Pactul germano–rus[modificare | modificare sursă]

Articole principale: Pactul Ribbentrop-Molotov și Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de

nord.
În iunie 1940, în virtutea punctului 3 al protocolului adițional secret al pactului Molotov-
Ribbentrop (23 august 1939), Uniunea Sovietică adresează României notele ultimative din 26 și
27 iunie 1940, somând-o să cedeze Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, chiar dacă ultimile
două regiuni nu făcuseră niciodată parte din Imperiul Rus.[44][45] La 28 iunie 1940, trupele sovietice
invadează și ocupă aceste teritorii.[36][46] La 2 august 1940, Uniunea Sovietică proclamă pe o parte a
teritoriului ocupat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea șase dintre cele
nouă foste județe ale Basarabiei, între Prut și Nistru, și un teritoriu în stânga Nistrului. Printr-o
hotărâre a Kremlinului din 4 noiembrie 1940, ținutul Herța, Nordul Bucovinei, județele Hotin la nord
și Cetatea Albă, Chilia și Ismail la sud - au fost încorporate în Republica Sovietică Socialistă
Ucraineană.[36]

Al Doilea Război Mondial[modificare | modificare sursă]

Articole principale: Operațiunea München și Operațiunea Iași-Chișinău.

Ordinul lui Ion Antonescu către armata română de a trece Prutul și a elibera Basarabia de sub ocupația rusă,
22 iunie 1941
Pe 22 iunie, 1941, unități ale armatelor română și germană au început campania din est împotriva
Uniunii Sovietice, prima operațiune numindu-se „Operațiunea München”, de recuperare a
Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța. Armata română a început lupta împotriva forțelor
sovietice în dimineața zilei de 22 iunie 1941 pe un front cuprins între munții Bucovinei și Marea
Neagră. Ofensiva s-a dat pe jumătatea de nord a frontului, de la sectorul Ungheni-Sculeni în sus pe
cursul râului Prut, pentru a îndrepta linia curbată spre vest a garniței URSS în zona de sus. La 5 iulie
în orașul Cernăuți au intrat primele trupe române. La 10 iulie orașul Soroca este eliberat de către
Divizia blindată română care apoi se îndreaptă către localitatea Bălți pe care o eliberează la 12 iulie.
Localitatea Orhei este eliberată în data de 15 iulie de către unități din Divizia 5 infanterie română. Pe
16 iulie, ca urmare a acțiunilor întreprinse de Corpul 3 român și Corpul 54 german, este eliberat
orașul Chișinău. A doua zi, pe 17 iulie, Cartierul general al Comandamentului frontului germano-
român transmite că odată cu victoria pentru cucerirea masivului Cornești, “cheia strategică a
Basarabiei e în mâna noastră” și că Hotinul, Soroca, Orheiul și Chișinăul au fost eliberate. Pe 21
iulie, Divizia 10 infanterie trece Dunărea și eliberează localitățile Ismail, Chilia Nouă, Vâlcov și
continuă să meargă către Cetatea Albă cu scopul eliberării totale a Basarabiei.[47]
La 27 iulie 1941, Hitler îi trimite lui Antonescu un mesaj de felicitare pentru eliberarea Basarabiei și
Bucovinei și îi cere să treacă Nistrul și să ia sub supraveghere teritoriul dintre Nistru și Bug. În
martie 1944 trupele sovietice intră din nou în nordul Basarabiei (Hotin, Soroca, Bălți) iar la 24
august 1944, ele ocupă sudul Basarabiei.
După război, propaganda sovietică a încercat să demonstreze și o anumită mișcare de partizani în
Basarabia, în spatele trupelor române. În realitate, mișcarea de partizani sovietică în Basarabia, în
cel de al doilea război mondial, n-a existat. Unele acțiuni armate răzlețe care au fost semnalate în
spatele frontului român au constituit acțiuni ale trupelor speciale sovietice parașutate într-o formă
sau alta.