ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

1
ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015
2
39 rapoarte din 17 ţări (Franţa – 7; Japonia – 5; Rusia – 4; China, Spania, SUA – 3
rapoarte)
România – 1 (2)

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

3
ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015
4
ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015
5
 Rapoartele privind HPSPP prezintă, de regulă, soluţii de realizare bazate
pe acumulări existente, fapt care diminuează costurile şi problemele de
mediu.
 Contribuţii cu caracter inovator se referă la realizarea de HPSPP în
condiţii neconvenţionale: în zone costiere marine; în caverne subterane;
HPSPP între bazine situate la distanţe foarte mari.
 Un raport prezintă o serie de dificultăţi şi restricţii care afectează
realizarea de HPSPP, în special în situaţiile cu reţele mari interconectate.

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

6
 Un singur raport tratează producerea de energie electrică, prezentând o
soluţie de utilizare a potenţialului energetic asociat mareelor, prin
realizarea de lagune de mare capacitate, numite de autori
“grădini/ferme mareice”.
 O serie de rapoarte ilustrează modalitatea prin care unele acumulări,
initial proiectate pentru satisfacerea unei/unor anumite folosinţe, pot fi
regândite pentru folosinţe suplimentare ulterior (spre exemplu,
atenuarea viiturilor). Exemple din Japonia şi Rusia prezintă rolul unor
amenajări hidroenergetice în protecţia împotriva inundaţiilor.

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

7
 Barajele pot fi utilizate în scopul protecţiei mediului. Sunt date exemple din Australia,
pt. refacerea unui ecosistem, din Peru, pt. stocarea şi izolarea unor sedimente poluate,
din alte ţări (Cehia, Slovacia, Franţa) pentru asigurarea unui debit minim în aval
(ecologic).
 Un număr de 6 rapoarte tratează probleme asociate micilor baraje. O problemă de
maximă importanţă este concilierea a două direcţii aparent divergente: costuri reduse
de realizare în opoziţie cu siguranţa în exploatare. În Japonia provocarea constă în
realizarea de mici baraje pt. irigaţii utilizând credite locale şi controlul siguranţei acestor
lucrări, în special a celei seismice. În SUA este menţionată procedura de contractare
design&build, care, în situaţii fericite, poate genera soluţii inovative. În Franţa şi Italia se
construiesc multe baraje pentru acumulări în vederea producerii de zăpadă artificială.
Cercetări actuale urmăresc clarificarea elementelor de proiectare şi siguranţă asociate
acestor structure. (Am lansat propunerea unui ghid/normativ pt. proiectarea acestor
tipuri de lucrări, dar nu a fost inclusă în planul de normative şi ghiduri al MDRAP în
ultimii 5 ani!!).

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

8
 Un număr de rapoarte prezintă inovaţii sau noutăţi tehnice. În afara problemelor
menţionate anterior – HPSPP, amenajări pt. folosinţe complexe, mici baraje etc. – se pot
aminti şi alte elemente tehnice de noutate: baraje în climat rece (Iran), galerii –
descărcatori de mare cădere, supravegherea comportării cu celule de presiune etc.
 Două rapoarte prezintă aspecte de feed-back privind managementul şi diseminarea
cunoştinţelor inginereşti din domeniul barajelor (Franţa), inclusiv pentru reconversia
profesională a micilor fermieri. Pentru atingerea acestui deziderat, este obligatorie
atragerea tinerilor ingineri valoroşi (Marea Britanie).

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

9
Exemple de probleme:

 Acumulări prin pompaj (HPSPP)

 Energia de maree

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

10
R5 HPSPP CU REZERVOR SUBTERAN (Rusia)

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

11
 R5

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

12
 R5

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

13
R35 SOLUŢII PROMIŢĂTOARE PT. ENERGIA DE MAREE (Franţa)
 Se apreciază că energia potenţială a râurilor şi a mareelor este de acelaşi ordin
de mărime. În prezent, hidroelectricitatea produce cca. 3500 TWh/an, în timp ce
energia mareelor produce doar 1 TWh/an.
 O explicaţie este că soluţiile actuale sunt insuficient adaptate la condiţiile
concrete ale mareelor - sarcini reduse, de max. 2 m, combinate cu debite foarte
mari, de zeci sau sute de mii m3/s - exemplele cunoscute fiind deosebit de
costisitoare.
 Autorii prezintă o soluţie inovativă, bazată pe "hidroliene", existând analogii cu
eolienele. Hidrolienele sunt eficiente la sarcini de cca. 0,20 m şi la viteze
continue de peste 3 m/s. Problema este că există puţine amplasamente
naturale care să ofere aceste condiţii.

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

14
R35
 Soluţia propusă de autori introduce conceptul de "mareliană" sau "grădină
mareică", care utilizeazăbazine mari, în lungul coastelor marine, închise prin
diguri. Legătura cu marea este asigurată prin sisteme de canale în care sunt
amplasate 10...20 hidroliene. Acestea funcţionează în ambele sensuri, deci sunt
active în marea majoritate a timpului. Viteza optimă a apei (care produce
puterea instalată maximă) poate fi reglată acţionând asupra duratei de
deschidere a canalelor şi a numărului de hidroliene în funcţiune.
 Aspectele de impact asupra mediului ale acestei soluţii par să fie mai bune, în
comparaţie cu ale altor sisteme de producere a energiei electrice din surse
regenerabile.
 Bazinele mari se pot utiliza, de asemenea, pt. ferme eoliene, activităţi
economice sau turism şi agrement.

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

15
R35
 Potenţialul mondial este de cca. 1500 TWh/an. La această valoare se pot
adăuga alte 500...1000 TWh/an energie eoliană ieftină produsă prin amplasarea
de eoliene în aceste bazine. Prin comparaţie, sectorul nuclear produce cca.
3000 TWh/an.
 Se apreciază că un număr de cca. 10 ţări dispun de cele mai bune condiţii pt.
valorificarea potenţialului mareelor în producerea de energie electrică.

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

16
R35 Mareliene

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

17
R35 Solutii diguri

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

18
R35 Amplasamente favorabile

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

19
R36 HPSPP CU APĂ MARINĂ ÎN GUADELUPA (Franţa)
 EDF propune un proiect de HPSPP cu apă marină în Insula Guadelupa cu
capacitatea 50 MW.
 În cadrul proiectului se va construi un rezervor superior de 4,7 hm3 (producţie
0,6 GWh), impermeabilizat. Caderea medie este 67 m. Schema inovativă este
echipată cu agregate reversibile (turbină-pompă) adăpostite într-o uzină
prefabricată realizată din oţel, amplasată la baza falezei, capabilă să stocheze
energie şi să "netezească" fluctuaţiile din sistem provocate de generarea de
energie din surse regenerabile.

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

20
R36 Amplasament

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

21
R36 Amplasament

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

22
R4; R31 HPSPP PE BAZA UNOR ACUMULĂRI EXISTENTE (România)
 Exemple: Tarniţa - Lăpuşteşti (Someş); Colibiţa - Poiana Calului (Bistriţa
ardeleană); Bicaz - Frasin (Bistriţa).
 În toate exemplele, sunt utilizate lacuri de acumulare existente pentru a se
realiza scheme de HPSPP.

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

23
R4 Tarniţa - Lăpuşteşti (Someş)

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

24
R4 Colibiţa - Poiana Calului (Bistriţa ardeleană

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

25
R4 Bicaz - Frasin (Bistriţa).

ICOLD Stavanger, 13-20 iunie 2015

26