CAPITOLUL 2 EMBRIOLOGIA. ANOMALII CONGENITALE ALE ORGANELOR GENITALE FEMININE Embriologia sistemului urogenital A paratele urinar gi genital au structuri si functii separate (cu exceptia uretrei asculine), desi dezvoltarea lor are multe ti uri comune. Pe parcursul celei de a 4-a sia 5-a saptamana a stadiului embrionar incepe formarea tuturor structurilor externe si interne principale. In aceasta perioada sistemele de organe sunt aproape nefunctionale. Totodatd aceasta e perioada critic in aparitia anomaliilor congeni- tale. Perioada fetala incepe in a 9-a saptimana de gestatie si dureaza pana la nastere. E perioada de diferenticre si crestere a tuturor structurilor. in ter- menul de 9-10 saptamani fatul ramane potential sensibil la malformatii din partea genitalelor externe si interne, deoarece diferentierea completa a acestor structuri inca nu s-a terminat. Spre sfarsitul primei saptamani Fig. 2.1. Embriogeneza. Embrionul in de dezvoltare ovulul fecundat capata alee SS denumirea de blastocist si incepe sa are 2 endoblastul; atace“ endometrul. Blastocistul consta 3 - ectoblastul; 4 — mezobloastul; dintr-o masa celulara interna de tesut 5-alantoida. embrionar excentric localizat si o cavi- tate centrala inconjurata de un strat de tesut extraembrionar, numit trofoblast. Ultimul are 2 straturi: extern, numit ci- totrofoblast, si intern — sincitotrofoblast. Trofoblastul realizeaza cAteva functii, ce asigura existenta embrionului si da nastere partii fetale a placentei. In timpul saptamanii a 2-a tesutul embrionar se diferentiaza in discul em- brionar cu 2 straturi: epiblastul si hipoblastul. Epiblastul da nastere celor 3 foi-EMBRIOLOGIA. ANOMALI| CONGENITALE ALE ORGANELOR GENITALE FEMININE oe te embrionare (ectodermul, mezodermul si endodermul). Acest proces se reali- zeaza spre saptimana a 3-a si se numeste gastrulare (fig. 2.1). La inceput epiblastul este didermic, apoi, in urma migrarii unor celule in partea mediana, se formeaza mezodermul. Partea centrala a mezodermului e: te numita mezoderm paraxial, care se imparte in somite si da nastere scheletu- lui cu toate structurile adiacente. Partea laterala a mezodermului participa la formarea intestinului primitiv, cavitatilor, peretilor ventral si lateral ai corpului. Mezodermul intermediar este localizat intre cel paraxial si lateral si sta la baza tuturor componentilor sistemelor excretor si reproductiv. Portiunea caudala a intestinului, numitd cloaca, spre sptamana a 6-a da nastere sinusului urogeni- tal. Din sinusul urogenital se formeaza peretii vezicii urinare, uretra, la barbati — prostata si glandele bulbouretrale, la femei — glandele vestibulare, vestibu- lul si tunica interna vaginala. Aceste derivate al inusului sunt de origine me- zodermala. Tuberculul urogenital devine apreciabil cAtre saptamana a 4-a, deri- vand din mezodermul intermediar (fig. 2.2). fn partea centrala a mezodermului intermediar apar cAteva perechi de ca- nalicule, care se deschid in ductul pronefrotic primar din partea respectiva. Aceste canalicule primare formeaza pronefrosul — primul organ excretor, care la specia umana este rudimentar si incepe sa regreseze odata cu formarea me- zonefrosului. Ultimul reprezinta un sistem de canalicule, ce se dezvolta din mezodermul intermediar putin mai caudal de pronefros. Canaliculele mezonefrosului inter- actionand cu ductul renal primar se alungesc si capata un traiect ondulant. in partea terminala a canaliculelor se formeaza capsula glomerulara in care e in- fundat glomerulul cu capilare. Fig. 2.2. Embrionul in diferite stadii de dezvoltare. ‘A-—divizarea mezodermului intermediar in urmatoarele segmente: pronefros, mezonefros si metanefros; B — formarea ductului renal primar; C - aparitia mezonefrosului; D -aparitia metanefrosului. Stadiile finale de diferentiere a sistemelor urogenitale: 1 cloaca; 2 - intestinul ; 3 - pronefrosul ; 4—somitele ; 5 - mezonefrosul ; 6 — metanefrosul ; 7 - mezodermul intermediar; 8 - ducturile mezonefrosului; 9—ductul rinichiului primar; 10—ducturile pronefrosului; 11 - degenerarea ducturilor pronefrosului; 12 - ductul mezonefrotic; 13 - blastomul metanefrogen; 14 - gonada indiferenta; 15 - ductul metanefrotic; 16 - mezonefrosul functional; 17 - ductul Miller; 18 - ovar; 19 mezonefrosul degenerativ; 20 — vezicula seminal; 21 — degenerarea ductului Miller.36 GH. PALAD! # GINECOLOGIE Mezonefrosul e primul organ excretor, care functioneaza de la a 4-a pana Ja a 8-a saptamana de dezvoltare, dar si el e substituit de metanefros. Se for- meaza din diverticulul metanefric, ce deriva dintr-un primordiu al ductului me- zonefric in locul de trecere in cloa a, Acest diverticul se alungeste si se ramificd dihotomic. Partea distal a diverti ulului se mareste si din ea se formeaza apoi calicele renal. Partea metanefrica a diverticulului este inconjurata de celulele mezenchimale ce incep formarea canaliculelor renale, care intrand in corelatie cu patul arterial formeaza glomerulul inconjurat de capsula Bowmann. Astfel, din diverticulii metanefrici se formeaza ureterele, bazinetele renale si sistemul colector, iar din mezodermul intermediar — canaliculele renale. Intestinul pri- mar mai distal de locul formarii alantoisului se dilata crednd cloaca. Cloaca se subdivide in partea dorsala, ce formeaza rectul, si ventrala, numita sinus uroge- nital. Partea proximala a alantoisului se dilata, dand nastere vezicii urinare. Colul vezicii urinare este format din tesuturi, ce apartineau cloacei. Cu forma- rea vezicii urinare se schimba Jocurile de deschidere a canaliculelor mezo- si me- tanefrice. Orificiile de deschidere a canaliculelor mezonefrice devin mai distale si in locul lor de insertie se va forma uretra. Formarea gonadelor la ambele sexe trece prin stadiul indiferent, iar apoi in lipsa influentei cromozomului Y din genotip diferentierea gonadelor ¢ de tip feminin (fig. 2,3). Primordiile lor se formeaza in timpul prezentei mezone- frosului sub forma de tuberculi gonadici pe suprafata ventromediala a fiecarui mezonefros. Nucleul gonadei este de naturé mezenchimala, tapetat cu mezo- teliu numit epiteliu germinativ, care nu poseda anumite trasaturi specifice in dependenta de gen. Sexul embrionului apreciat de prezenta cromozomului Y este determinat de antigenul HY, care prin intermediul unor procese incom- 2.3. Diferentierea organelor genitale dupa tipul masculin si feminin. ‘A - stadiul indiferent; B - diferentierea organelor genitale interne masculine; C--diferentierea organelor genitale interne feminine. 1 gonadele; 2~ ductul Maller; 3 ~ duetul mezonefrotic: 4 — canalele mezonefrosulut; 5 — sinusul urogenital ; 6 - ductul ¢jaculators 7 ~ prostata; 8 - uretra; 9 — ductul epididimal 10 —testiculele; 11 - ducturile eferente; 12 —uterul; 13 - trompa uterina; 14- ovars 15 -colul uterin.