GIS are 4 subsisteme functionale:

a) Subsistemul de introducere a datelor, permite utilizatorului sa captureze, colecteze si sa

transforme, datele spatiale si tematice in formate digitale. Datele introduse sunt in general
derivate dintr-o combinatie de harti, aerofotograme, imagini de teledetectie, documente, rapoarte.
b) Subsistemul de stocare si recuperare a datelor, organizeaza datele, statiale si atribut, in
forme care permit sa fie recuperate repede de utilizator pentru analiza, si permite actualizari
rapide si precise ale bazei de date. Aceasta implica utilizarea unui DBMS (sistem de gestiune a
bazei de date)
c) Subsistemul de manipulare si analiza a datelor, permite utilizatorului sa defineasca si
sa execute proceduri spatiale si de atribut pentru a genera informatii derivate. Acesta este
considerat "inima" unui GIS.
d) Subsistemul de output si vizualizare, permite utilizatorului sa genereze afisari grafice,
harti, rapoarte tabulare, reprezentand produse informationale derivate. Functia critica a unui GiS
este, prin arhitectura lui, analiza datelor spatiale.

Un GiS integreaza 5 componente principale:

a) Componenta Hardware este sistemul de calculator pe care GiS opereaza. Soft-urile de
GIS ruleaza pe o gama larga de tipuri hardware, de la servere pana la satii de lucru in mod stand-
alone sau configurate in retea. Piesele centrale sunt de statia de lucru si echipamentele auxiliare
periferice (GPS, data loger, senzori, camere web, etc). Utilizarea device-urilor high-tech in teren
sunt o unealta GIS importanta de colectare, la fel ca si serverele GIS web-based (MapServer).
b) Componenta Software ofera uneltele si functiile necesare pentru a stoca, analiza si
afisa informatiile geografice. Este reprezentata de pachetele de aplicatii GIS (QGIS, GRASS,
MapServer, Udig, gvSIG etc.), necesare pentru a creea, edita, si analiza datele spatiale si de
atribut. Extensiile sau add-on -urile sunt soft-uri care extind capabilitatile pachetelor GIS. Exista
si soft-uri GIS pentru web care ajuta la oferirea de date prin intermediul internetului
(GeoServer).
c) Componenta Date este dea mai importanta dintre componentele unui GiS. Datele
geografice si cele tabulare, pot fi colectate, compilate dupa diverse specificatii si cerinte. Un GiS
poate integra datele spatiale cu alte resurse de date externe care sunt la fel stocate in baze de
date. Stocarea datelor, spatiale si datelor tabulate, intr-o baza de date (DBMS) este cheia
functinalitatii unui GiS. Baza de date geografica se referentiaza intr-un anumit mod la locatii de
pe suprafata Pamantului. Documentatiile despre seturile de date GIS sunt cunoscute ca Metadate.
Ele contin informatii referitoare la sistemul de cordonate, data actualizarii, etc.
d) Componenta Personal. Are o valoare dinamica fiind dependenta de pregatirea
personalului in analiza spatiala si in utilizarea software-urilor GIS. Gama de utilizatori GIS
porneste de la specialistii care proiecteaza si mentin sistemul pana la cei care il folosesc in
munca de zi cu zi.
f) Componenta Metode, arata ca GIS opereaza in stransa concordanta cu reguli si planuri
de implememntare, care sunt modele si proceduri de operare unice.
Prima etapă
În prima fază (perioada 1950 – începutul anilor 1980), tehnologia GIS a fost creată ca un
instrument capabil să stocheze, organizeze și să determine extinderea datelor existente. Pentru
acest lucru a fost implementată și definită o structură a datelor compusă din date primare
(puncte, linii, suprafețe, rastere) și funcții pentru importarea, editarea, recuperarea, actualizarea,
interogarea datelor (Massimiliano Cannata, 2006).
Pentru această perioadă se pot evidenția următoarele momente:
1959: Geograful american Waldo Tobler a implementat un model simplu numit „MIMO”, ce
utiliza calculatorul în cartografie. Având ca principiu „map in – map out”, acest sistem a facut
posibilă convertirea hărților cu ajutorul calculatorului din format analogic în format digital,
precum și stocarea, manipularea și obținerea de noi hărți.
1960: Ca urmare a inveninvenției laserului, din acest an începe implementarea modernă a
tehnologiei LIDAR (Light Detection And Ranging), acronim introdus pentru prima data de către
Middleton și Spilhaus în 1953.
1962: Geograful Roger F. Tomlinson, considerat și părintele GIS-ului modern cu sprijinul
guvernului canadian a realizat în Canada primul Sistem Informațional Geografic digital din
lume. Tot în acest an este fondat în USA “Urban and Regional Information System Association”.
1963: Este înființată asociația URISA (Urban and Regional Information Systems Association),
asociație non-profit ce promovează utilizarea tehnologiei GIS pentru managementul ariilor
urbane.
1965: Howard Fisher înființează “Harvard Lab for Computer Graphics”. Aici au studiat o serie
de personalități ce activează în domeniul Sistemelor Informaționale Geografice printre care
amintim: David Sinton (Intergraph), Jack Dangermond (ESRI), Lawrie Jordan and Bruce Rado
(ERDAS), etc.
1966: Este implementată aplicația SYMAP (Synagraphic Mapping Sytem), în cadrul, “Harvard
Lab for Computer Graphics”, ce a servit ca model pentru multe aplicații viitoare. De asemenea
este elaborată prima hartă operațională a zăpezii.
1967: Sistemul DIME implementat de către “US Bureau of the Census”.
1968: Ron Tweedie din cadrul “N.Y State Department of Transportation at Albany”, a dezvoltat
un Sistem Informațional pentru Transporturi, ce se baza pe manipularea unui grid.
1969: Au loc mai multe evenimente și anume: Jack și Laura Dangermond
înființează Environmental Systems Research Institute (ESRI), Jim Meadlock
înființează Integraph Corporation (inițial a fos numită M&S Computing Inc), precum și
compania Laser-Scan, fondată de 3 academicieni ce activau în cadrul laboratoarelor Cavendish,
Cambrdige, United Kingdom.
Tot în acest an apre și cartea “Design with Nature”, a autorului Ian McHarg, în care este
popularizată utilizarea hărților cu un anumit factor de transparență, în vederea suprapunerii mai
multor straturi. Apare și prima carte tehnică de GIS a autorilor Nordbeck și Rystedt, în care sunt
descriși algoritmii și programele implementate și utilizate în analiza spațială.
1970: Sistemul Informațional Geografic Canadian (CGIS), devine complet operațional. Tot în
acest an are loc și primul simpozion de GIS, susținut între 28 octombrie – 2 noiembrie la Ottawa,
Canada. La cererea președintelui Richard M. Nixon, este creată NOAA (National Oceanic and
Atmospheric Administration).
1972: Este lansat primul satelit Landsat (denumire originală ERTS-1). Tot în acest
an IBM începe implementarea unui Sistem Informațional Geografic (GFIS).
1973: USGS a început implementarea GIRAS (Geographical Information Retrieval and Analysis
System), având ca scop managementul și analiza resurselor naturale și crearea de baze de date. În
acest an apare prima linie de produse digitale sub supravegherea Agenției Naționale Britanice de
Cartografie.
1974: Prima conferință AutoCarto, ce a avut loc în localitatea Reston, Virginia și a fost prima
dintr-o importantă serie de conferințe ce au stabilit agenda de cercetare GIS.
1976: Minnesota Land Management Information System (MLMIS), proiect semnificativ de GIS,
realizat la nivelul întregului stat, de către “Center for Urban and Regional Analysis, University
of Minnesota”. Apare prima lucrare ce descrie tehnologia LIDAR, scrisă de E.D. Hinkley.
1977: USGS impelmentează formatul de date spațiale Digital Line Graph (DLG). De asemenea
este lansată aplicația IDL (Interface Description Language) de către compania RSI (Research
Systems, Inc.). Are loc o conferință ce a avut ca temă topologia datelor spațiale, organizată de
Laboratoarele Harvard, cu ocazia căreia a fost implementată aplicația ODYSSEY GIS.
1978: Lawrie Jordan și Bruce Rado fondează compania Erdas, iar compania Esri implementează
prima versiune a aplicației Arc/Info. Este înființată tot în acest an compania Trimble, având ca
principal obiect de activitate tehnologia GPS (Global Positioning System). De asemenea
proiectul Global Positioning System (GPS), intră în faza a doua, odată cu lansarea primilor 4
sateliți NAVSTAR.
1980: Dana Tomlin a impelementat în timpul studiilor de doctorat la Yale, aplicația Map
Analysis Package (MAP).
1981: Proiectul Global Positioning System (GPS) devine oprațional. Are loc prima conferință a
utilizatorilor produselor ESRI.
1982: ESRI ARC/INFO 1.0, primul pachet de programe GIS comerciale. Tot în acest an Army
Corps of Engineers Construction Engineering Research Laboratory (CERL), începe
implementarea aplicației GISGRASS – Geographic Resources Analysis Support System –
aplicație bazată pe formate raster pentru administrarea terenului și a instalațiilor militare
(Mitasova și Neteler, 2002). Este înființată compania PCI Geomatics precum și
compania Autodesk. Este fondată și compania SPOT Image.
1983: Este înființată compania ETAK. De asemenea Dan Smith și Patrick Madison pun bazele
companiei Golden Software. Dintre aplicațiile acestei companii amintim: Surfer, Didger, Voxler.
1984: Are loc primul simpozion de manipulare a datelor spațiale, iar Marble, Calkins și Peuquet
public lucrarea “Basic Readings in Geographic Information Systems”. Este înființată compania
olandeză Tele Atlas.
1986: Laszlo Bardos, Andrew Dressel, John Haller, Mike Marvinand, Sean O’Sullivan fondează
compania MapInfo. Este lansat ESRI PC ARC/INFO 1.0, primul program ce rulează pe PC
(Personal Computer). Este publicată lucrarea “Principles of Geographical Information Systems
for Land Resources Assessment”, a autorului Peter Burrough, prima lucrare dedicată
principiilor GIS. Este lansat și primul satelit SPOT.
Etapa a II-a
În cea de-a doua fază (sfârșitul anilor ’80 – începutul anilor ‘90), Sistemele Geografice
Informaționale au fost forțate să evolueze spre analiză. În această fază au fost implementate
funcții și “interfețe grafice prietenoase” pentru a ușura interacțiunea cu utilizatorii. Utilizatorii au
posibilitatea să sorteze, selecteze, extragă, reclasifice și să reproiecteze datele după diferite
criterii geografice, topologice, statistice.
Pentru această perioadă se pot evidenția următoarele momente:
1987: Este publicată lucrarea “The International Journal of Geographical Information Systems”.
Ron Eastman inițiază proiectul Idrisi în cadrul Universității Clark. SPANS GIS conceput de
Tydac este lansat.
1988: Ezra Zubrow din cadrul State University of New York at Buffalo, inițiază GIS-L Internet
list-server. Are loc prima comunicare oficială a US Bureau of Census, despre datele
digitale TIGER(Topologically Integrated Geographic Encoding and Referencing). Este fondată
compania Smallworld. Apare prima revistă lunară de tehnologie geografică “GIS World”, în
prezent denumită “GEO World”. The National Centre for Geographic Information and Analysis
(NCGIA) se stabilește în USA.
1989: Este înființată în Anglia The Association of Geographic Information (AGI). Este instituția
principală de coordonare a activităților GIS în Anglia. Tot în acest an compania Integraph
lansează MGE (Modular GIS Environment). De asemenea este lansată aplicația de procesare a
imaginilor ER Mapper.
1991: Este lansat programul GRASS 4.0 prin intermediul internetului. Maguire, Goodchild, și
Rhind publică lucrarea „Geographical Information Systems : Principles and Applications”.
1992: ESRI lansează ArcView 1.0, aplicație ce folosește interfață grafică. Corporația OSIRIS,
lansează GrassWare, prima aplicație cu interfață grafică din cadrul pachetului de
programe GRASSGIS. În Liban, Electricite du Libau (EDL), decide refacerea rețelei naționale
de electricitate folosind Sistemele Informaționale Geografice. Este lansată aplicația Digital Chart
of the World, sponsorizată de US Defense Mapping Agency, prima bază de date integrată la
scara 1:1000000, cu acoperire globală. De asemenea este înființată compania Blue Marble
Geographics. De asemenea tot în acest an este fondată compania LizardTech.
1993: Steve Putz implementează PARC (Paolo Alto Research Center), prima aplicație interactivă
web-mapping. The European Umbrella Organisation for Geographic Information (EUROGI) se
stabilește în Europa.
1994: ESRI lansează aplicația ArcView 2.0. Tot în acest an, a fost fondat Open GIS Consortium
ce are ca obiectiv dezvoltarea de metode de geoprocesare, disponibile în mod public. Este lansată
prima versiune a aplicației ENVI. Tot în acest an, din ordinul președintelui Bill Clinton, se
înființează US National Spatial Data Infrastructure (NSDI).
1995: ESRI lansează Spatial Database Engine (SDE), un instrument menit să stocheze și să
manipuleze date spațiale sub formă de DBMS (Database Management System). Este lansată
aplicația MapInfo Professional pentru Windows. De asemenea, în Marea Britanie se întocmesc
230000 de hărți ce acoperă întregul teritoriu al țării, la scările: 1:1250, 1:2500, 1:10000.
Etapa a III-a
Începând cu sfârșitul anilor 1990, Sistemele Informaționale Geografice intră într-o nouă eră. În
această etapă, GIS-ul încearcă să devină un instrument de decizie și manipulare a informației. În
anii 2000, se îndreaptă către Web, devenind tot mai popular.
Evenimentele ce caracterizează această perioadă:
1996: Jo Wood implementază prima versiune a aplicației LandSerf, aplicație utilă în analiza
modelelor digitale altitudinale (DEM).
1997: University of Minnesota (UMN) lansează MapServer 1.0, o aplicație open-
source. ESRIlansează ArcView Internet Map Server (IMS), un instrument comercial ce permite
publicarea datelor GIS pe Internet.
1998: TerraServer, apare ca un proiect de cercetare comun între Aerial Images,
Microsoft, USGS și Compaq.
1999: Este lansată aplicația Grass 5.0. Maguire, Goodchild, și Rhind publică lucrarea
„Geographical Information Systems : Principles and Applications”, ediția a II-a. MapQuest
realizează peste 130000000 de hărți. Este lansată Ziua GIS. Este lansat satelitul IKONOS, cu o
rezoluție de 90 cm în pancromatic. Tot în acest an este lansat și satelitul Terra, cel ce furnizează
imginilie satelitare MODIS(Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer), alături de satelitul
Aqua. Este înființat de asemenea Consorțiul pentru Informație Spațială (CGIAR-CSI), ce
reunește toate laboratoarele de GIS, teledetecție și cercetare în agricultură din întreaga lume.
2000: Compania Tele Atlas cumpără compania ETAK. Este fondată compania DHI Water &
Environment, ca urmare a fuziunii dintre Danish Hydraulic Institute (DHI) și VKI – Institute for
the Water Environment.
2001: Refraction Research lansează aplicația PostGIS 0.1, aplicație open-source capabilă să
suporte baze de date relaționale pentru PostgreSQL. ESRI începe implementarea aplicației
ArcGis 8.1. Este lansat satelitul Quickbird, cu o rezoluție de 62 cm în pancromatic. Tot în acest
an este înființată și compania Global Mapper Software LLC.
2002: Compania ESRI începe să ofere o gamă largă de programe ce rulează pe sisteme de
operare Linux (ArcIMS 4, ArcSDE 8.2, MapObjects-Java Standard Edition, și ArcExplorer 4,
toate aceste programe rulează pe sisteme de operare Linux). Eastman Kodak Company
cumpără RSI (Research Systems, Inc.).
Este lansat on-line Atlasul Național al Statelor Unite ale Americii.
2003: RSI Global Services începe comercializarea produselor Kodak, folosind
formatul JPEG 2000. Este pusă în practică inițiativa guvernului SUA de acces la datele
geospațiale și informație.
2004: ESRI lansează aplicația ArcGis 9, incluzând și produsele ArcGIS Engine și ArcGIS
Server. RSIîmpreună cu Remote Sensing Systems (RSS) divizie a companiei Eastman Kodak
Company sunt cumpărate de ITT Corporation.
2005: Este lansată versiunea GRASS 6.0.0, aplicație ce prezintă o nouă interfață și suport pentru
baze de date. Google lansează două servicii: GoogleMaps, ce utilizează tehnologii noi pentru
aplicațiile Web-Gis (AJAX, Asynchronous JavaScript și XML) și GoogleEarth.
2006: Este lansata versiunea GRASS 6.1.0. Are loc la Lausanne în Elveția “FOSS4G2006 – Free
And Open Source Software for Geoinformatics”.
2007: Leica Geosystems cumpără ER Mapper. ESRI a anunțat disponibilitatea primei versiuni
publice a aplicației ArcGIS Explorer 9.2. DLR a făcut publice monstre ale primelor imagini
capturate cu ajutorul senzorului radar amplasat la bordul satelitului TerraSAR-X. ESRI a făcut
public Service Pack 3 pentru ArcGIS 9.2, ArcIMS 9.2 și ArcSDE 9.2. Are loc “FOSS4G2007 –
Free And Open Source Software for Geoinformatics”, eveniment ce a fost susținut în localitatea
Victoria, Canada. De asemenea este adoptată Directiva 2007/2/CE a Consiliului și Parlementului
European, în vederea stabilirii unei Infrastructuri pentru datele spațiale în Uniunea Europeană,
denumită INSPIRE.
Astăzi, GIS-ul este mult mai prietenos și nu mai este folosit doar de experți, el fiind utilizat și de
geologi, ecologi, doctori, economiști, etc. Cu ajutorul lui se pot accesa, gestiona date în diferite
formate și stocate în diferite locuri. Aplicațiile sunt în mare măsură axate pe gestionarea cat mai
bună a diferitelor fenomene, și de luarea de decizii eficiente (Spatial Decision Support Systems).
Iată și o schița a celor 3 etape în evoluția Sistemelor Informaționale Geografice:

Aceasta ar fi în linii mari evoluția Sistemelor Informaționale Geografice pâna în momentul de

față, fiind foarte posibil să fi sărit peste anumite evenimente. Prin urmare articolul este deschis
completărilor și rog pe cei ce știu evenimente marcante în evoluția GIS, să sesizeze acest lucru.