Sunteți pe pagina 1din 6

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălţi


Facultatea Ştiinţe Reale Economice şi ale Mediului
Catedra Ştiinţe fizice şi inginereşti

Mașini electrice
Lucrare de laborator nr. 5
Mașini cu colector

A efectuat : studentul grupei IM41Z


Reicu Andrei
A verificat: dr. lector superior, Talpă Serghei

Bălţi, 2018
Scopul lucrării:
Studierea deneratorului cu excitație paralelă, construirea caracteristicii de
mers în gol și a caracteristicii exterioare a generatorului.

Scurtă teorie:
Principiul care sta la baza realizarii acestor masini este transferul colectorului de
la masina de curent continuu la masina de curent alternativ, în vederea obtinerii
unor caracteristici de reglaj asemanatoare cu cele de la masina de curent
continuu. Reglajul vitezei motorului se face fie prin pierderi de energie care
cresc odata cu cresterea alunecarii (pierderi prin efect Joule), fie cu ajutorul
unor instalatii exterioare relativ scumpe în comparatie cu pretul masinii reglate.
Masina de curent alternativ cu colector este folosita, în practica, numai în regim
de motor, atât ca motor monofazat cât si ca motor trifazat. Dintre motoarele de
curent alternativ cu colector mai des întâlnite în practica, mentionam, motorul
monofazat serie, motorul monofazat derivatie (cu repulsie), motorul trifazat
derivatie etc. Inductorul masinilor de curent alternativ cu colector poate fi
monofazat sau trifazat, iar indusul este prevazut cu o înfasurare de curent
alternativ si colector. Aceste masini, de obicei, se construiesc cu poli înecati,
deci, au întrefier constant. În masinile de curent alternativ cu colector,
inductorul (monofazat sau trifazat) este alimentat de la o retea de curent
alternativ, obtinându-se un câmp magnetic pulsatoriu sau rotitor, care va induce
în înfasurarea de curent continuu de pe indus doua feluri de t.e.m.: statice (e s) ca
la transformator si de rotatie (er) ca la masina de curent continuu. Asa cum am
mentionat mai sus, în aceste masini, câmpul inductor, care poate fi de tip
pulsatoriu (ca la masina monofazata) sau de tip rotitor (ca la masina trifazata),
induc în înfasurarea de pe indusul de curent continuu doua feluri de t.e.m.:
• tensiuni electromotoare statice (es) care sunt asemanatoare cu cele de la
transformator daca consideram inductorul analog primarului, iar indusul
secundarul transformatorului;
• tensiuni electromotoare de rotatie (er) care sunt analoage cu cele induse în
masina de curent continuu si care se datoresc rotirii acestuia în câmpul
inductor.
În practica se întâlnesc mai ales motoare serie si derivatie monofazate de curent
alternativ cu colector. La aceste motoare înfasurarea inductoare este
monofazata, aflata pe stator si alimentata în curent alternativ Datorita comutatiei
mai dificile si a reactiei indusului pe stator, avem si poli auxiliari (pentru
combaterea fenomenelor care însotesc comutatia), iar pe rotor înfasurare de
compensatie.
Dintre motoarele trifazate de curent alternativ cu colector, o raspândire
relativ mai mare, în practica o are cel de tip derivatie. Rotorul joaca rol de
inductor, iar statorul de indus. Pe rotor (fig. 1) se afla doua înfasurari distincte:
o înfasurare trifazata de curent alternativ care joaca rolul inductorului (în
aceasta se obtine un câmp rotitor pe cale electrica) si o înfasurare de curent
continuu. Înfasurarea trifazata este conectata la trei inele de bronz pe care calca
trei perii prin intermediul carora se face alimentarea de la reteaua de curent
alternativ trifazat. Înfasurarea de curent continuu este conectata la un colector
obisnuit, ca la masina de curent continuu, care se afla plasat la celalalt capat al
rotorului.
Pe colector calca doua sisteme de perii trifazate cu ajutorul carora se poate
conecta în derivatie înfasurarea trifazata care joaca rolul de indus aflata pe
stator. Conexiunea în derivatie, evident, se face fata de înfasurarea de curent
continuu, modalitate prin care peste t.e.m. induse în stator de înfasurarea
trifazata se suprapun t.e.m. de aceeasi frecventa din rotor. Cele doua sisteme de
perii de pe colector se pot roti unul fata de altul (marind sau micsorând distanta
dintre ele, deci, tensiunea de la colector aplicata statorului ca modul si faza).
Fig. 1 Motorul trifazat cu colector
1- înfasurarea trifazata inductoare;2- înfasurarea de curent continuu;3- inele de bronz;4- perii de carbune
grafitat;

5 - colector; 6 - înfasurare indusa trifazata de curent alternativ; A1, B1, C1; A2, B2, C2 - sisteme trifazate de
perii.

Experiența practică (partea teoretică):


Tabelul 1 Parametrii motorului la conectarea consumatorului de 0 W.

Tabelul 2 Parametrii motorului la conectarea consumatorului de 75 W.

Tabelul 3 Parametrii motorului la conectarea consumatorului de 175 W.


Tabelul 4 Parametrii motorului la conectarea consumatorului de 275 W.

Tabelul 5 Parametrii motorului la conectarea consumatorului de 335 W.

Experiența practică (partea practică):

Fig. 2 Conectarea consumatorului de 75 W la mașina electrică cu colector.


Fig. 3 Motorul electric și mașina cu colector utilizat în cadrul lucrărilor practice.

Fig. 4 Pașaportul tehnic mașinii electrice cu colector.

Concluzii:
În timpul efectuării acestei lucrări de laborator am cercetat funcționarea
mașinii electrice cu colector, care a fost acționat de către un motor cu transmisia
prin curea. În timpul încercărilor practice din laborator, am studiat influența
puterii consumate asupra lucrului efectiv al mașinii, și am determinat că la o
putere mai mare de consum, curentul de excitare ajungînd la o valoare
nominală, nu mai poate fi mărit, ca ulterior să primim și tensiune de alimentare
mai mare, care constituie un dezavantaj al acestor tipuri de mașini electrice.