1. Criteriul comercialitatii – teza subiectiva.

- Comercialitatea este un element de specificitate al raportului jur de com int. si este calificat de
fiecare stat in parte, calificarea facandu-se dupa doua criterii: teza subiectiva si teza obiectiva.
- Conform tezei subiective, calificarea unui act ca fiind de comert depinde de calitatea autorului,
daca este considerat profesionist comerciant.
2. Criteriul comercialitatii – teza obiectiva
- Comercialitatea este un element de specificitate al raportului jur de com int. si este calificat de
fiecare stat in parte, calificarea facandu-se dupa doua criterii: teza subiectiva si teza obiectiva.
- Conform tezei obiective, calificarea unui act ca fiind de comert depinde de natura sa intrinseca,
independent de calitatea partilor.
3. Criteriul internationalitatii – exemple, elem de internationalitate
- Internationalitatea este al doilea element de specificitate al raportului jur de com. Int.
- Nu orice element de extraneitate confera actului atributul internationalitatii (cetatenia de pilda nu
confera)
- Sunt elemente de internationalitate:
o sediul si domiciliul partilor daca sunt situate pe teritorii statale diferite;
o locul incheierii contractului atunci cand contractual a fost incheiat pe un teritoriu distinct
de cel pe care isi au partile sediul.
o Locul predarii marfurilor
4. Continutul rap jur de comert int – elemente de specificitate
- Def. Acest continut este format din drepturile si obligatiilor partilor.
- Specificitate: 1. recipricitatea drepturilor si obligatiilor partilor, fiecare parte avand atat calitatea
de creditor cat si pe cea de debitor. 2. unele dintre rap jur de com int (factoring, leasing etc) au un
continut complex, implicand mai multe raporturi juridice conexe.
5. Obiectiul rap jur de comert – elemente de specificitate
- Def. Este un raport obligational care consta in prestatia (conduita) la care se angajeaza debitorul.
- Specificitate: i) Ob rap jur de com int reprezinta doar prestatii de natura patrimoniala. ii) Ob se
concretizeaza fie intr-o prestatie de a da fie intr-o prestatie de a face; iii) Obligatiile generate de
faptele de comert int sunt in cvasitotalitatea lor obligatii de rezultat.
6. Participantii la rap de comert – sub de dr ce apartin ordinii juridice nationale, categorii exemplificari.
Subiectele de dr ce apartin ord jur nat sunt:
a) Persoana fizica profesionist comerciant. Aceasta are trei forme juridice de organizare:
- P.F.A.
- Titularul intreprinzator al unei I.I.
- I. Familiala
b) Persoana juridica profesionist comerciant. Se organizeaza si functioneaza sub mai multe categorii:
- R.A-uri
- Soc. Nationale;
- Grupuri de interes economic.
- Societati cooperatiste
- S.C.-uri. Acestea au 5 forme juridice:
o Societate cu raspudnere limitata (SRL)
o Societatea pe actiuni (SA)
o Societate in comandita pe actiuni (SCA)
o Societate in nume colectiv (SNC)
o Societate in comandita simpla (SCS)
7. Participantii la rap de com care apartin ordinii juridice internationale – categorii
Subiectele de dr ce apartin ord jur int sunt:
a) Societati transnationale
b) Grupurile de SC-uri. Acestea se impart in:
- Grupuri de tip holding
- Grupuri de tip trust
- Concerme
8. Caracteristicile societatilor transnationale
- Se fundamenteaza pe elemente care nu au caracter national (de ex, capitalul social este constituit
din fractiuni [cotitate de aport] ce provin din diferite tari.
 - Asupra lor nu este incidenta nicio lege nationala (se aplica norma uniforma respectiv cea
conflictuala)
- Litigiile izvorate din interpretarea si aplicarea actelor lor constituite sunt scoase total sau partial de
sub competenta instantelor nationale, jurisdictia revenind unor instante arbitrale.
9. Caracterele jur ale contractului de comert int – nu doar enumerare
- Contractul de com int reprezinta acordul de vointe realizat intre doua sau mai multe subiecte de
dr care apartin ordinii juridice nationale sau int din state diferite in scopul de a crea,modifica ori
stinge raporturi juridice de com int.
- Caractere juridice:
a) Contracte cu titlu oneros – partile urmaresc obtinerea unui profit
b) Contracte sinalagmatice – obligatiile sunt reciproce si interdependente. Consecintele constand
in posibilitatea invocarii exceptiei de neexecutare, executarea contractului in natura sau
rezolutiunea lui in cazul neexecutarii.
c) Contracte comutative – existenta si intinderea obligatiilor sunt certe si determinate sau
determinabile din chiar momentul perfectarii contractului
d) Sunt contracte consensuale – contractele se incheie prin simplul acord de vointe. In comertl
international cotnractele se incheie in forma scrisa, aceasta forma fiind ceruta ad probationem
10. Pactum de lege utenda – definitie
- Este acea clauza care stabileste legea aplicabila contractului (lex contractus).
11. Clauza ofertei concurente – mecanismul de derulare
- Aceasta clauza face parte din categoria clauzelor de adaptare a contractului.
- Prin aceasta clauza, promitentul (vanzatorul/prestatorul de servicii) se obliga, ca in cazul in care un
tert ii ofera conditii mai avantajoase beneficiarului in cadrul unei operatiuni similare, fie sa ii acorde
beneficiarului conditiile oferite de tert fie sa refuze si contractul se inceteze, beneficiarul urmand
sa incheie contractul cu tertul.
12. Clauza clientului mai favorizat – mecanismul de derulare
- Aceasta clauza face parte din categoria clauzelor de adaptare a contractului.
- Prin aceasta clauza, promitentul (vanzatorul) se obliga, ca in cazul in care acesta din urma ofera
conditii mai avantajoase unui tert in cadrul unei operatiuni similare, sa ofere aceleasi conditii si
beneficiarului.
13. Clauza de impreviziune (hardship) – conditii de aplicare a clauzei
- Def. Acea clauza care confera partilor la un contract, de principiu pe termen lung, posibilitatea de
a revizui si adapta continutul unui contract in cazul in care se schimba circumstantele avute in
vedere la momentul incheierii contractului si care afecteaza fundamental echilibrul contractului.
- Conditii.
o Sa intervina un eveniment imprevizibil si independent de vointa partilor. (nu are relevanta
gravitatea evenimentului ci efectele pe care le produce)
o Evenimentul sa intervina ulterior incheierii contractului
o Sa afecteze fundamental echilibrul contractului astfel incat, cel putin pentru o parte,
prestatia sa devina excesiv de oneroasa.
14. Clauza de arbitraj – def si forme juridice – asemanari si deoseibri
- Def. Acea clauza prin care partile convin ca solutionarea unui eventual litigiu ori a unui litigiu deja
nascut in legatura cu executarea contractului, sa fie solutionat pe calea arbitrajului comercial
intern sau international.
- Forme:
o Clauza compromisorie sau de arbitraj – este o clauza inserata in contract prin care partile
stabielesc ca un eventual litigiu sa fie solutionat de pe cale arbitrala
o Compromisul sau conventia de compromis – reprezinta o conventie (nu o clauza in
contract) prin care partile litigante stabilesc ca solutionarea litigiului nascut sa fie se faca
pe cale arbitrala.
- Diferente:
o Clauza de arbitraj se refera la un eventual litigiu in timp ce compromisul se refera la un
litigiu deja nascut
o Clauza de arbtraj este o clauza inserata in contract in timp ce compromisul este o
conventie intervenita intre parti care se adreseaza instantei.
15. Clauza de arbitraj – natura contractuala
- Conventia de arbitraj are dubla natura juridica.
 - Natura contractuala rezulta din vointa partilor.
16. Clauza de arbbitraj – natura procedurala
- Conventia de arbitraj are dubla natura juridica.
- Natura procedurala este determinata de finalitatea urmarita de parti.
17. Clauza de arbitraj – efecte juridice contractuale
- Clauza de arbitraj produce efecte contractuale si procedurale.
- Prin incheierea conventiei de arbitraj, partile se obliga sa supuna diferendul lor unui anumit
arbitraj, sa aleaga arbitrii si sa execute de buna voie sentinta pronuntata
- Efectele se produc doar intre parti, conventia fiind inpozoabila tertior.
- In ceea ce priveste succesorii partilor, conventia produce efecte fata de acestia (succesori
universali, cu titlu universal, particulari si cu titlu particular)
- Admisibilitatea chemarii in garantie depinde de acordul tertei persoane.
18. Clauza de arbitraj – efecte juridice procedurale
- Conventia de arbitraj este un act procedural care da nastere la un efect principal si negativ si la un
efect complementar si pozitiv.
- Efectul principal si negativ consta excluderea instantelor de drept comun de la solutionarea
litigiului cu exceptia situatiei in care instanta de dr comun, sesizata cu o exceptie de arbitraj, retine
cauza daca spre solutionare daca:
o Tribunalul Arbitral nu poate fi constituit din cause vadit imputabile paratului.
o Conventia arbitrala este lovita de nulitate absoluta ori este inoperanta
o Paratul si-a formualt propriile aparari pe fond fara nicio rezerva intemeiata pe conventia
de arbitraj.
- Efectul complementar si pozitiv consta in dreptul arbitrilor de a decide asupra propriei lor
competente.
19. Categorii de leasing –financiar si operational (caractere, eelemnte de diferentiere intre cele doua)
- Leasingul este acea operatiune prin care finantatorul care a achizitionat un bun de la un vanzator,
transmite dreptul de folosinta asupra bunului unui utilizator care la sfarsitul perioadei de locatiune
poate opta intre a cumpara bunul, a prelungi contractul de locatiune sau de a inceta raporturile
contractuale. Deci, leasingul presupune 3 operatiuni principale: i) cumpararea unui bun de catre
finantator – presupune un contract de vanzare intre finantator si vanzator si un contract de mandat
intre finantator si utilizator in baza caruia cel din urma identifica bunul si determina specificatiile
acestuia; ii) inchirierea bunului – presupune un contract de locatiune intre finantator si utilizator;
iii) o promisiune de vanzare potrivit careia la sfarsitul perioadei de locatiune, utilizatorul poate
cumpara bunului
- Leasingul financiar are in vedere recuperarea intregului pret de export al obiectului pe perioada de
locatie (perioada este apropriata de durata de folosinta a bunului) la sfarsitul careia, utilizatorul
are posibilitatea de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de locatiune ori de a inceta
raporturile juridice cu societatea de leasing.
- Leasingul operational are in vedere recuperarea doar a unei parti din pretul de export al bunului
pe perioada de locatie (durata fiind mai scurta decat durata de folosinta a bunului iar la sfarsitul
acesteia utilizatorul are posibilitatea fie de a reinnoi locatia fie de a restitui bunul) finantatorul
urmarind inchirierea succesiva a bunului.
20. Garantia finantatorului contra evictiunii si contra viciilor
Finantatorul garanteaza dor folosinta linistita a bunului (garantia contra evictiunii) nu si folosinta utila
a acestuia (contra viciilor bunului), in cel din urma caz utilizatorul avand dreptul de a se indrepta
impotriva furnizorului.
Finantatorul nu raspunde nici pentru prejudiciile cauzate tertilor ca urmare a folosintei bunului si nici
pentru riscu pierderii bunului.
Conventia unidroit, dupa ce garanteaza doar linistita folosinta a bunului, deroga de la principiul
exonerarii de raspundere a finantatorului doar pentru urmatoarea situatie: daca prejudiciile s-au
produs ca urmare a interventiei acestuia in alegerea furnizorului si a caracteristicilor tehnice ale bunului
21. Specificitatea contractelor de lease-back
Contractul de lease-back este contractul prin care o persoana (fizica sau juridica) vinde un bun unei
societati de leasing cu drept de rascumparare la finalul contractului de lease-back.
- Cel care vinde bunul societatii de leasing are calitatea de furnizor pentru societate.
 - Societatea de leasing incheie un contract de locatiune avand ca obiect acelasi bun cu furnizorul
(fostul proprietar) care dobandeste calitatea de locatar.
- La expirarea contractului de leasing, bunul revine proprietarului initial.
22. In ce consta norma conflictuala principala
Norma conflictuala principala reprezinta legea aplicabila unui contract (lex contractus) de comert
international, care este stabilita de catre parti (lex voluntatis) la momentul incheierii contractului ori
pana la intrarea pe fond a cauzei (dupa acest moment, doar instanta va determina lex contractus).
23. Momentul alegerii normei conflictuale principala
Partile pot alege norma conflictuala principala fie la incheierea contractului fie la un moment ulterior,
pana la intrarea pe fond a cauzei. (dupa acest moment, doar instanta va determina lex contractus).
24. Limitarea aplicabilitatii normei conflictuale principale
Norma conflictuala principala este limitata de normele imperative de ordine publica si de dreptul
uniform specific comertului int.
25. In ce consta norma conflictuala subsidiara
Reprezinta legea aplicabila unui contract de comert int, in al carui continut nu s-a prevazut de parti
norma conflictuala principala.
NCS este legea statului pe teritoriul caruia, la momentul incheierii contractului, partea cu obligatia
caracteristica isi avea sediul principal.
NCS va fi determinata de instanta.
26. Obligatia de asigurare a bunului dat in locatie (cine are obligatia de a inhciria si cine plateste ratele).
Bunul ce constituie obiectul leasing-ului trebuie supus asigurarii intotdeauna.
Obligatia de a asigura bunul este in sarcina finantatorului.
Obligatia de a suporta costurile asigurarii este in sarcina utilizatorului.