ destinul. ista indiciul că, prin vorbele sale, ea
distruea sentimentul iubirii dintr*un alt om şi din această cauză şi ea şi copiii săi pot avea
serioase
dovedit aneplăceri. emeia nu*şi putea aminti şi aproape o oră noi am căutat cauza care s*a
fi următoarea8
emeia avea o cunoştinţă, un medic t-năr cu care discuta adeseori. /dată el a venit în
vizită împreună cu fata de care era îndrăostit. %rivind*o, doctriţa a spus8
* ;u n*ai să faci casă cu ea. ;e va părăsi. a are nevoie de cu totul altfel de soţ.
După un timp, tinerii s*au despărţit într*adevăr8 femeia, fără voia sa, i*a dat cunoştinţei
sale mecanismul de suprimare a sentimentului de iubire. După aceasta, mecanismul s*a
declanşat în t-năr de foarte multe ori. /dată primit, mecanismul a început să funcţioneze
în c-mpul său, distru-nd relaţiile sale cu femeile.
+desea nu ne -ndim prea mult la c-t de uşor putem face rău unui om, dar, în acelaşi
timp, şi nouă. / observaţie a femeii, nevinovată la prima vedere, a făcut rău cel puţin la
trei persoane8 cunoştinţei, sieşi şi copilului său, însă acest lanţ se poate întinde şi mai
departe.
&ecent, analiz-nd cauzele bolii unei femei, am văzut în c-mpul ei nişte structuri
ale blestemului din partea mamei. +cestea nu s*au repercutat în mod deosebit asupra
sănătăţii femeii.
* +ţi avut contlicte cu mama în 45(H9
* Da, ea era nemulţumită de faptul că mă mărit.
* ra împotrivă9
* În mod cateoric. 7ar eu i*am spus că oricum am să mă mărit.
1ercetez structurile #armice şi văd un tablou uluitor.
* +m să vă ro să nu vă miraţi de ceea ce am să vă spun. +ţi auzit vreod ată ceva despre
vieţile anterioare9
* Da.
* Într*o viaţă anterioa ră aţi murit de cancer. +ctualul dumneavoastră soţ în viaţa
anterioară v*a fost loodnic. >ama dumneavoastră v*a fost tot mamă. $a dorinţa ei aţi
rupt loodna şi nu v*aţi mai căsătorit cu el, deşi l*aţi iubit etraordinar. În viaţa actuală v*
au fost !ărăzite aceleaşi încercări şi le*aţi trecut cu bine. De acee a, totu l a avut o
turnură fericită şi c!iar blestemul involuntar al mamei nu v*a atins. >ama însă n*a trecut
această a doua încercare. /pun-ndu*se cateoric draostei şi căsătoriei
dumneavoastră, ea şi*a repetat reşeala. 1-nd celula se luptă cu oranismul, ea încearcă
să şi*l subordoneze. a se transformă în celulă canceroasă.
După un anumit timp de -ndire, femeia îmi spune8
* :tiţi, mama mea a murit în 45(A din cauza unui sarcom.
În acest moment mă -ndesc la omenire, la faptul că prin pramatismul, prin
ancorarea noastră în teluric, am început în ultimul timp să ne îndepărtăm tot mai mult de
sentimentele divine.
+nalizez încălcări le leilor cultivării iubirii la una din pacientele mele şi îi zic8
* etiţele dumneavo astră prezintă o ac umulare at-t de pu ternică a unor prorame
neative, înc-t ele pot duce la sterilitate.
* 1onf orm !or oscopului , ele trebuie să fie steril e, îmi răspunde femeia.
* +stroloia este secundară. ;impul naşterii copilului este determinat de structura
c-mpului lui, adică de #arma.
În activitatea mea am avut ocazia să mă convin de faptul că prezicerile !oroscopului
pot fi modificate în anumite condiţii.
>*a sunat o reporteră de la televiziune şi m*a ruat să ne înt-lnim. a a fost un
interlocutor minunat şi o ascultătoare atentă. Întrebările ei m*au ajutat să*mi
sistematizez materialele acumulate în decursul anilor. ste plăcut să discuţi cu un om
care se orientează destul de profesional în problemele bioeneriei. +m refuzat însă
apariţia pe ecran pentru a evita reclama publicitară şi a*mi continua cercetările.
"ereuşind să epuizăm toate întrebările, ne*am înţeles să ne înt-lnim a doua zi. Dar s*au
petrecut nişte fapte ciudate. "oi ne*am aşteptat unul pe celălalt aproimativ o oră, dar în
locuri diferite, fiecare din noi fiind convins că în locul unde aştepta el era fiată
înt-lnirea. Situaţia devenise absurdă. &eportera mă căuta la telefon, eu o căutam la !otel
şi numai cu o oră înainte de plecarea ei ne*am înt-lnit. emeia era indinată şi făcea eforturi
vizibile pentru a*şi reprima sentimentul de ofensă, fapt ce i*a reuşit în final. După aceea,
periodic, ţineam leătura prin telefon.
Într*una din convorbiri ea s*a scăpat că, după !oroscop, peste c-ţ iva ani va trebui să
moar ă. +m încep ut să*i anali zez structurile #armice.
* Mudec-nd după informaţia primită, vă va muri copilul imediat după naştere. Jona
vulnerabilă este capul. +ceasta va atrae după sine un şir de boli şi nenorociri,
inclusiv tulburări
psi!ice şi, din nenorocire, decesul, la doi ani după pierderea copilului.
* Deci prezicerile !oroscopului sunt adevărate9 a întrebat ea cu o nelinişte pe care n*a
reuşit să şi*o masc!eze.
* "u*i vorba de !oroscop, ci de construcţia dumneav oastră bioeneretică sau, cu alte
cuvinte, de #armă. +ştrii vă determină destinul, fiindcă v*aţi născut într*un anumit
moment, dependent de structura eneretică. Dacă dumneavoastră, prin promovarea
spiritului şi prin aspiraţia către Divin, vă veţi modifica structura bioeneretică, se va
modifica şi #arma şi destinul dumneavoastră.
7*am eplicat femeii, principalele încălcări ale normelor etice care se opun armoniei
structurii c-mpului şi am efectuat corecţia necesară. a era însărcinată. După un timp,
am simţit că deasupra ei planează o mare primejdie şi am sunat*o.
* Dacă nu puteţi renunţa la supărarea ce i*o purtaţi soţului, se va declanşa mecanismul
#armei. În luna a treia*a pat ra a sarcinii, aţi trecut printr*o încercare, aţi reuşit să blocaţi
supărarea şi reproşurile împotri va soţului. +cum însă e ste o situaţie periculoasă at-t
pentru dumneavoastră, c-t şi pentru copil. $ăsaţi la o parte loica vieţii cotidiene dacă
doriţi să fiţi sănătoasă şi fericită.
=n timp i*am urmărit c-mpul de la distanţă8 el devenea armonios şi stabil. După
naşterea
* +ţi avutcopilului,
drepta te,fericita
copilulmamă
era să mi*a datluns*a
moară. telefon8
născut cu cordonul ombilical înfăşurat
în jurul -tului. +şa mi*au spus doctorii.
Dar cea mai uluitoare confirmare a fost peste trei luni, în urma in vestiării
ecorafice a copilului. l prezenta !emoraii microscopice la nivelul creierului. Dacă n*ar
fi fost eliminate la timp supărările şi reproşurile femeii, evenimentele s*ar fi putut
desfăşura după scenariul prezis de !oroscop.
$oica iubirii şi iertării, este mai presus de orice astroloie şi orice preziceri, iar prin
aspiraţia spre armonie, bunătate. Divinitate, se poate ani!ila #arma neativă.
"u demult discutam cu tatăl unei fetiţe, care era c-t pe ce să moară în timpul unei boli
rave. +m privit c-mpul copilului de dinainte şi de după boală şi am fost uluit. =riaşele
deformaţii care produseseră boala au dispărut aproape complet. +m început să caut cauza
unui asemenea tratament reuşit şi cauza a fost draostea tatălui pentru fiică. 1ea mai
mare parte a proramelor de neare a universului a fost neutralizată prin iubire. Însă
iubire, nu ataşament. 1u iubirea poţi vindeca, iar cu ataşamentul doar să faci rău. De aceea,
în timpul bolii copilului, foarte multe depind de comportarea, de etica şi c!iar de reimul
alimentar al părinţilor. &enunţarea la carne, alcool, delicatese, supraalimentare, sunt c!iar
mai importante pentru părinţi dec-t pentru copii. /rice supărări şi reproşuri ale părinţilor,
unul faţă de celălalt, c-t şi faţă de lumea din jur, trebuie eliminate. Starea sufletească a
părinţilor este starea sufletului şi trupului copilului. %entru a*l păzi pe copil de boli şi
necazuri, părinţii trebuie să înţeleaă lucrul cel mai important8 copilul trebuie să fie sănătos
sufleteşte.
În faţa mea stă un t-năr şi*mi spune problemele sale. 1u doi ani în urmă au început să*
4 doară puternic picioarele. l a umblat pe la masori, a făcut tot felul de băi. După
efectuarea procedurilor prescrise, în c-teva luni, durerile i*au trecu t, în sc!imb a
început să*i scadă vederea. 1azul er a tipic8 c-nd renunţ i la copil, înainte de concepţie
sau în timpul sarcinii, cu fapta, cu vorba sau cu -ndul, se deformează structurile c-mpului
în trei zone8 cap, prima cea#r- şi picioare. În acest caz au coincis nişte puternice încălcări
pe linie maternă şi paternă, din care cauză deformarea c-mpului în zona picioarelor se
muta, prin intermediul tratamentului medical, în zona următoare * capul. %rocesul care
altădată dura decenii, acum decure doar în c-teva luni. +cesta este şi motivul derutei
medicilor din ultima vreme. Dacă înainte, c-nd boala apuca să se localizeze într*un anumit
oran, ea era tratată timp îndelunat şi pacientul „se însănătoşea” 2deşi, în realitate,
boala se muta într*un alt oran, acumul-ndu*se treptat3, acum, #arma impură a omenirii dă
un cu totul alt tablou. Eoala nu se localizează precis, ci „mirează” pe r-nd, prin
diferi te orane î n timpul tratamen tului. ste deja bolnav nu un sinur sector al c-mpului
omului, ci este deformat întreul c-mp. /rientarea eclusivă asupra corpului fizic şi nu
asupra cauzei e lipsită de sens şi periculoasă, cum sunt lipsite de sens şi enormele c!eltuieli de
resurse, pentru lupta cu boala şi nu eu pricina apariţiei acesteia. >edicii n*au nici o vină.
K-ndirea oamenilor nu*i corectă8 se încăpăţ-nează în mod pueril să vadă numai efectul, dar nu şi
cauza. ntuziasmaţi de binefacerile civilizaţiei, ne comportăm ca nişte copii, pentru
care o jucărie frumos col ora tă are pri orit ate faţă de luc ruri le cu ade văra t
indispensabile.
+cum se vorbeşte mult de necesitatea reîntoarcerii către Dumnezeu, spun-nd8 „u cred
în Dumnezeu” şi totuşi, mer-nd la biserică, omul poate răm-ne foarte departe faţă de
contactul cu Divinul. 1redinţa în Dumnezeu este un proces în care fizicul se îmbină cu
spiritualul.
+cest lucru se vede pe un eemplu foarte simplu. Dacă celula a început să
funcţioneze în disonanţă cu imperativele oranismului, numai pentru ea însăşi, atunci
începe procesul de deenerare şi dezar eare. %entru restabili rea uni tăţii cu oranismul,
sinură dorinţa nu ajune, este nevoie de o muncă dificilă, încordată, ritmică de curăţire a
celulei şi restabilire a armoniei.
Sufletul şi spiritul omenirii sunt acum incredibil de impure. 1elulele rav bolnave ale
oranismului trebuie să dispară şi procesele pe care le vedem acum, atestă începerea
acestei munci. >unca neobosită şi conştientă pentru perfecţionarea spiritului şi a trupului
este sinur a cale de salvare. ;rebuie să tinzi, s ă încerci, să depui eforturi în fiecare zi şi
în fiecare oră, să te lupţi cu tine însuţi pentru a obţine ceva, dar să ţii minte că m-ine
rezultatele ar putea să nu se vadă şi va trebui să te lupţi din nou. "ici un fel de
automulţumire sau semeţie n*ar trebui să sălăşluiască în noi...
„Dacă inima păstrează m-ndria, blamarea şi ura, ea se ţine departe de Dumnezeu”,
spunea părint ele >eni într*una din predicile sale.
1e înseamnă smerenia din punct de vedere bioeneretic9
/mul care primeşte cu smerenie toate încercările vieţii, economiseşte o cantitate
imensă de forţe, care ar fi trebuit să fie c!eltuite pentru reproşuri sterile faţă de situaţia
apărută. +ceastă rezervă se foloseşte pentru transformarea spirituală a omului, pentru
autodezvoltarea sa.
+deseori sunt întrebat dacă se pot ameliora capacităţile copiilor, dacă se poate spori
randamentul lor la învăţătură. $ipsa dorinţei de a învăţa apare la copil foarte simplu. În
timpul sarcinii, mama se debarase ază de sentimentele faţă de soţ, de copil sau faţă de
lumea din jur. +ceasta duce la formarea unui proram de reneare a c-mpului
informaţional al =niversului, care bloc!ează capacităţile copilului de a lucra cu
informaţia. 1opilului îi vine reu să înveţe şi el refuză să facă acest lucru. / mamă
iubitoare, care nu*şi permite şi nu permite nimănui să se îndoiască de sentimentul de
draoste şi de comuniunea cu Divinitatea, va da naştere unor copii talentaţi. %rin urmare,
capacităţile copiilor sunt determinate de comportamentul etic al părinţilor şi rudelor lor.
7nvestiam un copil cu un înalt rad de aresivitate subconştientă. <inovată era
sora soţului, mătuşa copilului. Înainte de naşterea copilului, ea a săv-rşit o faptă în
contradicţie cu etica. 7ată de ce a eistat întotdeauna noţiunea de cinste a familiei. a
se baza pe leile bioeneriei. amilia, neamul, în eneral p-nă la a patra spiţă, se
ăseşte într*o str-nsă interdependenţă la nivelul bioc-mpurilor.
7nfluenţează în vreun fel numele copilului asupra destinului acestuia9 1-nd părinţii îi
ale numele, acesta se fiează în #arma copilului şi*i influenţează structurile c-mpului.
istă nume neutrale, eistă nume de bun auur care au o influenţă pozitivă. +cest
lucru poate fi măsurat bioeneretic.
1-teodată se înt-mplă ca numele fiat în #armă să nu corespundă numelui pe care
îl poartă omul. %rima oară m*am lovit de acest fapt, analiz-nd împreună cu o mamă
problemele fiului său, Muri. "u ştiu din ce cauză, reieşea mereu că el ar trebui să aibă un
alt nume.
* Da. noi am vrut la început să*i punem numele de +rt!ur, dar apoi ne*am răz-ndit şi ne*
am decis să*4 c!eme Muri, spunea mama.
* >ă ui t la tabloul bioeneretic8 numele din #arma băiatului e +rt!ur.
"umele se întipăreşte în c-mpul bioeneretic al omului şi depinde de #arma celui al
cărui nume îl poartă copilul. Înainte, nu înt-mplător, copiilor li se dădeau nume de sfinţi.
0arma luminoasă, pură, a sf-ntului se unea cu #arma copilului, îl proteja şi acţiona în
favoarea lui. D-ndu*i copilului numele unei rude, riscăm, deoarece reşelile şi viciile sale
va trebui să le ispăşească cel care a luat, o dată cu numele, şi o parte din #armă, copilul
adică. De aceea, d-ndu*i copilului numele unui muritor este necesară blocarea părţii
neative a #armei, ru-ndu*ne la Dumnezeu în -nd ca în numele copilului să intre numai
ceea ce este luminos, ce aspiră spre draoste, comuniune, nobleţe, spre Dumnezeu în
numele acelui om, în cinstea căruia ne botezăm copilul.
/ confirmare conviătoare privind responsabilitatea pe care o avem unii faţă de alţii,
am avut*o odată într*un alt oraş. După cursul pe care l*am ţinut acolo, a venit la mine o
femeie cam de vreo 6) de ani şi mi*a povestit următoarele8
+vea copii deja destul de mari, c-nd s*a decis să mai aducă pe lume încă un copil.
%robabil că avusese destule încălcări ale leilor supreme, fiindcă i*a murit copilul la
puţin timp după naştere. "ici măcar nu 4*a mai înmorm-ntat. $*a lăsat la maternitate
şi, fără să spună o vorbă, a plecat. După o lună i*a murit o rudă, apoi alta, apoi î ncă una.
/raşul nu era mare, prietenii au început să caute în dreapta şi în st-na pe cineva care
să poată eplica motivul şi să ajute familia. S*au dus la o „babă” celebră, care le*a spus că
nu poate face nimic, pentru că familia, neamul lor, trebuie să dispară de tot. $ăs-ndu*şi
copilul în spital, femeia a săv-rşit o crimă at-t de mare, înc-t nimeni n*o putea absolvi de
pedeapsă.
Draostea faţă de copii face parte dintre cele mai înalte simţuri ale =niv ersului şi
de aceea orice formă de încălcare a acestei iubiri, eprimată prin renearea copilului,
refuzul de a avea copii sau de a purta o sarcină, nemaivorbind de întrerupere în special în
fazele înaintate, renearea omului iubit şi nu numai cu faptele, cu vorba, ci c!iar şi cu
-ndul, poate duce la urmări foarte rave.
+u venit la mine odată doi pacienţi. emeia avea c!ist ovarian, bărbatul dureri
puternice în reiunea lombara, prostatită. Eolile ambilor erau leate de încălcarea
leilor eneretice ale primei cea#re. 1auza era una şi aceeaşi. emeia şi*a siatuit o
coleă să facă un avort, bărbatul a insistat ca soţia sa să avor teze. +dică, dorinţa
eprimată în cuvinte sau în -nd de a nimici viitorul om, este o încălcare a leilor pentru
care omul plăteşte cu sănătatea şi cu soarta sa.
>ă -ndesc cu roază ce se va înt-mpla cu noi peste c-ţiva ani. Suntem total
analfabeţi. %e fată o vor trata cu pastile şi, c!iar dacă ea se va interna în cele mai bune
clinici al e lumii, nimeni n*o va vindeca, pentru că la baza boli i stă boala sufletului.
/mul care ucide draostea din el, nu poate fi vindecat cu pastile.
/ t-nără avea o ravă boală de piele. u îi spun cauza8
* Eunica dumneavoastră, în timpul sarcinii, a dorit să*şi ucidă copilul întrerup-nd
sarcina.
* 7mposibil, îmi răspunde femeia. Eunicii mele i*au murit şase copii şi numai cel de*al
şaptelea a fost mama mea. 1ercetez cauza morţii copiilor. Eunica, din nu se ştie ce
motiv,
a vieţii nuabia
şi*aplămădite
dorit prima
s*a sarcină, şi c-mpul
instal at în încă foarte puternic. %roramul
ei . Sentimentele deură
puternice de distruere
faţă de
viitorul copil se ăseau în subconştient şi, la fiecare sarcină, declanşau proramul de
distruere a copiilor. În ciuda dorinţe lor ulterioa re de a avea copii. În subconştient
continua să funcţioneze proramul distructiv. +cest proram este prezent şi în
subconştientul pacientei mele, provoc-ndu*i nişte complicaţii epidermice.
/ altă pacientă mă roaă să*l ajut pe fiul ei8
* Îl dor foarte tare picioarele, de parcă i s*ar fr-ne. +proape că nu poate mere.
+nalizez proramul.
* După cinci ani de la naşterea dumneavoastră, mama dumneavoastră a rămas din
neatenţie. însărcinată. + încercat să facă avort, a băut nişte substanţe otr ăvitoare, însă
nu a putut scăpa de sarcină. 1op ilul s*a năs cut totuşi, însă faptul că nu 4*a dorit,
atentatul la viaţă şi iubire au format în c-mpul mamei distorsiuni care au deformat şi
au deteriorat structurile c-mpului dumneavoastră c-nd aveaţi numai cinci ani. >oştenind
aceste deformaţii, fiul, prin durer ea lui de picio are, plăteşte pentru #arma mamei
dumneavoastră, la nivel fizic. 1omportamentul femeii pe o perioadă îndelunată, care
începe cu cinci ani înainte de a fi însărcinată, se continuă în timpul sarcinii şi se înc!eie
cu maturizarea seuală a copilului, influenţează puternic destinul şi sănătatea
acestuia. %entru a bloca proramele neative introduse în subconştient de către
ascendenţi, femeia ravidă, trebuie să treacă în revistă comportamentul rudelor sale.
/ femeie îşi povesteşte viaţa, mai precis, povestesc eu, iar ea confirmă8
* În 45A( aţi întrerupt o sarcină, după care a survenit înrăutăţirea stării dumneavoastră
de sănătate.
* Da, după avor t soarta mi* a devenit potr ivnică. >*am îmbolnăvit de tuberculoză.
* După cincinaşte
Da. După ani virea
s*acopilu
născutluio sănăta
fiică9 tea mi s*a amelio rat. >i*a trecut tuberculoza .
drept că fata a avut o diateză puternică, iar după aceea diverse boli ale pielii.
>ulte femei ştiu că sănătatea li se ameliorează după naşterea copiilor. aptul este
eplicat prin aceea că în timpul sarcinii, oranismul se mobilizează şi că are loc o
reviorare. Desiur, iubirea pe care mama o nutreşte pentru copil îi înnobilează
structurile c-mpului ei amelior-ndu*i starea fizică. Dar mai este încă o cauză pe care
oamenii nici n*o bănuiesc. >ama transferă bolile sale copilului, adică tulburările sănătăţii
mamei, prin care ea îşi ispăşeşte propria #armă, trec în c-mpul copilului şi acesta începe să
fie bol nav. 0arma se împa rte înt re mamă şi copil. 1e ne suere ază în primul r-nd
incorectitudinea structurilor c-mpului copilului9 Sunt diatezele, aleriile, pneumoniile
dese în copilărie, boli ale rinic!ilor. Eolile copiilor sunt enerate de deformaţii ale
structurilor c-mpului
%e pacienţii bioeneretic
dificili moştenite
îi „!idez” de la părinţi.
în permanenţă, control-ndu*i de la distanţă. ste
absolut necesar pentru refacerea întreului tablou al bolii şi al cauzelor acesteia.
7nfluenţarea şi conştientizarea mer întotdeauna m-nă*n m-nă. Sufletul se vindecă mai
reu dec-t trupul. 1-nd trebuie să ajut un copil cu deformaţii ale caracterului şi soartei, îmi
vine de multe ori să mă dau cu capul de pereţi. În astfel de cazuri simt că metoda încă n*
am dus*o la perfecţiune şi nici eu n*am atins perfecţiunea ca vind ecător şi filos of. În
sc!imb, după o practi că îndel unată, poate apărea „iluminarea” şi se va putea face încă
un pas în direcţia dezvoltării metodei.
"u demult, o cunoştinţă m*a ruat să*4 văd pe fiul unei prietene. 1opilul nu avea
dec-t doi ani şi jumătate, însă avea un caracter incredibil de dur. /rice dorinţă trebuia pe
loc să*i fie îndeplinită căci, altfel, zv-rlea cu ce avea la îndem-nă în capul părinţilor sau a
străinilor care se aflau de faţă. :i se enerva cumplit dacă reşea ţinta.
/dată bunicul i*a propus un t-r8 „Dacă promiţi să te porţi frumos, te plimb cu maşina”.
Jis şi făcut. $*a plimbat, 4*a adus acasă, iar nepotul a luat o maşinuţă şi i*a aruncat*o
bunicului drept în oc!i.
7*am invitat la consultaţie pe ambii părinţi ai copilului, pentru că pricina era în ei, în
am-ndoi. i au venit împreună cu băieţelul. În cincisprezece minute el mi*a întors
cabinetul cu susul în jos, a spart o veioză, s*a apropiat de casetofon şi a distrus o
casetă, apoi a ăsit nişte tuburi cu vopsea pe care a început să le arunce în capul părinţilor
săi. +ici era o puternică acumulare de #armă neativă din familia tatălui şi #arma
personală a mamei. În timpul sarcinii, părinţii se certau des, nutrind repulsie unul
faţă de celălalt, de aceea pac!etu l proramelor distructive a început să acţi oneze
autonom şi a subordonat conştiinţa copilului. "ici un fel de măsuri nu diminuau
această aresivitate. $ucrul cel mai interesant era că indicatorii aresivităţii conştiente şi
subconştiente nu erau prea
determinat de concepţiile, înalţi la băiat.
comportamentul %rin spirituală
şi starea urmare, acomportamentul său era
părinţilor în momentul de
faţă.
Supărările mocnite şi reproşurile părinţilor unul faţă de celălalt, determină
comportamen tul copilu lui şi, purific area #armei sale încă nu înseamnă nimic. După
două şedinţe am văzut o ameliorare stabilă a structurilor c-mpului la copil, o nivelare a
structurilor spirituale. Însă o sc!imbare reală a conştiinţei are loc numai peste vreo trei
luni, de aceea nu trebuie să se conteze pe un rezultat instantaneu. 7*am prevenit pe părinţi
că trebuie să aştepte zece*cincisprezece să se ec!ilibreze c-mpul. După cinci zile m*a
sunat cunoştinţa mea8
* Eăiatului îi este rău. Se sufocă. >aică*sa a intrat în panică.
Discut cu mama şi îi eplic cauza celor ce s*au înt-mplat cu copilul.
* +ţi aşteptat rezultate imediate. 1apacitatea eneretică a sufletului, este de o mie de ori
mai
În a mare
patra faţă de cea
zi v*aţi a corpului,
permis de aceea
să vă supăraţi pecopilul nu prezintă
mine, încălc-nd încăleile
astfel nişte sc!imbări vizibile.
supreme. Din
această cauză suferă copilul. <ă ro să pricepeţi acest lucru@ Dacă m*am apucat să*4
tratez pe fiul dumneavoastră, eu voi face tot ce*mi stă în puteri ca să*4 ajut.
&eproşurile dumneavoastră reprezintă un !andicap pentru mine, pentru dumneavoastră şi
pentru copil.
;rec c-teva zile şi vine mama băiatului la mine. u îi eplic8
* iecare om în această eistenţă se naşte pentru ca, trec-nd peste ispite ş i nenorociri,
să*şi dezvolte şi să*şi perfecţioneze sufletul, structura sa spirituală. iecare om are c-te o
cumpănă în viaţă şi în permanenţă el va fi încercat eact în punctul său vulnerabil. În vieţile
anterioare v*aţi supărat rău soţul, fiul şi tatăl. 7*aţi călcat pur şi simplu în picioare. De
aceea v*aţi născut într*o familie în care eistă prorame #armice analoae. +ceasta
intensifică proramele dumneavoastră şi sarcina ce vă revine este aceea de a le bloca.
%rincipalele dumneavoastră
fiului. iul deja încercări
o face cu v-rf în viaţă
şi îndesat. :i latrebuie să fie jinirile
soţ proramul se poatedindeclanşa
partea soţului şi
cu şi mai
multă putere. Dacă veţi reuş i să suportaţi toate acestea fără să le purtaţi pică fiului şi
soţului, #arma vi se ridică, încercă rile se înc!eie şi totul va fi minunat. "*o să reuşiţi, la
neplăcerile pe care le aveţi în familie, se vor adăua boli şi alte nenorociri.
emeia se uită vinovată în păm-nt. u continui8
* %rincipala dumneavoastră ispită în viaţă va fi dorinţa de a vă călca în picioare soţul şi
fiul. Dacă veţi reuşi să vă abţineţi, se va îndrepta în primul r-nd fiul, dacă nu veţi reuşi,
preătiţi*vă să primiţi pedeapsa.
>ai privesc o dată structurile #armice, o tratez pe ea, pe fiul ei şi ne despărţim pentru
o perioadă de timp.
%este c-teva zile, iar mă sună cunoştinţa mea8
* +cum îi eerău
1auza, dinşinou
mamei şi copilului,
aceeaşi. are din
>arţi seara, nouasufocări
mama început şidinconvulsii.
nou să se îndoiască dacă
voi putea să fac ceva, dacă pot eu într*adevăr să vindec şi sufletul, nu numai trupul. S*au
pornit reproşurile, renearea Divinităţii, dorinţa obţinerii unui rezultat imediat, a efectului
vizibil. ;oate acestea s*au reflectat fără înt-rziere asupra comportamentului copilului8 el
şi*a muşcat prietenul la rădiniţă. >ama s*a supărat şi a -ndit rău despre mine. $a
nivelul c-mpului s*a produs un atac bioeneretic. Întruc-t c-mpul meu este ec!ilibrat,
eu neav-nd nici o vină, atacul s*a întors înapoi şi a căzut asupra mamei şi fiului.
Îi eplic din nou cauzele şi le refac structurile c-mpului.
* <reţi să vă da u un sfat cum să fiţ i sănăt oasă şi să tr ăiţi mult ti mp9 "iciodată, faţă
de nimeni şi nimic, nu emiteţi pretenţ ii, nu faceţi nimănui nici un fel de reproş.
"ici faţă de soartă, nici faţă de trecut, nici faţă de oameni. %uteţi să vă
eterio riz aţi cum doriţ i, dar în for ul interior orice rep roş al dumneavoastră
reprezintă un proram de distruere al aceluia căruia i*4 adresaţi. 1elula nu poate face
reproşuri oranismului urmărindu*şi numai propriile sale interese. / astfel de celulă
este resprinsă sau se îmbolnăveşte. "e*am obişnuit să emitem pretenţii faţă de
toată lumea8 faţă de stat, faţă de şef, faţă de coleii de servici, faţă de rude.
;rec c-teva zile. >ă interesez cum se simte băiatul. >ama mi*a spus că nu*s nici un
fel de sc!imbări însă, dacă i se arată cureaua, încetează cu aruncatul lucrurilor. Înainte,
nici cureaua nu avea nici un efect. i, slavă Domnului@ 1-mpul s*a ec!ilibrat, procesul e în
curs de stabilizare.
Îl cercetez de la distanţă pe copil. Kăsesc încă o cauză a aresivităţii sale8 suicidul.
Supărările părinţilor, adică proramele de distruere reciprocă, au declanşat proramul
de autodistruere al copilului din momentul naşterii sale. %entru a nu pieri, acest
proram orientat spre interior, îl întoarce spre eterior, „înapoindu*l” autorilor.
După corecţie, c-mpul copilului devine mai maleabil, mai cald. Se pare că a fost
eliminată una din cauzele principale ale comportamentului său.
>ai trec cinci zile. Discut cu cunoştinţa mea.
* :tii, prietena mea a fost şocată ieri8 fiul său s*a apropiat de ea şi toată seara a m-n-iat*o
pe m-nă.
În asemenea clipe înţele pentru ce trăiesc pe păm-nt.
+cum, c-nd tratez femei, îi cercetez în mod obliatoriu şi pe copiii lor. / discuţie de
maimum trei minute poate să*4 scape pe copil de mulţi ani de încercări şi boli. Îi eplic
mamei care ar fi încercarea principală din viaţa lui şi care sunt punctele lui vulnerabile.
Îmi amintesc de o t-nără cu un caz analo. +vea o opturare totală a trompelor. 1auza
era una sinură. Străbunica ei a făcut un avort, însă deformarea structurilor spirituale s*a
înc!eiat prin protecţia fizică a oranismului strănepoatei sale. După discuţia cu mine, s*a
declanşat resorbţia obturaţiilor. 7*am recomandat femeii să mai facă un control. >edicii au
refuzat s*o consulte, pe motiv că boala ei nu poate fi vindecată prin bioenerie. Sinura
cale, spuneau ei, este intervenţia c!iruricală. emeia a trebuit să recură la o clinică
particulară şi, peste două săptăm-ni, mi*a adus radiorafiile. /bturaţiile dispăruseră
complet.
+stfel de cazuri confirmă faptul că începutul multor boli inecoloice se ăsesc la
nivelul c-mpului, constituind cel mai adesea o protecţie împotriva naşterii unor urmaşi
cu malformaţii. Distru-nd din ce în ce mai activ acest sistem de protecţie, medicina
contemporană, neînţele-nd cauzele bolii, contribuie la apariţia unei eneraţii fără
capacitate vitală la nivel fizic şi moral. 7zbăvindu*4 pe om de o boală concretă, medicina
desc!ide o portiţă dezvoltării proceselor care coboară imunitatea enerală a omenirii.
1eea ce se înt-mplă acum cu medicina ne aminteşte de povestea cu călăreţul.
=nsă
* 1um călăreţ
ajuncare
p-năvenea
la "9 în oană pe drum îl întrebă pe un ţăran8
* Dumneavoastră mereţi într*o direcţie reşită, îi răspunde ţăranul.
* "u*i nimic, am un cal minunat@
* Da, dar trebuie să mereţi într*o altă direcţie, insistă ţăranul să*4 lămurească pe
călăreţ.
* "ici o problemă, am rezerve de !rană pentru multe zile.
* 1u c-t va fi mai bun calul dumneavoastră, şi cu c-t veţi avea mai multe pr ovizii, cu
at-t veţi fi mai departe de ţel.
1u c-t mai mari sunt realizările ştiinţei medicale, cu at-t sunt mai îndoielnice în fapt
rezultatele acestor realizări.
"e*am obişnuit, în virtutea inerţiei, să credem că principalul sistem de protecţie al
oranismul ui sunt celulele imunitare. =ităm însă un adevăr simplu8 sufletul şi trupul
reprezintă
o varietate,unun
tot contrariu
unitar. Subconştientul
dialectic al şi conştiinţa
acestui c-mp.reprezintă
:i cel c-mpul, iar corpul
mai perfect sistemfizic
de este
protecţie al oranismului este, în primul r-nd, protecţia structurilor spirituale ale
c-mpului. De aceea, c-nd în faţa oranismului apare problema supravieţuirii, trebuie să
supravieţuiască, în primul r-nd, structurile strateice, adică cele spirituale, care ne leaă
de cauza primordială.
"*avem voie să uităm lecţiile istoriei. În Sparta antică eista un obicei8 dacă se năştea
un copil bolnăvicios sau !andicapat, el era aruncat în mare pentru a se asiura o eneraţie
de urmaşi sănătoşi.
Însă, în final, statul spartan a pierit, fiindcă se destrămase spiritual.
ilosofia, care priveşte omul doar ca pe un corp fizic, duce la concepţia înustă,
unilaterală a întreii medicine contemporane. tirparea oranului bolnav, c!iuretarea,
ectomia, protezarea * iată principalele metode de tratame nt. Dacă omul ar fi fost
numai trup, toate acestea ar fi fost corecte, însă omul este, în acelaşi timp, şi c-mp, iar
c-mpul este mai important dec-t trupul.
„"u încap în întreime între pălărie şi !ete” spunea alt !itman.
$eile spiritului uman sunt în acelaşi timp şi lei pentru trup, numai că între acestea nu
eistă o corelaţie severă. %e c-t sunt aceste lei de unice, pe at-t ele pot fi şi de opuse.
:i c-nd medicina începe să penetreze în domeniul c-mpului, al spiritului uman, păstr-ndu*
şi însă metodele specifice de acţiune asupra corpului 2reacţia, etirparea, coaserea3,
această intervenţie duce la serioase deformări ale structurilor spirituale, insesizabile la
început.
$oica acelora ce vindecă trupul este ca mai întăi să facă şi apoi să analizeze.
$oica spiritului este de a analiza mai înt-i şi abia după aceea de a acţiona.
1eea ce se înt-mplă în medicina contemporană8 !ipnoza, psi!oterapia
etrasensorială , este
sufletului. %rintr*o o de
astfel încercare
abordare,deaceasta
apropiere mecanică
din urmă a loicii
dispare. Întruc-tcorpului
filosofiadeşi loica
loica
spiritului constituie strateia, iar cea a trupului * tactica, în prezent succesul tactic,
momentan, a eclipsat totul. „După mine potopul@” * aceasta este loica corpului. Însă
întrebarea este dacă va mai fi ceva după noi@
+m învăţat să tratăm miopia pe cale c!iruricală. +plicăm această metodoloie pe
bandă rulantă şi, ca urmare, nu numai că noi, acum putem face o astfel de intervenţie
c!iruricală fără probleme în zeci de oraşe, dar şi alte ţări pot beneficia de asistenţa
noastră.
1ine a stat însă să analizeze consecinţele acestei „victorii”9
1auza miopiei o constituie deformarea structurilor c-mpului la nivelul capului,
determinate de sentimentul de ură statuat în structurile stabile ale c-mpului uman. +ceste
structuri nu dispar nicăieri după intervenţia c!iruricală, ele continuă acţiunile
distructive la nivelul c-mpului, se transferă asupra altor orane ale corpului sau asupra
parametrilor spirituali ai omului.
/peraţiile de transplant sau de etirpare ale unor orane duc deasemenea la rezultate
asemănătoare. ste bine dacă omul, concomitent, încearcă să*şi vindece şi sufletul, să
caute cauza, să*şi conştientizeze reşelile, reuşind astfel să sc!imbe c-te ceva din sufletul
său.
1!iar mai deplorabile pot fi rezultatele unei intervenţii bioeneretice neative.
În filmul lui +. ;ar#ovs#j, „/linda”, eistă o scenă în care un copil este tratat de
b-lb-ială prin intermediul !ipnozei. +m analizat cele ce se petrec în cazul unor astfel
de metode de tratare a b-lb-ielii. 1-nd se b-lb-ie, omul prezintă devieri ale parametrilor
destinului măsurat înainte şi după tratamen t. %arametrii au rămas aceiaşi. Deoarece
!ipnoza n*a putut acţiona asupra cauzei bolii, doar a transferat*o într*un alt loc, am început
să caut+pentru
viitor. a ăsi
avut loc locul de destinaţie.
o distruere +m descoperit
totală a structurilor că !ipnoza
#armice a transferata boala
ale destinului în
trei vieţi
viitoare ale copilului bolnav. /are nu*i o catastrofă9
ără o intervenţi e asupra cauzei, este posibilă doar transferarea bolii, fie asupra
altui oran, fie asupra destinului, asupra psi!icului, într*una din vieţile lui viitoare sau să se
arunce totul asupra copiilor. >ecanica răm-ne tot mecanică. ără o primenire spirituală,
boala nu se va vindeca.
Îmi amintesc o pildă pe care mi*a spus*o un medic foarte t-năr. +la! i*a adunat pe
oameni şi a început să le împartă pedepse pentru încălcarea leilor. 1ea mai cumplită
pedeapsă i*a revenit medicului. Doctorul s*a indinat8
* De ce9 u sunt medic, îi ajut pe oameni, îi scap de suferinţe@
+la! i*a răspuns8
* %entru că eu trimit bolile pentru pedepsirea păcatelor omeneşti, iar tu nu le dai voie
să*şi dea seama de ele.
1ons ider că reli ia, oferi nd o conc epţie desp re comportamentul corect, a
făcut mai mu lte p entru sănătat ea omului dec-t medicina.
+m cunoscut un om care a fost vindecat de o boală ravă de către un bioeneretician.
/mul umbla în c-rje. După tratament nu a mai avut nevoie de ele. Eucuria bolnavului şi a
familiei nu mai avea marini. Discut-nd cu el, simt că pe fiul său îl paşte o mare
nenorocire. ;estez şi văd că băiatul poate muri. 1auza stătea în faptul că bărbatul avea,
pe linie paternă, un puternic proram de distruere a fiilor, care s*a manifestat prin
boala picioarelor. După tratament, boala a fost transferată asupra structurilor destinului
bărbatului şi asupra trupului şi destinului fiului său. ste periculos să elimini problemele
vizibile fără să le ăseşti şi să le elimini cauzele primordiale. Înainte boala mira dintr*un
oran într*altul. +cum te!nicile etrasensoriale şi medicina de v-rf 2psi!oeneratoarele
şi aparatele care acţionează la nivelul c-mpului3 alună boala din trup în suflet, în destin,
în psi!ic şi c!iar asupra eneraţiilor şi vieţilor viitoare.
%si!oeneratorul care lucrează cu c-mpurile informaţionale are ca rezultat o
ameliorare vizibilă la nivelul fizic şi la nivelul dens al c-mpului şi o distruere totală a
nivelurilor fine. $a televizor a fost arătată o femeie care a urmat un tratament cu ajutorul
psi!oeneratorului care, aşa cum afirma reclama, „poate înlocui o mie de
bioenereticieni”. Îi fac femeii un control de la distanţă. <ăd o vindecare completă la
nivelul fizic şi transferul deformaţiilor asupra structurilor spirituale, asupra destinului şi a
patru vieţi viitoare. / parte din deformaţii a fost transferată asupra copiilor.
Dacă boala este receptată ca rău, ea este tratată prin zv- rlirea ei dintr*un loc în altul.
1-nd va fi adoptată concepţia conform căreia boala este o făr-mă a deradării
spiritua le şi vor fi eliminate cauzele ei, boala se va stine sinură.
7mperfecţiunea filosofiei şi a concepţiei noastre despre lume ne duce la autodistruere.
Discut cu un cunoscut despre medicina contemporană în prezenţa fiului său,
student la medicină. %e fiu îl durea cumplit capul. + luat c-teva pastile, dar boala nu
trecea. +m presat un punct de pe -t, l*am scuturat uşurel şi boala a dispărut. ;-nărul a
avut o reacţie interesantă8
* ;ată, la ce bun să învăţ la =niversitate, dacă se poate vindeca în acest fel9
;atăl i*a răspuns că de învăţat trebuie oricum să înveţe. u am tăcut. %entru a
clarifica această problemă, o discuţie de două minute nu este suficientă.
>etoda despre care este vorba în carte, permite tratarea bolilor cu mulţi ani
înainte de apariţia primelor simptome fizice ale acestora. + fost o etapă, în perioada
elaborării metodei, c-nd am crezut că dianostic ul #armei va putea înlocui total
medicina.
prevenirea+poi am înţelescare
evenimentelor un adevăr c-t se
s*ar putea poate de
produce, simplu.
însă senţa
conştiinţa metodei
noastră constă
orientată în
asupra
nevoilor trupeşti, nu va putea prevedea toate procesele. De aceea nu se pune problema
neării medicinei contemporane, ci a interacţiunii medici nei spiri tului cu medic ina
trupului , acord- ndu*se prioritate tratării şi dezvoltării spiritului. ste vorba de o
sc!imbare cardinală a principiilor medicinei moderne, de o unificare şi completare
reciprocă şi nu de o înlocuire a unei concepţii cu alta.
/cup-ndu*se numai de trupul fizic, medicina se îndepărtează tot mai mult de la
menire a sa princ ipală * vindecarea omului , căci omul este, în primul r-nd, spirit, c-mp.
„=n medic*filosof este asemănător unui zeu”, spune Pipocrate. Înainte filosofia,
reliia şi medicina erau un tot unitar. =n sinur om purta în el toate aceste cunoştinţe. :i el
vindeca. +cum medicul face injecţii, operează, prescrie pastile, respectă reulamente.
istă şi o altă alternativă9 istă@
>edicul terapeut, av-nd o înaltă etică şi o structură spirituală superioară, tratează nu
numai trupul, ci şi sufletul, în acelaşi timp. Ee!terev 6 spunea că, dacă după consultaţie
bolnavul se simte mai bine, asta înseamnă că el a dat peste un medic adevărat. istă
multe cazuri în care simpla apariţie a medicului în salon amel iorează starea pacienţilor.
Din păcate însă, în ultimele decenii, medicina acordă o atenţie tot mai mare aparaturii
în ceea ce priveşte dianosticarea şi tratamentul, şi mai puţin personalităţii medicului.
"u demult mi s*a adresat o cunoştinţă şi m*a ruat să testez un nou aparat care a
sosit la centrul lor de cercetări. a îmi vorbea cu mult entuziasm despre posibilităţile
multiple ale aparatului care acţiona asupra c-mpului uman şi care permitea vindecarea
pacienţilor fără medicamente. +m decis să analizez în ce mod acţionează aparatul şi
am efectuat dianosticarea numai după nume a unui pacient care a urmat
tratamentul cu ajutorul acestui aparat. /mul făcuse serviciul militar în +fanistan şi
suferea de un ulcer astric. 1auza ulcerului era o ridicată aresivitate conştientă şi
sentimentul de ură pe care a trebuit să*4 nutrească în timpul acestui război. În c-mpul său
s*au format puternice prorame distructive orientate împotriva oamenilor. Structurile
#armice erau deformate. După acţiunea aparatului, c-mpul pacientului s*a curăţat,
deformaţiile au dispărut, starea fizică a oranelor s*a ameliorat considerabil. +m început
să*i analizez bioeneria mai fină a oranelor şi am văzut că starea eneretică a centrului
endocrin şi al prime i cea#re era cu mult mai proastă dec-t înainte de tr atament. +m
analizat parametrii spirituali ai iubirii, aresivităţii şi am înţeles de îndată totul8 ulcerul
se cicatrizase, aresivitatea eterioară a scăzut mult, în sc!imb cea din subconştient a
crescut considerabil. &eieşea că ulcerul bloca etinderea proramului distructiv în straturile
profunde ale subconştientului. După tratament, aresivitatea s*a transferat din conştient
în subconştient. %arametrii spirituali au cobor-t, iar unul din indicatorii cei mai stabili *
capacitatea
noastră de aa iubi
în viitor, * care
scăzut p-nă este răspunzător
la punctul critic. Înpentru sănătateaam
linii enerale, copiilor şi sănătatea
văzut acelaşi tablou
pe care*4 vedem pretutindeni în lume8 distruerea resurselor strateice ale oranismului
de draul sănătăţii temporare a corpului fizic. +cest aparat, ca şi altele zeci sau sute deja
elaborate sau numai în fază de proiect, reprezintă o cucerire ecepţională a medicinei
contemporane şi răspunde pe deplin cerinţelor acesteia şi filosofiei ei8 eliminarea
consecinţelor fără depistarea cauzelo r bolii. +pa ratele pot îndrepta doar straturile c ele
mai rosol ane ale structu rilor #armice , alună boala în interior, fără a o elim ina.
Eoala alunată în interior, va distrue nu un anumit sector al corpului sau vreun
oran izolat, ci imunitatea întreului or anism. În ace st fel, înv in-nd o boală
izolată, medic ina modernă condamnă omenire a la o deenerare şi dispariţie lentă şi
c!inuitoare. Întruc-t boala reprezintă blocarea unui comportament şi a unei -ndiri
incorecte, cel mai adesea subconştiente, eliminarea acestor blocaje va accelera mult
procesul de deenerare.
+naliz-nd structurile c-mpului societăţii şi omenirii şi, deasemenea, informaţia
provenită din diferite surse, am ajuns la următoarea concluzie8 în ultimii o sută cincizeci
de ani, nivelul de aresivitate al omenirii creşte din ce în ce mai mult şi, fiindcă sistemele
de blocare dintre conştiinţă şi subconştient sunt distruse, are loc o creştere intensivă a
aresivităţii subconştiente. +resivitatea noastră emană, la nivelul c-mpului, în =nivers.
%entru stoparea acestui proces, din toamna anului 455A, judec-nd după rezultatele
cercetărilor mele, ar trebui să se declanşez e proramele de distrue re ale omenirii. În
aceste condiţii vor supravieţui doar oamenii cu structuri spirituale ec!ilibrate.
+ş vrea foarte mult ca această pronoză a mea să fie reşită şi să nu se confirme
niciodată, însă astăzi pentru acest lucru eistă puţine speranţe.
+paratele cu cel mai mare viitor şi cu cea mai puternică acţiune sunt
psi!oeneratoarele. %robabil că în viitorul apropiat ele vor fi campioanele terapiei.
1ercetările făcute de mine arată că structurile c-mpului care conţin informaţia enetică
sunt temeinic prote jate şi influenţele bioeneretice nu pătrund p-nă acolo. Sunt posibile
doar două ecepţii8 pentru un om care dispune de capacităţi superioare şi pentru
psi!oenerator.
%ătrunderea tot mai profundă în structurile #armice pentru îndepărtarea bolilor,
trebuie să*i ducă în mod inevitabil pe cercetători în acele zone unde se ăsesc
proramele care determină codul enetic al plantelor, animalelor şi omului. +cest proces
poate scăpa de sub control şi atunci începe amestecarea şi „contopirea” #armei enetice,
mai înt-i a proramelor imediate, adică a omului şi animalelor, iar apoi amestecul
proramelor tuturor fiinţelor vii. Deja într*un viitor*apropiat este posibilă apariţia unor
mutanţi av-nd structură enetică umană şi animală în acelaşi timp. +stfel de mutaţii apar
uneori în natură însă, în urma influenţelor informaţional*eneretice, numărul lor poate
creşte în avalanşă. perimentele efectuate de ;zean 0ancidjan din Pabarovs# au arătat
că, dispun-nd de o aparatură nu prea sofisticată, se pot reuni codurile enetice ale
c-torva animale şi plante. "u este eclus deasemenea ca cercetătorii, fără să bănuiască
faptul că vizează autodistruerea omenirii, să facă eperimente pe codurile enetice
umane şi animale. %ericolul unor astfel de eperimente constă în faptul că proramul de
contopire al codurilor enetice ale omului cu cele ale animalului, o dată materializat, se va
cuibări în structurile informaţionale ale bioenosferei şi se va dezvolta în continuare.
1rima săv-rşită împotriva unui om, după cum o atestă cercetările, se transmite ca proram
eecutabil multor eneraţii. Sistemul autorelării c-mpurilor va veni în apărarea
c-mpului informaţional. :i, dacă boala nu va bloca destrămare a structurilor fine ale
spiritului, atunci începe să funcţioneze cel mai eficient mecanism de blocare * moartea.
%auza a treia
*sunt foarte
+veţi scăzuţi.
o vecină cu ;estarea
care v*aţiîmi permite să descopăr cauza8
certat.
* Da.
* Îi purtaţi pică şi asta deformează c-mpul, din care cauză aveţi pierder i de enerie. Însă
ce*i rav, dumneavoastră o vorbiţi de rău.
>oliciunea îi trece de îndată ce elimină aceste tulburări. 1-mpul se ec!ilibrează.
Dădeam consultaţii la o fabrică. =na din lucrătoare revine la vreo două ore după
consultaţie şi mi se pl-ne de dureri puternice în zona celui de*al treilea oc!i. >ă uit
la cauza bolii8 din punct de vedere ener etic era vorba de o urare de rău şi de un
proram distructiv.
* +ţi zis ceva rău despre mine după ce aţi plecat de aici, îi eplic eu.
* 1e tot spuneţi@ "ici măcar cu -ndul n*am -ndit la ceva rău despre dumneavoastră.
u am spus8 „Sărman ul S."., e aproape verde de oboseală”.
* >i*aţi provocat un necaz compătimindu*mă.
* "u*i voie să compătimeşti un om9
* %e om poţi să*4 ajuţi, să retrăieşti cu el toate problemele sale, dar nu să*4
compăt imeşti . 1ompătimirea se adresează corpului şi poate prejudicia spiritul, sufletul
omului.
/dată, la o consultaţie, o pacientă s*a apucat să o compătimească pe alta şi, după
două luni, i*au apărut aceleaşi boli. + trebuit să se opereze. "u trebuie să uităm că astăzi
toţi oamenii au un rad ridicat de bioenerie, de aceea orice reşeală costă mari
deformări ale structurilor c-mpului, cu toate consecinţele ce decur de aici.
Eoala nu*i un rău, ci un mijloc de stopare a proramelor destrămării sf-rşitului. 1-nd
compătimiţi un om, dumneavoastră nu sunteţi de acord cu boala lui, cu nenorocirea lui, vă
-ndiţi numai la consecinţe, uit-nd de cauze şi prin aceasta favorizaţi destrămarea
spiritului.
pătrund în+ici e o limită
interior, el e sefoarte fină, c-nd în
pot transforma compasiunea
contrariul eternă,
lor. În dorinţa
interior de a ajutasă
trebuie
recunoaştem ca leitimă şi loică eistenţa bolii, ca pe o p-r!ie a dezvoltării spiritului şi
să o acceptăm cu smere nie. ste o ambiuitate a raporturilor8 smerenia interioară şi
ajutorul, solicitudinea eterioară permit păstrare a armoniei cu =niversul, fără a i se
adresa reproşuri.
Eoala n*a fost niciodată numai o binefacere sau numai un rău, ci întotdeauna va răm-ne
şi una şi alta, în eală măsură.
%auza a patra
1ercet-nd
devine vampir.problema vampirismului,
<ampirismul am încercat
este o ocupaţie să inofensivă.
nu tocmai elucidez motivul pentru oamenilor
7nfluenţarea care omul
la un asemenea nivel al c-mpului, este cu mult mai dificil ă dec-t ne putem înc!ipui.
<ampirismul înseamnă nu numai furtul unei anumite cantităţi de enerie, încălcarea
învelişului c-mpului şi crearea condiţiilor pentru pierderile ulterioare de enerie, dar şi
prejudicierea structurii fine a c-mpului, care poate duce la deformarea liniilor #armice
ale destinului, sănătăţii, psi!icului. +m observat nu o dată că, după un furt masiv de
enerie, apar devieri psi!ice. /mul care începe să se folosească de eneria străină furată,
îşi bloc!ează canalele de comunicare cu cosmosul şi provoacă o cădere eneretică. l
este nevoit să ia din ce în ce mai multă enerie, altfel pot apărea nişte boli rave şi c!iar să
survină moartea. Începutul acestui proces stă în eoismul eacerbat manifestat în -nduri,
emoţii sau fapte, în neînţeleerea unităţii lumii. +ceasta provoacă blocarea canalelor de
leătură cu cosmosul şi căderea eneretică. +cest proces este reu de oprit. l condamnă
copiii vampirului
1osmosul înc!ise laşinişte bolifierave
atunci, întruc-t
că sunt aceştia
supuşi se nasc cu canalele
vampirismului şi corpuldelor
leătură
secătuitcude
enerie se va demola, fie că ei înşişi vor deveni vampiri şi vor continua mai departe
ruinarea propriului suflet. +şa că vampirismul e o temă complicată şi destul de serioasă.
7ată c-teva eemple din practica mea.
<ine la mine o femeie pentru a treia oară. Dianosticarea de la distanţă a fiicei ei arată
că unul din profesorii de la şcoala de muzică îi fură eneria. >otivul este de natură #armică8
pe l inie paternă a eistat vampirism, fata are protecţia străpunsă şi de aceea i se fură
eneria. Îl testez pe tatăl fetei. l fură enerie, dar în cazul de faţă nu era el vinovat, ci
tatăl său, care a fost foarte eoist în relaţiile cu mama sa, pe care o subjua, o oprima şi
ea, ca să scape, îi dădea din eneria ei.
oismul, cruzimea, duc la deconectarea de 1osmos şi atunci omul este nevoit să ia
eneria de la oameni. :i acest lucru distrue sistemul de protecţie al copiilor săi. 1opiii
încep să fie rav bolnavi, pot începe tulburările psi!ice şi alte probleme. În cazul de faţă,
eoismul bunicului „a m-ncat” o parte din #arma fiului şi nepotului.
7ată încă un caz de vampirism. / femeie m*a ruat să le ajut pe fiica ei cea mai mică şi
pe nepoată, fiica băiatului celui mare. ;estez pe fiica femeii. ata are paisprezece ani şi
este elevă. %rezintă puternice deformaţii ale structurilor c-mpului în reiunea capului
produse de vampirismul unui bărbat.
* +re dese dureri de cap9
* Da.
* palidă şi oboseşte9
* Da, oboseşte foarte tare, în special la matematică.
*profesorul.
%roblema 7ar nu motivul,
stă în matematică.
îl constituie etei
faptulîi căfură
tatăleneria
ei furaun c-ndva
bărbat, enerie
pos ibil c!iar
de la
dumneavoastră. De aceea fata are arda spartă şi poate deveni victima vampirilor.
>ă uit la c-mpul nepoatei. %e nepoată deasemenea o stoarce de enerie un vampir.
<inovatul este c!iar tatăl ei, care fura enerie şi de la soţia sa. Dar lanţul nu se întrerupe
aici. ;atăl este nevoit să fure enerie pentru că bunica, cea care a venit la mine, în anul
45LH, lua enerie de la un bărbat. După cinci ani, soţul ei a luat enerie de la ea, de aceea
apărarea ei era străpunsă. + apărut un proces în care „victima îl provoacă pe criminal”.
Eunica şi*a rupt sistemul defensiv şi acum are loc o reacţie în lanţ, suferă fiul, fiica,
nepoata. i sunt condamnaţi la a lua sau a da enerie, provoc-nd astfel destrămarea
structurilor c-mpului şi deenerarea fizică radată. / sinură faptă, prin care s*au
încălcat leile eticii de către bunică, a determinat deradarea fizică şi spirituală a
întreii familii. $ipsa de răspundere la nivelul bioeneretic se sf-rşeşte traic.
=rmătoarea
ea leile supreme, pacientă esteinfluenţă
îi arăt ce o t-nărăare
cu acest
multiple probleme.
lucru Îi eplic în ce
asupra caracterului, mod încalcă
destinului şi
sănătăţii ei. +re înc!ise canale le d e comun icare cu =ni versul şi vina o poar tă tatăl
ei fiind că s*a dezis de uniu nea cu =niv ersu l, fapt ce a determinat o cădere
eneretică la fiică. ata îmi confirmă că tatăl este ateu, materialist.
* %roblema nu stă în faptul dacă omul crede sau nu în Dumnezeu. /mul este o celulă a
unui oranism unitar şi trebuie să trăiască după leile oranismului. Dacă omul nu
înţelee acest lucru, copiii lui vor fi condamnaţi la deenerare, mai înt-i spirituală, iar
apoi fizică. %rivesc structurile c-mpului fetei8 întruc-t are un nivel eneretic precar şi
leătura ei cu 1osmosul este minimă, ea este vampiră. Îmi fură eneria. ata nu simte
acest lucru, însă a observat că celor mici nu le place în braţe la ea. 1-mpul copilului
este foarte slab protejat şi poţi să*i iei uşor eneria, dar este apărat încă de intuiţia sa. Să
ne amintim
pentru ca uncăomînainte vreme,
cu o etică copiiisămici
precară nu leerau întotdeauna
poată face vreunferiţi
rău. de privirile străine,
/dată, la curs, a venit vorba de vampirism. u eplic mecanismul acestuia, cum are
loc autodistruerea om ului dacă el începe să ia eneria de la alţii. $a curs
participă bioenereticienii. =nul din cursanţi, un t-năr destul de plin de sine, declară
că el are un mijloc minunat împotri va vampirismului. Î7 ro s ă se e plice. ra
interesant de ştiut.
* 1-nd vampirul fură eneria, trebuie să*ţi reprezinţi un focar de supuraţie şi n*are
dec-t să ia.
* Dacă veţi fi ţinta permanentă a vampirilor şi vă veţi apăra în acest mod, în cur-nd
sinur veţi deveni un „focar de supuraţie”. 1e ne imainăm că suntem, aceea şi
devenim. "u vă sfătuiesc să recureţi la astfel de recomandări. 1-nd simţiţi că cineva
vă fură eneria, ruaţi*vă ca acestui om să*i fie dăruite iubirea divină şi eneria care
îl vor sc!imba, îi vor purifica sufletul şi*4 vor uni cu 1osmosul.
>ai t-rziu am testat sfaturile t-nărului8 spiritualitatea, sufletul, comportamentul
aveau valori neative. ra o deradare totală a structurilor spirituale fine. Dacă te roi ca
vampirului să i se dea iubirea şi eneria divină, atunci valorile parametrilor săi spirituali
se vor ridica mult. =n ajutor conştient îl salvează pe cel care, cu voie sau fără de voie,
fură eneria. +ceastă înt-mplare este elocventă pentru faptul că te!nica violenţei, care în
prezent destul de des trece din lumea fizică în cea spirituală, în lumea bioeneriei, este
sinuciaşă. /mul nu sesizează aproape niciodată transformarea sa. +pel-nd de c-teva
ori la violenţă la nivel spiritual, omul nu simte cum i se destramă suflet ul, fiind că s*a
obişnuit, în primul r-nd, să fie interesat de ceea ce se înt-mplă cu trupul său.
:i ce*i mai interesant, în tandemul vampir*victimă, întotdeauna c-ştiă victima,
pentru că vampirismul pentru aceasta este un semnal al unei comuniuni precare cu
Divinul. <ampirismul obliă victima să se orienteze spre eneriile superioare, spre
eneriile spiritului. $a vampir însă, are loc un proces invers8 deradarea proresivă a
structurilor spirituale fine, răspunzătoare de receptarea eneriei divine.
%auza a cincea
;oţi cunosc zicala8 „De morţi, numai de bine”. De ce9 Între lumea fină a morţilor şi
lumea noastră fizică sunt posibile contacte şi, dacă ele apar, acest lucru dăunează
ambelor lumi.
„Sudarea” c-mpurilor unui om viu şi unui mort are loc atunci c-nd sunt încălcate
leile supreme. &eliia şi obiceiurile de înmorm- ntare la toate popoa rele sunt
orientate spre despărţirea c-mpurilor celor vii de ale celor morţi8 sunt slujbele la
creştini, arderea pe ru la indieni şi aşa mai departe. ;oate acestea concură la separarea
c-mpurilor şi la trecerea structurilor c-mpului celui decedat la nivelurile ierar!ice
corespunzătoare ale =niversului.
Dacă omul păstrează pică celui decedat, acest lucru se reflectă neativ asupra sa şi
poate duce la diferite boli, tulburări psi!ice, sc!imbarea caracterului.
Supărarea omului înainte de moarte, poate duce deasemenea la contopirea
c-mpurilor şi probabil că de aceea trebuie întotdeauna îndeplinită ultima dorinţă a
omului.
Dacă p-nă la naşterea copilului femeia a făcut avort, c-mpul copilului embrionului
mort se poate uni cu c-mpul copilului născut ulterior şi el poate fi foarte bolnăvicios,
fricos, obsedat.
+fl-ndu*mă odată la mare am făcut cunoştinţă cu o familie cu doi copii. iica cea
mică avea fobie de înălţime, noaptea întotdeauna ţipa în somn. +m investiat*o şi am
văzut că mama, înainte de naşterea fetiţei, a avut o întrerupere de sarcină şi că a avut loc
unirea c-mpului copilului nenăscut cu cel al fetiţei. 7*am eplicat femeii în ce constă vina
ei, ea şi*a însuşit*o, s*a dus la biserică şi s*a ruat să fie iertată pentru copilul pe care nu
4*a născut. După aceasta, c-mpul fetiţei s*a nivelat şi ea a încetat să mai ţipe noaptea în
somn.
+cesta a fost unul din primele mele cazuri, care m*a ajutat să înţele c-t de
mare este forţa cuv-ntului, ce putere curativă are el.
%auza a şasea
"u foarte demult, lucr-nd cu una din paciente, am evidenţiat un factor esenţial, care
influenţează sănătatea şi soarta mul tor eneraţii. %robabil că înainte, c-mpul meu
#armic nu era îndeajuns de pur şi n*am putut obţine această informaţie. ondul problemei
era următorul8 orice -nd leat de sinucidere este este etrem de periculos şi de
distructiv pentru om şi descendenţii lui.
;ratam o femeie care suferea de dureri de cap înrozitoare, ce n*au putut fi
îndepărtate de nici un fel de medicamente. >edicii nu erau siuri pe dianostic şi atunci
femeia a decis să încerce prin intermediul bioenereticii. 1-nd i*am văzut liniile #armice,
am aflat că tatăl ei a comis o faptă la limita sinuciderii. %roramul de sinucidere funcţiona
în c-mpul femeii, provoc-nd nişte deformaţii puternice ale acestuia. %roramele lipsei
dorinţei de viaţă, încercările de autodistruere pot să dăinuiască în subconştientul omului
foarte mulţi ani. emeia a moştenit de la tatăl său un asemenea proram de
autodistruere at-t de puternic, înc-t, pentru blocarea lui, oranismul recure la dureri de
cap etraordinare. După două şedinţe de corecţie a structurilor c-mpului, durerile
de cap au început să se diminueze.
+tunci am decis să cercetez dacă un asemenea proram se înt-lneşte des şi, spre
deziluzia mea, am văzut că fiecare al doilea pacient are prezent în bioc-mpul său
proramul sinuciderii subconştiente. %se manifestă în forma apatiei, depresiunii psi!ice,
uneori prin izbucniri de aresivitate, pe care omul nu şi le poate controla. Starea pe care
medicii o denumesc „depresivă” este, de fapt, o lipsă ascunsă a dorinţei de a trăi, şi ea
poate provoca
complice foartemulte maladii,
mult viaţa poate aduce prejudicii destinului, caracterului, poate să
omului.
1are este motivul acestei lipse a dorinţei de a trăi9 În primul r-nd este vorba de un
proram de autodistruere care se formează în c-mpul bioeneretic, dacă vreunul din
ascendenţi a nutrit mult timp -nduri sumbre sau a avut tentative de sinucidere. 1!iar
dacă aceste lucruri s*au înt-mplat cu trei*patru ener aţii în urmă, proramul răm-ne
stabil şi se transmite ereditar urmaşilor.
puteţi
>ăspune
uit la dacă să mer
structura în continuare
c-mpului. >ărimela aaceste cursuri9a atins limita maimă, ceea ce
deformaţiei
înseamnă pericolul unei boli rave. <erific c-mpul din perioada premerătoare începerii
cursurilor8 deformaţiile sunt minime.
1e a determinat o at-t de puternică deformaţie a c-mpului femeii9 1ontinui testarea şi
ăsesc cauza. ste o încălcare a leii informaţionale, proramarea.
1-nd în subconştientul omului se introduce o informaţie printr*o metodă dură, are loc
deformaţia structurii c-mpului care, după un timp, se poate manifesta printr*o îmbolnăvire
la nivel fizic. Se ştie că în Eularia a eistat o tentativă de efectuare a învăţării televizate
prin !ipnoză. /amenii au acumulat mult mai multe informaţii, însă, peste I*6 ani, la
participanţii acestui proram s*a constatat pierderea memoriei, o scădere puternică a
imunităţii şi alte fenomene neative.
/ femeie t-nără mi*a povestit că a vrut să consulte un bioeneretician pentru că îi place
etraordinar un t-nărcucare
nereuli în leătură este indiferent faţă de ea, dar în ultimul timp a observat nişte
sănătatea.
+nalizez structurile c-mpului femeii şi văd lucruri de*a dreptul uluitoare. emeia s*
a înscris pentru consultaţii la bioeneretician, a avut loc contactul structurii c-mpurilor şi
transmit erea de informaţ ii şi atunci subconştientul bioenereticianului a început să
acţioneze asupra t-nărului împin-ndu*4 să se înt-lnească cu femeia îndrăostită de
el. Despre aceasta nu ştia nimeni din ei la nivel conştient, fiindcă nu se înt-mplase încă
nimic în lumea fizică, în afară de -ndurile şi de dorinţele femeii, dar structurile
c-mpurilor celor trei oameni au şi început să interacţioneze, a început vrăjirea t-nărului,
introducerea în conştiinţa lui a unui proram dur. +cest fapt a determinat deformarea
structurilor t-nărului şi întruc-t vrăjirea constituie un proram din afara c-mpului său,
aceasta a dus la declanşarea proramului de autodistruere.
emeia care*4 iubea pe t-năr, s*a ales cu aceleaşi deformări ale structurilor sale şi a
început să fie bolnavă. Eioenereticianul a avut şi el parte de nişte deformări puternice
ale c-mpului.
/ faptă neetică a creat o situaţie traică ale cărei cauze nu erau vizibile pentru ei.
<iolenţa nu poate en era dec -t violenţă. +m fost întrebat despre pacienţii lui
0aşpiroUs#i şi testarea pe care am efectuat*o confirmă din pă cate, o dată în plu s,
faptul că orice proram dur, străin faţă de convinerile interioare ale omului, introdus
sub !ipnoză sau autosuestie se poate transforma într*un proram de distruere.
Siur că în situaţia noastră actuală, e reu de spus că trebuie interzisă imediat orice
proramare a omului. "u poţi înlocui vec!iul dacă n*ai creat ceva nou. "u este vorba de
interzicerea medicamentelor prea puţin eficace, dar care înrăutăţesc #arma omeni rii şi
nici despre înlocuirea sistemului de codare a bolnavilor. ;oate efort urile trebuie
îndreptate spre înlocuirea treptată a violenţei spre care înclină medicina contemporană
prin dezvoltarea naturală a spiritului uman, prin restaurarea armonici dintre om şi lume.
+proimativ cu un an în urmă am început să cercetez posibilitatea eliberării
omului de viciul alcoolului pe cale naturală. +m fost rua t să ajut un om intelient şi
talentat, care nu se putea opri sinur şi era la limita alcoolismului cronic. l nu mai
credea că cineva îl poate ajuta.
>*am înt-lnit cu el şi i*am spus8
* :tiţi din ce cauză beţi9 /mul trebuie să iubească lumea din jur şi, dacă acest sentimen t
îi lipseşte, în suflet i se instale ază o stare de disconfort, de c!in spiri tual. /mul î ncearcă
să*şi suprime această durere spirituală cu orice mijloace. +ceasta duce la nar comanie,
alcoolism, diverse forme de toimanie. +devărata cauză a narcomaniei şi alcoolismului,
este un nivel scăzut de iubire din sufletul dumneavoastră. +ceastă stare apare din cauza
unor puternice frustări, a reprimării draostei faţă de oameni.
7*am dezvăluit faptele de ucidere a draostei săv-rşite de părinţii săi şi de el însuşi.
După corectare, deformaţia puternică a c-mpului a dispărut. După c-teva zile,
controlul a dezvăluit puritatea c-mpuluiG pasiunea pentru alcool îi dispăruse. După o
jumătate de an am verificat8 omul a încetat să mai bea, vindec-ndu*se de această boală.
=n caz interesant s*a petrecut la 7alta, în timp ce ţineam nişte cursuri. + venit un om şi
mi*a povestit următoarea înt-mplare8 vecinul său a căzut în patima beţiei, de care nu
putea scăpa nicicum.
* >*am dus la el şi am !otăr-t să aplic metoda dumneavoastră. $*am întrebat8
„Spune*mi ce ţi s*a înt-mplat înainte de a te apuca de băut9 1e ţi*a rămas în minte9”
„1-nd s*au împărţit cartofii, pentru mine n*au mai ajuns şi atunci m*am supărat foarte
tare”. u i*am spus „1ere*ţi iertare pentru faptul că te*ai supărat”. l a cerut iertare şi a
scăpat de beţie.
1azul este anecdotic, însă el oferă o imaine eactă a ceea ce trebuie să facă omul
pentru a scăpa de asemenea patimi. Înainte de toate, omul trebuie să înceteze să mai
poarte supărare pe lumea din jur, să intre în armonie cu ea, să îndrăească prezentul în
interiorul său, în suflet.
7ubirea înseamnă armonie. ;recutul, prezentul, viitorul sunt obiecte ale iubirii. /mul
trebuie să tindă către simţăm-ntul de iubire în interiorul său şi atunci el nu va mai trebui să
bea.
Situaţia care s*a creat acum în lume, corespunde nivelului spiritual contemporan al
omenirii. Se c!eltuiesc tot mai mulţi bani pentru narcotice şi pentru lupta împotriva
acestora, însă efectul este mizer, în timp ce narcoticele c-ştiă tot mai mult teren. ste
un efect al neînţeleerii faptului că nu împotriva narcoticelor trebuie dusă lupta, ci cu acea
cauză care determină patima pentru acestea. 1auza o constituie nivelul scăzut al iubirii
interioare a omenirii. „:i încă din cauza încălcării multor lei, în oamen i se va răci
draostea”, s*a sp us despre noi cu două mii de ani în urmă. &espine rea iubirii
pentru Dumnezeu şi a simţămintelor divine faţă de părinţi şi de copii, faţă de sine şi de
omul dra, faţă de natura nevie şi faţă de lumea ce ne înconjoară, a devenit ceva cotidian în
viaţa noastră. ;oate aceste încălcări declanşează proramul de distruere a iubirii, care are
drept rezultat creşterea în cascadă a cruzimii pe care n*o poţi stine cu alcool sau drouri.
%entru a ieşi din impasul crizei actuale şi a scăpa de plăile sale, omenirea trebuie să
înveţe din nou să iubească8 pe Dumnezeu, =niversul, oamenii, lumea înconjurătoare,
trecutul, prezentul şi viitorul. „Dumnezeu este 7ubire”, scrie în Eiblie. =nii cred că acest
lucru e mai mult dec-t simplu8 am spus că iubesc şi ata, am început să iubesc. 7ubirea
este o artă complicată, care trebuie învăţată printr*un efort permanent.
/rice celulă a oranismului nostru pentru eistenţa ei deplină, tre buie nu nu mai să
funcţioneze neîncetat, dar şi să respecte reulile unităţii cu între oranismul. /mul
este o celulă a lumii. Sarcina lui este nu numai aceea de a*şi îndeplini funcţiile, dar să şi
tindă neîncetat spre contactul şi unitatea cu =niversul, spre iubirea faţă de Dumnezeu.
1ontactul nostru cu Divinul este determinat nu numai prin dorinţă şi credinţă, dar şi prin
puritatea trupului şi a sufletului. ;oţi avem contact cu Divinitatea, însă radul acestuia
este diversG cu c-t omul este mai pur, cu at-t este mai mare contactul.
<ine la mine băieţelul meu de şase ani şi mi se pl-ne că îl doare piciorul.
* ;u ş tii ce înseamnă Dumnezeu9 %une m-inil e pe enunc!i şi cere iertare pentru
tăticul tău, care la optsprezece ani n*a mai vrut să trăiască, de aceea te doare pe tine
piciorul.
l se roaă şi eu văd cum i se reface c-mpul.
"u cu mult timp în urmă, le eplicam pacienţilor mei8 #arma se etinde numai
as up ra ad
supărarea luiulnuţi influenţează
lo r. %- nă #arma.
la treisprezece*cincisprezece ani, copilul
"umai după maturizarea seuală este
copilul protejatG
începe să fie
răspunzător pentru faptele şi încălcările sale.
În ultimul an, eneretica %ăm-ntului s*a modificat într*at-t, înc-t acum nu numai
copiii de şapte*nouă ani, ci şi cei de un an*doi provoacă lovituri bioeneretice şi se
distru unul pe celălalt, la fel ca şi adulţii.
>ă uit la c-mpu l fetiţei mele şi văd un puter nic deoc !i, provoc at de un bărbat
blond. <-rsta, zece ani. un cole de clasă. 1e se va alee de copiii noştri c-nd vor
creşte mari9 "oi am distrus barierele defensive şi copiii noştri au moştenit nişte structuri
deformate ale c-mpului. 1e boli îi p-ndesc9 1e se va alee de psi!icul lor şi al copiilor
lor dacă ei acum, la această fraedă v-rstă, încep să se atace bioeneretic unii pe alţii9
+deseori, c-nd le spun oamenilor8 „voi aţi înăbuşit în voi draostea”, mi se răspunde8
„Dar
este unnici măcar nu
sentiment l*amşi iubit”.
uriaş că noi De fiecare
trebuie să trdată
ăimmă
prinvăd
el nevoit
şi că elsătrebuie
eplicsăfaptul că draostea
se împrăştie în
lumea întreaă. ste iubir ea pentru întreul oranism al cărui nume este =nivers.
%oruncile de bază ale Eibliei sunt leile lumii spirituale, ale acţiunii bioener etice asupra
oamenilor. Dar acum, c-nd mama jineşte prin cuv-nt, privire, est, nemaivorbind de
faptele copiilor săi, ea nu înţelee că iniţiază în copil un proram, care peste un an*doi,
poate să*4 împină sub roţile unei maşini sau să*i determine o boală ravă.
Dacă veriile unui sistem încep să concureze una cu cealaltă, fără a acorda atenţie
centrului, sistemul se destramă. 1-nd din om dispare sentimentul de iubire şi se
înlocuieşte cu o altă trăire, se distru blocajele şi, printr*o trăire neativă, se desc!ide calea
pentru destrămare.
Îmi amintesc de o pildă. <ine un căluăr la o femeie şi*i spune8 „%rimeşte*mă să
înnoptez” „;e primesc, îi răspunde femeia, însă trebuie să alei una din trei8 ori îmi tai
ţapul, ori te culci cu mine, ori bei vin. +lee”. 1ăluărul s*a -ndit8 „Să tai un ţap nu pot
fiindcă e omor, să mă culc cu femeia iarăşi nu pot. +r fi un sacrileiu. <a trebui să beau
vin, este păcatul cel mai mic dintre toate”. După ce a băut, căluărul a îndeplinit şi
celelalte două dorinţe ale femeii.
+şadar, iubirea este structura principală şi, dacă ea este întreaă, atunci celelalte
încălcări nu vor avea urmări catastrofale. /mul s*a obişnuit să considere că iubirea
este una din trăirile sale, de care poate dispune după bunul său plac. ste o concepţie
reşită.
7ubirea este acel între a cărei parte suntem, ea îmbrăţişează întreaa lume. 7ubirea şi
viaţa ni se dăruiesc şi n*avem nici un drept să atentăm la ele. 1-nd însă în noi încep
să triumfe simţurile micului proprietar şi noi începem să distruem în noi iubirea, de
fapt distruem prin aceasta structurile spirit uale superioare care ne leaă de =nivers.
"oi dispunem de ceva, care, de fapt, nu este proprietatea noastră personală.
%auza a şaptea
"e*am sălbăticit foarte mult în ultimele decenii ale istoriei noastre şi, din această
cauză, nu înţeleem lucrurile cele mai elementare.
>ulţi dintre noi pot da un răspuns corect la întrebarea8 „1e*i aceea !rană9”
Prana influenţează, în primul r-nd, structurile c-mpului uman şi aşa cum este
această influenţă, la fel este şi omul. +m testat să văd ce se înt-mplă cu bioeneria în timp
ce m-ncăm şi am fost etrem de mirat afl-nd că omul asimilează !rana prin prima
cea#ră. %rintr*o alimentaţie corectă poate fi vindecat un om, în timp ce o alimen taţie
incorectă îl duce la pierzanie, nu mai puţin dec-t concepţia reşită despre lume şi
comportament incorect.
„:i a spus Dumnezeu8 iată, v*am dat tot felul de ierburi, care împrăştie săm-naţa c-tă
se ăseşte pe între %ăm-ntul şi tot felul de pomi care fac roade şi răsp-ndesc săm-nţa să
vă fie de !rană”. În „E!a!aUat*Kita” se interzice consumarea !ranei care a stat mai mult
de trei ore după ce a fost ătită8 este o !rană „murdară”, fiindcă ea e bună doar pentru
trup, în ea nu se mai ăseşte nimic pentru suflet. În iudaism eistă noţiunea de „carne
necuşeră”. ste vorba de carnea care conţine s-ne şi ea nu se foloseşte în nici un caz la
ătit. De ce9 S-nele este păstrătorul datelor despre viaţa corpului fizic, în el stă toată
informaţia privind bolile, simţurile şi trăirile emoţionale pe care le încearcă animalele la
tăiere.
%apitolul "V
Diagnosticul te,nic
Dacă analizăm evoluţia obiectelor vii pe %ăm-nt, se poate observa o creştere a vitezei
de realizare a pronozelor şi a diferenţierii obiectelor în timp, întruc-t viteza de realizare
este leată de individualizare, de detaşarea din mediu prin întărirea unităţii c-mpurilor.
%rincipalele
reprezentate prorame, răspunzătoare
de structurile pentru starea fizică
informaţional*eneretice. a obiectelor
+naliza acestora vii şi nevii,
permite sunt
elaborarea
unor pronoze destul de eacte ale viitorului.
/biectele vii şi nevii au două corpuri8 fizic şi temporal. 1orpul temporal se
realizează în cel fizic prin intermedi ul c-mpurilor informaţional*ene retice. De aceea
putem vorbi despre prezenţa proramelor informaţionale de eistenţă a obiectelor nevii
şi despre interacţiunea proramelor enetice şi informaţionale ale obiectelor vii.
+cţion-nd asupra structurilor informativ*eneretice, se poate sc!imba starea fizică şi
comportamentul oricărui obiect şi de asemenea se poate prospecta viitorul acestuia.
;elec!inezia, dianosticarea de la distanţă şi corecţia obiectelor vii şi nevii sunt
determinate de mecanismul deja epus. +stfel, proramul informaţional se realizează la
nivel fizic, dar trebuie să eiste şi mecanismul invers. +ceasta este condiţia obliatorie a
eistenţei =niversului. %rin urmare, orice obiect se poate transforma la nivelul
c-mpurilor informativ*eneretice prin transferarea lui în orice punct al =niversului
2deoarece în c-mpurile informative lipseşte spaţiul3 şi se poate realiza din nou la nivel
fizic. +cest principiu stă la baza teleportării, influenţarea obiectelor aflate la distanţă, în
particular, a nebulozităţilor.
Deoarece particularităţile climatice, eoc!imice şi tectonice al e %ă m-n tu lu i su nt
condiţionate de procesele informaţional*eneretice, eistă posibilitatea eercitării
influenţei, prin eforturile volitive ale omului, asupra evenimentelor şi obiectelor din
lumea înconjurătoare.
>ulţimea cataclismelor care se apropie dovedeşte nu numai transformările ecoloice,
dar şi deformarea structurilor informaţio nal*eneretice ale %ăm-ntului. În prezent,
omul, încerc-nd să controleze starea vremii, să*şi eercite influenţa asupr a obiectelor
nevii, influenţează în mod neativ sistemul autorelării c-mpului bioenosferei,
deformează structurile informaţional*eneretice ale %ăm-ntului. ;estarea arată că p-nă
şi nemulţumirea în leătură cu starea vremii influenţează neativ structurile c-mpului,
spaţiului şi, în final, pe cele ale omului.
$a baza tuturor cercetărilor care privesc obiectele vii şi nevii trebuie să stea o înaltă
precizie a dianosticării şi o analiză a posibilelor consecinţe ale intervenţiilor.
>etodele tradiţionale ale dianosticării mecanice, de reulă, sunt orientate spre
descoperirea defectelor deja eistente, inaccesibile din anumite motive observaţiei şi
aparaturii . fectuarea cercetărilor structurii c-mpului, oferă posibilitatea prezicerii
viitoarelor deformaţii fizice ale obiectelor, întruc-t cadenţa evenimentelor la nivelul
fizic se află în pro ramul c-mpului. +naliza diferitelor niveluri ale proramelor
c-mpurilor asiură o înaltă precizie a pronozării. Dar cum dianosticarea este
întotdeauna o intervenţie şi o interacţiune cu c-mpurile obiectului, dacă operatorul are
în c-mpu l său prorame distructive şi autodistructive, ele pot trece în c-mpu l obiectului
neviu şi să creeze condiţii pentru distruerea acestuia. >ec ani smul aut ore lă rii
c-mpurilor cuprinde un proram*replică de distruere a operatorului. De aceea
acţionarea asupra obiectelor nevii prin intermediul structurilor informativ*eneretice poate
fi periculos pentru întreaa omenire, deoarece la un asemenea nivel toţi oamenii sunt eali.
În domeniul dianosticării te!nice, etica operatorului, puritatea structurilor
#armice subconştiente, sunt la fel de obliatorii ca şi în cazul dianosticării şi tratării
unui bolnav. =n nivel ridicat al aresivităţii subconştiente în structurile informaţionale
ale omului, poate determina într*un viitor apropiat o serie de catastrofe lobale care nu vor
putea fi stăvilite prin creşterea nivelului de preătire te!nică a personalului de
eploatare. %roblema ecoloiei spiritului este primordială, căci ea este aceea ce determină
starea mediului înconjurător.
%rima aplicare a testării etrasenzoriale în dianosticarea obiectelor nevii, a avut loc
în primăvara anului 4554 la 7alta. u am decis să analizez eficacitatea testării într*un
domeniu nou pentru mine. >i s*a propus să ăsesc pe !arta peninsulei 1rimeea
locurile favorabile cultivării viţei de vie. +m cercetat cu ajutorul cadrului. +ceste locuri
erau dispuse de*a lunul coastei, lucru confirmat de un aronom care a fost de faţă. Dar
cele mai favorabile locuri pentru producţia de mere, după datele mele, se ăseau în
centrul peninsulei, departe de ţărm, fapt confirmat deasemenea. +m început apoi să caut
locurile cele mai favorabile pentru aşezările omeneşti, unde s*au păstrat curate apa şi
aerul, m*am uitat unde e mai bine să se construiască sanatorii, în ce locuri se
recomandă să se trateze anumite boli. +u fost obţinute nişte rezultate foarte
interesante. ;oate construcţiile ridicate înainte de revoluţia din 454(, în special vilele,
erau amplas ate în locuri etrem de favorabile pentru sănătatea şi destinul omului. În
sc!imb, cele mai multe din construcţiile ulterioare erau amplasate în locuri nefavorabile.
%robabil că înainte constructorii simţeau intuitiv unde se poate şi unde nu se poate construi.
În locurile nefavorabile de obicei erau amplasate cimitirele, parcurile sau zonele de
arement. $ocurile destinate locuirii permanente aveau, de reulă, un confort
bioeneretic ridicat. +m decis să ăsesc pe !artă locul care determină cele mai multe
boli, inclusiv cele oncoloice şi l*am ăsit. +ceste cercetări duc la ideea că suprafaţa
%ăm-ntului este ineală pentru traiul locuitorilor8 eistă zone nefavorabile şi zone
favorabile şi nu sunt în leătură cu nici un fel de formaţiuni eoc !imice sau
eote ctoni ce. +ces t mecanism îmi este deocamdată neclar, însă el eistă şi are
influenţă asupra vieţii oamenilor.
În 1rimeea, zonele favorabile erau dispuse sub formă de pete, iar în %etersbur,
situaţia a fost cu totul alta. În 4554, a venit la mine un profesor de la 7nstitutul %olite!nic.
Îl interesaînmetoda
cercetări meaecoloiei
domeniul şi mi*a propus s*osă
şi dorea utiliz ăm în dianosticul
efectueze te!nic. l pentru
o serie de eperienţe se ocupa
a sede
convine de posibilităţile studiului etrasenzorial al stării bazinelor !idrorafice.
+stfel de cercetări se făceau deja. Se pot, de pildă, determina depozite de zăcăminte
subterane, nu survol-nd o anumită zonă, cum făcea =ri Peller, ci şi după fotora fii
sau pe !artă. +m luat nişte !ărţi amănunţite ale reiunii şi am început să lucrăm. +m
cercetat "eva în privinţa poluării cu fosfor. u consideram că maima concentraţie
trebuie să fie la urile fluviului, însă am constatat că era pe cursul superior al "evei.
+celaşi lucru s*a înt-mplat şi în cazul azotului. 1auza o constituie faptul că pe c ursul
superior, apele "evei spălau fosforul şi azotul de pe c-mpiile unde aricultura se
practica în mod nelijent. În cursul "evei sunt locuri unde nivelul de poluare cu fosfor
şi azot scade p-nă la zero, apoi creşte din nou şi cob oară lent. istă o f-şie de ap ă
absolut pură, dispusă perpendicular pe firul apei. +stfel de f-şii cu apă curată le sunt
cunoscute specialiştilor,
!otare, cercetătorii însă deocamdată
au semnalat nu este încă
nu o dată „efectul apei limpede cauza unde,
curate” acolo apariţiei
dupălor.toate
%este
calculele, trebuia să fie o poluare foarte puternică. +m început investiarea malurilor. +colo
unde apa în "eva devenea curată, trecea o parte a inelului celui mai favorabil pentru
traiul oamenilor. În structura eneretică a oraşului este o formaţiune specifică,
specializată în menţinerea apei curate în rezervoare şi care are o influenţă benefică asupra
locuitorilor, dar eistă şi zone nu prea bune pentru a fi locuite. :i acestea sunt de
asemenea nişte structuri inelare. $a %etersbur, spre deosebire de alte reiuni, s*a
descoperit eistenţa unor structuri eneretice inelare foarte puternice, leate între ele.
+cum, asemenea cercetări pot fi utile nu numai pentru construcţia cartierelor de
locuit, dar şi pentru proiectarea amplasamentelor pentru obiectivele te!nice cu un rad
ridicat de periclitate.
tapa următoare a constituit*o investiarea $acului $adoa.
%ata poluantă cu azot are în $adoa forma unei limbi luni cu v-rful ascuţit, iar
cea cu fosfo r are forma unei pete de cerneală şi e situată c!iar în centrul lacului.
* „$imba” pe care aţi desenat*o, spune profesorul, este absolut corectă şi este adusă de
r-ul <ol!ov, pe malurile căruia se afl ă un co mbinat de concen trate protei nice, foarte
multe sov!ozuri. Da, <ol!ov aduce o cantitate imensă de azot. osforul ar trebui să
aibă şi el formă de „limbă”.
<erific. &ezultă din nou o pată în mijlocul lacului.
+m întocmit un proram conform căruia, două luni a durat prelucrarea datelor primite.
1eea ce am făcut eu în două*trei ore, în condiţii normale se face în două*trei luni de
muncă. 1-nd am lucrat pe !artă, cercetările privind poluarea cu fosfor încă nu se
efectuau. >ai t-rziu, pe lacul $adoa au apărut vasele de cercetări !idrorafice.
&ezultatele cercetărilor lor au confirmat că poluarea maimă cu fosfor se ăsea eact în
locul indicat de mine. "*am avut de unde lua informaţia fiindcă n*o avea încă nimeni. +m
lucrat numai cu metodele bioneretice. 1oncordanţa era în proporţie de B)C.
catastrofă.
* %ot fi depistate posibilităţile de avarie la orice centrală atomică9
* Da, în să eu acum nu pot să văd o rice centr ală atomi că pentru că nu am o #armă destul
de curată. De mai bine de un an, fac eforturi susţin ute pentru a mă sc!imba , însă nivelul
meu etic subconştient nu este destul de ridicat.
În dianosticarea oricărui obiect este necesară intrarea în contact cu acesta la
nivelul c-mpulu i. Dacă bioener eticienii curioşi vor încerca să dianostic!eze o
centrală atomo*electrică şi după aceea vor c!eli complet, să nu se mire. Dar nu acesta*i
lucrul cel mai important.
Întruc-t c-mpurile informaţional*eneretice sunt eteroene şi de diverse subnivele, în
procesul dianosticării obiectului, dacă nu am #arma suficient de pură, pot aduce un
prejudiciu prin încălcarea structurii c-mpului obiectului respectiv şi acest lucru poate avea
un sf-rşit traic.
Direcţia unei întreprinderi m*a ruat să testez capacitatea profesională a lucrătorilor,
folosind rezultatele anc!etei. Eioeneretica permite stabilirea pe baza scrisului sau a
fotor afiei nu numai a calit ăţilor profesionale, dar şi a sănă tăţii, destinului şi de
asemenea reconstituirea întreii informaţii leate de viaţa omului.
+m efectuat testările şi am dar recomandările de rioare privind compatibilitatea şi
formarea unui colectiv de înaltă clasă. &ezultatul a fost însă neaşteptat8 după un timp
oarecare, muncitorii s*au ata şat at-t de mult de munca lor , înc-t au înce tat să se mai
ducă acasă8 dormeau la serviciu, provoc-nd nemulţumirea soţiilor şi mul te alte
complicaţii familiale.
Într*un alt colectiv format de asemenea în urma testărilor bioeneretice, eficienţa
muncii şi profesionalismul lucrătorilor au depăşit cu mult capacităţile conducătorului şi
lucrătorii au cerut sc!imbarea lui.
$a nivelul fin al c-mpurilor, obiectelor vii şi nevii au aceleaşi caracteristici,
interacţionează între ele, de aceea orice -nd neativ, orice trăire sau purtare, are un
impact asupra obiectului neviu, put-ndu*i provoca prejudicii.
În interacţiunea structurilor informaţionale ale obiectelor nevii, proramele
distructive pot trece de la om în c-mpul obiectului neviu. De aceea, aviatorii,
operatorii centralelor nucl eare şi alţi spec ialiş ti în sect oare de lucr u de mare
răspundere, trebuie să fie oameni buni la suflet, să aibă o valoare neativă a indicatorului
aresivităţii subconştiente. În caz contrar, fără să dorească acest lucru, pot declanşa
situaţii de avarie.
1reşterea lobală a aresivităţii în structurile subconştiente ale omului, influenţează
eneretica %ăm-ntului şi poate crea condiţiile pentru apariţia unor situaţii catastrofale.
;oţi bioenereticienii,
aresivitate subconştie ntă,vindecătorii
pentru că de înaltă
altfel clasă înauc-mpurile
intrarea un nivel informaţionale
foarte scăzut ale
de
=niversului ar fi foarte periculoasă. Încercarea de a mări numărul bioenereticienilor
prin metode intensive, fără a se lua în considerare calităţile etice ale acestora, poate duce la
rezultate neative.
Subconştientul omului controlează întreul =nivers, dar este deosebit de puternic
controlul pe o rază la aproimativ şaizeci de metri în jurul omului, unde are loc
interacţiunea şi influenţarea tuturor obiectelor vii şi nevii. 1!iar şi cărţile care se ăsesc în
c-mpul proim permanent al omului, oferă subconştientului acestuia, informaţia
conţinută în ele. oarte activ are loc asimilarea informaţiei în timpu l somnului şi de
aceea este periculos de ţinut la capul patului copilului literatură poliţistă.
1-mpul fiecărei fiinţe vii şi obiect neviu conţine informaţia nu numai despre obiectul
respectiv, dar şi în leătură cu ceea ce s*a înt-mplat în jurul său. Structura c-mpului
oricărei încăperi acumulează informaţii, interacţionează cu c-mpurile noastre şi acţionează
asupra lor. /mului care se ceartă într*o cameră, nici măcar nu*i trece prin minte că acest
lucru are un impact asupra sănătăţii tuturor celor care se ăsesc în ea, întruc- t are loc
acumu lar ea de ener ie neat ivă de cătr e stru ctur ile informaţionale ale încăperii.
1-nd omul distrue, prin trăirile sale emoţionale, structura c-mpului unui obiect,
asupra lui se îndreaptă un atac de răspuns. Structura c-mpului unui obiect neviu e la fel de
autonomă ca şi structura c-mpului unui obiect viu. /biectul neviu poate acţiona asupra
fiinţei vii şi să facă sc!imb de informaţii cu aceasta.
/dată, după orele de consultaţie mi s*a oprit ceasul, deşi era întors. >i*am adus
aminte de =ri Peller, am ţinut ceasul în m-nă şi el a început să funcţioneze. >ecanismul
de declanşare eistă, însă cum funcţionează9 +m început să studiez structura c-mpului din
jurul ceasului şi am descoperit o puternică spărtură a acestuia. %rin urmare, trăirile noastre
emoţionale pot deforma structura c-mpului unui obiect neviu şi în acest fel să aibă
influenţă asupra obiectului.
"u de mult mi*a telefonat asistenta mea şi mi*a spus că părinţilor li s*a stricat
televizorul. ;atăl se uita foarte des la emisiuni şi reacţiona violent la evenimente le
economice şi politice din ţară. ;estez c-mpul televizorului şi văd că este deformat de
prorame de ură.
+sistenta îi spune tatălui8
* Înţelee că tot ce*i în jurul tău e viu8 televizorul, friiderul, toate obiectele din
casă. :i, dacă te porţi ur-t cu ele, ele îţi răspund cu aceeaşi monedă.
;atăl s*a mirat peste măsură8
* +m eu aşa nişte puteri, î nc-t pot să influenţez p-nă şi tele vizorul9
* +cum toată lumea are capacităţi foarte mari ş i asta nu depinde de tine, ci de ceea ce se
petrece pe %ăm-nt.
* :i ce*i de făcut acum9
* K-ndeşte*te la faptul că eşti vinovat, cere*ţi iertare pentru sentimentele neative pe care
le*ai avut.
După o jumătate de oră, tatăl şi*a conştientizat informaţia primită de la fiică şi
televizorul a început să funcţioneze normal.
/biectele noastre, îmbrăcămintea şi încălţămintea, acumulează şi păs trează
informaţia. Dacă cineva m*a invidiat privind un obiect de*al meu, invidia lasă o urmă şi
îmi va face un rău, dacă eu nu sunt apărat printr*o bunăvoinţă interioară.
/dată, o femeie m*a ruat s*o ajut să*şi ăsească un lănţişor de aur. $ănţişorul era
foarte frumos, îi plăcea mult, însă dintr*o dată a dispărut nu se ştie unde.
* "u mă
trebuia ocup delănţişorul.
să pierdeţi asemeneaÎnprobleme,
caz contrar,i*am răspuns
el v*ar eu femeii,
fi provocat dar dumn
neplăceri. eavoastră
În c-mpul
lănţişorului eistă un puternic proram de autodistruere, care putea fi declanşat în
anumite condiţii.
emeia nu m*a crezut, dar peste o săptăm-nă a venit din nou la consultaţie şi mi*a
povestit plină de uimire că lănţişorul a aparţinut înainte unei femei care, în timpul
blocadei $eninradului, a vrut să se sinucidă. $ănţişorul nici măcar nu era la -tul ei, ci în
cameră, însă informaţia privind acele evenime nte îndepărtate s*a fiat şi s*a păstrat în
c-mpul obiectului.
$a una din consultaţii a fost la mine o femeie cu o erupţie alerică. 1auza n*am
depistat*o dintr*o dată şi prima şedinţă a fost dedicată îmbunătăţirii stării enerale. $a a
doua şedinţă femeia a făcut observaţia că, deocamdată, nu simte nici un fel de ameliorare.
+m continuat căutările şi am descoperit că aleria îi este provocată de plante şi că boala se
manifestă mai puternic atunci c-nd femeia este acasă. În oricare altă parte ea se simte
bine. +m ruat*o să*mi deseneze un plan al apartamentului. $a bucătărie, l-nă perete, i*
am indicat locul unde trebuiau să se ăsească plantele care constituie cauza bolii.
emeia mi*a confirmat că acolo erau aşezate c-teva !ivece cu plante de apartament8
aloe, lalele, narcise. >*am uitat la c-mpurile florilor să văd reacţia acestora faţă de
pacienta mea. +ceasta nu era prea favorabilă din partea nici unei plante. 1auza o
constituie faptul că mamei femeii, în timpul sarcinii şi după naşte rea copilulu i, nu*i
plăceau plantele. +cest proram s*a fiat în subconştient şi femeia, nebănuind nimic, a
atacat plantele la nivel bioeneretic şi, ca răspuns, a avut parte de un atac analo din
partea acestora. 1auza multor alerii faţă de plante, peşte, animale este determinată de
trăirile emoţionale neative ale ascendenţilor noştri faţă de aceste obiecte. /biectele
nevii reacţionează la iritarea şi ura faţă de acestea. +cest lucru poate deveni, de
asemenea, un motiv de alerie. ;răirile neativ e nutrite de înaintaşi sau de om în alte
întrupări răm-n blocate p-nă în momentul c-nd omul le declanşează emoţional, de
eemplu înjur-nd un lac rău*m irositor, un peşte cu care s*a intoicat, praful de care s*
a săturat şi c-te şi mai c-te. %ot fi aduse foarte multe eemple de influenţă a
obiectelor nevii asupra omului.
/ femeie era la odi!nă într*o pensiune împreună cu copiii şi din cauza timpului
nefavorabil era nevoită să stea în cameră. 1opiii se uitau la televizor, iar femeia voia
să citească. ;elevizorul o deranja, o irita, îi provoca un sentiment de nemulţumire.
1-nd s*a întors de la odi!nă, starea de sănătate a femeii a scăzut brusc şi nici unul din
specialiştii medicinei oficiale n*a putut să dea de capăt motivelor bolii. +ceasta era ura
faţă de televizor în decursul a două săptăm-ni, atacul unui obiect neviu la nivelul c-mpului
femeii.
/ altă pacientă are multiple probleme cu sănătatea, prezintă defo rmaţ ii pute rnice ale
structurilor c-mpului. +nalizez motivele. emeia, de mai bine de douăzeci de ani,
avea o atitudine de ură faţă de te!nica de calcul cu care lucra.
* +paratura era vec!e şi se strica tot timpul, din cauza asta nici nu*mi mai venea să mă
duc la lucru, eplica ea.
:i cine plăteşte acum pentru această lipsă de iubire9
/ fată este prost dispusă. a a stins cu răutate c!iştocul de capota unei maşini.
"iciodată nu*i va trece prin minte că acest fapt banal îi va declanşa o cumplită durere de
cap8 s*a declanşat proramul de ură faţă de un anumit obiect şi el îi va răspunde în acelaşi
mod căci, la nivelul c-mpului, obiectul viu şi cel neviu reacţionează identic.
/rice trăire neativă faţă de un obiect neviu poate determina deformarea structurilor
c-mpurilor omului. Să ne amintim cum bătea o mamă piciorul mesei de care s*a lovit
copilul spun-nd8 „"u pl-n e, uite acum o doare şi pe ea”. Într*o ase menea
pedaoie intră o atitudine incorectă faţă de lume, care va enera viitoarele probleme ale
omului.
oarte complicate au fost raporturile mele cu computerul pe care s*a cules tetul
prezentei cărţi. <enind odată să lucrez, am văzut că e ceva în nereulă cu el, pe ecranul
monitorului erau nişte distorsiuni. +m !otăr-t să corectez c-mpul calculatorului şi
intr-nd în contact cu acesta am simţit un disconfort fizic. fectu-n d dianosticarea ,
am descoperit o deformare a structurilor c-mpului în reiunea pieptului. +semenea
deformaţii apăreau de obicei c-nd mă supăram pe c-te cineva. %robabil că cititorului îi
va fi reu să accepte ceea ce voi spune, însă eu nu fac dec-t să epun faptele, aşa
cum
supărats*au petrecut
pe mine . %entru
fiindcă restabilirea
l*am supărat. stăriic-teva
:i peste fiz iceminute
trebuiel*am
să ăăsit
sescpepecel
celofensat.
care s *a
ra calculatorul. +m ăsit şi motivul supărării. De vină era un proram distructiv care
„stătea” în c-mpul meu. 1u trei ani înainte de naşterea mea , tatăl meu a nutrit ură pentru
un om care 4*a ofensat. %roramul de distruere introdus în c-mpul tatălui meu,
mi s*a tra nsm is mie şi nu numai că s*a materializat sub for mă de boli şi
traumatisme, dar şi ataca pe orice om cu care eu intram în contact, inclusiv pe copiii
mei. 1alculatorul a reacţionat prompt la acest proram. 1-mpul său, drept răspuns, m*a
atacat şi mi*a modificat învelişul c-mpului. După ce am eliminat proramul din
c-mpul meu, c alculatorul „s*a liniştit”. +m !otăr-t să verific dacă maşina poate să*
şi sc!imbe atitudinea faţă de diferiţi oameni. :i, cu uimire, am văzut cum c-mpul
calculato rului reacţionea ză în mod diferenţiat la c- mpul fiecărui operator care
lucrează cu el. 1alculatorul reacţiona neativ la persoanele cu #armă neativă, la cele cu
un mare număr de prorame distructive şi autodistructive. 1alcul atoru l nu*4 putea
suporta în mod special pe unul din operatori. +m constatat că acesta îi şi provoca
cele mai mari prejudicii. +cum îmi devenise clar un mecanism pe care*l bănuiam de
foarte multă vreme şi care consta în faptul că unii oameni influenţează în rău aparatura
şi maşinile. În prezenţa lor acestea toţ timpul se strică.
/dată o cunoştinţă mi s*a pl-ns de dureri de rinic!i şi m*a ruat să văd care este
cauza. +m început să*i studiez structurile c-mpului.
+ încălcat leile nu ea, ci un obiect neviu care se afla în apartamentul său. %e planul
apartamentului, am identificat locul în care se ăsea acest obiect. S*a dovedit că acolo se
ăseau icoanele. Două icoane erau vec!i, iar celelalte desenate pe carton, cumpărate din
biserică. >*am uitat să văd cum se comportă icoanele faţă de stăp-nă. "u încalcă ele
oare leile în raport cu ea9 Două icoane, una reprezent-ndu*4 pe 7isus Pristos, cealaltă pe
Sf-ntul "icolae făcătorul de minuni, erau saturate de prorame de ură şi distruere.
Sună a sacrileiu * c!ipul lui 7isus Pristos să radieze ură şi să prorameze pentru
distruere pe stăp-na icoanei respec tive@ După o testare detaliată a primei icoane se
dovedeşte că artistul care a pictat*o nu a dorit naşterea fiului său. /mul care are în c-mpul
său astfel de prorame nu avea dreptul să picteze icoane. %ictorul care a pictat icoana
Sf-ntului "icolae s*a dezis de sentimentele divine faţă de copii şi de tată de aceea şi el a
codat dezicerea de Divin în icoana pe care a pictat*o. emeii îi devenise clar de ce nu*i
plăcea să stea multă vreme în acea cameră.
Înainte, nu orice artist avea acces la pictarea icoanelor. În mod intuitiv era ales un
om cu #arma curată. Dar şi acest lucru nu era de ajuns. ra nevoie de un mecanism de
blocare a #armei faţă de influenţele neative. +cest lucru se realiza prin etica personală,
prin aspiraţia către Dumnezeu, prin posturi îndelunate şi ruăciuni pentru renunţarea
la ispitele lumeşti. :i numai în starea de iluminare divină se pictau icoanele cu vopsele
dizolvate în a!iazmă. +stfel de icoane puteau vindeca. Simpla prezenţă în preajma lor,
armoniza structurile c-mpului omului bolnav şi se vindeca nu numai trupul ci, în primul
r-nd, sufletul. +stfel de icoane, ăsindu*se în cameră, influenţau caracterul, sănătatea şi
soarta oamenilor numai în sens pozitiv. 7coniţele pictate de un om într*o stare normală,
c!iar sfinţite în biserică, pot aduce rău stăp-nilor lor. 1u at-t mai mult, cu c-t tot ce este
leat de numele lui 7isus Pristos şi de cele ale sfinţilor, noi le admitem fără piedici în
subconştientul nostru. +m calculat influenţa icoanelor multiplicate la tiporafie. "ici ele
nu sunt perfecte. / influenţă pozitivă o au numai icoanele adevărate sau fotorafiile lor.
>i*am amintit o înt-mplare al cărei protaonist am fost c!iar eu. +m adus în atelierul
meu un aparat de radio şi am observat că şi*a pierdut calităţile anterioare. +m crezut că
s*a stricat şi l*am dus acasă. +colo iar a început să funcţioneze bine. $*am dus din nou
în atelierul
timp. ram meu şi dacă
curios iarăşieistă
n*a mai
un vrut
motivsămaterial
funcţioneze, însă de
în această aceastăciudată.
poveste dată pentru multa
;estarea
arătat că asupra aparatului de radi o a acţionat un obi ect nevi u. +m început să caut pe
sc!iţa atelierului şi obiectul respectiv era o icoană care se ăsea la un metru de aparat.
/dată am fost ruat să consult un băiat dintr*o ţară baltică. Deformaţia puternică a
c-mpului său şi boala care tocmai începuse erau declanşate de reşelile tatălui comise cu
doi ani înainte de naşterea copilului. + fost săv-rşit un sacrileiu leat de obiectele de
cult. +m început s*o întreb pe mama copilului dacă nu ţine mi nte v reun even iment leat
de icoane sau de obiecte bisericeşti. a şi*a amintit că aproimativ cu vreo doi ani înainte
de naşterea copilului, soţul a pus o icoană în barul în care se ăseau băuturi alcoolice. Din
punct de vedere eneretic, acest lucru semăna cu o !ulire a Domnului, o ură împotriva
unui obiect neviu şi a Divinităţii. Întruc-t această faptă a fost determinată de structura
informativ*eneretică a tatălui, fiul, care i*a moştenit această structură, trebuia să
ispăşească pentru imperfecţiunea sa spirituală.
/rice obiect neviu, oric-t ar părea de fantastic, se raportează în mod individual la
orice alt obiect, inclusiv la om. Deosebit de puternic se manifestă acest lucru în obiectele
de cult. +ici ar putea să fie şi cauza morţii premature a oamenilor care, în virtutea
profesiei lor, trebuie să intre în contact cu asemenea obiecte, de eemplu ar!eoloii,
artiştii.
%e de altă parte însă, aproape în orice biser ică acum se face un neoţ incisiv cu
literatura creştină, lum-nări, icoane şi cu alte atribute reliioase. De ce uită slujitorii
creştinismului de Eiblie9 „...:i a intrat 7isus în ;emplul Domnului şi i*a izonit pe toţi
care vindeau şi cumpărau în templu...” ;estez să văd ce aduce în eneretica bisericii
neoţul. Eiserica se transformă dintr*o „casă a ruăciunii” într*o casă a neoţului. %reoţii
ori nu simt, ori nu pot, din diferite motive, să se opună acestui lucru, dar neoţul distrue
eneretica templelor 2bisericilor, lăcaşurilor sfinte3.
+naliza bioeneretică arată că, pentru restaurarea c-mpului templului, tot neoţul
trebuie eliminat din perimetrul său.
%apitolul V
+supra omului are influenţă absolut tot ceea ce*4 înconjoară8 spaţiul, obiectele de uz
casnic, cărţile, filmele, spectacolele, pentru că toate acestea dispun de c-mpuri enero*
informaţionale, care interacţionează cu structurile c-mpului uman.
;estarea permite determinarea nivelului şi calităţii acestei interacţi uni. Dacă filmel e
şi cărţile au în ele elemente de aresiune, ele pot determina deformarea structurilor
c-mpului omului cu urmări uşor de prevăzut.
Încep-nd cu auust 456A are loc o creştere a aresivităţii subconştiente în structurile
informaţionale ale %ăm-ntului. &esursele strateice ale spiritualităţii sunt acum aproape
total epuizate, iar viaţa adauă zilnic noi porţii de aresiune.
Deosebit de ridicat este nivelul de aresivi tate în arta occidentală de masă, edificată
pe principiile concurenţei şi a propaandei forţei. 1-nd ţara noastră a fost invadată de
un nesf-rşit torent de videofilme, procesul influenţării subconştientului a scăpat
practic de sub control.
1!iar şi filmele de desene animate destinate copiilor, inofensive la prima vedere, în
cea mai mare parte a lor conţin prorame de violenţă şi, ceea ce măreşte şi mai mult
pericolul, într*un „ambalaj” frumos, atrăător. 7nformaţia care determină trăirile
emoţionale neative, trece în subconştient fără piedici, se plantează foarte ad-nc, se
păstrează foarte multă vreme şi, deoarece subconştientul lucrează în reim autonom, el
poate recepţiona informaţia în mod independent şi fără o selecţie critică.
%entru aprecierea impactului asupra omului a c-torva filme sovietice şi străine, vom
recure la parametri de bază8 nivelul aresivităţii conştiente şi subconştiente. +m vorbit
deja despre faptul că valoarea aresivităţii subconştiente a oricărui obiect trebuie să fie
neativă. /perele de mare talent, întotdeauna poartă în ele o încărcătură de umanism,
av-nd un foarte scăzut nivel de aresivitate subconştientă. În poezia lui %uş#in, de
eemplu, indicatorul nivelului aresivităţii subconştiente este etrem de scăzut.
Dar să ne întoarcem la arta de masă. ;estez celebrul film de animaţie „;om şi MerrO”8
aresivitatea conştientă * zero, cea subconştientă * plus optzeci. >ai departe8 „+lbă ca
zăpada şi cei şapte pitici”8 aresivitatea conştientă * minus patruzeci, cea subconştientă *
plus şaizeci. +ceste filme, în ciuda bonomiei lor eterne, introduc în subconştient
cruzimea şi, după vizionarea lor, nivelul aresivităţii subconştiente a copilului creşte
de c-teva ori. +cum, din nefericire, copiii au început să poarte răspunderea pentru
încălcarea $eilor Supreme, iar asta înseamnă că începe fie destră marea spiri tului , fie a
psi!icului, fie a trupului. 1-nd această destrămare începe de la v-rsta de un an*doi,
acest lucru duce la deradarea personalităţii copilului, copiii pierz-ndu*şi capacitatea
vitală.
+tunci de ce să complicăm şi să înreunăm viaţa copiilor şi prin intermediul unei arte
distructive9
Să vedem situaţia filmelor care rulau p-nă nu demult pe ecr ane le cin ema to raf elo r
şi televizoarelor@ ilmul „1enuşăreasa” are aresivitatea conştientă minus cincizeci,
iar cea subconştientă * minus douăzeci8 „%rizoniera din 0au#az” * minus o sută şaizeci şi,
respectiv, minus o sutăG „Soarele alb al deşertului”8 minus şaizeci şi minus cincizeciG
„Solaris”8 plus şi minus două sute zeceG „+ndre i &ubliov”8 plus douăzeci şi minus două
sute patruzeci. 7ată ceea ce a reprezentat pentru noi arta.
+cum influenţa oamenilor unul asupra celuilalt, s*a transformat într*un proces
incontrolabil şi arta, în acest sens, nu a jucat un rol principal. Încep-nd de la mijlocul
secolului trecut, prin dezvoltarea impresionismului şi a altor curent e orientate spre
subconştient, apărarea acestuia împotriva pătrunderii aresivităţii devine din ce în
ce mai dificilă. >ajoritatea lucrărilor artiştilor occidentali au o spiritualitate scăzută şi
un înalt nivel de aresivitate subconştientă. +stfel de tablouri deformează structurile
bioc-mpurilor şi, prin aceasta, aduc prejudicii omului. %oţi vedea în epoziţii tablouri
care fură eneria privitorului. De la o astfel de epoziţie omul pleacă obosit, epuizat,
fără să înţeleaă despre ce este vorba.
/ descoperir e n eaşteptat ă a constitu it*o pentru mine epoziţia de tablouri rituale a
artiştilor australieni. După testarea c-torva lucrări, am fost uimit de puterea acţiunii lor
pozitive asupra celor mai importanţi parametri ai omuluiG încărcătura de iubire şi
comuniunea cu 1osmo sul. >*am oprit în faţa unu ia dintre tablouri. %e acesta nu
fiu rau obiecte concrete, era compus din puncte , liniuţe şi pete. +fl-nd u*mă în
preajma acestui tablou, am simţit că el interacţionează cu mine, m*am apropiat şi*am
nimerit în c-mpul informaţional al acestuia. Senzaţia era ciudată8 deodată s*au sc!imba t
proporţiile, a apărut o stare de vrajă şi de ireal. %arametri tabloului, la testare, s*au arătat
a fi de ecepţie8 o foarte înaltă spiritualitate, mult suflet şi o mare încărcătură de iubire,
aresivitatea conştientă şi subconştientă etrem de cobor-te.
+cest tablou, fără a*ţi crea nici un fel de asocieri conştie nte, vindecă bioeneretic
omul, îi dă informaţii, interacţionează cu el ca o fiinţă vie. După c e am vizitat epoziţia,
am încercat
+tunci să tratez
am înţeles în cecuconstă
ajutorul
esetablourilor şi am fost
nţa talismanelor, uimit
icoanel or.de+v-nd
puterea lor de acţiune.
o structur ă acti vă a
bioc-mpurilor, ele armonizează nu numai spiritul, sănătatea şi destinul, dar şi spaţiul
din jurul lor. / icoană pictată de un om cu o înaltă spiritualitate, nu numai că*4 pune pe
om în contact cu Divinitatea, dar îl şi protejează. ;ablourile contemporane ar trebui să fie
create ca şi icoanele, pentru că principala problemă a lumii contemporane o reprezintă
criza spirituală. 7mitarea oarbă a tendinţelor străine în artă, ad-nceşte declinul economic
prin intermediul declinului spiritual. %otenţialul spiritual colosal acumulat de &usia de*a
lunul at-tor decenii de c!inuri sufleteşti, se pare că se împrăştie în v-nt. Dacă înainte
tablourile, în plan eneretic, semănau cu nişte arbori av-nd o puternică reţea de rădăcini şi
o coroană densă, acum ele se pot compara cu nişte arbori*pitici care cresc într*o mlaştină.
+ rămas numai tulpina, adică realizarea te!nică.
$umea v-rful
reprezintă de azi trăieşte
infim în principal
al aisberului, princenecesităţile
iar ceea nu se vede *sale şi aceste
încărcătura sentimente
de iubire, de
1osmos şi de spiritualitate, este inorat, pentru că nu dă rezultate de moment. %ict-nd
c-teva tablouri orientate spre subconştient, mi*am dat seama că este posibilă eistenţa
unei altfel de picturi care poate acţiona de sute de ori mai puternic asupra lumii
spirituale a omului. În mod corespunzător cresc de sute de ori şi cerinţele faţă de autor,
faţă de lumea lui interioară, faţă de etică şi perfecţiune. Încercările unor artişti de a crea
o pictură terapeutică au fost lipsite de sens pentru că ei aveau în vedere doar terapia
fizică. ;rupul nostru depinde mult prea puternic de starea spiritului nostru, de aceea
pot vindeca numai acele tablouri care sunt pline de spiritualitate şi de iubire.
noţiunii de ulterioară
dezvoltarea civilizaţieG vor
+merica este ţara
fi necesare maricueforturi
cea mai înaltă civilizaţie,
în direcţia micşorării însă pentru
aresivităţii
subconştienteG Maponia îmbină cultura şi civilizaţia, av-nd un bun potenţial pentru
viitorG în &usia, în prezent, nu eistă civilizaţie, însă eistă o cultură interioară, un
colosal potenţial pentru dezvoltare. >i*au devenit clare proorocirile multor prezicători,
care afirmau că salvarea va veni de la &usia.
%apitolul V"
%e este diavolismul-
trece structuri
unor la demolarea trupului.
autonome şi, %roramele
ăsindu*se autodistruerii
timp de deceniise în
potc-mpul
uni şi eista
comunsubal forma
omenirii,
încearcă să pătrundă în psi!ic, în suflet, pentru ca omul să le activeze la nivelul
comportamentului. %roramele se comportă ca un virus tipic, care, pătrunz-nd mai înt-i
într*o cel ulă izolată, aju ne să se înmulţească şi să distruă între oranism ul.
<irusul informaţional la nivelul c-mpului spiritual al omenirii, reprezintă diavolul de care
se scrie în Eiblie. Dacă omul nu mere pe calea dezvoltării spirituale şi începe să renee
leile =niversului, el devine inevitabil o pradă a unui asemenea „virus”, care în
permanenţă ne p-ndeşte reşelile. În ce fel acţionează „virusul”, cum se dezvoltă el, am
analizat c!iar pe mine. ;rebuie să recunosc că acest studiu a fost destul de periculos,
pentru că reşelile mele puteau să*mi fie fatale, at-t mie c-t şi rupului împreună cu care
lucram. +naliz-nd diferite maladii, structurile bioc-mpurilor acestora, am observat că din
45B(, practic, toţi pacienţii prezintă o activizare a proramelor neative. Dacă înainte,
încălcarea leilor
bioc-mpurilor, dupăse45B(,
manifesta printr*odeformaţiilor
dimensiunile anumită formă a devierilor
au crescut structurale
considerabil, ale
au început
să vină nişte pedepse mult mai rele pentru diferitele păcate. 1e înseamnă pedepse mult
mai rele9 Dacă omul face ceva neativ împotriva sa sau a unui alt om, atunci această
faptă începe să se amplifice de zeci de ori şi să se activizeze în bioc-mpul său. + crescut
puternic forţa de acţiune a tuturor -ndurilor neative, a -ndurilor îndreptate spre rău
şi aresiune. Întruc-t -ndul este o unitate informaţională, at-t -ndurile rele c-t şi cele
bune se reunesc în structuri, iar apoi în sisteme informaţionale. În ultimii şase ani, în
c-mpul informaţional al omenirii are loc activarea structurilor orientate şi spre
supravieţuire şi spre distruere. oarte interesant se comportă structurile orientate
spre distruere. Înainte de toate ele tind să distruă structurile spirituale primordiale,
care bloc!ează dezarearea fizică a oranismului. Dacă omul are un comportament etic,
tinde să păstreze interitatea spiritului său, acţiunea se îndreaptă spre destrămarea
corpului fizic. /mul începe să fie bolnav mai des. De aceea, bolile rave nu
întotdeaun a sunt un rău, întruc-t protejează împotriva demolării structurilor spirituale.
+ltfel stau lucr urile c-nd, uneori, boala este rezu ltatu l dist rue rii structurilor
spirituale. În acest caz, ea va duce la dezinterarea fizică. 7ată primul caz care, în
îndelunata mea practică, m*a făcut să simt ce înseamnă un proram distructiv.
+nalizam cauzele pentru care un t-năr, bun şi prietenos, a manifestat dintr*o dată
o are sivi tate pu tern ică în rap ort cu prietenul său. +naliza cauzei a arătat că, în
mare, comportamentul îi era determinat de tatăl său. %roramul de distruere se ăsea în
bioc-mpul tatăluiG acesta îl activase, iar fiul 4*a pus în aplicare la nivelul
comportamentului. +m înc!eiat acest caz, mi*am terminat lucrul şi, peste o oră, în timp
ce meream prin oraş, am simţit dintr*o dată un atac neaşteptat şi neînţeles. +veam
senzaţia că cineva a luat un băţ şi a început să*mi amestece creierii în cap, totul a
înc eput să mi se înv-rtească în faţa oc!ilor, m*a cuprins o slăbiciune enerală. Senz aţia
fizică pe care o aveam era aceea că cineva mă „înv-rteşte” într*o maşină de spălat.
Starea mi se înrăutăţea cu fiecare minut. După aceea am simţit că nu mai pot mere. +
trebuit să mă aşez pe o bancă şi să dorm vreo cincispre zece minute. >*am trezit, însă
starea mea era la fel de proastă. >eream de parcă înotam în unt, îmi venea foarte
reu să înaintez şi aveam senzaţia unei reutăţi reale, de parcă cineva mi*ar fi pus un
sac în c-rcă. +ceastă stare a fost produsă de atacul eneretic al tatălui t-nărului. În
timp ce îl dianosticam, am intrat în contact cu bioc-mpul acestuia şi el a început să
mă atace destul de profesionist. 1u toate că el însuşi !abar n*avea de ceea ce se petrece,
încărcătura autodistructivă din subconştientul său funcţiona activ. %roramul autonom de
distruere din bioc-mpul tatălui t-nărului meu pacient, putea lucra at-t împotriva lui,
c-t şi împotriva altor oameni şi încă la nivelul fizic real. 7eşirea era una sinură8 trebuia să
acţionez asupra acestei structuri aresive. Întruc-t structurile distructive se !rănesc din
încălcarea leilor în raportul cu oamenii, prin producerea unui rău, prin uciderea iubirii,
am analizat toate încălcările leilor comise de tatăl băiatului, de strămoşii acestuia, am
procedat la corecţia necesară şi numai după aceea atacurile au încetat. >*am convins că, în
contact cu un proram neativ, este posibilă o puternică aresiune nu numai la nivel
informaţional, dar şi la cel bioeneretic.
1e înseamnă răul9
ste imperf ecţiunea noast ră. =na şi aceeaşi faptă în diferite condiţii poate avea
semnifica ţii diverse. 1are*i diferenţa 9 Din punctul de vedere al mecanismului #armic,
r-ul înseamnă demolare, binele * creaţie. Însă dezvoltarea noului trece întotdeauna prin
faza demolării vec!ilor structuri. 1reaţia este obliatoriu leată de demolare, dar în
creaţie, demolarea trebuie să fie controlată. %rivit din acest punct de vedere, răul nu este
altceva
Dacădec-t binele
la baza scăpat destăsub
demolării uncontrol.
început spir itual, atunci demolarea creează, însă, c-nd
spiritualul seacă, demolarea devine de necontrolat.
Din această cauză civilizaţiile care şi*au epuizat spiritualitatea, se autodistru şi
distru şi ce*i în jurul lor.
>ă uit la televizor şi aud o frază8 „"iciodată p-nă acum răul n*a fost at-t de seual”.
ra vorba de reclama unui nou film american. 1e înseamnă acest lucru9 7nformaţia
primită prin intermediul primei cea#re nu se controlează prin nimic şi nu este oprită. Dacă
aresivitatea coboară p-nă la nivelul primei cea#re, atunci blocarea ei prin sistemul
autorelării se realizează pe seama sterilităţii femeii, a morţii sau a bolii rave a copiilor
ei. +cest mecanism funcţionează radat, întinz-ndu*se uneori de*a lunul a c-torva
eneraţii. +cum viteza tuturor proceselor, ritmul vi eţ ii , puterea de influenţare a
oamenilor unul asupra celuilalt, au crescut at-t de mult, înc-t conectarea sistemului de
autorelare înt-rzie uneori şi atunci are loc acumularea de aresivitate în structurile
informaţionale ereditare.
În arta întreii lumi, în special în +merica, arc loc proliferarea violenţei. În
ultimul timp se obs ervă aso cierea violenţei cu seualitate a. 1e se înt-mplă cu
omu l care vizionează filme care fac apoloia violenţei9 +resivitatea sa sub con ştientă
se transferă în prima cea#ră şi devine necontrolabilă.
În bioc-m pul fiecăru i om, c!iar şi a celui mai bun, mai smerit şi ma i etic, poate
eista un proram de distruere. +ceasta e reu de depistat prin mijloacele obişnuite. l se
dezvoltă şi, ca un virus, ocupă structurile fine, sufletul, îl sc!imonoseşte şi*4 deformează.
În fapt, în prezent a început să se deruleze proramul de dis truere al omenirii.
1apacitatea
te eneretică
simţi ecelent a sufletului
din punct este foarte
de vedere fizic.mare. 1omiţ-nd
Eolile o faptă
pot începe reprobabilă,
după c-ţiva ani,poţi
însăsă
destrămarea spirituală condamnă la bol i mai des pe copii şi pe nepoţi. /mul care a
săv-rşit o faptă reprobabilă nu simte acest lucru şi nici nu înţelee8 odată declanşat,
proramul de distruere evoluează în structura bioc-mpului în mod autonom.
Subconştientul nostru este acum incredibil de aresiv. +m jnţeles acest lucru relativ
recent şi am început să caut motivele. S*a dovedit că, dacă înainte aresivitatea era
alimentată de cruzime la nivelul actului comis, acum ea este alimentată de amănunte
nesemnilicative la prima vedere, din viaţa noastră ca de eemplu8 o casă cu o
ar!itectură nearmonioasă , desenele animate de t ip „;om şi MerrO” cu un înalt rad de
aresivitate, pernuţa de ace sub formă de om pe care o împunem zilnic. ;oate, acestea
sunt elemente ale aresivităţii, ale realizării proramelor de autodistruere a omenirii.
1alităţile profesionale, intelienţa, talentul, nu constituie cel mai important lucru la
om. ;endinţa către perfecţionarea doar a deprinderilor profesionale, fără aspiraţia la
dezvoltarea spirituală, poate duce la „eliminarea” omului de către destin, încercările de
perfecţionare fără înţeleerea leilor universale şi ale dezvoltării etice, sunt deosebit de
nocive în bioe neretică. +ceastă tendin ţă duce la faptul că urmaşi i noştri, copiii şi
nepoţii, au din ce în ce mai multe posibilităţi bioeneretice şi din ce în ce mai puţine forţe
pentru utilizarea corectă a acestor posibilităţi. orţa iese de sub control şi, prin simpla
!otăr-re de enul „>-ine eu voi deveni bun” ea nu va putea fi ţinută în fr-u. 1unosc un
t-năr pe care destinul 4*a făcut să simtă ce înseamnă forţa fără etică.
/dată, împreună cu un rup de bioenereticieni, efectuam dianosticarea de la
distanţă a marinarilor aflaţi în cursă. În pauză, a venit la mine un bărbat şi m*a ruat să*4
consult pe fiul său. +m fost de acord.
În încăpere a intrat un t-năr de vreo douăzeci şi doi de ani cu o mină absentă şi cu
privirea stinsă. ;-nărul a urmat de c-teva ori un tratament cu şoc insulinic, însă starea lui
a rămas ravă şi, mai ales, de neînţeles pentru medici. $*am ruat să*mi povestească
despre el.
* În copilărie am observat că am puterea de a prezice unele evenimente şi m*am căznit să
mă antrenez şi să dezvolt aceste capacităţi. În timpul serviciulu i militar puterile mele de
influenţare au crescut şi am început să citesc -ndurile oamenilor şi să le influenţez
voinţa.
* St-nd în post, îşi continuă t-nărul relatarea, am văzut nişte oame ni care încerca u să
escaladeze ar dul într*un loc interzis şi era de ajuns să ordon în -nd, că omul şi cădea
de pe ard. Sau alta, merea înaintea mea un bărbat cu o sacoşă plină cu veselă. u
comand în -nd8 „1azi@” şi în clipa aceea el cade şi spare toată vesela. +m mai observat
că oamenii nici nu apucă să*mi pună o întrebare că eu şi încep să le răspund la ea. %uteam
c!iar să mă uit la un nor şi să*4 împrăştii.
>*am uitat la parametrii aresivităţii t-nărului. rau la maimum. %ractic întreaa sa
structură bioeneretică era îndreptată spre distruere.
Între timp, t-nărul îşi depăna amintirile8
* 1u timpul, am început să observ că aptitudinile mele sunt orientate spre a face rău, spre
distruere. +m fost sfătuit să mă duc la biserică şi să mă botez. În timpul botezului, c-nd
am fost trecut prin altar, în interiorul meu parcă s*ar fi rupt ceva şi am simţit o imensă şi
c!inuitoare tristeţe. 1-teva zile am fost într*o stare înrozitoare, după care am venit
la preotul care mă botezase şi i*am spus că mor.
%reotul mi*a spus să*mi pun noaptea sub pernă b ibl ia. Dimine aţa îmi era şi mai
rău, ca şi cum capul mi*ar fi fost aplatizat de o presă. 1-nd, la sfatul preotului, am
început să citesc ruăciuni, în cameră se desc!ideau ferestrele, uşa, afară începea să
plouă.
* %uteţiDupă c-tevaînluni
să*4 ajutaţi de asemenea
vreun c!inuri,
fel pe fiul meu9 m*aam ajuns înţr*o
întrebat clinică de psi!iatrie.
tatăl t-nărului.
$*am l uat pe tatăl băiatului în camer a alătu rată şi i*am eplicat că adevărata cauză a
bolii fiului se află în ei, în părinţi.
* Soţia dumneavoastră ar putea veni9
* Desiur, în două zile va fi aici.
:i iată, discut cu femeia, obosită, epuizată de c!inuri, mama t-nărului.
* %roblemele fiului sunt în bună parte determinate de orientarea dumneavoastră
incorectă, de concep ţia deformată pe care o aveţi. iul dumneavoa stră poate fi numit un
ma neru. %e linie paternă, el a moştenit nişte ca lităţi bioeneretice deosebite, iar de
la dumneavoastră ura faţă de oameni. De ce l*aţi ur-t at-t de puternic pe soţul
dumneavoastră în timpul sarcinii9
* l este un tip etrem de dur şi întotdeauna a avut tendinţa de a mă domina. l are mari
înclinaţii pentru !ipnoză. în familie se ştie faptul că bunicul său a fost vrăjitor.
* /rice activitate la nivelul bioc-mpului trebuie controlată printr*o etică strictă. Dacă
acest lucru nu se înt-mplă, atunci creşterea posibilităţilor întrece orientarea omului,
ceea ce se şi înt-mplă cu fiul dumneavoastră. >aşina îşi măreşte viteza, în timp ce
şoferul începe să moţăie. 1e rezultat poate avea o asemenea cursă în afară de o
catastrofă9 1apacităţile deosebite şi eoismul interior, moştenite de la tată, au fost
întărite de supărările şi ura dumneavoastră. $a fiul dumneavoastră a survenit o
recodare a bioc-mpurilor şi el s*a transformat într*un aparat distructiv. Dacă înainte
vreme, pede apsa pentru acest e fapte îl ajun ea pe om doar într*o viaţă viitoare,
acum acest proces s*a scurtat la numai c-ţiva ani.
1u doar c-ţiva ani în urmă, c-nd tratam bolile cu m-inile şi nu vedeam cauzele lor, am
încercat să vindec o fetiţă de trei luni de o infecţie care nu ceda în faţa nici unui antibiotic.
+m aprins la biserică o lum-nare pentru sănătatea ei şi, după c-teva minute 2după cum am
calculat eu mai t-rziu3, fata a intrat în comă şi a fost dusă la reani mare. ra de asemenea
un caz de codare neativă a bioeneriei copilului. >ama copilului a observat că, atunci
c-nd ea se supăra foarte tare pe cineva, acest lucru ducea de cele mai multe ori la moartea
celui care îi provoca supărarea.
* 1oncentrarea asupra urii şi ofenselor a dus la recodarea bioc-mpuritor fetiţei şi, c-nd
mecanismul crimei a avut un impact cu bioeneria bisericii, fetiţa era aproape să moară.
1eva asemănător se înt-mplă şi cu fiul dumneavoastră, îi eplic eu mamei t-nărului.
+nalizaţi*vă cu atenţie întreaa viaţă. +mintiţi*vă toate cazurile de supărare şi ură pe care
le*aţi trăit în special în timpul sarcinii. &uaţi*vă în -nd la Dumnezeu şi cereţi*i
iertare pentru toate, iar după aceea ierta ţi*i pe toţi cei care v*au provocat supărări. De
asemenea, cereţi *le în -nd iertare la toţi cei pe care i*aţ i fi putut jini în întreaa
dumneavoastră viaţă de p-nă acum. Soţul dumneavoastră trebuie să facă acelaşi lucru.
%apitolul V""
.nc,eiere
I.%e locul al treilea se ăseşte astăzi reretul în leătură cu trecutul, prezentul sau
viitorul, dorinţa de a accelera sau de a încetini evenimentele, adică atacurile
îndreptate împotriva timpului.
A."işte deformări destul de puternice ale c-mpului bioeneretic apar în cazul vorbirii
de rău a obiectelor vii şi nevii.
&eula principală a iienei spirituale şi a eistenţei normale a structurilor
bioc-mpurilor umane o constituie încărcătura de iubire, căci iubirea este manifestarea cea
mai înaltă a unităţii, a armoniei lumii.
1ondiţia eistenţei depline a omului o constituie creşterea spirituală permanentă la
baza căreia trebuie să stea iubirea faţă de =nivers, faţă de între şi trecerea de la între la
parte, adică draostea pentru părinţi, pentru copii, pentru sine. +cest proces trebuie să fie
neîntrerupt, să pulseze de la între spre parte şi invers şi numai atunci el va fi în
concordanţă cu armonia lumii şi*i va aduce omului bucuria vieţii şi sănătate.
+ rămas să ne mai amintim şi de cea de*a treia balenă, de virtuţile în care „...intră
acestea trei8 1redin ţa, Speranţ a şi 7ubireaG dar 7ubirea e cea mai mare dintre ele”.
Kreşelile enumerate mai sus sunt enerale. istă însă şi un rup separat de
avertismente
în foarte importante pentru cei pe care metoda dianosticării #armei îi va atrae
mod practic.
Îi atenţionez încă o dată pe toţi entuziaştii8 metoda este complicată şi foarte
periculoasă. +similarea te!nicii ponderomotororafiei este posibilă, însă dificultatea
metodei constă în aceea că utilizare a te!nică a acesteia fără o înaltă spiritualitate, a unei
analize neîntrerupte a situaţiilor apărute, fără precauţiile de rioare, poate duce la urmări
imprevizibile. $ucrul cel mai important îl constituie faptul că metoda este periculoasă nu
numai pentru un vindecător slab preătit, dar şi pentru bolnav. istă o serie de
particularităţi şi condiţii a căror nerespectare poate provoca un rău omului.
/ influenţare bioeneretică incorectă sau neativă asupra naturii vii este primejdioasă
prin rapiditatea reacţiei de răspuns, iar asupra celei nevii prin faptul că reacţia din partea
acesteia, deşi vine mai lent, are în sc!imb nişte urmări mult mai distruătoare. < oi da
ca eemp lu relatări le un ui t-năr care, făc-nd cunoştinţă cu metoda, a decis8
„* <reau şi eu@
...+m început să pun dianosticul după „metoda $azarev”. %ărea simplu şi uşor. Îmi reuşea
destul de bine şi mă înv-rteam curajos prin propria #armă, „corect-nd neajunsurile” şi
„elimin-nd viciile”. 1!iar îmi plăcea. >i*am sc!imbat atitudinea faţă de diferite
senzaţii, înţeleeam fiecare durere de cap sau înţepătură din abdomen. =n fel de forţă mă
m-na înainte şi am început să mă activez. +m decis să suprim toate păcatele dintr*o dată
şi am început să cercetez toate faptele care au o influenţă asupra mea, care îmi
compuneau #arma. %robabil că acest lucru a dat un rezultat, dar pe neaşteptate în acest
proces au fost atraşi soţia şi copiii. 1-nd primeam diverse lovituri pentru reşelile mele,
împreună cu mine sufereau şi ei, în special fiul cel mic, pe care îl iubesc nespus de mult.
"*am putut înţelee de ce trebuie ei să răspundă pentru păcatele mele săv-rşite în acel
moment. ăceam tot ce puteam. 1urăţam, dianosticam, mai curăţam o dată. iul a
început să sufere mai puţin, în sc!imb am început să primesc lovituri din partea soţiei.
ra o problemă nouă şi eu m*am av-ntat în rezolvarea ei. În acel moment, $azarev m*a
prevenit că în nişte m-ini neîndem-natice, metoda poate avea o influenţă nefastă asupra
celor din jur. "*am ăsit altceva mai bun de făcut dec-t să mă supăr pe el. &ezultatul a
fost cutremurător8 am pierdut o jumătate de c-mp, toată partea st-nă, de*a lunul
liniei de simetrie a corpului. Senzaţia n*a fost din cele mai plăcute. +celaşi lucru s*a
înt-mplat şi cu fiul cel mic. >*am speriat. >ă c!inuia înrijorarea pentru soţie, copii şi
c!iar pentru mine. +m înţel es c-t de uşor e să mori şi încă împreună cu cei drai şi
apropiaţi. $azarev m*a scos din impas. :i cu asta ar fi trebuit să mă cuminţesc, însă
oroliul mă îmboldea să mer mai departe, „să*4 ajun din urmă şi să*4 întrec”. +ceastă
lozincă învăţată din copilărie mă călăuzea. +m început să lucrez cu natura inaşă,
încercam să descopăr defecţiunile din automobil şi aşa mai departe. De fiecare dată, o
astfel de încercare era urmată de framentarea c-mpului. %entru cei neiniţiaţi în
bioeneretică
preţul minim voi lămuri
pe care că, într*o
trebuie să*iatare situaţie,
plătească omulîn trei*patru luni infarctul
pentru imprudenţa de s*a
sa. +şa miocard este
desfăşurat
practica mea în „metoda $azarev”. $ucram practic în fiecare zi, însă încălcările $eilor
Divine de către ascendenţii mei păreau fără sf-rşit, iar eu doream să mer înainte. %e
neaşteptate, au început să apară neconcordanţe în dianosticare. Diapazonul senzaţiilor
fizice era lar8 de la str-nsoarea de men!ină a capului şi „cuie” pe cane le simţeam
împl-ntate peste tot, p-nă la senzaţia, incomparabilă, că deasupra capului nu am
bioc-mp. 1el mai cumplit era însă să văd suferinţele copiilor, ştiind că vinovatul sunt eu.
Să nu vă dea Dumnezeu să treceţi prin ce*am trecut eu, dacă vă veţi apuca de bioeneretică
şi de dianosticarea #armei”.
senţa
despre lumemetod ei nu constă
şi a eticii. 1ea maiînpericuloasă
m-nuirea şi
ei inadmisibilă
te!nic ă, ci abordare
în d ezvoltarea concepţiei
a metodei este
cea mercantilă. &itmurile universului nu trebuie tulburate. iecare om care aspiră la
Divin, se încarcă de eneriile superioare şi, întorc-ndu*se pe păm-nt, poate să le
presc!imbe în bunuri materiale. Dacă însă, leile spiritului n*au fost trecute prin filtrul
simţirii şi n*au devenit principii şi mod de viaţă, iar omul încearcă imediat să obţină
avantajul material, atunci are loc nu o „naştere a copilului”, ci o „întrerupere de sarcină”.
%ramatismul eacerbat ameninţă să se transforme în sterilitate spirituală şi fizică.
1-nd încerc să eplic metoda, subliniez în primul r-nd acest lucru. :i mie mi s*a părut
la început procesul asimilării acesteia ceva simplu. Din păcate metoda o pot stăp-ni
numai foarte puţini, dacă, în eneral, poate cineva s*o înveţe.
<oi da un sinur eemplu de dificultate care poate apărea în orice moment. fectuez
dianosticarea unei femei şi văd principalele ei păcate într*o întrupa re anterioa ră. Îi
descriu caracterul încălcărilor şi deodată simt că nu pot lua o informaţie precisă.
+naliz-nd situaţia, văd că radul de prelucrare a informaţiei mi*a scăzut la zero.
Înseamnă că în #arma mea simt prezente încălcări analoae şi subconştientul meu
îmi deformează informaţia. ste necesar să*mi corectez bioc-mpul înainte de a continua
dianosticarea.
. >ă salvează faptul că pot să controlez tot timpul situaţia şi să transform înfr-nerea
în victorieG în cazul de faţă aceasta a fost un pretet pentru o nouă curăţare a #armei
mele.
u controlez în permanenţă calitatea informaţiei primite în leătură cu un fapt pe care
mulţi vindecători nici nu*4 bănuiesc.
7ată ce mi*a spus un bioeneretician t-năr8
* u întotdeauna întreb dacă pot să lucrez sau nu.
* :i cine vă răspunde9
* %robabil Divinul, a fost răspunsul său nesiur.
* %uteţi fi convins de acest lucru9
;-nărul a rămas încurcat.
:tiţi eact c-nd primiţi o informaţie corectă şi c-nd
deformată9
;-nărul nu mi*a răspuns.
* $a nivelul dumneavoastră, încearcă mulţi să lucreze, nebănuind la ce poate duce
acest lucru. >ecanismul e foarte simplu. %entru a obţine o informaţie pură, omul
trebui e să fie desc!is faţă de Divinitate. 1u #arma impu ră, ţin-nd într*o m-n ă vila, iar în
cealaltă maşina, nu poţi ajune prea sus.
%oţi vindeca şi obţine o informaţie pură numai în starea c-nd #arma este înc!isă.