1878. n dictricte 10 bani VIII No. 1838.

TELEGR 24 1.
15 1. pe
1. pe Pentru
NATIONALE, Strad, No. 24. pe pe H2
15
pe I
7 an 30 L pe 6 8L
nu
ce de valóre refus6. Pentru la Havas, Pentru Germania, D-nu
de 8 de Paris. Wien 11.
Pentsu Londra 81 Fleet Street, E. C. -
Moritz No. Dimitrie
C.

(1661). G. Dom- s fie de o a- ce orientulü cen- prin ca cele din-

promite bani semenea care a Aproba-va clausele de 1856 ?
a merge articolul criminal trebue s fie vre ruso-turcü care, nu. Interesula este
nu Ite.
streinü de origina, care a rude pe de o parte interesele puterilora, is- ca rmae ca gurile
prin Rugia aspru demnitatea onórea s lase manile unui care
EGRAPHICE Trebue s vre-o ce romanul are mal scump, s nu face , ca inde-
care nu are in pendinte s a
streine)
demnitate ? liberale , a culture!, a
Berlin, 9 Asemenea alte cestiuni la
propunerea de a
vorA avea de nu de tóte serióse streine pentru ac4sta
Se Congresulul. Pentru acésta
, convocarea Reichs- cum de indignarea a opiniu- va respunde in
publice. In adevra, ce se prete speramü dreptatea nu va fi
timpa. electorale , ins nu se pri- tiunile reduse cea privinta
va proectele de pe al
care trebni
vinta asemenea desnatura o- expresiune ? cotropirl de te-
piniunea publica peste la care póte progresulut va o
vora coprind civilisate,
contra pri- ca s s le arunce avea dreptate ? Voima s ni se din partea
vitóre Cu tóte acestea dea vre-o parte din in va fi aju-
ea trebuia inregistrata. Pentru rusescI Ne ap- devie aceea-ce : bulevarda
Berlin, - Norddeutsche Allgemeine aci de revista Pressa nu. Ceremü simplu ca Orientü.
Zeitung aSporirea e-
a capital* de Acel cari care a dovegi de
va efec- indignarea, so ; intelepciune, s indepen-
urma evenimente in car' nu a H consi- ; s i se conserve intregimea Presa
Cougresului mal
de a discut a
ajunge
200.
s nu pue pe ea, nu dupe traetate; s se ori *ansele
va
de consecinte. facultatea de a ne viola la resultatula, elü va conduce la o so-
care teritoria, lutiune a cestiunilorú pendinte.
Paris, 9 Times vorbe*te de o de te-
se in ce face contra Ne a marl eveni- iegte guvernula
de Camera in privinta mente ; representantil Europei se facultatea de a prin arma- merea interesele austriace putea
devine din ce
pornefte din presupu-
pen- tele sóle de duol ; periclitate prin s
;
ca s operege o transforma- alte cuvinte ca se Intro Euglitera Rusia,
norea va termi-
tiune lu sute de a , de :
narea
- prin spada s actele de a pe calea Ni se piesupunerea
de Bis-
Ger-
Baden-Baden, 9 va ea din a progresului, de a fi civilisatóre a Austria, prin niece
de la Strasburg, se a de altmintrelea contri- aranjaménte, ufere pagube sarióse la frun-
opri câte-va ore. va la
sine, victima a séle a buitü eu enorme Lana
proprielora séle la a despagubire are drepta. de a o

Roma, 9
catre
-
prin care le ea
a o Europa progresista
cepe lucrarile reda
va Acésta este
pe
care se pune voma
a

vederile
in
moda
o victorie,

de catolicilord de prin pacea o arunca din po acelea ale puteri.

care fi valurile a mar! fortuni ar putea is- barb represinte elemento
este
9 aretr avuta mal mania la Congrest. este aceia cele serióse ale Con-
atentatuluT. nou transformatiune dreptatea, eu tiactatele vord tinti la in Ter-
a urma instructive ce este mal este in confer- tare, este de
pe de 19 anume la riente de 22 de nu va acésta actualele
de pentru mitate interesele Europei. Sórta mento pe care le are
crescine din peninsula bal- a in o positiune
ci i statele europene, alü ori de cate interesele intrebare pare a
fosta adesea intrerupt le-a apratt prin forta rspunde urmtórea
prin sguduirile sangeróse ce operat pe acelea ale care se la din Petersburg Times :
A se pagina Orientulú Inca spa:tele séle ; lupta voi- prin
pe romanit de la lernea din ce tari
nice*te contra hórdelora care sperantele pentru o
BUCURESCI, 31 MAIU
re, cu
de atatea orb,
volcan care a isbucnit
cu o
so apra
parte din tatea intríga, apra morab, progresula,
Congeesului este
Europa resultatele
Pressa, nurnrula de populatiunile ce'lú prin libertatea d'a-una se la o intelegere
reproduce estrase din nisce articoli de solutiuue de- interesele uóstre
e-
la 1870 la 1875 vine impor- legate de ale Europei apusene, multe ba chiar
prin se ataca ciocniri, de acorda va
in pentru noi, evenimentele rile nóstre adesea fatal- la asemenea cioceiri, dér
de Prusia, resbelnice din desteptata mente asupra va
sia Austria. petele vecini de la din aceld de vedere
centrului, ideia de cotropiri in detrimentul Existenta aceia*I situatiune ne omenirei, unni acorda
unni la pacii generate, care a tut
Rosetti-Bratianu nostru, pofte de a'*i mai pentru
douilea con- teritoriele deja de vaste este o necesitate , d'anna de vedere
cMca drepturile ce echilibrulú
, o garantie realä Corgresnlil va o
d. Cogalniceanu, : nepopulate, de a pace progresula A a a
«Cum póte crede d. momente grele tarile legitime a unord
de de tele de onóre de a le sustine in contra ori se 1asa vre una din nóstre, s cotro- nuol
amicii de détá, asta pe o parte din drepturile
cul ar voi s le atace. Pentru
representan0 vord
romane atin- din teritoriul nostru, Asupra Austriel la Congres,
in pri- ochil s'gf aroge o care 'f-ar permite se
in or- spre Berlin, urmatórele din Viena
ministrn s'*I fortele séle pe roma- din Londra :
verdictula asupra morala;
alü este a se viola ,Fie-eare se déca Austria va fi ne-
Ce va s óre limb a se puterea care e
spune puterilorú de care e vorba : dreptului contra impilatorilora a
echilibrula popórele de la Du- de
agi, cu Rusia
- Nu pe Co- car! vor ne usurpe este a neso2oti care a urmat'o Englitera
prin orga- XIX, ca timpurile de apusene. minunata. Intro
nele insultata, barbaria. Pentru acésta su- cele mari ale i
care este complice flarea adevrata romanísca, abstractiu- Rusia voegte , ca recompensa a sacri- Rusia, apare princi-
pe ce din pale in dorintele gavernulni
sociali*tilort, care e implicata aten- ne de invidio*I instrei- tóte cestiunile care
a ajutórelora ce ; in
ordine! ! s'a grupatú guvernului fi resolvate
a ne re- vremi rele, ne Basarabia ,
delatare criminalk ne ocupe militlre*te nici
din de
nórea de la presinta apra interesele inaintea Con- gurile motiva care ne faca
nu se de gresului. téra pe de , din puncturi vedere
stare de ne dispositia sea caile nóstre ferate tóte s'a d'a atinge puncte, care pri-
nu ne putemú inchipui ca atat pe mai de aprópe
setea puterel se '1 intrebämt : ce va face Congresula Re- resursele trii de care a
fusa-va pe representantii de a Póte s a- vor avea nu este
alta parte, cererile
se atata cutezare in
Bratianu intra admite pre- ceste cereri Angliel , Austriei se pare probabila de
facia areo- nedrepte, monstruóse ale Germaniel ele lase privinta cereri
pe gurile stapanirea muscalilorü, comer- se va transforma in opositinne
siel, care voegte pue
www.digibuc.ro
pe prent pe se póte. Tóte relele quart de case! gura
idea comitele era din mi se dr4pta, stanga, parte sbóre
ni pare dreapta, de re- jenat4, ca case stre- rinda
a ne teme Europa va Austria vorbesee de reforme culorl, eu care nu obiel- Pe
forme in eti :
i
nu le-a Fie- poporula, eu in- animalele fantastice ce se strambä le-aeoperh buna 'mi
care structiune educatiune, tóte reformele ici colo, poleielele aurite bizare ce
nu de veni de sine. ochl, mele
tr'o de care se forfota ga- pe printre
organi- Au mal comme au carcan l'ignorant rivé,
asigure quieonque sait lire eu iubita ou
iarea : do farmec, ast-fel se-oglindesee
Da, cugetare poetu- pitorl, eu códa de negru le
lui E. e adevratk v du- bate vestmintele eu- !

la Expositie sectiunea rióse mal ferneescl, tóte aceste

EXPOSITIEI Ciasa 16 ; tablourl animate nuol te s te Bnne-rele, versurile ; nu
VI. 50 carte, una
gAsi Pekin. cá vé impinge
rogu negru. Nu Nu ins obiectele espuse perarea a pantecile
Paris, 1878, 7
puse una de intentiune, de IusemnAtate. eu o dup chine-
- la Expositid.
chinesd. chinese,
- pe m'a impresionatd mitele porcelane chinese, eu eu pa- tóte
plâcere scene din viéta intimi dihaniele la
Ab Jove principium.
;
in- vite ; de la burtd. s
ce consacru adevrt cu ce mare quantitate se in Europa.
impor- a pläcutti d'auna s m Iudustria bronzulul se de o
tante In parte. Carta rogiu perioritate incoutestabil& ; eu
viitorulut! unica republicane, dup re- deosebire pe Rusia Romania.
ce va recunósce ! sultatult ; cea ne- albastru ; monstri Sub .Neue freie Presse
Sectiunea coprinde gru, : eu forme estraordinare se In- data de 3 Iunia,
II-lea, mal In e pe ele. frumóse statuete scrisóre ce i se din :
clasele statistic& e representata negru, vice-versa nationale po- ,Principele Carol se de cate-va
mal bine! mal pulare China : Chang In Primirea ce i s'a
In Francia pentru o cu Hu-Chu, Psi-Chi, altoriel séle In
de adulte albe ca la Paris, de frumusete (nu de catre
mu- in Est In de pArerea chines!), etc. seriositatea solem-
mele muncitóre, In Charente cu provincia Bre- incomparabilele sculpturl In
nitatea care s'a celebratd
mal de 2 tagne cele negre pe carta din Ning-Po, despre care
10 aniversar& a pe
Institutiune folositóre ; bine ; 'ml pare delicateta
a principelul Carol a in-
de ce se o- nu póte dusk mal departe numal
dependintil Romanic!, de
± de la proectelort salutare pentru rspan- dantelele v da o idee de acest gurú pe principele mal mult
2 la 7 1872 462, direa : le subtire s sa d'a apra la cea
667 nu sórele. desemnurl variate; stofele din estremitate drepturile con-
70,179 de de fete, a- aceia, ce de pentru chinesil tra sd aliata. Scirea despre o
própe 5 de recen- propAgirea natiunel Mobilele intrunire a n'a fa.-
din 1872. lord, s strige eu mine : ér partea cea curiós mal cut niel asupra poporulul de
pentru Instructiune instruetiune, ; 'ml e peste aid care ilusiunile de alta
00 primare superióre scóla Carte carte ! asupra este pentru Déca
din In viitorult vedea o- lipsesce calembourg); principele va situatiunea, déca
3,243 musicale publice, eu biectele importante espuse sec- recomandd s le de se va condus politica es- s
membri. tiunea aprópe, mal cu deosebire o canapea numal de nati-
Pentru admirabild onal, a acum pen-
81 licee, 252 colege co- va deschide, altulú de negru pas de la Berlin, a-
munale, (38,000 ; 803 scoli Mere
de la Troeadero, Expositia is- - Tóte aceste curióse, va g4si la
eclesiastice, 27 ale (78,000 torice autice bizare pl&cute ; ele s6, gata
institutulul, directort). divisiunile nu fi bine descrise. a se apAra contra strMne.
de arte : cea din Paris La China e ,Scirile despre mutuale
acestul :
160,000 auditorl. 1. Arta primitiva De la Paris am dintre Englitera Rusia, care ca
Diferite profesionale, de o- lice. 2. Sculptura a descoperitd, acéstä s s nu mal in-
rologerie, de de industrie, etc. a 3. Numismatica atat de pen- impresiune
:
4. ;
Literatura descurajatóre. a
7 Theologie (5 catholice porcelane. 5. Manuscripte, e fórte eu supunere ocupatiunea
2 ; 12 ; 4 crede cine-va. pe contra drep-
de 6. Arme armure.
Medicind. eursurile libere facute 7. cristale, bijuteril. cine póte s procure turilorú gintelord,
spitale ; 3 superióre de 8. Stofe, 9. s judece de tóte : puterile de la pune
macie ; 15 de Litere ; 15 de phia popórelor streine earacter rusegtl
Colege de France (eu 37 dir). 10. Instrumente de
Museum de istoria
( Gerôme
fórte curiosk comparatiunea
nostru europeand
lasa s
(Ambroise dir.). atatú de ne-drept
Scóla orientate vorbite, Ecole des fórte , poesiele res- de ne-legala.
va de intere-
chartes, des Nautos santa archeologict pentru dulce de de pace ,Déca In cestiune nu
superiórd, din A- acel ce se ocupa de contempla- va vorba numal de
istoria documente- ,
tena diu Roma, Scó- Cu ocasiune lista mal eu ; poesia este cipiu dreptului de
lele Mine, de osele. de arti- mal mal terese positive Insemnate ale tu-
8 de
de Cyr, ;
din Europa, dup cultivata de chines!. mal europene, chiar déca
Scóla politice privatft). : dia Roma, din s'a asupra literaturl, adevrat -o care nu este
avemu apol 4 libere Neapole, Louvre din Paris, Britisch nu s'a dintr'însa. Pentru negregitt de lumea -
(ale ) la Paris, Lyon, Lille
seum din Londra, din Berlin, din ocasiunea mi se trebue s se avantage presinte
Toulouse ; nogtri prieteni din Munich, din St. Peters- 'ml permita, le da cate-va presinte pentru-ca pue
ins nu prea mergú bine, dupé se burg. de la Espositie va ocupa un strofe ce de multa In ver- migcare, apol nimenl nu va
pare:
4ile, vé orele
1877 (365
minutele)
de pe acea poesie a- putea nu este s
strMacitl de original&: cine-va nisce
gogeamite 4 sinte mal marl de starea de lu-
care 3 de de chinese de Rusia. De aceea
Sciinte de Litere, de 52 bacala- se agtepta o mare Ingrijire Roma-
9 dreptd, gingage negre nia negociatiunilord dintre
permite voi se
tim- cAtóre e China la expositie, mal eu deo- Englitera Rusia, care s
sebire de a bórea altele sórtel
ipocMmeni industria artele europeane in- fuge, i trece, de mare a de-
ce e ce e curios ceptiunea, se aran-
Cifrele elocuente. frumos. Cu placere reveni as- Ce pace ceréich, reciproce. Englitera
Instructiunea e In Francia s o examinest eu Din unirea-a lucretri se !
retrocedarea Basarabiel, nu se va
ocupa fórte importanta. Fatada e cam sever pentru-o opune", ne spune The Globe. Nu
bire la
superiora este interioruld e de eu
istetime preparat ! Vitrinele sub care
rare
unire
pentru iubire. déca s de
fras trebue deplangema pe
In Francia, obiectele espuse sunto aeeia fácut'o. nu va ins
lumea ca stu- chinest : ele paviliónele, de persic, Feti de lesne de istoria popóre-
diele, pentru nu pagodele din ce
lork dreptu-
superióre de bine organisate, cu o natiune 'gi-a celor nobile a statelora
pro- pentru s rôadunich, dat'o-am Feti cu
mid faptelor de hrapire ale
fesor! de bine-voitorl, unti adevrata ; efec- Mai negre, lucitóre c'ale rôndunicei pene.
rnijlóce de studie de calculata se produce asupra publi- despre negocierile
In de phenomena care nu a pe e vestejise; care avuta Rusia
grija galeriele celort-alte na- unde fugise;
lumi- se reproduce glitera, totugl se póte
indreptate asupra instructi- : i nu a Feti mai sia a Invingtóre din ele. Tot cea-
primare : ea s alergl de-a la obiectele espuse, fruntea'l nu ce a Englitera, este recunóscerea

www.digibuc.ro
 Europa are óre-care d'a óre care de crypto- Este vorba de fiicele romane.
se resolvarea ori- ce pretinde din poetului,
entale ; Rusia, fost Niel mal pu- o mare care l'a
nu de s lumea s 'hi
de la
Cu tóte
Londra, 11
de
- Se
8 ore aéra.)
din Vi-
o perdere nu re- nu s limba ,Aceste, libera consi-
Newe: ,Prin
la de neologismi ne fi pe racite se o intrevedere
diplo-

nu deosebire la spe- s ca
alesu Bonifacie Florescu, In o
a trei
ca, peste lumea scriitóre,
tot ceea- idea nu este rea. ; a sé publicat& In ce nu- Londra, - Daily Telegraph
perde Aceste concesiunt, care tre- ne dea de aplicatiune s se face panegiristuld In-
10. -
sfond paliative,- o spune
Aga, dupé ce ne
rd s ecleragia, nostru a cri-
Se vede Insé Berlin
va
in
déca Grecia va
d'a
, puncte
a a nu de furagia, loeu : tica sea momente de distractiune, de
nu fructul etc, dupa pe se ocupa spa- aceea a Antivari
despre drepturile détoriile pétra In cap= neology, aiolt ; dupé s'a
sé pe Don In ori- Viena, 11 -De la visita ce ganeraini
pórelort. ce chip bage de s'a
putea, Eaglitera, vinte ca : observ. autoritate,
Europa, s'a pilda) etc. A cand D. directe Austria.
atat de lesue de de cade In impestritatura ce pe ; aminte Londra, - Times,
de nisce ingirate limba ,
de Juda, a condamna, are sé sustie nuoile care
ea, de a pune o pentru de din compusele francese) cari ni introduce in
d'auna o poftelore de se face des In compusele ca de la adresa D-lui I. care
ale Rusiel, Romania pe des in limba Nu trebue sé vé pen- principals ale Times
le face dart gurile ca
fi
dé o tru scóla sea philosophic& este trans- va s
formismula positivis- de la Batumulni a
proprietate. acestea istoria a des. Pretentiunea déca Rusia va renunta
a este de devine de vedea d-lui constituesct kimitianis posesiunea aneesarea
esemple, de ce promisiunile grosolane de do- dupé s'a a a intere-
Pretutindeni po- o a limbo fi sé ceva des- ale
remasti credinciós& de o spoialA, prin pedagogia, marturime, ne este 11 din
ro- s nu se supere nostru Manliu, Morning Post pretinde
la In nóstre. citirea a duce Nicolas,
d4ca ar mane de despre care se de aceia de inten-
voi s trecutuld plu de : In raetempsychosa, are tiunea se séle.
esemplu de de a culege etc tre- Pestalozi. Noi cari nu Petersburg, 11
tradare tre- buia s : a nu fi de
me- satura evenimente
bui pe lesne-crelaórea pentru fi se in propri-
fAcute o eomplinire nu ne- o ped4psa, con- , ori-ce de
era vorba o tóte aceste nisce la sa
ugile teatru, : este de ordinea in-
cuvinte de Este o pe- asupra spiritnlni in vederea
de lesne : este opritü a
enropeano vedersa de a
pronuntate de A- Nu ne care se tine tote-d'auna prin tóte care nu vre-o
lexandru, o mica productiune sferile ministeriale este isbire
spre a scapa trupele Radu." sub de Se 9 ore
sangele
dincolo de Nicopole de o o In- aduce reale 11 a de-
a le cuceri cheia pentru cepe printr'- prin goptirile ce scie s cist nnaaimitate de a disolva
la urechea cea sinititóre a minis- D. a la Berlin.
trecerea este óre tre- este agteptati ;
alte esemple despre de jerentiade, de Jeru- de tóte, austriaci agteptati
grosolane comise asupra dreptului ci séle este de o 11 a
gintelort, spre a pe Europa logul este o generala, de nu scie cari de pensinue
Rusia, déca la o partea ceea ce dovedesce principiile ce In ce Adunarea.
planurilort va profita peste un timp a Incereatt, sea, sciinta ce i se atribue. Ca tóte la 28
seurt de din astea, unele cercuri, trece de un omt ositt.
cele mai alte trek contine o poe- altele iudispensabil.
secuta tóte proiectele de e fabula realitatea se pentru noi, siugurul ce
contra a esistentei sub forme. Eroule despre este voiesce s se Adunarea
europene nainte de tóte contra este care nu ne Nu e de mirare; In
Aduna-
de la to- In de eri, 30
Austro-llegariei, cu deosibirea ; írá eroina, este o aisce a de la
aceste proiecte fi sprijinite fata ! fi este superionl pe 14n$
o pare a constitui luvat. de
poetulut. Idea a
din ne-o spune In
Chip Literare. aceste :

o mea d- Moceanu sea va da

Fecunditatea este de pro- de Electricitate. Etectricitatea din mare,
o- de a plecarea din
s cultivate. In
In ceea ce privesce valérea poeticit, nier a
colo,
Paris.
se va din co-
criticel a aprinde o lampi trebuia cele Cheia ginere din di-
multele critice bunicele, dar nu
re- 40 in j
citit despre proveninta lore, D. ferite grabi a
viste ne aduceme vaport de romanii
Din de vedere o merge la representatiune pentru
pare a avea res- a asemenea folositort, de a repre-
in asupra operilore timber, la 5 elemente. e lumina prin
celt
ale eminentulul ; adevr, constructiunea se pre- la cea mai pe care sentati la
Stemil. Insé, de ne a In sub nisce forme obosi- o
face c&ta s tóre AcAsta dove- catt, cheltnieH de vor
ori-ce de musa Radu nu s'a propaga sistema. Union Suise
Pentru Rey-
critica sine irá et , lapte Ceea ce nu a nóte L D.
e
Tacit, pe care luam erta este aläturea
de model. musa care unt de cngetat intensitatea A- pentru en aerianti,
descinde de la Momus, se va opri, de esta e noni. din New-Yore,
ertare ; fórte pe e In a a
In ca o car- Orchestra
s ca o albina) pe
lnflorite ale scriitorilore
cu spada cu pana
departe de : Barba
o vergea
gurile cele ; de preparatd Bd André
gustul negru , mare mai devine Sagnier din Paris mare ornata
In In adevre, deosebite de . Exemple de fi o multe titlnit de :
nu este de multe, se carbu-
savant&, nu este acesta
copist, nu este care s nu estetica devine LE MOUCHARD.
sea asupra ideile séle La gent de D. vere-
doctrinele séle philosophice. limba invinse" , care, ua sim- Bouvier, care s'a deja prin
sae, sea artistica flue, Ludovic XI, n'a de vergéua multe
cea-ce privesce In mintea D-lut Diraitriade. Acolo se unni e de 3 fr. 50
de a vedea se time.
unde des- nostru cu Se
al nu este societatea 10 de earbnne orn.
gramatiea cea a este din de 6 face 2-3 4ina de 4
n'ar avea pAcatul de vedere educatiunel timetri din produce o fórte fru- Caracalt 300 a-
irca, care,
generalisa pe ciune. póte fi copiilore. n'art fi
s'a la So- vere a
Gr. proprietarnit
nenorocirea fie in de Eiperienta
ne este vorba de partea cea rea a societätil s nu cietatea de din

de ocasiune pentru a face cu- In adevratel

pe citit fi aceste :
meublée rue Popa Tatu 53.
, inti- Scott oprite le
»de ale de un are picere.,

www.digibuc.ro
 TELEGRAPHULU

Decoratä medalia de de I-a pentru arte industriA.

MASINE
de
DE
pentru
CUSUT
BUTE DE MII DE OAMENI
singulul pr, celui sigur remediÙ pentru Cel mare România la

nu este bunt pentru accelerata crescere GALATZ, Strada Brasovenilor No. 42 44.
Strada No. 32.
eu cele nuol
originala Howe, Wheeler & Wilson (la silencieuse)
Singer, Saxonia, de lucrat sé
vestia tóte de d.e
medicale, cele pentru cutiile mesele lor
eficace succese de extra-elegante.
de
Majestatea C. C. Apostolic& JOSIF I sistemula Americana de Lipsea d.e
de Austria, Regele s. c. 1.
fórte tare cqnstruite,
privilegia din 18 Noembrie 1865, No. 1892 pentru sta- care piele ori-ce de la o grosime de
tele C. C. .Austro-Ungare. la 3 centimetre de 3 la 20
a ctiderea o stralucire sucite
de
chiart la locurile o torrnd untutósd, pre- cusut de töte de
cele chiele ale o abon- de albire la ma§ine tóte pentru
crescere peri cea mai masine de de ori-ce
Prin prea mirosa ornamente
cenusil care fire de de de fir.
prulul eticheta sea magnifica este acesta póte fie anexata la
putine o impodobire pentru cea ele- Howe, Wheeler & Wilson
formare de opresce face
calitate.
borcan (in 7 4 fr., :

vor primi considerabile. Carte

te
de in limbele

Fabrica Depoul central d'espeditiune en gros detail la

LA BUCURESCI Strada Covaci No. 13.
LA BRAILA & Strada Bucurescl vis-a-vis de la pharmacia de

Viena. LA BUZEU Nathan Koffler & Comp.

Parfumeuer profesora de multe privilegie LA ISMAIL SI BOLGRAD D-nu M. Fildermann;
LA TECUCI D-nu Joan
care a se adresa töte comandele. Comande pentru se vora efectua comptant.
in la Josef Kuhnel la Malakoff Palatul Dacia in-
Niculeseu Strada No. 6-7. In la Marino Curtovich Pharmacia St. Gheorghe Pentru
Vasile Curtovich Pharmacia In PloescY, la G. G. Popp, pharmacia la Esculap. In la Gustav trebuintate pentru cusuture
de cusut blänarie, o acurate mal de fr. 750.
Schaller, pharmacist.

kilograme Admis la
Am onóre a avisa Onor. Public dis-
de tinsa nósta de

30
D-lui Popp
avea de la Pharmacia
pot, coloniale din
provisorig
Carol I No. 2 9, va fi
sub Hotel Concordia
timpul construirei
Strada Ger-
No. 7
meg.
8 pe

he case etaje , Pharmacistil superióre din Paris Cn

Ocompeprnesce din 5 camere etagiul
de sus, dependintele lort ; 2 MEMBRU AL DE ATIUNE PENTRU SCHNTELE MEDICALE FARMACEUTICE
pivnite curte o pereche case compuse AVIS IMPORTANT
din 4 camere, dependintele situate
Calea No. 89. A se adresa Onor. public posed lemne
proprietate la proprietarul fórte mo- bune de calitate cu mode-
derat. de a lua, se adresa la do-
miciliult Strada 18. 3-2-3
preparatiune tóte principiele balsamice, aromatice resinóse ale Gudronulul de Norvegia. -
ale licórelorti preparate

pod, pentru servitort, pe strada

luni,
camere mobilate, la
Ea nu
soda, potasa
nu l'a
cu esaetitate
apa
de
n'are
respinse de
acuma.
unuld din
nostri eel mai distinst
din codex la unti gradti de
'J
care FRUMUSETIÄ
FRAGEDIMEA A PELEI
de Gudrond este de cea tóte fluxurele mucóse si mucoso-purulente. Ca mijloc neintrecut peutru Infrumusetarea pelel,
A se adressa la administratia Telegrafului. Mal in acelea - Se in tóte Phlegmasiele chronice ale membra-
s'a recunoscut de cea cercetata de
nelora mucóse, ulcerative nu.
este de orI afectiunea usula terebenthind. - In cata- escelenta, adevrat a
rele pulmonare mucóse ca perioda inflamatorik. - In catarele
blenorea, a reusi copahul. - Presenta creosotel oxi-phenitica gudro-
lemne cua- ca terebenthinele.
litate, din Statulul Pietrile Sunta sute de ant, Academia de Sciinte, medicink recomauda Gudronu- de Dr. Paris.
Bucuresci-Giurgiu pentru a de rea natura, a le purifica le mai Baumé ne
Giurgiu 2 ore. de statia ore ; de cunoscuta recunoscuta GudronuluI d'o sicura bólele Acest de
statia de ora. pelil. Principiele balsamice fáceaü a fi prescrisa in unna gonoreblor lumea s'a a-
Profesori Trousseau, Pidoux, Bouchardat, Soubeiran, obtinut precióse resultate ca mai bun
Domnil cari avea nesesitate de a cumpera bólele pulmonaril, bronsitele chronice, dyspepsiele cahexia scorbutick
total parte, aceste lemne bine- blennoragiele, bólele uretruluI, sporiasisula, mâncirimile pelil, puri-virulente, activ din mijlócele de
voi a se adresa la proprietaru pulpo-pruriginóse squamóse; in seurgerile de orI-ce setare spre a sigur pete de
Gudronulti este ca preservativil töte bólele epidemiee; este iudispensabie timpi coloritult pete
Pencu de cholera, variol frigurile pernicióse.
5-3-2 se prepara instan-
Ealbene, precum tóte necurateniil-
indrépa apa o opresce d'a se corumpe; RAVISANTE pelél o
taneü o escelina de Gudrona, limpede, agreabile la si de tóte proprietatile pe cari
a le astepta de la de Norvegia. a tinereta fórte
de Lemne, certi fr. de Ploesci. deschis ca de catife, face pelea albe
delieat, recoritóre pe-
se vis-à-vis Nr. vrsta cea mai
Nefalsificat se la
in Nr. 62. - co- d-nu farmacia
A.
de cea peste
de 10 fiind solemnä a pro se de
clamtiri de catre Inaltele de precum leninarie,
leginitóre, la Anul 1877 10, dusumele, de de
a se litografia de de alb de acope-
care se forma celel mai fru- fier de drum de fier, fe-
purtândt pe restre geamuri, moderatt, se in
de monede de tóte de la 10-5 ore. 10-2-6
ramura maslinului (simbolult 2. N. 2 No. 2. No. 2
sub piciórele jugult vasalitätel. LOCOMOTIVA putere de
tabloult se dis- 8 Cal, putin
A se adresa, Strada No. 13, vis-a-vis
trictelore ;

ce represintä Stoa
ce este
pe umeri
peste
DE
asertiment de
Hotel Neueber. 8-2
_cadru se lemne de Tu-
de duol
Spre
crucea
nuol,
memorie
gura. este nu-
scost de sub lito-
HAINE fang
ristea, osea de Care, gata
lenme de
to-
peutru de din Stofele cele moderne; dup pit la Pgdurea Coçicg, districtulg
tabloulti transportarea prisonierilor Journal. Previnem numerósa Clientela & Onor. a profita de ocasiune.
otomanl, de la in pe vul, plasa Snagovii. A se adresa la
fórte moderate. Fréres M. lscovitch
Teleormanulul viforulul din lima De- 32-2-19 pádure orI Strada Poetulul No. 1,
Anul 1877, rea AlbaStru.
vort cere de la mine, Calea 12-2-7 Frati
No. cel din districte trä-
mite' marci pokale s timbre, le De la Noua Typographie a de
primi o familie
D. Papazogu cu pretul de fr. ocaua. rabilk A se adresa Bel-Vedere No. 72.

BucurescT. - No. 24. Noua Typographie Nationala, C.

www.digibuc.ro Strada Academiel No. - BucurescT.