1. Procesul civil. Notiune.

Procesul civil este activitatea pe care o desfasoara instanta in scopul protejarii drepturilor subiective
civile si a executarii silite a titlurilor executorii.
2. Drept procesual civil. Notiune.
Dreptul procesual civil reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza organizarea
judecatoreasca, competenta instantelor, modul de judecata al instantelor judecatoresti precum si modul de
executare silita al hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii.
3. Autonomia dreptului procesual civil;
4. Rolul dreptului procesual civil;
Pe de o parte, dr processual civil are rol sanctionator, destinat sa asigure respectarea altor dispozitii
normative iar pe de alta parte, are rol de drept comun pentru toate celelalte ramuri de drept processual, care
protejeaza drepturi substantiale.
5. Raportul dr,proc.civ. cu dreptul civil;
Utilitatea fiecareia dintre aceste ramuri se concretizeaza prin intermedul celeilalte. Legatura dintre ele
da expresie corelatiei dintre continut si forma.
6. Dr.proc.civ. si alte ramuri de drept procesual;
Dr processual civil este ramura de drept comun pentru orice procedura apartinand dreptului public
astfel incat el va asigura prevederile necesare sau completarea celor existente in orice ramura procesuala.
7. Dr.proc.civ. si dreptul international privat;

8. Legea interna lato sensu ca izvor de dr.proc.civ.;

Dreptul processual civil isi are izvorul atat in norme interne (constitutie, NCPC, legea privind organizarea
judiciara etc) cat si in norme internationale (tratate la care Romania este parte)
Pentru a constitui izvoare ale dreptului processual civil, aceste acte normative trebuie sa cuprinda reglementari
procesuale.
9. Legea supranationala ca izvor de dr.proc.civ.;
10. Jurisprudenta ca izvor de dr.proc.civ.;
Jurisprudenta nu constituie izvor formal in dreptul romanesc. Prin exceptie, exista si cazuri in care
solutia unei instante constituie izvor de drept, in sensul ca trebuie luata in considerare ca drept pozitiv de catre
judecatorul ivnestit cu solutionarea dezlegate. Astfel, in cazul recursului, daca instant de recurs caseaza
hotararea si trimite cauza spre rejudecare, hotararea instantei de recurs este obligatorie pentru judecatorii
fondului in cee ace priveste problemele de drept dezlegate. In material recursului in interesul legii, hotararile
pronuntate de ICCJ sub aspectul problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instantele care judeca
ulterior cause asemenatoare.
Dupa aderarea Roaniei la CEDO, jurisprudenta CtEDO a devenit un stimulant active pentru instantele
interne. Astfel, se ia in considerare jurisprudenta CtEDO in cadrul fiecarui process care are o legatura cu o solutie
deja pronuntata de aceasta si care ar putea oferi o anumita rezolvare cazului dat, avand in vedere analogia
situatiei.
11. Obiceiul ca izvor de dr.proc.civ.;
Cutuma nu este izvor de drept processual civil.
Atunci cand o pricina nu poate fi solutionata in baza legii se vor aplcia uzantele iar in lipsa acestora din
urma, principiile generale ale dreptului.
12. Doctrina ca izvor de dr.proc.civ.;
Doctrina nu este izvor de drept. Doctrina poate fi o sursa de inspiratie.
13. Clasificarea normelor de dr.proc.civ.: norme de organizare judiciara, norme de competenta si norme
de procedura propriu-zisa;
Normele de organizare judiciara reglementeaza organizare si functionarea instantelor judecatoresti
(legea 304/2004). De asemenea acestea reglementeaza organizarea si functionarea Ministerului Public.
Normele de competenta reglementeaza in primul rand atributiile instantelor judecatoresti in raport cu
atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala .
Normele de procedura propriu-zisa reglementeaza desfasurarea procesului civil si executarea
horarailor judecatoresti sau a altor titluri executorii.
14. Clasificarea normelor de dr.proc.civ.:norme generale si norme speciale;
Normele generale reglementeaza conduit de urmat in majoritatea cazurilor.
Normelor special vizeaza numai o anumita materie sau situatie, ele cuprinzand derogari de la normele
generale.
15. Clasificarea normelor de dr.proc.civ.:norme de dr.proces.de ordine publica si norme de ordine
privata;
Normele de ordine publica sunt cele care ocrotesc un interes general.
Normele de ordine private sunt cele care ocrotesc un interes particular.
16. Actiunea normei procesuale in timp.
A. Legea aplicabila proceselor si executarilor.
1
Dispozitiile NCPC se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare.
1.1.
Procese. Conform legii 76/2012, Legea aplicabila proceselor este determinata de data depunerii cererii la posta, unitate militara
sau loc de detinere ori data inregistrarii la instanta.
- In notiunea de process intra: etapa judecarii in prima instanta, in caile de atac si in cele extraordinare de atac. Deci, Caile de atac si cele
extraordinare de atac se vor solutiona conform legii in vigoare la data depunerii ori inregistrarii cererii.
- Referitor la administrarea probelor, potrivit legii 76/2012, legea aplicabila acestora va fi cea de la momentul producerii faptelor juridice
care fac obiectul probatiunii iar nu de la momentul administrarii lor (legea noua).
1.2. Executari. Legea aplicabila executarilor silite este determinata de data inregistrarii cererii de executare la executor, iar nu
momentul transmiterii prin posta sau depunerii la unitate militara sau la loc de detinere ca in cazul cererei ide chemare in judecata. (legea
76/2012 face referire doar la procese nu si la executari), chiar daca procesul a fost desfasurat sub imperiul vechiului cod.
- In notiunea de exeutare silita intra si contestatia la executare, deci, solutionarea contestatiei se va face conform legii in vigoare la data
inceperii executarii silite.
- Referitor la cererea de suspendare a executarii hotararii atacate formulate in recurs sau in contestatie in anulare sau revizuire, aceasta
va fi supusa legii in vigoare la data inceperii procesului, nefiind cazul demararii unei executari silite.
- Referitor la administrarea probelor, potrivit legii 76/2012, legea aplicabila acestora va fi cea de la momentul producerii faptelor juridice
care fac obiectul probatiunii iar nu de la momentul administrarii lor (legea noua).
2
In cazul proceselor si a executarilor in curs de desfasurare incepute sub legea veche raman sub imperiul acestei
legi.
- In ipoteza schimbarii competentei instantei, instantele necompetente vor continua sa judece potrivit legii vechi.
- In ipoteza desfiintarii instantei, dosarele se vor trimite din oficiu instantei competente potrivit legii noi care va judeca potrivit legii in vigoare
la data depunerii sau inregistrarii cererii (legea veche).
B. Legea aplicabila mijloacelor de proba.
1
Legea care guverneaza conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite (inscrisuri,
probe materiale etc) si a prezumtiilor legale este cea in vigoare la data producerii lor ori, dupa caz, a savarsirii faptelor
juridice care fac obiectul probatiunii.
- Acest alineat nu se refera si la probe nepreconstituite (martori,expertiza etc)
- Acest alineat nu se refera si la prezumtii simple.
- Acest alineat nu se refera la administrarea probelor.
2
Desi NCPC prevede ca administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrarii
lor, legea speciala 76/2012 prevede ca procesele incepute sub imperiul vechiului cod se desfasoara conform acestuia si nu
prevede nicio derogare de la acest principiu. Asadar, avand in vedere ca este o lege speciala si nu prevede nicio derogare,
administrarea probelor in cadrul unui process inceput sub vechiul cod se va face conform acestuia.
C. Legea aplicabila hotararilor.
1
Hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenlor prevazute de legea sub care a inceput
procesul.
- hotararile pot fi atat cele judecatoresti, cat si cele arbitrale sau chiar hotarari ale altor organe cu atributii jurisdictionale.
17. Actiunea normei procesuale asupra persoanelor.
Legea procesuala romana se aplica pe teritoriul Romaniei, asa cum este acesta definit in legile special
si tuturor persoanelor care se afla pe acest teritoriu (cetateni romani, straini apatrizi)
18. Aplicarea normelor procedura in spatiu
1
Dispozitiile legii de procedura se aplica tuturor proceselor care se judeca de catre instantele romane,
sub rezerva unor dispozitii contrare.
2
In cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate, determinarea legii aplicabile se face potrivit
dispozitiilor cuprinse in cartea VII-a.
19. Recunoasterea hotararilor straine. State membre UE.
 In ceea ce priveste hotararile pronuntate intr-un stat membru, acestora li se aplica regulamentele
Consiliului European.
20. Executarea hotararilor straine. State membre UE.
21. Recunoasterea hotararilor straine. State nemembre UE.
22. Executarea hotararilor straine. State nemembre UE.
23. Fazele procesului civil.
Procesul civil are doua faze:
a) Judecata – care cuprinde sesizarea instantei (depunerea cererii de chemare in judecata),
dezbaterile (sustinerea si dovedirea pretentiilor), deliberarea si pronuntarea hotararii si caile de
atac cu ramanerea definitive a hotararii.
b) Executarea silita – etapa facultative intrucat de cele mai multe ori se ajunge la executarea de
bunavoie a hotararii de catre partea care a pierdut procesul.
24. Principiul legalitatii.
Procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii atat in ceea ce priveste judeata si
executarea silita cat si sub aspectul competentei, compunerii si constituirii instantei.
Acest principiu exclude concluzia conform careia ceea nu este interzis expres este automat permis.
In lipsa unei prevederi, se vor aplica principiile fundamentale.
25. Principiul egalitatii.
Partilor le este garantata exercitarea drepturilor procesuale in mod egal si fara discriminari.
Acest principiu constituie o garantie a unui process echitabil
Principiul egalitatii este reglementat in declaratia universal dr omului, potrivit caruia, toti oamenii sunt
egali in fata legii. Si constitutia reglementeaza acest principiu: fara privilegii si fara discriminari, cetatenii sunt
egali in fata legii; justitita este unica, impartiala si egala pentru toti.
Egalitatea partilor in procesul civil are semnificatia faptului ca acestea au dreptul sa fie judecate de
catre aceleasi organe ale puterii judecatoresti, dupa aceleasi reguli procedurale, beneficiind de dr procesuale
egale,
26. Principiul dreptului la un proces echitabil in termen optim si rezonabil.
Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in termen optim si previzibil, de
catre o instanta independenta, impartiala si stabilita de lege. Aceste dispozitii se aplica si in cazul executarii
silite.
In ceea ce priveste domeniul de aplicare, acest principiu se aplica si unor relatii comerciale, fiscale
Acest drept nu poate fi conceput in absenta dreptului de a sesiza instanta care este prevazut atat in
declaratia universala a drepturilor omului cat si in constitutia romaniei.
Instanta europeana a stabilit prin jurisprudenta ca aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei
proceduri trebuie sa fie facuta in fiecare cauza in parte, in functie de circumstantele sale, precum si prin
raportare la criteriile consecrate in jurisprudenta:
a) Complexitatea cauzei in fapt si in drept
b) Comportamentul partilor in proces. Daca depasirea termenului rezonabil este cauzata de
comportamentul uneia dintre parti, depasirea termenului rezonabil nu poate fi imputata statului.
Termenul rezonabil, de regula, are ca punct de plecare data la care prima instanta a fost investita cu
solutionarea litigiului si se intinde pe toata durata proceudurilor, inclusive a cailor de atac si a executarii
hotararilor judecatoresti (termenul include si durata unor procedure administrative preliminare).
26. Procedura contestatiei privind tergiversarea procesului.
Oricare dintre parti, precum si procurorul care participa la judecata poate face contestatie prin care,
invocand incalcarea dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si previzibil, sa solicite luarea
masurilor legale pentru ca aceasta situatie sa fie inlaturata.
Contestatia se poate face in urm cazuri:
a) Cand legea stabileste un termen de finalizare a unei procedure, de pronuntare ori de motivare a unei
hotarari, insa acest termen s-a implinit fara rezultat.
b) Cand instant a stabilit un termen in care un participant la process trebuia sa indeplineasca un act de
procedura, iar acest termen s-a impliniy insa instant nu a luat fata de cel care nu si-a indelinit obligatia, masurile
prevazute de lege.
c) Cand o persoana ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligate sa comunice instantei
intr un anumit termen un inscris sau date ori alte informatii rezultate din evidentele ei si care erau necesare
solutionarii procesului iar acest termen s a implniti insa instant nu a luat fata de cel care nu si a indeplinit
obligatia masurile prevazute de lege
d) Cand isntanta si a nesocotit obligatia de a solution cauza intr un termen optim si previzibil prin neluarea
masurilor stabilite de lege sau prin neindeplinirea din oficiu atunci cand legea o impune a unui act de procedura
necsar solutionari icauzei desi timpul scurs de la ultimul sau act de procedura ar fi fost sufficient pentr luarea
masurii sau indeplinirea actului
Procedura inaintea instantei care judeca procesul.
Contestatia se ofmruleaza in scris si se depune la instant investita cu solutionarea procesului in legatura
cu care se invoca tergiversarea judecatii. COntestatia se poate face si verbal in sedinta caz in care va fi
consemnata impreuna cu motiele aratate de parte in incheierea de sedinta.
Contestatia nu suspenda solutionarea cauzei..
Contestatia se solutioneaa de catre completul investit cu judecarea cauzei de indata sau in cel mult 5
zile fara citarea partilor.
Cand apreciaza contestatia ca fiind intemeiata, completul de judecata pronunta o incheiere nesupusa
niciunei cai de atac, prin care ia de idnata masurile ncesare inlaturarii situatiei care a provocat tergiversarea
judecatii. COntestatorului ii va fi comunicata pt iformare o copie a incheierii.
Cand apreciaza contestatia ca neintemeiata, completul de jduecata o va respinge prin incheiere.
Impotriva acestei inceieri contestatorul poate face plangere in termen de 3 zile del a comunicare. Plangerea se
depune la instant care a pronuntat inceierea care o va inainta de idnata pt solutionare instantei ierarhic
superioare. Cand procesul se judeca la ICCJ plangerea se soliutioneaza de un alt compelt din aceeasi sectie.
Incheierile se motiveaza in termen de 5 zile de la pronuntare.
Procedura de solutionare a plangerii.
Instanta va solution plangerea in termen de 10 zile de la primirea dosarului in complet din 3 judecatori.
Judecata se face fara citarea partilor printr o hotarare care nue ste supusa niciunei cai de atac ce trebuie
motivate in 5 zile
Daca instant gaseste plangerea intemeiata, va idspune cai nstanta care judeca procesul sa indeplineasca
actul de procedura sau sa ia masurile legale necesare aratand care sunt acestea si stabiind un termen pt
indeplinriea lor
In toate cazurile, instant care solutioneaza plangerea nu va putea da indrumari si nici nu va putea oferi
dezlegari asupra unor problem de fapt sau de drept care sa naticipeze modul de soutioanre a pricinii ori care sa
aduca atingere libertatii jduecatorului cauzei de a hotari.
Cand contestatia sau plangerea a fost facuta cu rea credinta si in alt scop decat Acela pt care legea o
recunoaste, autorul poate fi obligat la plata unei amenzi judiciare de la 500 la 2000 de lei precum si la plata de
despagubiri pt repararea prejudiciului cauzat prin introducerea contestatiei sau a plangerii.
27. Tribunalul stabilit de lege. Art 6 cedo
Art. 6 CEDO prevede ca o cauza se solutioneaza de catre o instanta stabilita de lege.
Prin Aceasta se intelege nu numai legislatia referitoare la stabilirea competentelor organelor judiciare,
dar si orice alta dispozitie interna a carei nerespectare ar fi de natura sa conduca la cosntatarea iregularitatii
participarii unui membru al formatiunii de judecata la solutionarea unei anumite cause.
28. Tribunalul independent. Art 6 cedo
Art. 6 CEDO prevede ca instanta care solutioneaza cauza trebuie sa fie independenta. Instrumentele
necesare pentru asigurarea aparentei de independent sunt: inamovibilitatea judecatorilor, garantarea
independentei fata de puterea executive, legislative si fata de partile procesului.
Instanta europeana a stabilit in jurisprudenta ca pentru a determina daca o instanta este
independnenta, trebuia luat in considerare urmatorii factori: modul de desemnare si durata mandatului
membrilor care o compun; existenta unei protectii adecvate impotriva presiunilor exterioare; posibilitatea de a
se verifica daca instanta prezinta sau nu aparenta de independenta;
29. Tribunalul impartial. Art 6 cedo
Art. 6 CEDO prevede ca instant care solutioneaza cauza trebuie sa fie impartiala (obiectiv si subiectiv).
 Potrivit jurisprudentei Curtii Europene, impartialitatea consta in absenta oricarei prejudecati sau a
oricarei idei preconcepute. Judecatorul trebuie sa pronunte Solutia numai pe baza datelor din dosar si a
dezbaterilor de sedinta, fara alte ingerinte din exterior care ar putea atrage concluzia oricarei influente.

30. Derularea procesului in mod echitabil. Art 6 cedo

Principalele instrumente pentru protejarea si garantarea acestui principiu sunt: principiul
contradictorialitatii, al egalitatii armelor si motvarea hotararilor.
Egalitatea armelor presupune mentinerea unui just echilibru intre partile procesului care trebuie sa
beneficieze de posibilitatea rezonabila de a-si sustine cauza in conditii care sa nu o plaseze pe o pozitie de
dezaantaj.
Contradictorialitatea presupune la randul sau posibilitatea partilor de a lua cunostinta de toate piesele
dosarului
Motivarea hotararilor implica raspunsul detaliat dat de judecatorul fiecaruia dintre argumentele partilor
procesului.
31. Derularea procedurii public. Art 6 cedo
Procesul trebuie sa se desfasoare public, cu exceptia cazurilor admise de reglementarea national ape
fondul prevederilor art 6 CEDO.
32. Derularea procedurii intr-un termen rezonabil.
Instanta europeana a stabilit prin jurisprudenta ca aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei
proceduri trebuie sa fie facuta in fiecare cauza in parte, in functie de circumstantele sale, precum si prin
raportare la criteriile consecrate in jurisprudenta:
a) Complexitatea cauzei in fapt si in drept
b) Comportamentul partilor in proces. Daca depasirea termenului rezonabil este cauzata de
comportamentul uneia dintre parti, depasirea termenului rezonabil nu poate fi imputata statului.
Termenul rezonabil, de regula, are ca punct de plecare data la care prima instanta a fost investita cu
solutionarea litigiului si se intinde pe toata durata proceudurilor, inclusive a cailor de atac si a executarii
hotararilor judecatoresti (termenul include si durata unor procedure administrative preliminare).
34. Principiul disponibilitatii
Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interest sau, in cazurile anume prevazute de lege, la cererea
altei persoane, organizatii ori a unei autoritati sau institutii publice ori de interes public.
- si procurorul poate sesiza instant
- sunt cazuri in care judecatorul procedeaza din oficiu, pronuntadu-se asupra unor aspect care nu i-au
fost solicitate, insa este necesara existent unei prevederi exprese in acest sens.
- sunt cazuri in care judecatorul ia anumite masuri procesuale din oficiu in vederea solutionarii cauzei
neavand nevoie de o cerere expresa in acest sens, insa este ncesara o prevedere expresa in acest sens.
Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor.
In conditiile legii, partea poate, dupa caz, renunta la judecarea cererii de chemare in jjduecata sau la
insusi dreptul pretins, poate recunoaste pretentiile partii adverse, se poate invoi cu aceasta pentru a pune capat
in tot sau in parte procesului, poate renunta la exercitarea cailor de atac, ori la executarea unei hotarari.
35. Rolul judecatorului in procesul civil.
Judecatorii au indatorirarea sa primeasca sis a solutioneze orice cerere de competenta isntantelor
judecatoresti ptrviit legii.
Niciun judecatorul nu paote refuza sa judee pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.
In cazul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in baza legii, nici in baza uzantelor, nici in baza dispozitiilor
legale privitoare la situatii asemantoare, ea va trebui judecata in baza princiipilor generale ale dreptului.
Judecatorul solutioneaza litgiul conform regulilor de drept.
Este interzis judecatorului sa stabielasca dispozitii general obligatorii prin hotararile pe care le pronunta
in cauzele ce ii isunt souse judecatii.
36. Principiul contradictorialitatii.
Acest principiu presupune ca orice aspect legat de litigiu sa fie pus in discutia partilor iar actele de
procedura si inscrisurile sa fie communicate intre acestea., astfel incat, fiecare parte sa aiba posibilitatea de a-si
exprima opinia cu privire la problema de fapt sau de drept.
 Intre principiul contradictorialitatii, prrincipiul dreptului la aparare si principiul egalitatii exista o stransa
legatura.
Partile trebuie sa isi faca cunoscute reciproc motivele de fapt si de drept pe care isi intemeiaza
pretentiile si apararile, fara a denatura sau omite fapte care le sun cunoscute, precum si probele de care inteleg
sa se foloseasca, in timp util, astfel incat fiecare dintre ele sa isi poata organiza apararea. Partile au dreptul de a
discuta si argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocata de catre orice participant inclusive de instanta
din oficiu.
Instanta nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, daca legea nu
prevede altfel. Instanta este obligat sa supuna discutiei partilor toate cererile, exceptiile si imprejurarile de fapt
sau de drept invocate. Instanta isi va intemeia hotararea numai pe motive de fapt si de drept si pe mijloace de
proba care au fost supuse in prealabil dezbaterii contradictorii.
37. Principiul dreptului la aparare
Partile au pe tot parcursul procesului dreptul de a fi reprezentate sau asistate. In recurs, cererile si
concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau consilier juridic cu exceptia situatiei in
care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul 2 inclusiv, este licentiate in drept.
Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele procesului.
Partile au dreptul de a lua la cunostinta cuprinsul dosarulul, sa propuna probe, sa isi faca aparari, sa-si
prezinte sustinerile in scris si oral si sa exercite caile legale de atac.
Desi partile pot fi reprezentate, instanta poate dispune infatisarea in persoana a partilor.
38. Principiul publicitatii.
Sedintele de judecata sunt publice cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Prin acest principiu se intelege faptul ca procesul se desfasoara in fata instantei, a partilor dar si a
oricarei persoane care doreste sa asiste la dezbateri.
NCPC prevede si doua derogari de la acest principiu:
a) In cazul procedurilor desfasurate in camera de consiliu; (procedura necontencioasa, anumite
procedure speciale etc)
b) In cazul sedintei secrete,din oficiu sau la cerere, atunci cand dezbaterea fondului in sedinta publica
ar aduce atingere moralitatii, ordinii publice, intereslor minorului, vietii private a partilor ori
intereslor justitiei.
39. Principiul oralitatii.
Procesele se dezbat oral cu exceptia cazului in care legea dispune altfel (de exemplu, in cazul procedurii
cu privire la cererile cu valoare redusa) ori cand partile solicita expres instantei de judecata ca judecata sa aiba
loc doar pe baza actelor depuse la dosar.
40. Principiul derularii procedurii in limba romana.
Procesul se desfasoara in limba romana.
Cererile si actele procedural se intocmesc numai in limba romana.
Cetatenii aparitnand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata
instantelor de judecata
Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta
de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin traducator autorizat daca
legea nu prevede altfel.
41. Principiul continuitatii.
Potrivit acestui principiu, completul care judeca procesul trebuie sa ramana acelasi in tot cursul
judecatii.
Daca din motive temeinice (transferul sau promovarea sa, concediu pentru cresterea copilului etc) un
judecator in fata caruia s-au desfasurat dezbaterile a fost inlocuit dupa retinerea cauzei in pronuntare, este
obligaroriu ca pricina sa fie repusa pe rol in vederea dezbaterilor in fata acestuia.
42. Principiul nemijlocirii.
Potrivit acestui principiu, instanta care solutioneaza procesul trebuie sa fie si cea care a administat
probele.
Prin exceptie, instanta care solutioneaza cauza nu este aceeasi cu cea in fata careia s-au administrat
probele in urmatoarele cazuri: administrarea probelor prin comisie rogatorie; administrarea dovezilor prin
procedura asigurarii probelor; Situatia abtinerii recuzarii; etc.
43. Buna crednta in exercitarea drepturilor procedurale si obligatia de a respecta dispozitiile instantei
Drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna credinta, potrivit scopului in vederea caruia au fost
recunoscute de lege si fara a incalca drepturile altei parti.
Partea care isi exercita drepturile procesuale in mod abuziv ori partea care nu-si indeplneste obligatiile
cu rea-credinta, raspunde pentru prejudiciile cauzate. Ea va putea fi obligate potrivit legii si la plata unei amenzi
judiciare.
44. Independenta functionala a magistratilor
Aceasta confera dreptul de a nu se supune niciunei influente din partea altor puteri in stat.
Argumente juridice ale realizarii si asigurarii independentei functionale a judecatorilor sunt:
- interzicerea prin lege a exercitarii oricaror influente si instructiuni din partea altor puteri asupra
instantei de judecata;
- stabilirea prin lege a regulilor de competenta si procedura;
- interzicerea infiintarii de instante extraordinare, in afa celor reglementate de lege;
- Consacrarea principiului interdictiei de imixtionare a conducatorilor instantelor judecatoresti in
activitatea de judecata a judecatorilor din instanta respectiva.
45. Independenta personala a magistratilor
46. Compunerea si constituirea instantei de judecata
Normele de organizare judecatoreasca prevad modul in care se constituie si se compune instanta.
Prin constituirea instantei se intelege alcatuirea acesteia din judecatori (complet de judecata), asistenti
judiciari, procuror, si grefier.
In ceea ce priveste compunerea instantei, in prima instanta, judecata se realizeaza de catre un singur
judecator. Apelurile se judeca de un complet format din doi judecatori. Recursurile se judeca de un complet
format din 3 judecatori. Contestatia in anulare si revizuirea se judca in complet de unu, doi sau trei judecatori
dupa cum vizeaza o hotarare a primei instante sau a unei instante superioare. La ICCJ, in alte materii decat cea
penala, se stabilesc la inceputul fiecarui an si doua complete de 5 judecatori, in compunerea carora intra
judecatori specializati in functie de natura cauzei. In recursul in interesul legii, completul de solutionare este
format din presedintele sau in lipsa acestuia din vicepresedintele ICCJ, presdintii de sectii din cadrul acesteia,
precum si un numar de 20 de judecatori, din care 14 judecatori din sectia in a carei competenta itnra problema
de drept care a fost soliutionata diferit de instantele judecatoresti si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii.
47. Incompatibiltiatea absoluta.
Judecatorul care a pronuntat o hotarare prin care s-a solutionat o cauza, nu poate judeca aceeasi cauza
in apel, recurs, contestatie in anulare, revizuire sau dupa trimiterea spre rejudecare,
Nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, aribtru, procuror, avocat, asistent judiciar,
magistrate-asistent sau mediator in aceeasi cauza.
48. Cazuri de recuzare legate de rudenie si afinitate
1
Cand judecatorul este:
- Sot, ruda sau afin grad 4 cu un alt membru al completului ori cu avocatul sau reprezentantului unei
parti ori este casatorit cu sora sau fratele sotutlui avocatului sau reprezentnatului
- Tutore sau curator al uneia dintre parti;
2
Cand judecatorul, sotul, ascendentii, descendentii lui au primit daruri sau primisiuni de daruri ori alte
avantaje de la una dintre parti.
3
Cand jud, sotul, rudele sau afinii pana la gradul 4 inclusiv:
- au un interes in legatura cu pricina care se judeca
- sunt parti intr-un proces care se judeca la instanta la care una dintre parti este judecator
- se afla in relatii de dusmanire cu una dintre parti, sotul ori rudele acesteia pana la gradul 4.
4
Cand intre judecator, sot ori rude pana la gradu 4 ori afini si una dintre parti a existat un proces penal
cu cel mult 5 ani inainte de a fi desemnat sa judece pricina.
Dca exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu rpoivire la impartialitatea sa.
49. Cazuri de recuzare. Natura normelor
50. Invocarea incompatibilitatii de catre magistrat. Instrument procesual.
Judecatorul care stie ca exisat un motiv de incompatibilitate in privinta sa este obligat sa declare de
indata, in scris sau verbal in sedinta cu consemnarea in inchiere, ca se abtine de la judecarea cauzei. Declaratia
poate fi formulata si ulterior formularii unei cereri de recuzare, in acest caz abtinerea solutionandu-se cu
prioritate. Daca abtienrea este admisa, recuzarea va fi respisna ca ramasa fara obiect. Pana la solutionarea
declaratiei de abtinere nu se va face niciun act de procedura. Abtinerea se solutioenaza de un alt complet al
instantei respective, in compunerea careia nu poate intra judecatorul care a declarat ca se abtine. Cand din
pricina abtinerii nu se poate alcatui completul de judecata, cererea se va solution la instanta ierarhic superioara.
In ceea ce priveste incompatibilitatea absoluta, inainte de primul termen de judecata, grefierul de
sedinta verifica pe baza dosarului cauzei daca judecatorul acesteia se afla in vreunul dintre cazurile de
incompatibilitate absoluta si cand este cazul va intocmi un referat corespunzator. Judecatorul care se afla intr-
un caz de incompatibilitate absoluta nu poate participa la judecata, chiar daca nu s-a abtinut ori nu a fost recuzat.
Neregularitatea poate fi invocate in orice stare a pricinii.
51. Invocarea incompatibilitatii de catre parte. Instrument procesual.
Daca judecatorul investit cu solutionarea unei cauze se afla intr-o situatie de incompatibilitate, oricare
dintre parti poate formula o cerere de recuzare pana la inceperea oricarei dezbateri. Daca motivele de
incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte dupa inceperea dezbaterilor, aceasta trebuie sa solicite
recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
Cererea de recuzare se poate face verbal in sedinta sau in scris pentru fiecare judecator in parte,
aratandu-se cazul de incompatibilitate si probelede care partea intelege sa se foloseasca. Este inadmisibila
cererea in care se invoca alte motive decat cele prevazute de lege (art 41 si 42). Sunt, de asemenea, inadmisibile
cererea de recuzare privitoare la alti judecatori decat cei investiti cu solutionarea unei cauze precum si cererea
indreptata impotriva aceluiasi judecator pentru acelasi motiv de incompatibilitate. Nerespectarea acestor
conditii atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare care se constata de completul in fata caruia s-a formulat
cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuzat.
Formularea unei cereri de recuzare nu determina suspendarea judecatii insa pronuntarea solutiei in
cauza nu poate avea loc decat dupa solutionarea cererii de recuzare.
Cererea de recuzare se solutioneaza de un alt complet al instantei respective, in compunerea caruia nu
poate intra judecatorul care a declarant ca se abtine. Cand din pricina recuzarii nu se paote alcatui completul de
judecata, cererea se judeca de isntanta ierarhic superioara.
52. Procedura de solutionare a abtinerii.
In ceea ce priveste procedura de solutionare a abtinerii, instanta hotaraste de indata, in camera de consiliu fara
prezenta partilor. Judecatorul care solutioneaza abtinerea poate asculta judecatorul care a declarat ca se abtine
sau partile atunci cand considera ca este necesar Abtinerea se solutioenaza printr-o incheiere care se pronunta
in sedinta publica. Daca abtinerea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judcarea pricinii. In acest caz,
incheierea va arata in ce masura actele indeplinite de judecator rmeaza sa fie pastrate.
Referitor la procedura de solutionare de catre instanta superioara in cazul in care din pricina abtinerii
nu se poate alcatui completul de judecata, daca aceasta va dispune admiterea cererii, va trimite pricina la o alta
instanta de acelasi grad in circumscriptia sa iar daca va respinge cererea, pricina se inapoiaza instantei inferioare.
Incheierea prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea nu este supusa niciunei cai de atac.
53. Procedura de solutionare a recuzarii.
In ceea ce priveste procedura de solutionare a recuzarii, instanta hotaraste de indata, in camera de
consiliu fara prezenta partilor. Judecatorul care solutioneaza cererea de recuzare poate asculta judecatorul care
a declarat ca se abtine sau partile atunci cand considera ca este necesar. Nu se admite interogatoriul ca mijloc
de dovada a motivelor de recuzare. Recuzarea se solutioneaza printr-o incheiere care se pronunta in sedinta
publica. Daca recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judcarea pricinii. In acest caz, incheierea
va arata in ce masura actele indeplinite de judecator urmeaza sa fie pastrate.
Referitor la procedura de solutionare de catre instanta superioara in cazul in care din pricina recuzarii
nu se poate alcatui completul de judecata, daca aceasta va dispune admiterea cererii, va trimite pricina la o alta
instanta de acelasi grad in circumscriptia sa iar daca va respinge cererea, pricina se inapoiaza instantei inferioare.
Daca judecatorul supus recuzarii face declaratie de abtinere inainte de solutionarea cererii de recuzare,
abtinerea se va solution cu prioritate iar in cazul in care va fi admisa, cererea de recuzare va fi respinsa ca ramasa
fara obiect.
Incheierea prin care s-a incuviintat recuzarea nu este supusa niciunei cai de atac.
Incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai de parti odata cu hotararea prin care
s-a solutionat cauza. Cand aceasta din urma este definitiva, incheierea va putea fi atacata cu recurs la instanta
ierarhic superioara in termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotarari.
54. Cereri de recuzare inadmisibile.
Este inadmisibila cererea in care se invoca alte motive de inadmisibilitate decat cele prevazute de lege.
Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alti judecatori decat cei investiti cu
solutionarea unei cauze precum si cererea indreptata impotriva aceluiasi judecator pentru acelasi motiv de
incompatibilitate. Nerespectarea acestor conditii atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare care se constata de
completul in fata caruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuzat.
55. Coparticiparea procesuala. Notiune si feluri.
Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul procesului este un drept sau
o obligatie comuna sau daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza ori daca intre ele existe o stransa
legatura.
Coparticiparea este active, pasiva sau mixta, dupa cum sunt mai multi reclamanti, mai multi parati sau
pluralitatea se regaseste in ambele categorii.
Coparticiparea este facultativa insa in anumite cazuri legea prevede coparticiparea procesuala
obligatorie, cum este cazul partajului care nu se poate desfasura valabil decat cu participarea tuturor
coproprietarilor.
56. Coparticiparea procesuala. Ipoteze
57. Coparticiparea procesuala. Regula.
58. Introducerea fortata in cauza din oficiu a altor persoane. Notiune.
Consta in obligativitatea respectiv posibilitatea judecatorului de a reconstitui cadrul processual
subiectiv in vederea pronuntarii unei hotarari eficiente, deoarece, in lipsa unor persoane fara de care legea nu
permite dezlegarea litigiului, hotararea nu poate fi pusa in executare.
In procedura necontencioasa precum si In cazurile anume prevazute de lege instanta poate din oficiu
sa introduca alte persoane in cauza chiar daca partile se impotrivesc.
In procedura contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in
discutia partilor introducerea in cauza a unei alte persoane iar daca partile nu solicita introducerea in cauza a
tertului iar instanta considera ca pricina nu poate fi solutionata in lipsa tertului, va respinge cererea fara a se
pronunta pe fond. Aceasta hotarare este supusa doar apelului.
Introducerea in cauza a tertului va fi dispusa prin incheiere pana la terminarea cercetarilor iar daca se
cosntata necesitatea itnroducerii unui tert in cauza cu ocazia deliberarii, cauza se va repune pe rol.
In anumite situatii expres prevazute de lege precum si in procedura necontencioasa instanta poate din
oficiu sa introduca alte persoane in cauza, chiar daca partile se impotrivesc

59. Introducerea fortata in cauza din oficiu a altor persoane. Procedura.

Cel introdus in proces va fi citat. Odata cu citatia I se comunica in copie si cererea de chemare in
judecata. Prin citare I se comunica si termenul pana la care va putea sa arate exceptiile, dovezile si celelalte
mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca.
Cel introdus in process va lua procedura in starea in care se afla in momentul introducerii in process.
Instanta, la cererea acestuia, va putea dispune readministrarea probelor sau adminsitrarea de probe noi.
60. Introducerea fortata in cauza din oficiu a altor persoane. Solutii
61. Efectele coparticiparii procesuale.
Actele de procedura, apararile si concluiziile unuia dintre reclamanti sau parati nu le pot profita
celorlalti si nici nu ii pot prejudicial.
Daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intend
asupra tuturor reclamantilor ori paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii dintr eei sau termenele
incuviintate numai unora idntre ei pentru indeplinirea actelor de procedura profita si celorlalti. Cand actele de
procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile.
62. Participarea tertilor in procesul civil. Notiune si feluri.
Tertul este orice persoana care nu a participat nici personal nici prin reprezentant a raportul juridic civil.
Tertii se impart in doua categorii: care au un interes fata de raportul nascut intre parti si terti care nu au un
interes.
Deosebim intre interventie voluntara, atunci cand tertul intra in process din proprie initiativa, fie pentru
a apara un drept al sau fie pentru a apara un drept al unei parti si interventie fortata, atunci cand partile
introduce un tert in proces.
63. Interventia voluntara. Notiune si domeniu de aplicare
Oricine are interes poate interveni intr-un process care se judeca intre paritle originare.
Interventia este principala, cand intervenientul pretinde pentru sine in tot sau in parte dreptul dedus
judecatii sau un drept strans legat de acesta
Interventia este accesorie cand sprijina numai apararea unei parti.
64. Interventia voluntara principala. Regim juridic.
Prin aceasta tertul pretinde un drept propriu impotriva partilor in process.
Cererea de interventie principala este facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata
Cererea poate fi facuta doar in fata primei instante inainte de inchiderea dezbaterilor in fond. Prin
exceptie, cererea poate fi facuta si in apel insa doar cu acordul expres al partilor.
Interventia principal se judeca odata cu cererea principal.

65. Efectele cererii de interventie principal

Tertul devine parte in process avand calitatea de reclamant fata de ambele parti.
Cererea de interventiep rincipala are caracterul unui incident procedural care se judeca impreuna cu
cererea principala
66. Solutii in cererea de interventie principal
Instanta fie va admite cererea principala si va autoamt va respinge cererea de interventie, fie va
respinge cererea principal si va admite cererea de interventie, fie ca respinge ambele cereri.
Cand intre obiectul cererii principale si al cererii de interventie nu exista identitate, ele fiind legate intre
ele printr-o conexiunea obiectiva este posibila admiterea ambelor cereri integral.
67. Interventia voluntara accesorie. Notiune si domeniu de aplicare.
Titularul unei cereri de interventie accesorie nu pretinde un drept propriu impotriva partilor in process
ci tinde la apararea dreptului invocate de una dintre parti.
Cererea de interventie accesorie va fi facuta in scris pana la inchiderea dezbaterilor, in tot cursul
judecatii, chiar si in caile extraordinare de atac.
68. Solutii in cererea de interventie accesorie.
Daca cererea de interventie s-a facut in favoarea reclamantului, admiterea cererii principale atrage si
admiterea cererii accesorii; respingerea cererii principale atrage respingerea cererii de interventie.
Daca cererea sa facut in favoarea paratului, admiterea cererii principale va atrage respingerea cererii
de interventie iar daca cererea principal va fi respinsa se va accepta cererea de interventie.
69. Chemarea in judecata a altei persoane. Ipoteza
Oricare dintre parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda pe calea unei
cereri separate aceleasi drepturi ca si reclamantul.
70. Chemarea in judecata a altei persoane. Regim juridic.
Cererea facuta de reclamant se va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului
inaintea primei instante.
Cererea facuta de parat se va depune in termenu prevazut pentru depunerea intampinarii inaintea
primei instante, diar daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu pana la primul termen de judecata.
Cererea va fi motivate si comunicata celui chemat in judecata.
Cel chemat in judecata dobandeste calitata de reclamant si hotarara produce efecte fata de acesta.
71. Chemarea in garantie. Ipoteza
Partea interesata poate sa cheme in garantie o terta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte
cu o cerere separata in garantie sau in despagubiri.
In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate sa cheme in garantie o alta persoana.
72. Chemarea in garantie. Regim juridic
Cererea va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
Cererea facuta de reclamant se va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului
inaintea primei instante.
Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii inaintea
primei instante iar daca intampinarea nu este obligatorie , cel mai tarziu la primul termen de judecata.
 Instanta va comunica celui chemat in garantie cererea si copii de pe inscrisurile ce o insotesc.
Cel chemat in garantie trebuie sa depuna intampinare si poate sa formuleze o cerere de chemare in
garantie a altei persoane.
Cererea in garantie se judeca odata cu cererea principal. Instanta poate dispune disjungerea daca
solutionarea cererii principale este intarziata prin cererea de chemare in garantie.
73. Chemarea in garantie.Solutii.
Solutia este in stransa legatura cu Solutia din cererea principal. Astfel, daca cererea de chemare in
garantie este formulata de reclamant, admiterea cererii principal atrage respingerea cererii de chemare I
ngarantie iar respignerea cereirii prncipale atrage admiterea chemarii in garantie. Daca cerearea e formulata de
parat, admiterea cererii principale depusa de reclamant atrage in principiu si admiterea cererii de chemare in
garantie.
74. Aratarea titularului dreptului. Ipoteza.
Aratarea titularului dreptului consta in posibilitatea paratului, chemat in judecata de o persoana care
invoca un drept real asupra unui bun aflat in stapanirea paratului pe baza unui accord cu titularul dreptului, de
a prezenta instantei pe acesta din urma.
75. Aratarea titularului dreptului. Regim juridic
Pentru a se formula cererea este nevoie de indeplinirea a doua conditii: paratul detine un bun sau
exercita un drept asupra acestuia pe baza unei conventii incheiate cu o terta persoana, conventie care-I confera
titlul precar si reclamantul pretinde un drept real asupra bunului detinut de catre parat.
Cererea trebuie motivata si se formuleaza inainte de depunerea intampinarii. Daca intampinarea nu
este obligatorie, cererea se poate face cel mai tarziu la primul termen de judecata.
Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular al dreptului.
Daca Acela aratat ca titular al dreptului recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va
lua locul paratului care va fi scos din process.
Daca reclamantul nu este de accord cu inlocuirea sau cand cel aratat ca titular nu se infatiseaza sau
contesta cele sustinute de parat, tertul dobandeste calitatea de interenient principal.
76. Aratarea titularului dreptului. Cazuri special.
77. Aratarea titularului dreptului. Solutii.
78. Reprezentarea conventionala a persoanei fizice. Reguli aplicabile mandatarului nespecialist.
Continutul mandatului.
In fata primei instante precum si in apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de avocat sau alt
mandatar. Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii
asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului decat prin avocat, atat in etapa cercetarii cat si in etapa
dezbaterii. Prin exceptie, va putea pune concluzii in fata oricarei instante fara sa fie asistat de avocat daca este
sot sau ruda pana la gradul 2 inclusiv cu persoana fizica si este licentiate in drept.
La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului,
persoanele fizice vor fi asistate si reprezentate sub sanctiunea nulitatii numai de catre un avocat.
79. Forma mandatului judiciar.
80. Reprezentarea conventionala prin mandatar avocat. Forma mandatului.
Imputernicirea unei persoane care nu are calitatea de avocat in vederea reprezentarii se face prin inscris
autentic ori prin declaratie verbala, facuta in instanta si consemnata in incheierea de sedinta cu aratarea
limitelor si a duratei reprezentarii.
Imputernicirea unei persoane care are calitatea de avocat sau consilier juridic in vederea reprezentarii
se face prin inscris.
81. Reprezentarea conventionala prin mandatar avocat. Continutul mandatului.
Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale indeplinite in fata aceleiasi instante. El
poate fi restrains in mod expres la anumite acte.
Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fara mandat,
orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp si
poate sa introduca orice cale de atac impotriva hotararii pronuntate.
82. Reprezentarea conventionala a persoanei juridice in judecata.
 Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor de judecata numai prin consilier
juridic sau avocat.
La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si inexercitarea si sustinerea recursului,
persoanele fizice vor fi asistate si reprezentate sub sanctiunea nulitatii numai de catre un avocat.
83. Incetarea mandatului judiciar.
Mandatul inceteaza in momentul retragerii acestuia.
Daca cel care a dat mandatul decedeaza ori devine incapabil, mandatul nu inceteaza. Acesta va inceta
doar la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
84. Reprezentarea legala.
Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu vor sta in judecata prin reprezentant legal. Aceasta
poate sa stea in judecata si printr-un reprezentant ales in conditiile legii.
La cererea partii, pana la numirea unui reprezentant legal, instanta poate numi un curator special.
Se poate numi curator special si daca exista conflict de interese intre reprezentantul legal si cel
reprezentat si ; daca o persoana juridica chemata sa stea in judecata nu are reprezentant.
Cand legea prevede sau cand circumstantele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un process
echitabil, judecatorul poate numi pentru oricare parte din process un reprezentant, aratand limitele si durata
reprezentarii.
Referitor la persoanele juridice, acestea vor fi reprezentate de catre cei desemnati potrivit statutelor
sau actelor de constituire a acestor subiecte de drept.
Referitor la asicoatiile care nu au personalitate juridica, reprezentarea acestora in judecata se va realiza
prin organelle lor de conducere.
85. Asistarea in judecata
Cel care nu este in stare sa faca fata cheltuielilor pe care le presupune declansarea si sustinerea unui
process civil fara a primejdui propria sa intretienre sau a familiei sale poate beneficia de asistenta judicaira
oricand in cursul procesului.
Asistentaj udiciara cuprinde:
a) acordarea de scutiri, reduceir, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judicaire
b) apararea si asistenta gratuita printr un avocat desemnat de barou
c) orice alte modalitati prevazute de lege
86. Curatela speciala
La cererea partii, pana la numirea unui reprezentant legal, instanta poate numi un curator special.
Se poate numi curator special si daca exista conflict de interese intre reprezentantul legal si cel
reprezentat ; daca o persoana juridica chemata sa stea in judecata nu are reprezentant; daca o pers fizica lipsita
de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu are reprezentant legal si exista urgenta;
Instanta va alege curatorul din lista de avocati anume desemnati de barou.
83. Reprezentarea judiciara.
Aceasta nu este definite in cadrul normelor insa ncpc se refera indirect la aecasta. Cazurile special sunt
cele reglementate expres de lege in dioverse materii, cum este ipoteza mandatului judiciar care prevede ca
instanta de tutela poate da incuviintare unui sot de a-l reprezenta pe celalalt care se afla in imposibilitate de –
a-si manifesta vointa pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.
In material insolventei, legea prevede ca dupa ridicarea dreptului de adminsitrare, debitorul este
reprezentat de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.
87. Procurorul ca parte in procesul civil.
Procurorul poate porni orice actiune civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si
intereslor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri
expres prevazute de lege.
Procurorul poate sa puna concluzii in orices process civil, in oricare faza a acestuia ,daca apreciaza ca
este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si intereslor cetatenilor.
In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de procuror sunt obligatorii,
sub sanctiunea nulitatii absolute a hotararii.
Procurorul poate sa ceara punerea in executare a oricaror titluri executorii emise in favoarea minorilor
si a incapabililor.
 In toate cazurile, Ministerul Public nu datoreaza taxe de timbre si nici cautiune.
88. Formele participarii procurorului in procesul civil.
89. Actiunea civila. Notiune.
Actiunea civila este un ansamblu de mijloace procesuale formate din cereri in justitie si aparari care are
ca scop protectia dreptului subiectiv ori o alta situatie juridica sau asigurarea apararii partilor in proces.
90. Elementele actiunii civile.
a) Partile – persoana care exercita si cea impotriva careia se exercita actiunea civila. In procesul civil partile
poarta denumiri distincte in functie de calea procesuala urmata. In cererea de chemare in judecata la prima
instanta partile se numesc reclamant si parat; in apel se numesc apelant si intimat; in recurs se numesc recurrent
si intimat; in contestatia in anulare se numesc contestator si intimat; in revizuire se numesc revizuent si intimat;
in executarea silita credit si debitor. Daca si paratul are pretentii impotriva reclamantului poate depune o cerere
reconventionala si astfel partile se vor numi reclamant – parat si parat reclamant.
b) Obiect – consta in protectia dreptului subectiv sau a situatiei juridice ori in asigurarea apararii.
c) Cauza – Deosebim intre cauza actiunii si cauza dreptului dedus judecatii.
- Cauza actiunii reprezinta motivul pentru care reclamantul porneste actiunea in justitie.
- Cauza dreptului este cauza pretentiei invocate, temeiului dreptului invocate, ca de exemplu contractual
in temeiul caruia a obtinut un anume drept, etc.
91. Cereri in realizare, in constatare si in constituire de drepturi.
a) Cererea in realizare este cea prin care reclamantul solicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea
dreptului sau iar daca acest lucru nu mai este posibil, la acordarea de despagubiri. Hotararea pronuntata in
legatura cu acest tip de cerere constituie titlu executoriu.
b) Cererea in constatare este cea prin care reclamantul solicita constatarea existentei unui drept
patrimonial sau nepatrimonial al sau sau inexistentei unui astfel de drept al paratului. Hotararea pronuntata in
legatura cu acest tip de cerere nu constituie titlu executoriu. Cererile I nconstatare se sub clasifica in actiuni
positive si negative; declaratorii, interogatorii si provocatorii.
c) Cererea in constituire de drepturi este cea prin care reclamantul solicita instantei aplicarea legii la o
anumita fapta in scopul crearii unei situatii juridice noua intre parti. Aceste cereri produc de regula efecte pentru
viitor insa sunt si cazuri in care produc efecte pentru trecut: de anulare a casatoriei, de anulare a adoptiei etc.
92. Cereri persoanel, reale si mxite.
a) Cererea personala este o cerere prin care see solicita realizarea unui drept de creanta. Cererile ersoanel
sunt mobiliare si imobiliare.
b) Cererea reala este cererea prin care se apara un drept real . Cererea reala este mobiliara sau imobiliara.
c) Cererea mixta este cererea care intruneste atat caracterele unei cereri persoanale cat si caracterele
unei cereri reale.
93. Cereri principale, accesorii, aditionale si incidentala.
Aceste 4 tipuri de cereri sunt cereri in justitie.
a) Cererea principala este cererea introductiva de instanta (care declanseaza procesul si care nu poate fi
formulata in cadrul unui proces inceput). Aceasta poate avea atat capete principale cat si capete accesorii.
b) Cererea accesorie este cererea a carei solutionare depinde de solutionarea capatului de cerere principal
in sensul ca, o cerere accesorie poate fi pusa in discutie doar dupa admiterea capatului de cerere principal. Daca
acesta din urma este respins, cererea accesorie va fi si ea respinsa cu exceptia situatiei in care capatul de cerere
principal ramane fara obiect, caz in care se va pune in discutie si cererea accesorie.
c) Cererea aditionala este cererea prin care se modifica o cerere anterioara.
d) Cererea incidentala este o cerere independenta care poate contine atat capete principale cat si
accesorii si care se formuelaza in cadrul unui process inceput.
94. Capacitatea. Conditie de exercitare a actiunii civile.
a) Capacitate procesuala de folosinta – este aptitudinea persoanei de a fi titular de drepturi si obligatii procesuale.
- Orice persoana are capacitate de folosinta din momentul nasterii sau dobandirii personalitatii juridice, aceasta fiind recunoscuta
tuturor persoanelor. Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta decat in cazurile si conditiile expresp revazute de lege si
totodata nicio persoana nu poate renunta in tot sau in parte la capacitate de folisinta.
- Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite
potrivit legii.
- Lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care
nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.
b) Capacitate procesuala de exercitiu – este aptitudinea persoanei de a sta personal si singura in judecata pentru valorificarea
drepturilor sale procesuale.
- Pers lipsite de capacitate: minorii pana la varsta de 14 ani precu msi pers puse sub interdictie pot sta in judecata prin intermediul
reprezentantului lor legal. Deci, partea care nu are exerciţiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată,
asistată ori autorizată în condiţiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
- Pers cu capacitate restransa: minorii cu varsta intre 14 si 18 ani vor fi citati si toate actele de procedura se vor indeplini fata de
acestia dar alaturi de ei , in proces vas ta si reprezentantul legal.
- Cel care are calitatea de parte îşi poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepţia
cazurilor în care legea prevede altfel.
- Lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a procesului.
- Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau
ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
- Când instanţa constată că actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de exerciţiu va acorda un termen
pentru confirmarea lui. Dacă actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
Dispoziţiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă
95. Calitatea. Conditie de exercitare a actiunii civile
- Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigious, astfel cum acesta este dedus
judecatii. Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
- Prin exceptie, se pot introduce cereri sau se pot formula aparari si de persoane, organizatii, isntitutii sau autoritati care, fara a
justifica un itneres personal, actioneaza pentru apararea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii special sau,
dupa caz, in scopul ocrotirii unui interes de grup ori general, dar numai in conditiile si cazurile prevzute exclusive prin lege.
- Calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional, ca urmare a transmisiunii, in conditiile legi, a drepturilor ori
situatiilor juridice deduse judecatii.
- Daca in incursul procesului dreptul litigious este transmis prin acte intre vii cu titlu particular, jduecata va continua intre partile
initiale. Daca insa transferal este facut in conditiile legii prin acte cu titlu particular pentru cauza de moarte, judecata va continua cu
succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, dupa caz. In toate cazurile succesorul cu titlu particular este obligat sa interina in cauza,
daca are cunsotinta de existenta procesului sau paot sa fie introdus in cauza, la cerere ori din oficiu. In acest caz, instant va decide, dupa
imprejurari si tinand seama de pozitia celorlalte parti, daca instrainatorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va ramane
sau dupa caz va fi scos din proces. Daca este scos din proces, judecata va continua numai cu succesorul cu titlu particular care va lua
procedura in starea in care se afla in momentul la care a acesta a intervneit sau a fost introdus in cauza.
96. Pretentia/dreptul invocat. Conditie de exercitiu a actiunii civile
- Pretentia se formuleaza in legatura cu un drept subiectiv civil sau cu o situatie juridica.
- Dreptul subiectiv civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie recunoscut si ocrotit de lege – adica dreptul sa nu intre in continutul unui raport juidic care contravine normelor imperative
- sa fie exercitat in limitele sale externe si interne
- sa fie exercitat cu buna credinta
- sa fie actual nesupus unui termen sau unei conditii suspensive.
97. Sanctiunea nerespectarii conditiilor dr invocate
Sanctiunea este refuzul fortei coercitive a statului si in anumite conditii. Cel care exercita dreptul in
mod abuziv este obligat sa acopere prejudiciile material si morale cauzate si este obligat la plata unor amenzi
judiciare
98. Interesul. Conditie de exercitare a actiunii civile
Interesul (care consta intr-un folos practic sau moral) trebuie sa fie determinat (sa poata fi stabilit folosul practic ce
poate fi realizat in concret), legitim (adica care nu contravine normelor imperative sau regulilor de convietuire sociala) , personal (adica
pentru sine iar nu pentru altul) , nascut si actual (care exista la momentul formularii actiunii civile). Cu toate acestea, chiar daca
interesul nu este nasuct si actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept subiectiv
amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pague iminente si care nu s-ar putea repara.
- Exceptii de la interesul actual:
- cererea, inainte de implinirea termenului, pentru predarea unui bun la implinirea termenului.
- cererea , inainte de implinirea termenlui, pentru executarea la termen a obligatiei de intretinere sau a altei prestatii periodice
- alte cereri, inainte de implinirea termenului, pentru executarea la termen a unor obligatii, ori de cate ori se cosntata ca cererile
pot preintampina o paguba insemnata pe care reclamantul ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenlui.
- Daca cererea ramane fara obiect, evident interesul nu mai exista.
- Se poate formula exceptia lipsei de interes in baza art 245-248.
99. Sanctiunea nerespectarii conditiilor interesului
Impiedica continuarea procedurii care se stinge prin nerespectarea actiunii ca lipsita de interes.